Sunteți pe pagina 1din 14

Articulatia

Coxofemurala
ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER

Este

o articulatie sfenoidala tipica cu 3 axe de miscare avand o


mare importanta in statica si locomotie. In aceasta articulatie sunt
unite capul femural si acetabulul coxalului.

Suprafete

articulare: -Capul femural care prezinta foseta

capului;
-Acetabulul:

suprafata articulara semilunara si fosa acetabulului in


forma patrulatera;

Aceste

suprafete sunt acoperite de un cartilaj hialin, care lipseste


in partea anterioara a fosetei capului cat si in fosa acetabulului.

Labrul

sau cadrul acetabular este un fibrocartilaj dispus ca un


inel la periferia acetabulului si are rol de a-i mari adancimea.
Labrul are pe sectiune o forma prismatica triunghiulara cu 3 fete.
In dreptul incizurii acetabulului, labrul trece ca o punte peste ea
transformand-o intr-un orificiu care poarta numele de ligament
transversal al acetabulului.

Mijloace de unire: sunt reprezentate de o capsula intarita de un numar de


ligamente, dintre care unul se afla chiar in interiorul articulatiei, Ligamentul
capului femural. La actiunea de unire mai participa si labrul acetabular,
muschii periarticulari si presiunea atmosferica.

Capsula articulara are forma unui manon conoid, cu baza mare inserata
pe coxal si cu baza mica prinsa pe femur. Insertia pe osul coxal se face astfel:
pe fata externa a labrului acetabular si pe periferia sprancenei acetabulare.

Insertia pe colul femural: 1) inainte: la limita laterala a colului, pe linia


intertrohanterica

2) inapoi: pe fata posterioara a colului

3) in sus si in jos: insertia capsulei urmeaza traiectul unor linii care unesc
insertia anterioara cu cea posterioara

Capsula articulatiei soldului este foarte rezistenta si e formata din doua feluri
de fibre: unele longitudinale, superficiale si altele circulare, profunde. Cele
longitudinale se grupeaza formand fascicule de intarire ale capsulei iar cele
circulare se condenseaza construind un fascicul circular numit zona
orbiculara

Ligamentele articulare sau fascicule de intalnire longitudinale

Sunt in numar de 3 si reprezinta portiuni condensate ale capsulei. Au o mare


importanta in asigurarea soliditatii articulatiei atat in stationare cat si in mers.

1) Ligamentul iliofemural este cel mai puternic, el sporta greutati cuprinse


intre 350-500 kg, are forma unui evantai situat pe fata anterioara a articulatii.
Se insera prin varf pe spina iliaca antero-inferioara, iar prin baza pe linia
intertrohanterica. In grosimea sa se disting 2 fascicule: unul lateral,
iliopretrohanterian si altul medial, iliopretrohantinian. Ligamentul iliofemural
limiteaza extensiunea, rotatia in afara si adductia.

2) Ligamentul pubofemural este situat de asemenea pe fata anterioara a


articulatiei. El se insera pe eminenta iliopubiana, creasta pectineala si ramura
superioara a pubelui pe de-o parte iar in cealalta parte fibrele lui se termina
fixandu-se inaintea trohanterului mic, Acest ligament limiteaza abductia si
rotatia externa.

3) Ligamentul ischiofemural se gaseste pe fata postero-inferioara a


articulatiei, se insera pe ischion inapoia si dedesubtul acetabulului. De aici se
indreapta in sus si in afara spre femur. Limiteaza rotatia interna si adductia.

Zona orbiculara ocupa fata profunda a capsule in imedeata vecinatate a


membrane sinoviale. Formata din 2 feluri de fibre:
a) cu insertie osoasa: pornesc de sub spina iliaca antero-inferioara si
formeaza un inel ce inconjoara colul femural.
b) proprii: formeaza inele complete sau aproape complete in capsula.

Fibrele zonei orbiculare sunt intim intretesute cu fibrele profunde ale


celorlalte ligamente si ale capsulei. Zona orbiculara prezinta o mare
importanta in sustinerea colului. Diamentrul zonei orbiculare este mai
mic decat cel al capului femural, astfel aceste nu poate parasi acetabulul
doar daca ea este sectionata ca in dezarticulatie, rupta, sau desprinsa de
pe os.

Grosimea capsulei articulatiti soldului variaza: atinge un maxim la nivelul


fasciculului iliopretrohanterian (10-13 mm) si devina mimima (2-3 mm)
in portiunrea dintre fasciculul pretrohantinian si cel pubofemural. La
acest nivel intre capsula articulara si tendonul muschiului iliopsoas, se
gaseste o bursa sinoviala ce comunica uneori (15% din cazuri) cu
sinoviala articulara (bursa iliopectinee).

Ligamentul
capului femural sau ligamentul rorund este o lama
fibroasa, intraarticulara cu forma triunghiulara. Prin baza sa se insera pe
ligamenrul transvers al acetabulului si pe portiunile invecinate ale
sprancenei osoase acetabulare. Unele fibre coboara spre fosa acetabululu.
Varful ligamentului se fixeaza in foseta capului femural. Ligamentul are o
tripla importanta:
1)

Contine vase nutritive pentru capul femural, cu rol special in perioada


de osteogeneza.

2)

Fiind inconjurat de sinoviala el mareste suprafata de secretie a


acestei membrane.

3)

Prin miscarile lui contribuie la raspandirea sinovialei pe suprafetele


articulare.

Stratul sinovial tapeteaza fata profunda a stratului fibros al capsulei.


Rolul presiunii atmosferice in mentinerea suprafetelor articulare:
Deoarece suprafata articulatiei soldului masoara 16si ea reprezinta un
spatiu virtual asupra acesteia actioneaza o presiune evaluata la 16,5 kg.

Raporturi:
anterior: cu elementele regiunii topografice
apartinand triunghiului femural Scapra; posterior, superior si
lateral: cu muschii regiunii gluteale, nervul Sciatic, nervul
femurocutanat posterior si artera gluteala superioara.

Articulatia

soldului este situata profund, fiind inconjurata de


muschi, de aceea este greu accesibiba(palpare, interventii
chirurgicale). Pentru explorarea articulatiei se utilizeaza linia
Nealton-Roser: aceasta uneste spina iliaca antero-superioara cu
tuberozitatea ischiadica. In flexiune moderata () trohanterul mare
atinge mijlocul acestei linii iar in luxatii trohanterul mare o
depaseste in sus.

Luxatia

congenitala a soldului (cea mai frecventa dintre luxatiile


soldului) se datoreaza unei dezvoltari incomplete a acetabulului,
dar altereaza si celelalte elemente ale articulatiei inclusiv muschii.

Articulaia oldului se prezint ca o articulaie sferoidaltipic, cu trei axe de micare. La


nivelul ei se pot produceurmtoarele micri: 1) flexiune-extensiune; 2) abducie-adducie;
3) circumduciune; 4) rotaie.

Flexiunea i extensiunea se execut n jurul unui axtransversal care trece prin vrful
trohanterului mare. Prin micarea de flexiune, coapsa se aproapie de pereteleanterior al
abdomenului; iar n extensiune ea sendeprteaz. Amplitudinea total a micrilor de
flexiune-extensiunedepinde de poziia n care se gsete genunchiul: astfel,dac acesta
este ntins, flexiunea coapsei va fi limitat laaproximativ 90. Cnd genunchiul este flectat,
flexiuneacoapsei atinge 130.

Micarea de abducie - adducie. Se execut n jurul unui ax sagital care trece prin centrul
capului femural. Abducia este micarea prin care coapsa se ndeprteazde linia median.
Adducia estemicarea invers prin care coapsa este adus medial. Ambele micri sunt
mai ntinse n flexiunea coapsei, cnd ligamentele sunt relaxate. n extensie fiecare coaps
poate efectua o abducie de 40; abducia ambelor coapse atinge 80. Cnd coapsele sunt
foarte flectate, ca n timpul naterii, abducia poateajunge la 140.

Circumducia este micarea ce rezult din alternareacelor patru micri precedente. n


realizarea acesteiaintervin toate grupele musculare ale oldului. n timpulexecutrii
circumduciei, capul femural se nvrtete nacetabul; epifiza inferioar a femurului descrie
un cerc,iar diafza acesteia, un con.

Micarea

de rotaie n afar i nuntru. Aceast miscare se


realizeaz n jurul unui ax vertical care treceprin capul femural.
Amplitudinea maxim a rotaiei nafar este de 15, iar cea a
rotaiei nuntru de 35. ncazurile n care coapsa se afl n
poziie de flexiune iibducie (cu ligamentele relaxate),
amplitudinea total a rotaiei atinge valoarea de 100. Rotaia n
afar (supinaia femural) este limitat de fasciculul
iliopretrohanterian; i rotaia nuntru (pronaia femural) este
limitat deligamentul ischiofemural.

Realizat

de grupa 1, subgrupa 1, MG Anul 1.