Capitalul, ca factor de productie, este definit ca fiind totalitatea
bunurilor economice produse, eterogene si reproductibile, utilizate in productie si/sau distributia si comercializarea de bunuri si servicii. Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini, etc.) care este la dispozitia intreprinzatorilor in vederea organizarii de activitati de producere de bunuri economice si servicii si de vanzare a lor cu profit. Capitalul este considerat un factor de productie derivat, el provenind din procese de productie anterioare. La randul lor, bunurile capital sunt considerate ca fiind acele bunuri care sunt produse nu pentru a satisface nevoile directe de consum ale oamenilor, ci pentru a fi folosite in productie, din acest motiv elementele care formeaza capitalul sunt denumite capital tehnic. In cadrul capitalului tehnic sunt cuprinse urmatoarele principale elemente: a) constructii de natura diferita (fabrici, mine, statii de putere, cai ferate, drumuri, docuri, etc.); b) masini, utilaje, instrumente, echipamente de orice fel; c) stocuri de materii prime si produse finite; d) tehnica electronica de calcul; e) licente, etc. Capitalul se prezinta pe de o parte, sub forma de active fizice, iar pe de alta parte, sub forma de active financiare. Activele fizice (masini, echipamente, materiale, etc.) se numesc si active reale sau capital real. Proprietarii capitalului real poseda hartii de valoare ce exprima dreptul lor de proprietate asupra activelor reale existente intr-o economie nationala, la un moment dat. Aceste hartii de valoare constituie asa-numitele active financiare sau capital financiar. In cadrul lui se includ si banii capital, sub forma de capital lichid. Activele financiare sunt imaginea din oglinda pietei asupra activelor reale.
Capitalul real, corespunzator comportarii lui in productie, respectiv
dupa modul in care se consuma si se inlocuieste, se grupeaza in capital fix si capital circulant. Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic, format din bunuri de lunga durata (cladiri, utilaje, instalatii, masini, mijloace de transport, etc.), care participa la mai multe cicluri (acte) de productie, consumandu-se treptat si inlocuindu-se dupa mai multi ani de utilizare (respectiv, dupa un numar de cicluri de productie). Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, combustibil, semifabricate, etc. de care dispun societatile. Aceste elemente ale capitalului real au un comportament diferit fata de capitalul fix. Elementele capitalului circulant sunt consumate sau sunt profund transformate in cursul unui singur ciclu (act) de productie, fapt ce face ca pretul sau suma care s-a platit pentru cumpararea lor sa se transmita integral asupra produselor la a caror fabricatie participa. Capitalul, in procesul miscarii sale, imbraca forma bani sau capital lichid, forma bunuri-capital (productiva) si forma marfa. Deci, fluxul circular al capitalului are urmatoarea forma: B - KP - M - B' Respectiv, capitalul lichid (banii - B) se transforma in capital productiv (capital tehnic - Kp). Urmeaza unirea acestuia cu ceilalti factori de productie in urma caruia se obtin bunuri destinate vanzarii pe piata (marfuri - M). In ultimul stadiu al circuitului capitalul trece din forma marfa din nou in forma bani ( B), dar cu un surplus fata de forma bani initiala, surplus reprezentand valoarea adaugata in timpul acestei miscari (circuit).