Clasa a X-a.

Confucianismul (Religiile Orientale)

Filosoful Confucius
Confucianismul este o doctrin etic, filosofic, dar i social-politic, aprut n
China, un sincretism ntre cultul naturii i cel al strmoilor, care acord un rol
important sacrificiilor. Chiar dac Kung Fu-tzi, pe numele su latinizat Confucius,
n-a fost un ntemeietor propriu-zis de religie, a avut o mare influen asupra
religiei chinezilor. Att de puternic a fost impactul adus de Confucius, nct n
China, apariia sa este considerat ca nceputul unei noi ere.
Trind ntr-o vreme de mare confuzie politica si decdere moral, (sec. al VI-lea .
Hr.), Confucius i-a propus mbuntirea vieii politice i sociale din timpul su,
neavnd un succes real dect dup moartea sa, cnd toi cei care l-au criticat iau artat admiraia pentru el.
Scrierile lui Confucius cuprind:
- Cartea Cntecelor" (Odelor);
- Cartea schimbrilor";
- Cartea Edictelor";
- Memorial de ritualuri";
- Cartea muzicii";
- Primvara - Toamna rii Lu".
Doctrina confucionist este un amestec de tradiii arhaice chinezeti, de principii
morale, filosofice, religioase etc. Coloana vertebral a nvturii confucioniste
este format din tradiie i norme etico-politice.
Principii confucianiste:

fidelitateafa de eticheta social;

respectarea datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce fixeaz clar ierarhiile ntro societate bine structurat;
divinizarea mpratului chinez ca Fiu al Cerului;

n confucianism se realizeaz legturi ntre Univers (guvernat de zeul cerului

Tian), societate i om. Acestea graviteaz n jurul ideilor de norm, ordine, lege.

n centrul doctrinei confucioniste st omul i educaia absolut: oricine poate

deveni perfect, indiferent de originea sa, dac respect necondiionat disciplina i
normele, ea (perfeciunea) caracterizndu-se prin nelepciune, buntate i curaj,
i avnd drept scop suprem dezvoltarea virtuilor.

Codul etic elaborat de Confucius se bazeaz pe:

1. Reciprocitate;
2. Omenie;
3. Dragoste i respect n familie.

Dumnezeu este uneori considerat personal, alteori o putere moral,

sau un principiu impersonal. De aceea, nici venicia nu este neleas ca fiind o
continuare a existenei dup moarte n prezena vreunui dumnezeu, ci o
continuare a influentei morale a strmoilor asupra ideilor si valorilor urmailor.
Ca religie de stat, confucianismul a meninut elementele fundamentale ale vechii
religii chineze, n primul rnd cultul strmoilor i al naturii, practicile cultice
avnd n centrul lor Cerul i pe Fiul Cerului", mpratul.
Templul Cerului, Beijing, China
Locurile de cult sunt templele, cel din Beijing, nchinat Cerului, fiind cel mai mare
templu din lume.
Cultul imperial a luat sfrit prin revoluia din 1912, iar din 1917, confucianismul
n-a mai fost recunoscut ca religie oficial a statului.

Concluzie
Confucianismul nu este att o religie, ct un sistem de crezuri religioase care
determin valorile majoritii popoarelor asiatice, ale unei bune pri dintre
chinezi, japonezi, coreeni i vietnamezi. El nu s-a manifestat niciodat ca o religie
cu biserici i preoi. Savanii chinezi l-au onorat pe Confucius ca pe un mare
nelept, fr ns a-1 venera ns ca pe un zeu.