Sunteți pe pagina 1din 49

reprezint instrumentul economic i comercial care poate

aduce avantaje calitative i cantitative


munca de pionerat -1926 ISA Federaia Internaional a
Asociaiilor Naionale pentru Standardizare -1942
1946 Organizaia Internaional pentru Standardizare ISO
Romnia este membru fondator
primul standard 1951 Temperatura standard pentru
msurarea lungimilor din industrie
chimia analitic Asociaia Chimitilor Analiti Oficiali AOAC
1897 Comisia internaional pentru metode uniforme ale
analizei zahrului
1953 Oficiul internaional pentru cacao i ciocolat
Convenia euopean pentru berrit
Oficiul internaional al viei i vinului

primele standarde naionale 1937-1938 Asociaia general a


inginerilor din Romnia
1960 Institutul Romn de Standardizare - IRS
1998 Asociaia de Standardizare din Romnia alinierea la
normele europene
1990 Organizaia pentru promovarea asigurrii calitii n chimia
analitic i pentru acreditarea laboratoarelor n Romnia
EURACHEM
o reea de colborare ntre laboratoarele europene i alte
organizaii cheie
funcioneaz ca un forum n care se discut probleme comune

ncrederea n rezultatele obinute n aceste laboratoare


contientizarea problemelor calitii chimiei analitice
utilizarea materialelor de referin
performana testrii

metron msur
logos tiin
tiina msurrilor
are ca obiect determinarea valoric a mrimilor fizice
Institutul naional de metrologie - INM
poate asigura echivalena reciproc a etaloanelor
naionale de msurare i a capabilitilor de etalonare
n Europa EURAMET organizaia regional de metrologie
n 2007
32 de INM-uri europene ca membri plini
Institutul Uniunii Europene de Msurri i Materiale de
Referin membru asociat

Simplificarea varietatii crescande a produselor, proceselor,


serviciilor si procedurilor in viata i activitatea umana;
una dintre principalele metode de a o obtine este reducerea la
minim a varietatii bunurilor

Comunicarea interumana;
exactitatea i viteza mesajului sunt de important vitala.
in tranzactii comerciale intemationale, diferitele limbi sunt
mereu o problema
standardizarea internationala poate cladi puni pentru a evita
aceste dificultati

Globalizarea economiei;
efectele sunt adesea indirecte i complexe i, de aceea, greu
de stabilit.
standardele vor afecta societatea in moduri diferite

Sigurant, sanatate si protecia mediului;


Protectia consumatorilor i a intereselor lor;
Eliminarea barierelor comerciale;

Sigurana, sanatatea i protectia vieii


multe standarde de produse sunt create doar pentru scopul
protectiei vietii i sanatatii (centurile de siguranta pentru
automobiliti)
intrucat standardele sunt adecvate pentru a fi utilizate i in
legatura cu legislatia, facand adesea parte a regulamentelor
tehnice,
este avantajos sa se aplice tehnicile speciale de
standardizare pentru a atinge aceste scopuri.

este esential pentru controlul satisfacator al tuturor


problemelor sa fie disponibile metode care sa permita analiza
rapida i de incredere a factorilor i a valorilor limita care
afecteaza nivelul de siguranta
exista un interes comun mai mare, protecia mediului, domeniu
care in ultimul timp a atras atenie crescanda chiar i politic.
intrucat aproape toate soluiile tehnice au efect asupra
sigurantei mediului si in multe cazuri afecteaza activitaile de
protectia muncii,
a fost necesara implementarea instrumentelor standardizarii
in realizarea acestor probleme

este unul dintre principalele scopuri valabile

este evident ca conceptul calitatii bunurilor include


proprietatile atat la momentul dobandirii, cat i pe
parcursul utilizarii ulterioare.

astazi, mai mult de 40 de tari au in operare sisteme de


certificare.

conformitatea produsului cu standardul relevant


certificata de organismul national de standarde.

este

reprezinta unul din scopurile moderne ale standardizarii


discrepantele dintre reglementarile i standardele tehnice,
sunt cauze ale dificultatilor considerabile din comertul
international.
creterea importanei i dezvoltarea rapida a proteciei
muncii
i
a proteciei
consumatorului
a marit
considerabil efectul de scadere a acestor bariere in comert.
in prevenirea manifestrii i eliminarea acestor bariere,
sunt importante trei grupe de masuri spre actiune:
obtinerea de informatii;
armonizarea reglementarilor i standardelor;
acceptarea mutuala a rezultatelor incercarilor i
certificatelor de inspecie.

imbunatatirea calitaii vietii;

obtinerea unei economii globale de materiale, energie i efort uman;

protectia vietii, sanataii i securitatii persoanelor fizice, mediului


inconjurator i apararea intereselor consumatorilor;

protecia consumatorilor, printr-un nivel de calitate a produselor i


serviciilor adaptat necesitatilor i verificat corespunzator;

recunoasterea internationala a produselor i serviciilor romaneti;

promovarea rezultatelor consolidate ale stiintei si tehnologiei, tinand


seama de gradul de dezvoltare al economiei;

stabilirea unui
conformittii;

inlaturarea barierelor tehnice din calea comertului international;

reprezentarea intereselor economiei nationale in activittile de


standardizare Internationale si europene.

sistem

unitar

de

cerine

pentru

certificarea

transparenta i disponibilitate publica;

reprezentarea intereselor publice;

caracterul voluntar al participarii la activitatea de


standardizare nationala i al aplicarii standardelor nationale;

accesul liber la elaborarea standardelor nationale pentru


toate partile interesate;

independenta de orice posibil interes specific predominant;

respectarea
regulilor
internationale;

caracterul fara scop lucrativ al organismului national de


standardizare;

dezvoltarea standardizarii nationale in corelare cu evolutia


legislatiei.

standardizarii

europene

reprezinta
un
grup
de
subiecte de standardizare
corelate
un grup de cerinte care
trebuie satisfacute, daca
subiectul este considerat ca
se
conformeaza
standardului.
exemple:
terminologia,
specificarea, samplingul, codul de practica,
calificarea etc.

Domeniul si aspectul

grupate in "domenii" ca:


transporturi,
inginerie,
constructii,
agricultura,
alimente, produse chimice
etc., subiectele actuale din
fiecare domeniu, obiecte
materiale,
echipament
anestezic, vapoare, produse
chimice.
exista i multe alte subiecte
abstracte:
limite si potriviri, masurarea
fluidelor,
proceduri
analitice,
stabilirea
zgomotului, documentare,
rugozitatea suprafetei.

Subiecte

Standardizarea internationala
standardizarea
in
care
implicarea este deschisa
pentru
organisme
semnificative
din
toate
tarile.
standardele
rezultate din
cooperarea i acordul intre
un mare numar de tari
suverane sunt elaborate cu
intenia de a fi utilizate pe
plan mondial

Nivelul international

Standardizarea regionala

este deschisa pentru


scopuri semnificative din
tari plasate doar intr-o
zona geografica, politica
sau economica a lumii

Nivelul regional

Standardizarea se realizeaza:

la nivelul de domeniu sau


sector
(exemplu,
ministere),
la nivel provincial sau
local,
la nivelul de asociaie sau
companie in industrie i
in fabrici individuale.

Nivelul national

standardele publicate de o
companie sau un grup de
companii pentru operarea
lor
dobandirea,

producerea

vanzarea.

Nivelul companiei

poate fi la diferite niveluri:


subiect al standardizarii
ISO 760-1978: "Determinarea apei - metoda Karl Fischer
-metoda generala
aspect al standardizarii
standard pentru anumite produse sau procese
ISO 8077-1984: "Procese aerospaiale - Tratarea
anodica a aliajelor - Procesul acid cromic 20 V DC,
acoperire fara vopsea"
se refera la anumite alte standarde ISO pentru diferite
analize
standarde care descriu metode analitice care ar putea fi
implementate pentru scopuri speciale, ca in cazul
chimicalelor de incercare pentru uz industrial
ISO 3238-1975: "Sulfat de sodiu pentru uz industrial
-Determinarea continutului de calciu - metoda
complexometrica cu EDTA
ca apare ca standard independent.

Standard de baza (fundamental)


are un domeniu larg de acoperire sau conine previziuni
generale pentru un domeniu particular
functioneaza ca un standard pentru aplicarea directa sau
ca o baza pentru alte standarde.

Standard de incercare
este legat de metoda de incercare,
uneori suplimentat cu alte previziuni legate de incercare,
sampling, utilizarea metodelor statistice, secvena
incercarii.

Standard de produs
specifica cerintele ce trebuie sa fie ndeplinite de catre un
produs sau un grup de produse ce stabilesc potrivirea lor
pentru un scop

Standard de proces
specifica cerinele de indeplinit intr-un proces ce
stabilete potrivirea lor pentru scop.

Standard de service
specifica cerintele de indeplinit intr-un service ce
stabilesc potrivirea lor pentru scop
domenii
ca
transporturi,
telecomunicatii,
in
asigurari, banci, comert).

standarde fundamentale
ocupa
de
terminologie, metrologie, conventii,
se
semne i simboluri etc.;
standarde pentru metode de incercare i standarde de
analiza
au drept scop masurarea caracteristicilor;
standard de produs
definesc caracteristici ale unui produs
standard pentru activitate de service
o specificatie a unui standard
standarde de organizatie
se ocupa de descrierea functiilor companiilor si a relatiilor
lor
managementul i asigurarea calitatii, mentenanta,
valoarea analizei, logistic, managementul productiei etc.

acopera mai multe discipline:


se ocupa de toate aspectele tehnice, economice i sociale
ale activitatii umane
acopera toate disciplinele de baza asemenea limbajului,
matematicii, fizicii etc.
sunt coerente si consistente:
standardele sunt dezvoltate de comitete tehnice care sunt
coordonate de un organism specializat;
au statut de referin
in contractele comerciale si in tribunal in eventualitatea
unei dispute;
au recunoastere naionala sau internaionala:
standardele sunt documente care sunt recunoscute ca
valabile (valide) - national, regional sau international ca
atare;
sunt disponibile in orice moment:
standardele pot fi consultate si achizitionate fara restricie

identificarea necesitailor partenerilor


analiza pe sector a disponibilitatilor i a fezabilitatii
tehnico-economice, a normativelor de munca pe baza a
doua chestiuni determinate
programarea colectiva
reflectarea pe baza necesitatilor identificate i a
proprietatilor definite de toti partenerii,
decizia de inregistrare in programul de munc al
organizatiei implicate.
intocmirea proiectului de standard de catre partile interesate
prin experi (incluzand producatori, distribuitori, utilizatori,
consumatori, administratorii laboratoarelor etc.).
consensul expertilor
implicati in proiectul de standard

validarea proiectului de standard


consultarea larga la nivel national i international, sub
forma cercetarii publice,
implicand toti partenerii economici in vederea realizarii
unor anumite proiecte de standarde conforme cu
interesul general, care sa nu ridice unele obiecii majore.
aprobarea
textului pentru publicarea ca un standard.
examinarea aplicarii tuturor standardelor
care formeaza subiectul unei asigurari regulate ca este
posibil sa se scoata in evidenta ca un standard trebuie sa
fie adaptat la noi cerinte.
la examinarea urmatoare un standard poate fi confirmat
fara modificare, fara trimiterea la revizie sau fara a fi
revizuit.

Certificarea
o procedura prin care o a treia parte da asigurare scrisa
c un produs, proces sau serviciu este conform cu
cerintele specificate in standarde (ISO/IEC Ghidul 2:1996)
Rolul certificrii
este un bun i un avantaj atat pentru producator, cat i
pentru consumator sau distributor
da o valoare incontestabila in plus produsului sau
serviciului.
Certificarea organizata
demonstreaza conformitatea
sistemului de management al calitatii al organizatiilor
sau al mediului,
cu modelul relevant al seriilor de standarde ISO 9000
sau ISO 14000

sunt instrumente performante care atesta, de o maniera


indiscutabila i impariala, conformitatea cu standardele
romane
respectiv calitatea, fiabilitatea i performanele produselor
i serviciilor.
contribuie decisiv la:
consolidarea increderii clientilor;
remarcarea intre concurenti;
catigarea unui plus de competitivitate, vizand mai bine;
imbunatatirea imaginii;
facilitarea circulaiei produselor pe piata cu respectarea
prevederilor legale HC 168/1997.
Marca SR
este acordata produselor certificate in conformitate cu
cerintele dintr-un standard roman.
Marca SR-S
este acordata produselor certificate in conformitatea cu
standardele romane de securitate.

recunoaterea oficiala ca un laborator de


incercari este competent sa realizeze incercari
specifice sau tipuri specifice de incercari.

termenul laborator acreditat poate acoperi


recunoaterea atat a competentei tehnice, cat si
a impartialitatii unui laborator de incercari sau
numai competenta sa tehnica.

acreditarea este hotarata normal ca urmare a


evaluarii cu succes a laboratorului i este urmata
de supraveghere (Ghidul ISO 2:1986).

Conceptul de "unitati de masura" este fundamental pentru


tiintele cantitative
aa cum conceptul de "numar" este fundamental pentru
aritmetica.
este un element lingvistic de baz cu care se exprima si se
comunica cunoasterea cantitativa a unui obiect particular
sau a unui fenomen.
sunt rezumate/prescurtate printr-un nume;
sunt concepte definite prin convenie.
sunt concepute ca niste cantitai de acelasi tip cu
cantitaile pe care le exprima,
dar s-a selectat, prin conventie, o anumita cantitate care
sa permit exprimarea altor cantitati de acelasi fel intr-o
maniera numerica consecventa.

conine doua clase de unitati de masura:


unitati de msura fundamentale
considerate independente din punct de vedere dimensional,
metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul,
candela
unitati de masura derivate
unitatile care pot fi formate combinand unitatile
fundamentale pe baza unor relatii algebrice alese care
leag marimile corespunzatoare
mai multe din aceste expresii algebrice, funcie de unitile
fundamentale, pot fi inlocuite prin denumiri si simboluri
speciale,
acestea din urma putand fi folosite pentru formarea altor
unitai derivate.

uniti de msur SI derivate, exprimate n funcie de


unitile fundamentale
metru ptrat arie
metru cub volum
metru pe secund viteza
kilogram pe metru cub densitate
metru cub pe kilogram volum specific
amper pe metru ptrat densitate de curent

pascal presiune
newton for

pascal-secund
vscozitate dinamic

radian unghi plan

newton pe metru
tensiune superficial

grad Celsius
temperature Celsius

joule pe mol energie


molar

ohm rezisten electric


coulomb cantitate de
electricitate
uniti de msur SI derivate
care au denumiri speciale

radian pe secund
vitez unghiular

uniti de msur SI derivate care


se exprim folosindu-se denumiri
speciale

nu sunt identice cu unitatile de masura


unitatile de masura sunt niste concepte cu nume
etaloanele sunt obiecte materiale, instrumente si proceduri
care reprezinta o unitate in mod material
realizarea practica, material a unei unitai de masura
poate fi realizata insa cu un grad fix de incertitudine.
cuvantul englezesc "standard"
se refera la standardele folosite la studiul compatibilitatii
interfetelor, a codurilor, a semnalelor, a limbajelor de
comunicare si informare dintre sisteme, a documentelor
scrise si specifice, a standardelor cu un grad mare de
performanta
exista doua intelesuri ale termenului "standard":
standarde pentru minimul de atribute admisibile (sau
standarde specifice) de specificatii tehnologice (norme);
standarde de referinta in definirea standardelor de
msurare (in franceza: etaloane)

etaloanele primare
au cele mai multe i mai mari caliti metrologice
etaloanele primare nationale deriva din etaloanele
internationale
cateodata nivelul de precizie al controlului metrologic
pretinde etaloanelor primare sa se situeze la nivelul celor
mai noi cerinte din chimia analitica

etaloanele de transfer
sunt etaloane intermediare utilizate la compararea
masurarilor standard, a metodelor de masurare sau a
instrumentelor.
sunt etaloane realizate din unitati pentru a asigura
transferul unitailor de masura.

nici un etalon nu poate realiza o msurare cu o eroare mica

rezultatele masurarilor nu sunt complete atunci cand nu se


folosesc unitati de masura specifice.

estimarea erorilor de masurare este reflectata de absenta unei


informatii valide, exacte asupra unitatilor de masura inexacte,
a rezultatelor false.

eroarea masurarilor este data de eroarea cu care se realizeaza


etaloanele sau procesele de masurare, precum i de eroarea
comparatiilor.

precizia masurarilor nu implica doar prezentarea rezultatului cu


cat mai multe zecimale ci, mai ales, increderea in rezultatul
obinut.

caracteristicile necesare unei metode analitice adecvate


spre a fi inclusa intr-un standard:
trebuie sa se bazeze pe principii tiinifice i tehnice bine
puse la punct;
trebuie sa dispuna de sensibilitate, selectivitate,
acuratete i precizie adecvate;
trebuie sa fie sigur.

n plus sunt necesare:


domeniu dinamic de msurare;
aplicabilitate in analiza multielement;
pre de cost redus;
rezisten

denota masura in care o metoda analitica isi menine


acuratetea i precizia in ciuda variatiilor minore de mediu,
procedurale i instrumentale;
ea poate fi stabilita prin tehnici statistice

pentru a servi ca ncercare de calitate


precautii de siguranta (cand se utilizeaza gaze, produse
chimice toxice etc.);
natura probei;
prepararea unei probe pentru msurare;
domeniul de aplicabilitate;
limita de detecie (sensibilitatea);
eroarea sistematica;
interferene (efecte de matrice);
cerine de etalonare;
calificari necesare pentru operare;
precizie si acuratee;
cerine necesare la mediul laboratorului;
tratamentul reziduurilor;
directii complete pentru utilizarea metodei;
disponibilitatea serviciului de meninere si a proceselor de
schimb necesare.

alegerea unei metode chimice de analiz pentru a fi inclus


ntr-un standard:
metode standardizate existente pentru anumite necesitati;
mai mult de 2000 de metode fizico chimice sau chimice de
incercare au fost deja standardizate de catre ISO i
continuu se dezvolta altele noi
modificarea metodelor standardizate existente;
se cer doar modificari minore - o schimbare mica in
tratamentul probei sau in domeniul de masurare
increderea metodei nu este diminuata prea mult de aceste
ajustari,
metoda este "una noua" i trebuie standardizat
corespunztor rutinei
publicate
in
literatura
tiinific,
dar
metode
nestandardizate;
dezvoltarea unor metode complet noi pentru anumite
necesiti

sunt adesea consumatoare de timp

este metoda care:


are cele mai inalte calitti metrologice,
a carei operare este descrisa i inteleasa complet,
pentru care poate fi scrisa o afirmatie complet de
incertitudine n termenii unitatilor SI
ale carei rezultate sunt acceptate fara referire la un
standard al calitatii de masura
prin metode primare de masurare se realizeaza
trasabilitatea unitatilor SI

analitul de determinat este separat de proba intr-o forma


cantaribila (de exemplu, prin precipitare) si masa sa sau
cantitatea de substanta se calculeaza din masa compusului
cantarit a carui compozitie stoechiometrica trebuie
cunoscut exact
m a = f . mv
ma este masa de analit
mv este masa compusului cantarit

factorul gravimetric, depinde doar de masele atomice


relative medii care, de obicei, sunt cunoscute cu suficienta
acuratee
gravimetria este descrisa i inteleasa complet
nu este necesar nici un standard al cantitatii
de ex. un material de referinta de compoziie cunoscuta

incertitudinea analizelor gravimetrice este, de cele mai


multe ori, cauzat de imperfectiunile realizarii practice a
metodei
separarile chimice nu sunt niciodata complete
n cazul reactiilor de precipitare o parte din substana de
cantarit este mereu in filtrat datorita solubilitatii, chiar daca
extrem de mica i o parte din precipitatul cantarit nu
aparine substantei de interes, dar este format din alte
substante coprecipitate
volatilitatea substantelor in etapa final de generare a
compusului cantarit este o alta imperfeciune
aceste deviaii de la comportarea ideala sunt, de obicei,
mici i pot fi corectate prin utilizarea unor metode
instrumentale sensibile bine cunoscute

dac exista dubii ca reactia are loc stoechiometric, dupa cum se


prevede
investigaii experimentale amanuntite pot clarifica aceasta
problema
gravimetria, ca metoda clasica a fost deja utilizata de mult timp,
un numar mare de reactii bine caracterizate sunt disponibile
de ex. la plumb
compozitia izotopica variaza considerabil in conformitate cu
originea materialului i marete incertitudinea masei atomice,
factorul gravimetric poate avea o contribuie considerabil la
incertitudine
gravimetria este utilizata pentru certificarea MR trasabile la SI
pentru chimia anorganica

n locul descompunerii probei se sintetizeaza o proba de


referina de compozitie similara prin amestecarea unor
cantitati cunoscute de substanta a unor componenti puri
se compara cu proba, utilizand o tehnica instrumentala
adecvata
acest procedeu este larg utilizat in analiza de gaze
acest tip de gravimetrie
prepararea probei de referina prin cantarire este, de
asemenea, o metoda primar de masurare
daca se utilizeaza la cel mai inalt nivel metrologic

majoritatea tipurilor de metode analitice instrumentale nu se numara


printre metodele primare, chiar daca au precizie ridicata

un semnal este produs, de obicei, ca rspuns la concentratia analitului,


utilizand un efect de masurare adecvat
comparand cu semnalul produs de un material de referinta de
compozitie cunoscuta supus aceluiasi procedeu
dand raspunsuri liniare cu aceeasi panta, raportul celor doua semnale
poate fi utilizat la calcularea concentratiei de analit
nu se poate da nici o ecuaie a masurarii
orice incercare de a formula o expresie matematica care sa descrie
semnalul
un spectru de emisie atomica ca o functie de cantitatea de masurat,
arata ca este necesara o mai buna cunoastere a proceselor

singurul mod de determinare empirica a unei relatii este


etalonarea
sunt efectuate marea majoritate a analizelor chimice,
bazandu-se
pe
precizia
ridicata,
viteza
mare,
sensibilitatea
inalta
si
versalitatea
tehnicilor
instrumentale moderne

acuratetea poate fi realizata doar prin etalonarea unor


metode secundare cu standarde
aceasta cerina nu este independenta - "efect de matrice"

analitul este determinat prin masurarea volumului de


echivalena al solutiei de titrant cu concentratie cunoscuta
o conditie importanta pentru aplicarea metodei este ca reactia
chimica utilizat pentru determinare s se produca complet
stoechiometric
se cunoate un numr mare de astfel de reacii
o trasatura caracteristica a titrimetriei este ca se obtin direct
cantitatile de substana
ma=Ve Ct
ma este cantitatea de analit
Ve i Ct sunt volumul, respectiv concentratia titrantului

referitor la incertitudine se aplica aceleasi consideratii ca in


gravimetrie
o eroare tipica in titrimetrie este asociata cu determinarea
punctului de echivalent
pentru aceasta si pentru alte erori trebuie facute corectii cu
metode auxiliare, a caror acuratete depinde de efortul investit

este strans legata de gravimetrie


Ct se cunoaste din prepararea gravimetrica
rezultatul pentru ma este utilizat, in general, pentru a
calcula compozitia cantitativa a probei originale concentratia de analit
nu este necesar un standard al compoziiei cantitative
standardele necesare sunt cele pentru masa i volum
cerintele de baza pentru o metoda primara de masurare
sunt indeplinite.
substantele din care se prepara solutiile i titrantul - de
inalta puritate
acestea nu invalideaza titrimetria ca poteniala metoda
primara de masurare
deoarece ele pot fi titrate in acelai mod ca materialul
de referina
titrimetria este folosita la certificarea materialelor de
referinta

cantitatea cunoscuta de analit adaugata - adaos, este


analitul pur intr-o compozitie izotopica diferita
cantitatea de analit ce trebuie determinat este legata de
cantitatea cunoscuta de substanta adaugata, via unei
ecuatii de masurare,
continand doar rapoarte ale abundenei izotopilor
(rapoarte ale cantitatilor de izotopi ai substantelor) care
pot fi masurate cu mare acuratete prin spectrometrie de
masa
trebuie avut grija sa fie atins echilibrul complet,
sa fie atinsa aceeai distributie izotopica in fiecare adaos
de analit daca exist mai mult de una

determinarea unui element


se presupune c elementul este constituit doar din doi
izotopi
trebuie determinat raportul de abundenta al acestor izotopi
ai elementului,
cheia analizei
acest raport de abundenta (egal cu raportul cantitaii de
substanta izotopica intr-o anumita poriune de substanta)
este msurat cu un spectrometru de masa in:
(1) proba originala
(2) in adaos
(3) in amestecul de proba i adaos, dupa acelai
pretratament in toate cazurile

(R R )(1 R )
m
a n
n s
a (R R )(1 R ) s
m
a
s

unde na i ns sunt cantitile de substan, de analit i,


respectiv, de adaos;
Ra, Rs i Rm sunt rapoarte abundentelor izotopice ale celor doi
izotopi in proba, in adaos i in amestec
metoda este complet descris si inteleasa pe baza unei
ecuatii de masurare care poate fi descrisa explicit.
masurarea este, evident, bazata pe un alt material:
adaosul care este utilizat ca referinta
acest lucru nu invalideaza metoda ca pe o metoda potential
primara
la fel ca in gravimetrie, si cantitatea de substanta adaugata
poate fi calculat cu ajutorul unei ecuaii implicit cunoscute

aplicarea IDMS se bazeaza cel mai mult pe compui


deuterai sau marcati cu I3C, ca adaosuri

datorita separarii de mas a 13C si 12C, in particular, D i H,


comparativ cu 206Pb si 208Pb,
probabilitatea de a aparea diferente in comportarea
substantelor izotopice este mai mare
necesitand astfel corecii mai mari asociate cu
incertitudini mai mari

o versiune speciala a IDMS in analiza organica ce prezint


rezultate optime
include o etapa de combustie convertind analitul i
adaosul intr-un amestec 13C02 i I2CO2
apoi este analizat utilizand un spectrometru de masa

este o metoda primara importanta a analizei chimice


cantitaile de substant sunt determinate direct prin masurarea
cantitatii de sarcina electrica si a timpului intr-o reactie chimica
nu este necesara vreo referinta la substane specifice pure
se obtine cu aceeasi acuratete cu care se determin constanta
lui Faraday
valoarea cantitatii de sarcina electrica este destul de exacta
pentru orice determinare coulometrica

1
n

idt
z este numarul de electroni schimbai
a zF per unitatea de reactie

i este intensitatea curentului electric folosit

t este timpul de electroliza

metoda este descrisa teoretic si inteleasa complet


sunt necesare standarde ale intensitatii curentului electric,
masei si timpului,
nu sunt necesare standarde ale cantitatii de determinat
rezultatul pentru na este folosit pentru determinarea compoziiei
cantitative dorite
sarcina electrica msurata provine doar din reacia chimica
considerata;
nu trebuie s aiba loc alte procese care s contribuie la curentul
electric de electroliza
restrange aplicarea metodei la sisteme simple,
de exemplu, determinarea puritatii substantelor

reactiile secundare nedorite


limitarile datorate masurarii probelor sunt similare celor din
gravimetrie si titrimetie
problema deteciei punctului final - in titrarea coulometrica
erorile pot fi corectate prin utilizarea unor metode sensibile
care nu necesita sa fie insa primare
coulometria este o metoda primara a analizei chimice