Sunteți pe pagina 1din 146

Prof. univ. dr. CEZAR TH.

NICULESCU
Dr. CRISTIAN NITA
'
~ef de lucrari,
medic primar chirurg,
doctor in tiinte medicale

Dr. NAUM CIOMU


~ef de lucrari,
medic primar urolog,
doctor in tiinte medicale

Dr. ION CRISTESCU


Asistent universitar,
medic primar ortoped,
doctor in tiinte medicale

Dr. MARIN LASCU


~ef de lucdiri,
medic primar ortoped,
doctor in tiinte medicale

Dr. GEORGE lANA


Asistent universitar,
medic specialist radiolog,
doctorand

Anatomia functionaHi
'
a membrelor
U.M.P'. Dr. C. 0/1 VItA
[1!f."'.i..:,.TF(.~ ~-~,,.,.....'A' l

Nr

~ J .. .. - '
rE . ~._zcrI

.. J: ........
"->&"r.-.....,.

.,~0.

! !',

"'-;j

--

'"-----

Editura Tehnoplast Company SRL


Bucure~ti

1999

ISBN

973- 98254- 7- 8

@ 1999 Tehnoplast Company SRL

Toate drepturile rezervate autorilor


Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata
fara perm isiunea scrisa a autorilor
Drepturi!e de distribupe In stdiinatate
aparpn in cxclusivitate autorilor
Copyright 1999 by Tehnoplast Company SR L
/\1! rights reserved
Aparut i 999

Editura Tehnoplast Company SRL, Bucureti

C:ohborat.ori:
'::o me li u Dimitri u
Uabriel Diaconu
Clabrid Dimiiri:l
C<rafic5 9i tehnoredactare <.:_omputeri?.atii:

':c, rnc !iu Dnn itriu


CJabrl;tl i)iacf)n~J
(;;tbriei f)irnitrilt

Coperta.
Corneliu Dimi!riu
Uabriel Diaconu

-:-~=-~.,. -....,.-_.,__,.~~.r--,~--. ;7~-,---;--

; ___ .:::-:- -

---

- .

Cuvant 1nainte
Cartea aparuta respecta fntrutotul planul initial de prelucrare a datelor sub
aspect functional. Volumul este bine structurat, avand atat notiuni de embriologie
referitoare la dezvoltarea membrelor ~i a anomaliilor de la acest nivel, cat ~i date
complete ~i didactic prezentate referi toare la diferi tele capi tole ale 1ucrarii respective.
Recomand calduros acest volum necesar studentilor Facultatilor de Medicina,
'
'
dar ~i medicilor ortopezi ~i a celor ce practica chirurgia plastica a membrelor.
Am insistat de asemenea asupra punctelor de osificare peste care se trece de
obicei in volumele referitoare la acest capitol ~i am prezentat succint ~i foarte dar
notiuni de anatomie radiologica, insistand in special asupra examenului radiological
articulatiilor. S-au trecut in revista ~i principalele regiuni topografice necesare a tat
studentilor dit ~i medicului practicant.
Cu aceasta ocazie tin sa aduc in mod deosebit multumiri studentilor Comeliu
'
'
'
Dimitriu (an IV M.G.), Gabriel Diaconu (an II M.G.) ~i Gabriel Dimitriu (an I M.G.)
pentru sprijinul acordat~i volumulmarede munca depus la tehnoredactarea ~i aparipa
acestui volum.
Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu
~ef Departmnent Anatmnie,
~ef Catedra Anatomie ~i Embriologie
U.M.F. Carol Davila, Bucure~ti

Referat
Volun1ul de exceptie intitulat "Anatomia Functionala a Membrelor" vine sa
'
'
conlpletezeultimulcapitolalcartilordemarevaloareanatomicapublicatesubredacVa
Prof. Univ.Dr. Cezar Th. Niculescu.
Volumul sintetetizeaza In peste 300 de pagini cele mai moderne date din literatura
de specialitate privitoare la anatomia functionala a tnembrelor.
Remarc cu deosebita placere a unui cunoscatorcantitatea enom1a de infom1ave
pe care o aduce volmnul precun1 ~i bogata iconografie de foarte buna calitate care
confera a tat studentilor facultatilor de medicina cat ~i medicilor ortopezi ~i a celor
ce practica chirurgia plastica a membrelor o lejeritate in aprofundarea ~i retinerea
datelor ultile practicii medicale.
Este meritul deosebit al Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu de a lansa ill lmnea
medicala acest volum de 0 certa valoare ~tiinVfica ~i 0 lnalta vnuta academica In
confonnitate cu noile standarde intenlationale de specialitate.
Felicit lntreg colectivul de autori care a redactat dar ~i didactic acest volun1
foarte util ~i necesar generatiilor um1atoare de tnedici.
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dragoi
M.D., PhD., SeD.
Membru al Acadetniei de ,Stiinte Medicale
Profesor Emerit al UM.F. Craiova
Catedra de Anatmnie

Tabla de tnaterii
Dezvoltarea membrelor ..................................................................... 9
Scheletul membrului superior ....................................................... 1 7
Mu~chii membrului superior .......................................................... 3 9
Vascularizatia membrului superior ............................................... 60
Inervatia membrului superior ........................................................ 7 7
Articulatiile membrului superior .................................................. 9 5
Anatomia topografidi a membrului superior ........................... 12 5
Anatomia pe viu a membrului superior ..................................... 136
Scheletul membrului inferior ...................................................... 13 9
Mu~chii membrului inferior ......................................................... 1 7 3
Vascularizatia membrului inferior .............................................. 202
'
Nervii membrului inferior ............................................................ 223
Articulatiile membrului inferior ................................................. 2 3 9
'
Anatomia topografica a membrului inferior ............................ 269
Anatomia pe viu a membrului inferior ...................................... 282
Puncte de osificare ........................................................................ 2 8 5
Anatomia radiologica a membrelor ........................................... 293
Bibliografie ..................................................................................... 304

Dezvoltarea membrelor

Dezvoltarea tnembrelor

In saptamana a IV - a pe parple Iaterale ale embrionului apar creste!e Wolff( la pe~ti din
aces tease vor forma aripioarele); Ia om crestele membrelor dispar, ramanand numai extremitatile
lor sub forma mugurilor torack ~i pelvin.
Mugurele toracic precede aparipa celui pelvin cu 24 - 48 de ore ~i apare in dreptul
somitelor C4- C8 ~i Tl In timp ce mugurele pelvin apare sub inseqia cordonului ombilical In
dreptul tuturor somitelor lombare (Ll
- L5) ~i sacrale (S l, S2, S3).
Mugurii membrelorsunt formati
URECHEA
Ia exterior din ectoderm iar in
M!OTOAME
profurizime din resutul mezenchjmal
OCCIPITAL
provenit din somatopleurfi. Din acest
GLOBULUI
tesut se vor forma oasele ~i articulatiile
OCULAR
CERVfCALE
membrelor, iar In ceea ce prive~te
mu~chii, cei ai umarului ~i ~oldului
provin din mioromuf somite/or
MfOTOAME
respective In timp ce mu~chii
TORACALE
extremitatii
libere
ale
membrelor
,
M!OTOAME
MIOTOAME
provin din mezode1mul soma topleural.
Initial mugurii sunt perpendiculari pe
MIOTOAME
trunchi, insa pe masura ce se alungesc
SACRAL
devin oblici, formand cu trunchiul un
METAMERIA SOMITICA
unghi de aproximativ 45.
LA EMBRIONUL UMAN
La sfar~itul s.V- inceputul s.VI
a par ~antul pumnului, respectivantul gleznei. Distal de aceste $anturi se evidentiaza o formatiune
Hitita - paleta.
In s.VII noi fenomene modifica morfologia viitorului membru:
Apare ~an{ul cotu!ui (respectiv al genunchiulw)
Fiecare membru are trei segmente -proximal (brat, coapsa), distal (antebrat,
gamba) $i paleta (viitoarea laba a m'inii, repectiv a piciorului)
Pe f.}il-pir: lateraleaie membrelor apare dite o proeminenpila nivelul $antului

10

Anatomia funcponala a membrelor


cotului! genunchiului ce va deveni cot/ genunchi - ambele plasate in pozitie
latera!if
Pe marginea Iibera a paletei apar ,;an,turile radiare care vor delimita degetele,
unite initial prin membrana interdigitaHi- (digW conjunct1)

Ins. VIII cotul ~i genunchiul sufera o rotape de 90, cotul dinspre lateral spre posterior
iar ge.nunchiul spre medial~i anterior. Totacum dispare membrana interdigitala, degetele devenind
digiti inconjuncti (primul care se individualizeaza este degetul III - mediusul).
Pa fata pal mara, respectiv plantadi a m~Hnii (respectiv plantei) aparln dreptul extremitapi
distale a metacarpienelor/ metatarsienelor ~i in dreptul falangei I perni,tele tactile care au In
strucutura lor aglomerari de receptori tactili.

Dezvoltarea tesutului membrelor


'

Din somatopleura se desprinde tesut mezenchial care se dispune in axullung al membrelor


sub forma de masa unica.
Ins. VI a par puncte de condrificare in diafiza oaselor lungi ale membrelor, iar In luna a
II -a se formeaza modelele cartilaginoase ale oaselor lungi (humerus, femur, radius, ulna, fibula,
tibia). In aceste modele cartilaginoase a par puncte de osificarece vor genera formarea diafizelor
oaselor lungi. Tot in luna a II -a apare ~i punctul de osificare pentru corpul osului ileon, urmand
a aparea ulterior puncte de osificare pentru restul scheletului ce va fi cvasi-format la na~tere:

I
1
l

CRASTA ECTODERMICA APICALA

:l

i~
1-l

OASE
HUMERUS

PROEMINENTA

OASE

COTULUI

DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI SUPERIOR


A. EMBRION DE 28 DE ZILE. B. SCHEMA MEBRULUI SUPERIOR CA MUGURE.
C. EMBRION DE 33 DE ZILE.
D ~I E. LA INCEPUTUL ~I FINELE SAPTAMANII A 6-A.

Dezvoltarea membrelor

!!

OSUL OCCIPITAL
OSUL FRONTAL
MAXILARUL-MAND/BULA -~-~I.-\.__!~

FEMUR

---VERTEBRE

c
META TARS/ENE

SCHELETUL EMBRIONULUI UMAN DIN SAPT AMANA A 8-A (A),


A 9-A (B) ~I A 10-A (C)
Luna III - coipul metacarpienelorl metatarsiene/or, corpul fa!angelor ~i coipu!
ischionului.
Luna IV - cOJpul pubisului.
Luna V - VI - corpu/ calcaneul
Luna VII - corpu/ ta/usului
Luna IX - in vecinatatea datei na~terii apar doua ouncte de osificare, unul pentru
epifiza dis tala a femurului ~i altul pentru epifiza proxima!ii a tibiei denumite f2UllS:le
&q_lii_rd ~i utilizate in medicina legala.
Celalalte puncte de osificare apar dupa na~tere, anume pentru epiflzele oase/or fungi,
pentru extremita{ile metacarpienelor ~i metatarsienelor, extremita{ile fa!angelot~ pentru toate
oasele carpiene ~i pentru toate tarsiene/e cu exceNia corpului calcaneului ~i al talusului.
j

II
II

Dezvoltarea articulatiilor membrelor


'

Intre modelele cartilaginoase ale oaselor lungi se afla un disc intercondral format din
mezencbimul somatopleural. In luna III el dispare ~i se formeaza cavitatea articu/ara. Tot din
mezenchim se formeaza capsula articu!araiar pe fata ei profunda sinoviala (cu aceea~i origine).

12

Anatomia funcpona!a a membre!or

MEMBRANA~

-::.:;.-SINO VIA LA

-CA VITA T ARTICULARA

~~m~~r-4~-LARTILA/ ARTICULAR
-~~---PER!CONDRU

-MEZENCH!M

c_____A_. . _.-.-
.._: _ _ _
B___

DEZVOLTAREA UNEI ARTICULATII


DIARTRODIALE.
!
A. IN PERIOADA EMBRIONARA. B. LA ADULT.
~

In articulatiile incongruente (in care suprafe~ele nu sunt perfect complementare) apar


discwi (art. temporo-mandibulara) sau meniscuri (art. genunchiului) ce difera anatomic prin
aceea di discul adera strans de fa~a profunda a capsulei, impartind cavitatea articulara in doua
etaje (supradiscal ~i infradiscal), pe dl.nd meniscul nu adera de fata profunda a capsulei ~i deci nu
imparte cavitatea articulanl in etaje diferite.
In articulatiile imobile sau cu mobilitate redusa materialul discului intercondral se
'
transforma in tesut fibros- sindesmoze, sau in tesut osos- sinostoze.
'

'

Dezvoltarea

mu~chilor

membrelor

In ceea ce prive~te evolutia mu~chilor membrelor, in cazul mm. umiiru!ui ~i ai ~o!du!ui


ma~erialul provine din miotomul somitic, in timp ce pentru mm. extremHiiplorlibereprovine din
mezodermul splanhnopleural. Inipal acesta se dispune in lungul axului membrelor sub forma de
material premuscular nesegmentat ce va incepesa se fragmentezein luna a III- a, mai intai aparand
extensorjj ~i a poi ~i flexorii.
Lajumatatea lunei a IV- a mu~chii membrelorincep a se contracta, contractura lor fiind
perceputa de viitoarea mama.

Anomalii de dezvoltare a membrelor


Anomaliile de dezvoftare ale membrelor i~i aula baza o serie complexa de factori, dintre
care cei mai importan~i de amintit sunt radiafiile(Hiroshima, Nagasaki) factOJiigenetici, virusuri!e
(virusurile rujeolic, rubeolic, gripal daca aqioneaza asupra mamei in intervalul s. IV- s. VIII, deci
'in perioada embrionara cresc ~ansele unei anomalii congenitale) ~i a!te boli ale mamei cum ar fi
sifilisul, elitrobfastoza, SIDA. De mentionat ca inclusiv uncle medicamente cresc riscul de fat cu
anomalii ( Talidomida, calmant administrat in trecut femeilor gravide).
Amelia este o anomalie ce consta in lipsa de dezvoltare a membrelor
Ectromelia consta in oprirea dezvoltarii membrelor In stadiul primitiv, deci acesta se
va prezenta sub forma unei excrescente care la exterior are ectoderm iar in profunzime mezoderm
splanhnopleural.

Dezvoltarea membrelor

J.

13

MM. PROFUNZI
INTERVERTEBRAL!

MM. SCURTf PROFUNZI


AI SPATELUI

l_MM.
/MM. SCALENI AI

STRATURI

Sf

-ABDOMEN
MM. INTERCOSTAL/

.MM. INFRAHIOIDIENI

DREPT ABDOM!.VAL

STERNAL

___.,/,!

MIOTOAMELE $1 ELEMENTELE LOR

Phocomelia rezulta in urma neaparitiei ~antului cotului (genunchiului). In acest caz nu


exista antebrat/ gamba sau brat/ coapsa iar laba mainii/ piciorului se prinde direct pe trunchi.
Hemimelia reprezinta cazul complementar 1n care nu se diferenpaza paleta. Astfel, nu
va exista mana respectiv planta, dezvoWindu-se insa brat, antebrat, coapsa ~i gamba.
Melomelia sau schiZQ.illelia se caracterizeaza printr-un membru scindat in sens longitudinal ce da impresia de membru dublu.
Micromelia este o anomalie de dezvoltare in lungime a membrelor,acestea avand
dimensiuni reduse. Totu~i, acestea sunt diferentiate in cele trei segmente amintite mai sus (proximal- brat, coapsa, distal- antebrat ~i mana, gamba ~i planta).
Abrabia se define~te ca fiind lipsa de dezvoltare a bratului
Apodia reprezinta !ipsa de dezvoltare a labei piciorului
Acbeiria este o anomalie caracterizata prin lipsa mainii
Sirenomelia este o anomalie intalnita !a membrele inferioare. caz in care cele doua
membre inferioare sunt unite pe linia mediana ~i se termina lntr-o forma conicfi.
Uromelia se deosebe~te de precedenta prin prezenta Ia capatul distal al celor doua
membre inferioare unite intre ele pe linia mediana a unei singur~labe a piciorului.
Simelia face parte din aceea~i categorie, cu diferenta ca Ia capatul distal sunt doua !abe
ale piciorului.
Eleuteromelia este o anomalie care in ultima instanta consta dintr-o malrotatie a
'
'
membrului inferior. Genunchiul, initial lateral, illl se roteaza spre medial pentru a deveni anterior,
ci cu 90 spre lateral, devenind posterior. In acela~i timp, malformatia intereseaza ~i laba piciorului,

14

Anatomia functionalif a membreloi


'

degetele privind posterior iar calcaiul ventral.


Sinostozele se caracterizeaza prin punti interosoase care leaga intre ele diferite oase.
In cazul de fa~a se discuta insa sinostozarea anorma/if a diferitor componente ale scheletului
membrelor. Ca urmare, in cadrul acestei anomalii putem intalni radiusulsudat de ulnasau flbula
de tibie. De asemenea pot !ega carpienele intre ele sau tarsienele intre ele, putand interesa de
asemenea metacarpienele, metatarsienele sau falangele.
Amputatile congenitale ale membrelor se deosebesc de absentele congenitale ale
diferitor segmente ale membrelor prin aceea cain acest caz lipsa lor de dezvoltare se datoreaza
formarii unui ~an{ circular(cel mai des cauzat de i[lfa~urarea cordonului ombilicalin jurul unui
membru) distal de care membrul nu se mai dezvolta.
\ ::
Adactilia e caracterizeaza prin !ipsa de dezvoltare a degetelor
Hipodactilia corista in !ipsa a unuia sau mai multor degete, mana avand aspect de gheara.
Polidactilia define~te prezenta supranumerara a 1 sau 2 degete.
Hiperfalangia reprezinta segmentarea anormala a paletei. Degetele sunt mai lungi, fiind
formate din 4 falange
Microdactilia sau bradidactilia este opusa hiperfalangiei, in acest caz fiind vorba de
degete subdimensionate, formate din 1 - 2 falange
Sindactili.a - degetele sunt unite intre ele. Poate avea doua cauze:
fie nu se resoarbe membrana interdigitala ins. VII
fie au aparut punti interosoase care leaga degetele intre ele
Clinodactilia este o malformape care intereseaza falangele degetelor de Ia mana, acestea
fiind inclinate spre lateral.
Dichirus este o anomalie ce privire Ia dezvoltarea mainii. In acest caz este vorba de o mana
"dubla", deci exista o mana supranumerara, de cele mai multe ori incomplet dezvoltata ~i
nefunctionala, care reprezinta imaginea in oglinda a "perechii" ei.
Absenta con~itala a radiusului duce Ia dezvoltarea anormala a ulnei, care prezinta
in aceasta ipostaza o concavitate ce prive~te lateral. Aceasta anomalie este adeseori corelata cu
o clinodactilie.
Luxatia congenitala de ~.ill.d apare mai frecvent la nou-nascupi de sex feminin ~i poate
fi cauzata fie de o dezvoltare redusa a sprancenei acetabulare fie de dezoltarea redusa capului
femural care iese astfel destul de u~or din acetabul.
Varus equinus este o malformatie a labei piciorului ce se a~eaza in acest caz In extensie,
adducfie ~i supina{ie (talpa piciorului prive~te spre medial)
Acondroplazia este o anomalie cauzata de tulburari enzimatice genetice Ia nivelul
cartilajelor de cre~tere, !ipsa lor de dezvoltare ducand la !ipsa de dezvoltare a oaselor.
Pozitia
, inalta a membrelor cu caracter anormal se datoreaza unui viciu de coborihe a
membrelor
.

Dezvol tarea arterelor membrelor


Dezvoltarea arterelor mwzbrului toracic lncepe in s. VI

~i

suporta patru

~tape:

in prima etapa, Ins. VI, prin inmugurirea a. subclavii ia na~tere a. axilara, care prin
inmugurire formeaza a. brahialif, iar din aceasta a. interosoasif. La nivelul antebratului
distal aceasta din urma furnizeaza atz. digitale
In a doua etapa, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. medianif care coboara Ia
antebra~. Ea va ingloba a. interosoasa, iar distal va furniza aa- digitale
in etapa a treia, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. ulnara care va cobori pe

Dezvoltarea membrelor

15

marginea mediala a antebra~ului, avand lateral a. mediana care are inglobata a.


interosoasa. Distal, a. ulnara se anastomozeaza cu a. mediana ~i din aceasta se desprind
aa. digitale.
in ultima etapa, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. radiala care se va
anastomoza distal cu a. ulnara (care a lnglobat deja a. mediana ~i a. interosoasa). Din
aceasta anastomoza pleaca aa. dighale.

Dezvo!tarea arterelor memhnJllli.pnJdn


In s. VII, prin lnmugurirea a. iliace interne (hipogastrice) ia na~tere a. ischiadica ce va
cobor! pe fa~a posterioara a coapsei. Ea va da na~tere prin !nmugurire a. poplitee care ajunge ]n
viitoarea regiune poplitee. Distal a. poplitee, printr-un proces de lnmugurire va da na~tere a.
interosoase care coboara pe fata posterioara a gambei. Distal, din ultima vor pleca aa. digita/e.
In etapa urmatoare, prin 1nmugurirea a. i!iace exteme ia na~tere a. femuralii care coboara
pe fa~a anterioara a coapsei. Distal a. femurala se anastomozeaza cu extremitatea proximala a a.
poplitee. Astfel, In aceasta artera va fi adus sange al a. femurale. In acela~i timp, a. ischiadica se
atrofiaza ~i devine a. fesierii infe1ioarii (una din ramurile parietale ale a. iliace interne)
In ultima etapa a. poplitee prin inmugurire da na~tere la doua artere- a.li..bliila anterioarii
care coboara pe fata anterioara a gambei ~i distal furnizeaza aa. digitale dorsale ~i fL.__{jhja}.Ji
posterjoadf. Aceasta din urma va furniza inipal a. peronierii(ramura mai puternica) iar distal va
da na~tere Ia a. plantara media!ii ~i a. plantara latera/a din care se vor desprinde aa. digita!e
plan tare.

Dezvoltarea venelor membrelor


Injurul mugurilor membrelor exista un sinus venos marginal care le lnconjoara. Din acest
sinus marginal se vor forma venele mambrelor, une!e fiind de provenienta p1imara, iar altele de
provenien~a secunda1if.
Pentru membru/ toracic de provenien~a primara sunt vv. bazilicii,. humera/a ~i axilarii,
iar de provenienta secundara este v. cefa/ica (ce se deschide ini tial1n v. jugulara interna iar In final
in v. axilara).
La membrul pelvin de provenienta primara sunt vv. tibia/a anterioara~i safena micii, iar
de provenienta secundara sunt vv. tibia/if poste1ioarii, poplitee, lemuralii, salena mare.
ARTER A
ARTER A

-- ARTERA

ULNAR A
'

_
- ARTERA

JNTEROSOASAl MEDIANA
PLEX AL
MAIN!!

BRAHJALA

.!',-

RADJALA-/.ARTERA

MEDIANA
ARTERA

ARTER A

ARTER A
&

"II
~ ~

ARTERA

'i :t- ULNARA

~~I}"

~~~ARTER
-DIGITAL

ARTER A
RADJAL.4 _;;

ll:

ARTERA

;:

!NTEROSOASA
ARTER

t"

! :~

ARTERA

~~.:
!..~ MED!ANA
.

DIGITAL--

DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERA

~~,_.ULNAR.i.

l R D~i_ A CA A
PALMARA

Anatomia functionala a membrelor

16

'

A. ILIACi.

EXTERNA

EXTERNA:

A.

A. TIBIALA

d)

PLANTE!

ANTERIOARA

~~_A. FEMURALA

A. TIBIALA

PLEX AL

-A. POPLITE

A. T!BIALA

ANTERIOARA

ANTERIOARA
/SCHIAD!CA

I.

A. IL/ACA-i

: POSTERIOARAARCADA

PLANT~

ARTER

AA. DIG/TALE-"

DIGITAL

DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR

PUBIS
FEMUR
TIBIA

.....

:.

..

.J.L

\~~~
Ltfljt;;

0-

..,.~

ILION

-.._~~--~UB!S

0
A

P~BIS

TIBIA

-~'--~
...
--~--_.; ooo~ -~:.. \
....., ...

-:.. _, ___ ~-

..
;'~iP''')'
~

~oo

........ /
"
~,

.....

. :
..,.,,_;

. . .
~
.

FIBULA

.=

FEMUR

FEMUR

PUBIS

ILION

c
DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI INFERIOR
A. ~I B. INCEPUTUL ~I FINELE SAPTAMANII A 6-A
C. SAPTAMANA A 8-A

Scheletul membrului supehor

17

Scheletul tnetnbrului superior


(ossa n1en1bri superioris)

Scheletul membrului superioreste format din oaselecenturii scapularesi dinscheletul membrului


superior li ber.

Centura scapuladi
(Cingulum membri superioris)
Centura scapulara este alcatuita din scapula ~i din clavicula. Ea leaga membrul superior de
trunchi, mu~chii care aqioneaza asupra ei conferindu-i o mare mobilitate.

Scapula
(Scapula)
Scapula sau omoplatul (grec. amos =spate,platos= turtit)este un os lat, turtit anteroposterior,
de forma triunghiulara cu baza cranial, ugor concav anterior, subtire in 2/3 mediale ~i mai ros
in 1/3 laterala. Este a~ezata in partea posterosuperioara a torace u1, m reptu coastelor II-VII,
reprezentand osul princi a! a! centurii scapulare, articular cu clavicula ~i humerusul. Scapula
prezinta doua fete:fcostala (sau anterioara) si posterioarif; trei margini: superioarif, media/if si
latera/if ~i trei unghiuri: supeiior, inferior si lateral.
Fata costala sau anterioara (Facies costalis), orientata anterior ~i medial, este concava atat
in sens crania-caudal, dH ~i in sens transversal, de unde ~i numele de fosa subscapularif (fossa
subscapularis). Aici se remarca 3-4 creste transversale, cu directie u or oblica, de jos in sus ~i
dinspre medial spre lateral, pc care se insera m. subscapu ar. In partea laterala a fqc1 anterioare,
mai aproape de marginea superioara a osului, se afla gaura nutdtivif. In apropierea marginii
mediale, pe fata anterioara a scapulei, se gasesc cateva creste pe care se insera mu~chiul dintat
anterior.
Fata posterioara (Facies posterion) este convexa ~i prive~te posterior, lateral ~i cranial. Fa~a
posterioara este strabatuta dinspre medial spre lateral, Ia unirea 1/4 superioare cu 3/4 inferioare,
de spina scapulei (spina scapulae). Aceasta incepe printr-o suprafata triunghiulara ~i cre~te
progresiv in inaltime dinspre marginea mediala spre cea laterala, pe care o depa~e~te formand o
apofiza voluminoasa, numita acromion. Intre acromion ~i spina scapulei se afla un unghi deschis

18

Anatornia funcfionalii a membrelor

anteromedial numi t unghi acromial(angulus acromialis). Spina scapulei subamparte fata posterioara
In doua fose: una superioara, fosa supraspinoasii (fossa supraspinata), ~i alta inferioara, fosa
infraspinoasii(fossa infraspinata), mai 1ntinsa decat precedenta. In fosa infraspinoasa, imediat sub
spina scapulei, se afla un orificiu nutritiv. In cele doua fose i~i au originea mu~chii omonimi.
Marginea libera a spinei scapulei se Hite~te spre lateral ~i este rugoasa; pe muchia ei superioara
se insera m. trapez, iar pe cea inferioara, m. deltoid. Intre cele doua muchii se insera lama
superficiaHi a fasciei cervicale. Pe suprafata triunghiulara de Ia extremitatea mediaHi a spinei
aluneaca mu~chiul trapez in timpul mi~carilor scapulei. Intre m. trapez ~i suprafata triungiulara
de Ia originea scapulei se gase~te o bursa seroasa.
Acromionul continua lateral ~i anterior spina scapulei, fiind turtit supero-inferior. Fata sa
superioara este superioara este superficiala, convexa ~i rugoasa ~i prezinta numeroase orificii
vasculare, fiind de asemenea fata palpabila a acromionului. Fata inferioara, concava, prive~te spre
articula}ia scapulo-humerala. Este neteda in partea mijlocie ~i devine rugoasa in dreptul marginilor
acromionului. Marginea latera/a este convexa, groasa ~i rugoasa ~i pe ea se insera fascicolul
acromial alm. deltoid. Marginea media/if, maiscurtadecatprecedenta, continuamuchiasuperioara
a spinei scapulei ~i descrie o u~oara curba cu concavi tatea antero-medial. In jumi'itatea anterioara
a acestei margini se gase~te o suprafata articulara, concava, cu axul amre sagital, numita fa.{a
articularii acromialii(facies articularis acromii), prin care acromionul se articuleaza cu clavicula.
Posterior de aceasta, pe marginea mediala a acromionului se insera m. trapez. Acromionul
prezinta de asemenea ~i o margine posterioara, de asemenea rugoasa, care continua muchia
inferioara a spinei scapulei. Ea formeaza 1mpreuna cu marginea Jaterala acromionului, un unghi
numit meta-acromion, important reper anatomic.
Pe amrginea posterioara a acromionului se insera m. deltoid. La unirea marginilor laterala ~i
mediala se gase~te varful acromionului pe care se insera m. deltoid ~i lig. coracoacromial.
Acromionul ~i ligamnetul coracoacromial formeaza astfel o balta osteo-fibroasa care acopera
articulatia scapulo-humerala ~i o protejeaza.
Marginea superioara (Margo superior) a scaulei, ascupta, este cea mai scurta dintre cele trei
margini ale scapulei. In partea laterala a ei prezinta incizura scapulei (incisura scapulae), care
este transfonnata in orificiudecatre lig.transversa!scapulei. Prin acest orificiu trece n. suprascapular
iar superior de ligament a. suprascapulara. Medial de incizura scapulei se insera pantecele inferior
al m. omohioidian. Lateral de incizura scapulei se afla procesul coracoid(processus coracoideus)
de forma literei "L", orientat anterior ~i lateral. Pe varful procesului coracoid se insera mm.
pectoral mic, coracobrahial ~i capiitu/ scurt a/ a/ bicepsului brahial, iar pe fata superioara a
procesului se insera ligg. coracoclavicular, coracoacromial ~i coracohumeral.
Marginea mediala (Marfa medialis) a scapulei este subtire, ascutita ~i cea mai lunga decat
ceHilalte margini, mai fiind numWi ~i margine spina/if.
Deasupra spinei scapulei marginea mediala este oblica spre inferior ~i pe ea se insera m.
rMjciftor a/ scapulei. Sub spina scapulei marginea mediala este oblica spre inferior ~i lateral ~i
ofera insertie mm. romboidmic.(imediatsub spina scapulei) ~i romboid mare(caudal de precedentul).
Marginea laterala (Margo lateralis) a scapulei, numWi ~i marginea axi!arii, este mai groasa
~i incepe in dreptul tuberculului in!Taglenoidal (tuberculum infraglenoidale), pe care 1~i are
originea capullung al m. triceps brahial. Ea este oblica inferior ~i medial ~i pe ease insera m. rotund
mic- superior ~i m. rotund mare inferior de precedentul.
Unghiul superior (Angulus superioris) al scapulei se situeaza Ia 1ntalnirea marginii superioare
cu cea mediala ~i are o angulatie de 80-90. Peel se insedi fasciculele superioare ale m. rididitor
al scapulei.
Unghiul inferior (Angulus inferioris) al scapulei este mai ascutit decat precedentul. Pe fata
sa posterioara se insera uneori fascicolele scapulare ale m.Jatissimus dorsi.

Schc/etul mcmbru/ui superior

!9

l'UBEI?Cl/LUL
SUPii'l(;lFNOI!JAl.

PNOCES'UL CORACOID

.ACNOMION__

PNOCLSUL

CA VITATE4

CORAC0/1)

ULENOID!li,A

INCIZURA

..

FOSA:; SUPNASPINOASA
I

1I

ACROMION

COUlL SCAPULEI

F4{A ARTICULAR;{
ACROMIALA

SCAPULA (SCHEMATrC)
A. VEDERE LATERALX.. B. VEDERE SUPERIOARA

PNOC/.S/.'1_ CO!?:i COfl)

lhW:/1/UL ME!JtlL
SPIN;! SCt!PULEI

- ACNOMION

. C:l i 'ITA 7'C1

ULE:NomA

' - CULUL SCAPULV

'n.BENCULCL !NFRACLENOJDAL

'MAN(lft\'F.I '-A TERAl.-f

;\/.-iRC;fNE/1

FOS.1 !NFN.-1Sf'I.\U.ISA'

f.':VGIIIUL INFFJNON

SCAPULA
-VEDERE POSTERIOARA-

.,,.

20

An<JLUmja Funcrjona/;I a mcmbre!or

F-1["E!A /1N7'1CL'L1t?A
PEN Tim CLA VICUL.lt

PNOCESUL CORA COlD

UNC;flfUL MUJ/AI.

ACROMION----

CA VIJ:4 TEA ULENOIDA----

MARG/NE.-1 /viED/ALA
TUBERCl/LUL
'

M.-1N(l!NEA LA TERAL;f

U.\11 D!: INSER?JE


\/U.'iC"ULANA.

A
UN(J//fU!. /:'i!-FI::IOR

P!WCESUL
ACROMION

CO~?ACOID NUCLEUL PROCt"".SULU/ CORACOID

1\

Sf'/i\A SC1 PULE!

. ii

'

! J
._; ;

.. ' .. ,
) MAk(,f\f:..,

I
I

I.

I ;I
i

;,

//

SCAPULA (VEDERE POSTERIOARA)


A. ADULT. B. COPIL DE 3 ANI

ME!J!:1L

Scheletul membrului superior

21

Unghiul lateral (Angulus lateralis) al scapulei este eel mai voluminos ~i prezinta cavitatea
glenoidalfi, concava, iriforma, cu partea lata situata inferior. Cavitatea glenoida se articuleaza cu
capul humerusului ~i este a~ezata pe un platou osos, mai ingust Ia baza, numit colul scapulei
(collum scapulae). Superior de cavitateaglenoida se gase~te tuberculul suprag/enoidal(tuberculum
suparglenoidale) pe care se insera capul lung al m. triceps brahial.
Orientarea scapulei: fa{a concava se a~eaza anterioi~ cavitatea glenoida Jateral~i unghiul eel
mai ascupt inlerior.
Vascularizatia scapulei este asigurata de artere care patrund prin orificiile nutritive aflate
pe cele doua fete ale osului, inferior de spina scapulei. Arterele provin din aa. suprascapular ~i
circumflexif a scapulei. Acromionul ~i procesul coracoid, perforate de numeroase orificii vasculare,
primesc in plus ~i ramuri din a. toracoacromialii.
Inerva{ia provine din plexul brahial prin intermediul nn. infraspinos ~i subscapular.

Clavicula
(Clavicula)
Clavicula este un os alungit, de forma litertei "S", a~ezat orizontal, ere nu are canal medular
in cea mai mare parte a sa. Clavicula este situata la partea superioara ~i anterioara a toracelui, Ia
limita dintre regiunea cervicala ~i pectorala, lateral de stern. Ea este mai subtire !a sexul feminin,
mai voluminoasa Ia indivizii musculo~i ~i mai dezvoltata pe dreapta fata de stanga, particularitap
ce sunt importante in medicina legala. Situata superficial, este vizibila la indivizii slabi, unde
proem ina sub piele, fiind turtitii in sens cranio-caudalln jumatatea laterala, cilindriciiin jumatatea
mediala ~i de aspect p1ismatic rotunjit Ia nivelul extremita{ii mediale.
Claviculei i se descriu doua extremitiifi- sternala ~i scromiala, doua le{e- superioara ~i
inferioara ~i doua margini- anterioara ~i posterioara (N.B.:Fetele ~i marginile claviculei nu sunt
omologate in N.A.)
Extremitatea sternala (Extremitas sternalis) are forma de prisma patrulatera, mai rar
triunghiulara. cu unghiuri rotunjite. Ea prezinta o fa{ii articulara sternalff (facies articularis
sternalis) care este convexa transversal ~i concava sagital. Ea corespunde incizwii clavicu!arede
Ia nivelul manubriului sternal cucareformeaza articulatiasternoclavicularif. Extremitateasternala
'
se articuleaza inferior ~i cu primul cartilaj costal formand articulapa controcfaviculara iar pe
marginea sa posterioara se insera m. sternohioidian.
Extremitatea acromiala (Extrmitas acromialis) este turtita craniocaudal ~i mai mica dedit
precedenta. Ease term ina cu fa{a articulariiacromia!if(facies articularis acromialis) prin intemediul
careia se articuleaza cu acromionul pentru a forma articu!a{ia acromioclavicularii.
Fata superioara este plana~i mai lata In 113 laterala ~i convexa anteroposterior in 2/3 mediala.
Este acoperita de piele ~i de m. platysma, putand fi palpata In intregime.
Fata inferioara prezinta spre extremitatea mediall'i impresiunea Jig::unentului costoclavicular
(impresio lig. costoclavicularis) pe care se insera ligamentul omonim. In partea centrala a fetei
inferioare se gase~te un ~ant In care in care i~i are originea m. subclavicular(m. subclavius). La
extremitatea laterala marginea inferioara a claviculei prezinta tubercu!ul conoid pentru Jig.
conoid. Lateral, tuberculul conoid se continua cu linia trapezoidif (linea trapezoidea) pentru
inserpa Jig. trapezoid. Ligamentelen conoid ~i trapezoid leaga clavicula de procesul coracoid, de
unde ~i denumirea generica de ligg. coracoclaviculare. Prin inserpa Ia nivelul fe~ei inferioare a
lig. costoclavicular, o parte din greutatea corpului este transmisa claviculei, iar de Ia aceasta,
scheletului trunchiului.
N.B.: In caz de fractura completa a claviculei produsa de medial de inseqi.a..ii.g,.costoclavicular_,
cele doua fragmente ale osului se deplaseaza diferit: extremitatea sternala s~orprin con~

Anatomia (un'ctionalcl a membre/or

22

'

, EYTREA41TATEA
/4CROMIAL.A
FXTR EM ITA TEA
S 7'NNA Uf

TUBEROZITATEA CONACOIDA

TUBEROZ!Til TEA CONA CO/ DA

EXTR f:"tvi!TA TEA

SAN7'l!L M.
FA !A ARTICULAR A
STERNA LA
COSTAL-{

CLAVICULA: A. FATA
SUPERIOARA;. B. FATA
INFERIOARA
"
'
nl. st~JJ1QC::Jc..LdomstoLd.ian~.ii!J <::_~.;:a ..a~mrnial.tl.inkriorda toxiJi'Lgr~utaU i .n1embr.ului SL!pGri.<).r, dan.d
~~~pGc:: tlll.~_pecifi.c::

.de .. '.'wm~c c.a_z_ut::,


Orificiul nutririv a! claviculei este situat In partca mijlocie a ~antului subclavicular ~i este
oriental spre lateral.
Marginea antcrioara a claviculci este subcutanata. palpabila. Mm. deltoid ~i pectoral nu intra
[n contact Ia nivelul inseqiilor pe clavicula, ci lasa un spa(iu triunghiular cu baza Ia clavicula,
numit :.pafiu delropectoJt:7.1.
Marginea posterioara a claviculei este convex;] in 1/3 laterala, uncle se insera m. tmpez. ~i
concava In 2/3 media!a, uncle l~i are originea m. stemoc!cidom:Jstoidian; Ia locul de unire a celor
douil.-curburi se produc fracturile indirecte de clavicul3. iviarginea posterioara are raporturi cu
vasele subclavii $i cu varful plamanului ~i prirne;;rc inseqia lamei superficiale a fasciei ccrvicale.
Orientare: Exrremitatca wrtita craniocaudal sc a~eaza !Meral. concavitatea din imediata ei
\ecinatate antc~rioJ~ iar fa\<l cu ~an~ inferjor
Vasculariza~ie: Clavicula prime$te ram uri nutritive din a. ::Jx.i!:mi (rr. claviculara ]i pectora Ia
din a. toracacromiala).
lnervatia es!c asigurata de n. subc!avicul:.n~ ramur;} a plexului hrahial.

Scbeletul membrului superior liber


Humerus
Are stntctura unui os lung fiind format din doua epifize situate Ia cxtremitaple unci diafize
puternicc.
Epifiza prox irnala cste formata dintr-un segment artucular cczpul humeral ~i un scgmenr
ncarticular reprczentatdc .. masivul rtubercular''. Sc continua inferior cu diafiza prin co!u/
chirurgica/(cololum chirugicum), echivalentul metafizei humerale supcrioarc $i sediul celor mai
frecvente fracturi de humerus Ia varstnici.

Scheletul membrului superior

23

Capul humeral este un segment de sfera mai mic dedit o hemisfen1, orientat superior ~i medial,
spre cavitatea glenoida a scapulei, formand cu diafiza un unghi de 130-150o. Este separat de
masivul tubercular prin colul anatomk (collum anatomicum).
Tuberculul mk (tuberculum minus) reprezinta componenta anterioara a masivului situat
anterior de cap. Pe el se insera mu~chiul subscapular.
Tuberculul mare (tuberculum majus) se afla lateral de cap, purtand pe fata lui superioara trei
zone de inseqie pentru urmatorii mm. periarticulari, in ordine dinspre anterior spre posterior: m.
supraspliws, m. infraspinos~i m. mkul rotundpartea laterala a tubercului mare determina relieful
umarului sub m. deltoid.
:Fiecare tubercul se continua inferior cu dite o cresta: creasta tubercului mk (crista tuberculi
minoris) pe care se insera m. marele rotund~i respectiv creasta tuberculului mare(crista tuberculi
majoris) pe care se insera m. pectoral mare. Sistemul de tuberculi cu crestele lor formeaza un ~an~,
~asn{ul intertubercular(sulcus intertubercularis) prin care aluneca tendonul capului lung a! m.
biceps brahioal cu bursa sa sinoviala ~i o ramura din artera circumflexa humerala anterioara. Tot
in acest ~ant se insera m. marele dorsal.
Diafiza humerala sau corpul humerusului (corpus humeri) are forma prismatic triunghiulara
neregulata. Pezinta trei fete ~i doua margini.
Fa{a antero-lateraJa (facies antero-lateralis) are la jumatatea ei tuberozitatea deltoidiami
(tuberositas deltoidea) in forma literei V a~ezata oblic: pe ramura superioara se insera m. deltoid,
iar pe cea inferioara, m. brahial.
Fa{a antero-mediala(facies antero-medials) prrezinta in 113 superioara rugozitatea de inserpe
am. coraco-brahial, iar inferior originea m. brahial~i orificiul nutritiv.
Fa{a posterioara(facies posterior) este traversata !njos ~i lateral de ~an[ul nervului radial(sulcus
nervi radialis) prin care tree n. radial cu a, profunda a bratului ~i venele satelite.
Deasupra ~antului se insera capul lateral, iar sub ~an~, capul medial al m. triceps brahial.
Raportul intimal nervului radial cuhumerusul ex plica paraliziile primare concomitentecufractura
osului sau paraliziile secundare consecutive lnglobiirii nervului in calus.
Marginea medialii(margo medialis) se termina deasupra epicondiluli medial ~i in 1% din cazuri
prezinta ca mo~tenire filogentica procesul supracondilian (processus supracondylaris).
!11arginea lateralii (margo latera lis) se termina deasupra epicondilului lateral. Pe ea se insera
superior septul intermuscular lateral, iar inferior, mm. brahioradial ~i lung extensor a\ carpului.
Epifiza distala are forma triunghiulara, turtita frontal ca o paleta ~i este situata !ntr-un plan
anterior diafizei. Ca ~i epifiza proximala , este alcatuita dintr-un segment articular, format din
trohleea humeralii (trochleea humeri) situata medial, ca un scripete asimetric pentru incisura
trohleara a ulnei ~i capitulum humeral (capitulum humeri) situat lateral ca un segment de sfera
pentru capul radiusului. Deasupra suprafetelor articulare exista in parte anterioara un sisteme de
fose ca ni~te cavitati de receppe ce primesc in timpul flexiei cotului elemente osoase ale
scheletului antebra~ului: fosa coronoidii (fossa coronoidea) deasupra trohleei pentru procesul
coronoid a! ulnei ~i fosa raaia/ii (fossa radialis) deasupra capitulumului pentru circumferinta
capului radi~L Posterior, fosa olecranianii (fossa olecrani) prime~te olecranul!n timpil extensiei
cotului. Suprafetele articulare cu fosele adiacente formeaza condilu! humeral(condylus humeri).
Segmentul nearticular cuprinde epicondilul medial(epycondilus medialis), medial de trohlee,
pe care se insera mm. f!exori ~i pronatori ai antebra{ului ~i epicondilul lateral (epicondylus
lateralis), lateral de capitulum pe care se insera mm. extensori ~isupinatori ai antebra{l!/ui. Pe fata
posterioara a epifizei, intre epicondilul medial ~i trohlee se afla ~an,tul nervului ulnar( sulcus nervi
ulnaris) pentru nervul cu acela~i nume.
Vascu/ariza{ia humerusului deriva din ramuri ale arterei brahiale.
!nervapa senzitivii provine din nervuL musculocutan.

Anatomia func{ionalii a membrelor

24

CAPUL HUMERAL

TUBERCULUL

CAPUL HUMERAL
TUBERCULUL MARE

COLUL ANATOMIC
~ANTUL

TUBERCULUL MIC
COLUL

CREASTA

COLUL

--"'

CHIRURG!CAL

CH!RURGICAL
CREASTA
TUBERCULULU! MARE

TUBEROZ!TATEA

TUBEROZITA TEA
DELTOID/ANA__ __

DELTOID/ANA

~AN!UL

N. RADIAL

--- OR/F/C!UL NUTRIT/V

FOSA

CORONO!DA

EP!COND/LUL
LATERAL

EP!CONDILUL MEDIAL -

CAPITULULHUMERAL

--- TROHLEA

~ANTUL

'TROHLEA
N. ULNAR FOSA OLECRANIANA

OSUL HUMERUS
A. VEDERE ANTERIOARA. B.. VEDERE POSTERIOARA.

Scheletul membrului superior

25

M. SUPRASPINOS

M. PECTORAL
MARE

SUBSCAPULAR

N. ULNAR

IOJ-----1-

M. TRICEPS BRAHIAL
(CAPUL LUNG)

__..__ M. CORACOBRAHIAL

BRAHIAL
SEPTUL
SEPTUL
MEDIAL
LATERAL

M. BRAHIORADIAL

M. LUNG EXTENSOR
RADIAL AL C.A.RPULU/
ANCONEU
PSULA

INSERTII MUSCULOLIGAMENTARE PE HUMERUS


'

Anatomia functjonala a membre!or

26

'

Osul radius
Este osul lateral scheletului antebratului, reprezentand componenta mobila a acestuia, care
prin micari complexe de rotape fata de ulna pozitioneaza carpul in timpul pronatiei i al
supinatiei. Acesta a determinat o forma caracteristidi: radiusul prezinta In plan frontal o succesiune
de doua curburi opuse, o curbura superioara cu varful Ia tuberozitatea radiala numita curbunl
supunatode i alta mai larga inferioara- curbura pronatorie.
Radiusul este format dintr-un corp i doua extremitati.
Corpul radiusului (corpus radii) este cilindric In parte superioara i prismatic triunghiular
in partea inferioara.
Fata anterioanl (facies anterior), concava, da origine in 2/3 superioare m. flexor lung a!
police!ui, care acopera i orificiul nutritiv, iar treimea ingferioara , m. patrat pronator.
Fata posterioara (facies posterior) este convexa i pe ea au origine in jumatatea superioara
mm supinator, lung abductor $i scurt extensor ai policelui, iar jumatatea inferioara lipsita de
insertii musculare, servete ca plan de alunecare pentru tendoanele mm. extensori.
Fata lateraHi (facies lateralis), cu convexitatea accentuata de curbura pronatorie, primete in
varful curburii inserpa m. pronator rotundi, proximal de ea m. supinator, iar distal vine in raport
cu tendoanele mm. extensori radiali ai corpului.
Marginea interosoasa (margo interosseus) corespunde marginii mediale, intinsa de sub
tuberozitatea radiala pana la incizura ulnara a radiusului. Pe ease insera membrana interosoascl,
iar anterior de ea, m. flexor profunda! degete!or.
Marginea posterioara (margo posterior) este vizibila numai in treimea mijlocie.
Marginea anetrioara (margo anterior) se intinde de sub tuberozitatea radiala pana Ia baza
procesului stiloid. Partea proximala a ei este oblidi, pe ea se insera m. flexor superficial a!
degetelor.
Extremitatea proximala este formata din mai multe clemente:
Capul radiusufuj(caput radii) este un cilindru a carui fatasuperioara este concava, articulanduse cu capitulum humeri in articulatia humero- radiala. Circumferinta cilindrului constituie
ckcumfeiin(a articulara(circumferentia articularis) pentru incisura radial a a ulnei cu acre formeaza
articulatia radio-ulnara proximala. Fata inferioara a cilindrului se continua cu:
'
'
Colul radiusu!ui (collum radii), mai lngust, cu direqie oblica, imbracat parpal de ligamentul
inelar. Colul se termina Ia nivelul unui tubercul osos situat medial.
Tuberozj[atea a1diala (tuberositas radii) pe care se insera tendonul m. biceps brahial, iar mai
jos de el, coarda oblica a membranei interosoase.
Extremitaea distala este mai voluminoasa ca cea proximala av-n forma unei piramide
patrulatere turtite antero-posterior. Fata laterala a piramidei se tennina distal prin procesul stjJoid
(processus styloideus), o apofiza pe care se insera m. brahio-radiali ligamentul colateral radial
al articulatiei radio-carpiene. Baza apofizei vine in raport cu elementele tabacherei anatomice.
Fata distala a epifizei participa Ia formarea articulatiei radio-carpiene prin fata articulara pentru
corp (facies articularis carpea), cu un compartiment lateralpentru scafoid i unul medial pentru
semilunar. Fa(a anterioara a epifizei, proeminenta, este acoperita de fibrele inferioare ale m.
patrat pronator. fa(a posterioara este sculptata de anturi longitudinale i creste. In raport cu cea
mai proeminenta creasta, medial de ease situeaza cele doua anturi: pentru tendonul extensorului
lung as policelui i mai medial, pentru extensorul degetlor i extensorul propriu al indexului, iar
lateral de creasta , anturile tendoanelor mm. lung abductor i scurt extensor ai policelui i mai
medial ale ex tensorilor radiali ai carpului. Fa{a media/a este ocupata de incizura ulnara (incisura
ulnaris) in care sea plica circumferinta articulara a capului ulnei pentru a forma articulatia radioulnara distala, stabilizata de discul a carui baza se insera sub incizunl.

Scheietuf membrufuj superjor

27

FOSETA CAPULU!
/~

RADIAL
ARTICULARA
COLUL
Tl/QEROZITA
NADIA LA

J/.4/?G!NEA

FAT-4

VOLANA

!NTEROSOASA

INC!Zl 1N.4
ULNAR.'!
!tVCIZURA
P!.'OCESUL
EXTtNSON !LOR

STILO!D

OSUL RADIUS
A. FATA POSTERfOARA B. FAT'\ ANTERIOARA

28

Anatomja funcponalif a membrelor

OLECRANUL

OLECRANUL
!NCIZURA

TROHLEARA -

UL CORONOID

!NC!ZURA

I
!'

RAD!ALA.

A ULNE!
TUBEROZ!TA TEA ULNE!
CREASTA

l
j

l
MARG!NEA
MARG!NEA
/NTEROSOASA

FATA VOLARA
. _ MARG!NEA
. !NTEROSOASA

DISTALA

PROCESUL STILOID

SUPRAF.4TA
ARTICULARA

PROCESUL ST!LOID

PENTRU RADIUS

ULNA
A. VEDEREPOSTERIOARA B. VEDERE ANTERIOARA

Scheletul membrului superior

29

~--~-

M. TRICEPS BRAHIAL
M. ANCONEU

~-

M. SUPINATOR

FLEX.~\

SUPERF.

1'.

.\ \
DEGETE~\

M. BICEPS BRAHIAL
\

i\ \
I\.
i
.
\

MEMBRANA
INTEROSOASA
L/G. OBLIC

AL POLICELUI

M. ROTUND PRONATOR

\
\

M. ROTUND
PRONATOR

'

\
FLEX. PROF.',
DEGETE

'

PATRA T
PRONATOR

AL CRPULU!

M. FLEXOR RADIAL AL CARPULU/

INSERTII
MUSCULOLIGAMENTARE PE OASELE ANTEBRATULUI
,
,

30

Anatomia funcponaJa a membrelor

Orientare: extremitatea cilindrica - proximal, procesul stiloid - lateral, fata concava anterior.
Vascularizafia: ramuri din artera radiala.
Jnervatie: ramuri senzitive din nervul interosos anterior.
'

Ulna
Ulna este osul medial al scheletului antebratului, raprezenUind componenta ~' cu rol de axa
in timpul mi~carilor de pronatie-supinatie, dar ~ide legatura stabila cu humerusul prin articulapa
humero-ulnara.
Ea este structurata dupa tipicul oaselor lungi dintr-o diafiza ~i doua epifize.
Epifiza proximala are forma de carlig, fiind formata din doua proeminente osoase puternice,
una verticala ~i alta orizontala, a~ezate perpendicular una pe cealalta. In unghiul drept descris de
acesteproeminente se inscrie incizura trohleara(incisura trohlearis ), o cavitate articulara anterioara
corespunzatoare trohleei humerale. Creasta verticala a incizurii cu versantii medial ~i lateral
realizeaza o congruenta perfecta cu scripetele trohleei humerale, determinand aparitia unei
articulapi cu conducere osoasa: trohleartroza humero-ulnadi. Coponenta verticala este reprezentata
de olecran(olecranon), un masivosos vertical, aflatln contiuareaaxului diafizar. Varful olecranului
patrunde in extensie in fosa olecraniana de Ia nivelul epifizei distale a humerusului, Iimitand
mi~carea. Fa{a posterioara a lui este rugoasa, oferind inseqie m. triceps brahial ~i capsulei
articulare. Fa{a posterioara este subcutanata, separata de tegument printr-o bursa de alunecare.
Fata mediala da inserpe m. flexor ulnar a! ca1pului (m. flexor carpi ulnaris) ~i umei parp din Jig.
co!ateral ulnar. Fara Jateralffda inseqie m. anconeu~i Jig. colateral radial. Componenta orizontala
a incizurii este reprezentata de catre procesul coronoid (processus coronoideus). Varful sau se
proiecteaza in fosa coronoida de Ia nivelul humerusului lmpiedicand hipeflexia. Fata lui inferioara
prezinta o proeminenta rugoasa- tuberozitatea u!narif (tuberositas ulnaris), pe care se insera
tendonul m.brahial. Marginea media/if da inseqie fig. colateral ulnar ~i mm. rotund pronator
(capul ulnar) ~i flexor superficial a degetelor(capul humero-ulnar). MaJginea lateralff prezinta
incizura radia!a (incisura radialis) care va forma !mpreuna cu circumferinta capului radial
articula(ia radio-ulnarif proxima/if. Extremitatea anterioara ~i posterioara a incizurii dau insertie
Jig. inelar.
Corpul ulnei (corpus ulnae) este triunghiular pe secpune ~i mai voluminos in 2/3 superioare,
in 2/3 inferioare devenind cilindric. El prezinta o fa[if anteJioarif (facies anterior) concava in
jumatatea superioara unde este originea m. flexor profund al degetelor ~i convexa in partea
inferioara unde se insera m. patrat pronator. Pe tara posteJioarif(facies posterior) se afla originea
mai multor mu~chi extensori: extensor ulnar a! carpu!ui pe cea mai mare parte a fetei, care 1i
serve~te ca plan de alunecare, anconeulse insera in partea superioara deasupra unei creste oblice,
iar in zona mediala a fetei mm. supinatoJ~ lung abductOJ~ lung extensor ~i scurt extensor al
policelui, extensor al indexului. Fa{a medialif (facies medialis) este mai lata proximal unde da
origine m. flexor profunda! degetelo1; iar distal devine subcutanata . .Ma1ginea interosoasa(margo
interosseus) corespunde marginii laterale, dand inserpe mb. interosoase. In partea superioara se
continua cu creastam. supinator( crista musculi supinatoris). Marginea posteJioarif(margo posterior)
este subcutanata, puti'md fi palpata pe toata lungimea ei de Ia nivelul olecranului pana Ia procesul
stiloid. Pe ease insera fascia antebrahialff, iar de o parte ~i de alta a ei mm. flexoqi extensor ulnar
al carpului. Marginea anterioarif (margo anterior) da origine m. flexor prolund al degetelor'in l'
superioara ~i m. piftrat pronator inC inferioarii.
Extremitatea distala., rotunjita a ulnei formeaza capul ulnei(caput ulnae) ocupata de suprafata
articulanl distala.'fentru incizura ulnara a radiusului, numita ~i circumferin{a articulara

Sche/etu/ membru/ui superior

31

(circumferentia articularis). Aceste elemente articulare vor forma articula{ia radio-ulnara dis tala.
Inferior, capul ulnei este despaqit de osul piramidal prin discul articular. Postero-medial capul
se prelunge~te cu procesul stiloid(processus styloideus) pe care se insera Jig. colateral medial, iar
posterior de ele se afla ~antul pentru tendonul m. extensor ulnar a/ carpu/ui.
Varful procesului stiloid ulnar nu coboara pana Ia acela~i nivel cu procesul stiloid radial,
ultimul depa~indu-1 in lungime cu aproximativ 5 mm. Linia oblica bistiloidiana (la 30) este
caracteristica articulatiei radiocarpiene iar orizontalizarea ei in traumatisme reprezinta un semn
de certitudine pentru fracturile pein cornpresie ale apifizei distale radiale.
Orientare: incizura trohleara - anterior $i superior, procesul stiloid posterior ~i media.
Vascularizatia se realizeaza prin ramuri arteriale provenite din artera ulnara.
Inervatia este asigurata de ramuri senzitive provenite:din nervul u!na1:

Scheletul mainii
Scheletul mainii este alcatuit estealcatuit din trei segmente: carp, metacarp

~i

falange.

Carpul
(Carpus)
Reprezinta segmentul proximal al sheletului antebratului, interpus intre ante brat ~i metacarp.
Este format din opt oase scurte, oase/e carpului (ossa carpi), a~azate pe doua rariduri. Randul
proximal este alcatuit din scafoid, semilunar, piramidal ~i pisiform., dinspre lateral spre medial.
Randul distal este alcatuit in aceea~i ordine, din trapez, trapezoid, osul mare ~i osul cu carlig. Cele
opt oase, solidarizate intre ele prin ligamente interosoase scurte ~i puternice, realizeaza o structura
in mozaiccare imbina rezistenta
, mecanica cu mobilitatea necesara extremitatii
, active a membrului
superior, mana.
Scafoidul
(os scaphoideum)
Denumit ~i os navicular din cauza asemanarii cu o barca, prezinta o fata articulanl convexa
proximala pentru radius, ~i trei fate articulare dis tale pentru trapez, trapezoid ~i osul mare . .tv1edial,
prive~te fata stramta pentru semilunar. Palmar, proemina tubercu/u/ osului scafoid(tuberculum
ossis scaphoidei) pe care se insera reticulul flexorilor ~i mu~chiul scurt adductor al policelui. Fata
anterioara, nearticulata, vine in raport cu tendonul mu~chiului flexor radial al carpului, iar cea
posterioara, tot nearticulata, cu artera radiala in trecerea prin tabachera anatomica.
Semilunarul (os lunatum)
Are forma unei semilune a~ezate in plan sagital. Superior, se articuleaza prin fata convexa cu
radiusul. Inferior se articuleaza prin fata convexa cu osul mare. Lateral, prezinta o fata articulara
plana pentru scafoid, iar medial una pentru piramidal. Fata articulara pentru osul cu dirlig este
lngusta ~i prive~te infero-medial. Fetele anterioare ~i posterioare sunt nearticulare.
Piramidalul (os triquetrum)
Are forma de piramida cu baza superior, privind spre capul ulnei. Pe fata anterioara prezinta
o suprafata articulara ovala pentru pisiform. Inferior, se articuleaza cu osul cu dirlig printr-o

1
.I

.F;

32

Anatomia func{ionala a membrelor

A ULNEI
_- DISCUL ARTICULAR

EPIFIZA
A RADIUSULU!

;:

OSUL SCAFOID

OSUL TRAPEZOSUL TRAPEZOID/


EPIFIZA
METACARPIANULUI I .

OASELE CARPULUI
-SECTIUNE,
suprafata elicoidala. Lateral se articuleaza cu semilunarul, celelalte suprafete nefiind articulate.
Pisiformul (os pisiforme)
Este un os in forma de boaba de mazare, eel mai mic os carpian, situat intr-un plan anterior
celorlalte oase. Prin fata posterioara se articuleaza cu piramidalul. Pe fata sa anterioara se inserii
tendonul m. flexor carpi ulnads, retinacu/u/tlexorilofl?i ligamentele piso-hamat ~i piso-metacarpian,
acoperite de originea m. abductor a/ degetului mic. Fata laterala vine In raport cu rnanunchiul
vasculo-nervos ulnar.
Trapezul (os trapezium)
Are o forma poligonala neregulata de unde ~i vechea denumire de "multangulum majus'. Pe
fata anterioara se afla ~antul pentru tendortul m. flexor radial al carpului, iar lateral de ~ant,
tuberculul osului trapez(tuberculum ossis trapezii). Pe tubercul i~i au originea mu~chii opozant
a! police!ui, scurt flexor ~j abductor ai policelui ca ~i parte inferioara a retinaculului flexorilor.
Fata posterioara, nearticulara, vine in raport cu artera radiala. Prin fata superioara se articuleaza
cu scafoidul, iar cea mediala cu trapezoidul ~i baza metacarpianului II. Specifia pentru trapez
ramane fata articulanl inferioara, in forma de ~a pentru baza primului metacarpian, suportul
mi~carii de opozabilitate a policelui.

. '

Scheletul membrului superior

33

OSUL SEMILUNAR

OSUL SEMILUNAR

OSUL
PISIFORM

OSUL

TRA

TRAP
\
OSUL TRAPEZOID

OSUL CU CARLIG'

OSUL MARE CARLIGUL OSULU!


CU CARLIG

OSUL MARE
OSUL TRAPEZOID

OASELE CARPULUI
A. VEDERE ANTERIOARA. B. VEDERE POSTERIOARA.

Trapezoidul (osul trapezoid)


Denumi t ~i os multangulum minus, se articuleaza proximal cu scafoidul, iar distal cu baza
metacarpianului II. Lateral, se afla fata pentru articulapa cu trapezul, iar medial cea pentru osul
mare. Pe fata anterioara l~i au originea mm. adductor ~i scurt flexor a! policelui.
Osul mare (os capitatum)
Este eel mai mare os carpian, considerat ~i centrul mecanic al osului, rotund ca un cap, se
articuleaza In concavitatea formata de fetele
distale reunite ale scafoidului ~i semilunarului.
,
Lateral, prezinta o fa!a mica pentru articulatia cu trapezoidul, iar medial una mai mare pentru
osul cu dl.rlig. Segmentul distal, evazat ca o baza, se articuleaza cu extremitatea proximala a
metacarpienelor II, III ~i IV, realizand o legatura ferma cu regiunea metacarpiana. Pe fata anterioara
se insera o parte din mm. flexor scurt ~i adductor a! police!ui.
Osul cu carlig (os hamatum)
Este denumit astfel dupa procesul osos 'in forma de carlig (hamulus ossis hamati) de pe fa{a
anterioara. Concavitatea carligului prive~te inferior ~i lateral ~i pe sub el se angajeaza ramura
profunda a nervului ulnar. Pe carlig se insera retinaculul f!exorilor, mm. flexor Ji opozant a!
degetului V. Prin fata distala se articuleaza cu baza metacarpienelor IV ~i V. Fata proximala se
articuleaza printr-o mica suprafata cu semilunarul. Lateral, se realizeaza articulatia cu osul mare,
iar superior ~i medial cu piramidalul.
Masivul carpi an este astfel format, in cat pe fata lui pal mara, u~or con cava, a par douii proeminefe
osoase: una !ateraJa, reprezentata de tuberculul scafoidului ~i creasta trapezului, ~i alta medialii,
formata de pisiform ~i carligul osului cu carlig.
Acesta accentueaza concavitatea structurala a carpului ~i comtribuie Ia aparitia ~anfului

I
.~J

.
Anatomia' functiona/ii a membre/or

34

'

ca1pian (sulcus carpi). Prin el tree spre distal cele noua tendoane flexoare ale degetelor cu tecile
lor sinoviale, tendonul flexorului radial a! carpului ~i partea distala a nervului median. Orice
modificare In spatiu a pozitiei oaselor carpiene genereaza prin compresiune un sindrom de tune!
ca1pian manifestat prin iritatia nervului median.
Oasele supranumerare ale carpului reprezinta atavisme ale strucurii arhaice a acestui segment.
Variabile ca numar ~i pozitie (peste 20 de oase supranumerare- Pfitznen) eel mai frecvent lntalnit
este osul central a! carpului(os centrale) situat dorsal In aria cuprinsa lntre scafoid, trapezoid ~i
osul mare. Prezent Ia fat, el dispare ulterior contopindu-se cu scafoidul.

Metacarpul
(Metacarpus)
Reprezinta segmentul intermediar al mainii, alcatuit dintr-un rand de cinci oase lungi, In
miniatura, concave anetrior, oasele metacarpiene(ossa metacarpalia), numerotate dinspre medial
spre lateral de Ia I Ia V. Ex tremi tatea proximala, mai vol uminoasa, formeaza baza (basis) prin care
se articuleaza cu dindul distal al oaselor carpine dar ~i lntre ele (cu exceppa metacarpianului I).
Extremitatea distala, rotunjita ca un condil, formeaza capu/(caput) prin care se articuleaza cu
baza falangei proximale. Zona dintre extremita{i, comparabWi cu diafiza unui os lung, formeaza
corpul(corpus), concav anterior, ciindric lnjumatatea proximala ~i prismatic triunghiular In cea
distala, unde prezinta o fata dorsala ~i doua fe[e: antero-medialii~i antero-lateralff. Intre corpuri,
se delimiteaza spatii interosoase pentru mm. corespunzatori. Cele cinci metacarpiene nu sunt
a~ezate in acela~i plan, formand opal eta con cava anterior care continua canalul carpian. Versantul
lateral al bolpi este reprezentat de primul metacarpian aflat 1n opozitie, varful boltii, de
metacarpienele centrale Il-IIL iarversantul medial, de ultimile doua. Bolta transverso-metacarpiana
estemobila, forma ei fiind dictata deacpunile museu! are. Caracterelespecifice fiecarui metacarpian
sunt:
Metacarpianul I (os metacarpale I) este eel mai scurt ~i eel mai gros metacarpian. Prin
suprafata articulara !n forma de ~a, de Ia nivelul bazei, se articuleaza cu trapezul, ceea ce ii confera
o mobilitate deosebiUi, permitandu-i sa se situeze lntr-un plan anterior celorlalte patru. In acest
mod, metacarpul I mobilizeaza coloana policelui In desfa~urarea procesului de opzabilitate ~i
prehensi_une. Pe baza, se insera tendonul m. abductor lung a/ policelui, iar Ia nivelul corpului, m.
opozan"t scurt flexor a/ police!ui ~i primul interosos dorsal.
Metacarpianul II (os metacarpale II) mai lung, realizeaza prin baza sa o legatura puternica
cu carpul, articulandu-se cu trapezul, osul mare ~i In special cu trapezoidul printr-o suprafata
articualan1 adanca care detrmina aspectul scobit al bazei. Medial, acesta mai prezinta doua
suprafete mici pentru articulatia intermetacarpiana cu baza metacarpianului III. Pe un tubercu!
anterior se insera tendonul m .. flexor radial a/ caipu!ui, iar posterior se insera m. extensor lung
radial a! carpului.. pe fata antero-mediala da origine porpunii ulnare a primului interosos dorsal.
Metacarpianul III (os metacarpale III), mai scurt decat metacarpianul precedent, se
caracterizeaza printr-o baza puternic fixata atat Ia carp, prin suprafata articulara proximala a
bazei pentru osul mare, cat ~ide metacarpienele vecine II ~i IV prin articulatiile intermetacarpiene
pentru care prezinta fete articulare latera Ia ~i madiala. Posterior, tot pe baza se afla procesul stiloid
(processus stiloideus) pe care se insera tendonul m. extensor scurf radial .;i al trei!ea interosos
dorsal ~i m. adductor a] policelui, partea transversa.
Metacarpianul IV (os metacarpale IV), mai scurt ded.t metacarpianul III, se articuleaza
proximal prin baza sa atat cu osul mare, printr-o suprafata articulara mai redusa, cat ~i cu osul
cu dirlig printr-o suprafata mai mare. Medial ~i lateral, baza prezinta supra fete articulare pentru

Scheletul membrului superior

35

articulatiile intermetacarpiene III ~i V. Pe corpul sau, au originea al treilea interosos palmar ~i


dorsal ca ~i a! patrulea interosos dorsal.
Metacarpianul V (os metacarpale V) este eel mai scurt ~i subtire metacarpian, reprezentand
extrema medaila. Din aceasta cauza baza prezinta numai suprafata articulara proximala pentru
osul cu carlig ~i suprafata laterala pentru baza metacarpianului IV.
Posterior, se insera tendonul m. extensor ulnar al carpului. Pe corp, au originea a tat al treilea

interosos pafmar~i al patrulea interosos dorsal,

cat ~i

opozantuldegetului

Oasele degetelor mamu


(ossa digitorum manus)~-.

Fiecare deget are un schelet format din care trei piese osoase denumite falange, cu exceppa
policelui care are numai doua. In conformitate cu pozitia pe care o ocupa, falangele sunt numite
ta.Janga proximaJa(phianx proximalis), ta.Janga medie(phalanx media) ~i ta.Janga dista!i(phalanx
distalis).Structura loreste asemanatorcu un osscurt, tara canal riiedular, fiecare fa lang~ prezentand
o baza (basis phalangis) proximala prevazuta cu o suprafata articulara con cava, un corp (corpus
phalangis), cilindric turtit ~i un cap (caput phalangis) de forma unui scripete. Cele trei falange
prezinta dinspre proximal spre distal o miqorare progresiva a dimensiunilor lor, realizand prin
articulare un !ant kinematic in care ultimul element poate executa mi~cari de mare finete.
Falanga proximala prezinta baza supradimensionata anterior prin inseqia placii palmare
cartilaginoase, lmpreuna cu care realizeaza articulatia metacarpo-falangiana. Tot pe baza se
insera m.Jombrical~i mm. interoso:,S'icorespunzatori. Pe fata anterioara a corpului se prinde teaca
fibroasa a tendoanelor flexoare. Capu/falangei proximale in forma de trohlee, se articuleaza cu
baza falangei medii formand articulapa interfalangiana proximala.
Pe marginea posterioara a falangei medii se insera fascicolul central al tendonului extensorului
degetelor. Pe fata anterloara a corpului se insera teaca fibroasa a tendoanelor flexoarelor, iar pe
laturi cele doua segmente ale tendonului flexor superficial a! degetlor. Capul falangei medii, tot
de forma unei trohlee, se articuleaza cu baza falangei distale, formand articulatia interfalangiana
dis tala.
Pe baza fa langei dis tale se insera tendonul flexorului pro fundal degetelor anterior ~i extensorului
degetelor, posterior. Corpul turtit ~i scurt se termina cu extremitatea in forma de potcoava cu
convexitatea distala numita tuberozitatea lalangei dista/e(tuberositas phalangis distalis). Aceasta
tuberozitate afera suprafata largita de sprijin tesutului conjunctiv pulpar, COJ;lsiderat organ de simt
tacti 1.
Falangele policelui ~i degetul V ocupa o pozitie speciala fiind mobilizate suplimerHar de
musculatura tenara ~i hipotenara. Astfel, pe falanga proxima Ia a policelui se insera scurtul flexo1~
scurtu! abductoJ~ scurtu! extensor ~i adductorul policelui. Pe baza fa langei proximale a degetului
V se insera abductorul :?i flexorul scurt al degetu!ui V, iar pe baza fa langei distale tlexorul pro fund,

extensorullung a/ degetelor~i extensorul propriu a/ degetului V

Oasele sesamoide (ossa sesamoidea) sunt elemente osoase dezvoltate in grosime'!- sferotelor
ligamentare metacarpo-falangiene. Cele mai constantesunt perechea de oasesesamoidemetacarpofalangiene. Ele sunt situate anterior de articulatie, iar prin defileul intersesanioidian trece tendonul
m. flexor lung al pofice!ui. Pe sesamoidul lateral se insera partial m. flexor scurt a/ policelui, pe
sesamoidul medial se insera paqial m. flexor scurt ~i adductorul policelui. Prin intermediul
aparatului sesamoidian, mm. tenarieni controleaza pozitiaelementului motor principal al police lui
-flexor lung- ca ~i a sistemului pasiv de stabilizare a articulatiei metacarpo-falangiene a policelui
- ligamentele articulare.

36

Anatomia functiona!a a membrelor


'

OSUL SCAFOID

--~"-~--

FA TETA

FA TETA'

RADiALA

ULNARA

CARLJOUL OSULUI

TUBERCULUL

HAMA T

TRAPEZULUi

OSUL PiSiFORM
__-'

TRAPEZ

OSUL CU
CARLIO
......

,.,
.

. OSUL
TRAPEZOID

OSUL SEMILUNAR

OASELE CARPULUI
A. VEDERE INFERIOARA B. VEDERE SUPERIOARA

TUBERCULUL
TRAPEZULUI

CARLIOUL OSULUI

METACARPIENELE

HAMAT

Ill

II

OSUL CU
' CARLJO

A
I

OSUL TRAPEZOID

RANDUL II CARPIAN
-VEDERE INFERIOARA-

'

OSUL MARE

EPIFIZELE PROXIMAL ALE


METACARPIENELOR
-VEDERE SUPERIOARA-

'

37

Scheletul membrufuj supc1ior

DISTALA

FALANGA MEDIE

FALANGA DISTALA
A POL!CELU!

PROXIMA LA
A POLICELUI

METACARPIANUL V

_ OSUL TRAPEZOID
OSUL
OSUL MAREOSUL PISIFORM- -I.
OSUL PIRAMIDAL-
OSUL

ULNA

RADIUS

OASELE MAINII
-VEDERE PALMARA-

38

Anatomja funcpona!ii a mcmbrelor


TENDONUL M. FLEXOR ULNAR AL CARPULU!
M.

M. ADDUCTOR V

M.

M. INTEROSOS

M. FLEXOR

LUNG AL
POLICELU/

\
\
I

~--

'--

\/

'

M. OPOZAN7

AL
DEGETULUI
lv!IC

.!t,f. FLE..\OR SUPERFICI.'IL

DEGETELOR

M. SCUNT FLEXON AL

POL!CELU/

PLAN DE

S!METR/E

M. FLEXOR PROFUND AL

DEGETELOR

INSERTII MUSCULARE PE OASELE MAINIJ

Mu~chii

membrului superior

39

Mu~chii

Ineinbrului superior
(Musculi Inembri superioris)

Topografic, mu~chii membrului superior se impart in: mm. centurii scapulare, ai umarului,
bra(ului, antebra(ului~i mainii. Mu~chii care aqioneaza asupra centurii scapulare- mm. toracohumerali - au fost descri~i ~i la peretele toracic.
Mu~chiul p~ctoral mare (m. pectoralis major) este un mu~chi lat, triunghiular, cu trei
fascicole de origine:
- Fascicolul clavicular (pars clavicularis), cu originea in 2/3 mediale ale marginii anterioare
a claviculei.
- &.scicoluLs.ts;rnocostal (pars sternocostalis), cu originea pe fata anterioara a manubriului,
corpului sternal ~i pe cartilajele costale 2-7 adiacente.
- Fascicolul abdQminal (pars abdominalis) cu originea pe foi~a anterioara a tecii m. drept
abdominal.
Cele trei fascicole se indreapta lateral (eel clavicular i~i pastreaza o oarecare individualitate)
~i s.einsera pe creasta tuberculului mare a extremitatii superioare a humerusului (crista tuberculi
majoris) care reprezinta buza laterala a ~antului intertubercular (culisei bicipitale), in a~a fel incat
portiunea clavicularao acopera pe cea abdominala. Tendonul de inseqie i~i trimite fibre pe
capsula articulatiei scapulo-humerale ~i pe fascia brahiala. Dispozitia lamelor in strucutura
tendonului ii dau un aspect torsionat; fibrele sale posterioare pot trimite prelungiri care acopera
~antul intertubercular (sulcus intertubercularis). Unele fibre profunde ale tendonului pot sa
captu~easca culisa bicipi tala.
Mu~chiul pectoral mare este situat superficial pe fata sa anterioara, fiind acoperit de tegument
~i tesut subcutanat. Pe fascicolul clavicular coboara nn. clavicu/aJi medial~i intermediar. Mu~chiul
pectoral este acoperit ~i de glanda mamara. El este perforat de rr. mamare mediale (din aa.
intercostale anterioare), rr. din aa. toracica latera/ ~i toracica intema. La randul sau acopera mm.
pectoral mic, din{at anterioJ~ coastele, spa(iile intercostale cu elementele pe care le conpn.
Intre cei doi mm. pectorali se gase~te ganglionul interpectoral descris de Rotter. In veciniHatea
insertiei sale pe humerus, m. pectoral mare acopera originea pe procesul coracoid al scapulei a
mm. coracobrahial~i capatul scurtal bicepsului brahia/. El participa la formarea pefetelui anterior
al axilei ~i este acoperit pe ambele fete de fascia pectorala (fascia pectoralis). Ea se continua
superiorcu lama superficiala a fasciei cervicale, inferiorcu aponevroza m. oblic extern ~i foita
anterioara a tecii dreptului abdominal, lateral cu fasciile umarului - axilara ~i brahiaUi. Insertia

40

Anatomia funcponalfi a membre!oi

fasciei pectorale este pe stern ~i pe clavicula.


Intre marginea superioara am. pectoral mare, ~i marginea anterioara am. deltoid delimiteaza
,'><l!l{u! de/to-pectora.! (sulcus deltopectoralis)- gro:zpa 11-forenheim, prin care tree v. celahca ~i
ramura de!Loidianii a a. toracoacromiale; inconstant, Ia acest nivel se afla 3-4 ganglioni limfatici
(Grossman). La marginea inferioara a m. pectoral mare, in dreptul coastei a 6-a, se delimiteaza
)'>(iJ7ful inlrapectoral (sulcus infrapectoralis), in care, inconstant, exisUi un ganglion limfatic
infrapectoral descris de Sorgius.
Vascularizatia este data de ramuri din aa. toracica supremii~i toracoacromia!a, rr. perforante
( IT. perforantes) din aa. toracicii interna ~i toJ<Jcicif Jatera!if.
Inervapa este asigurata de n. pectoral medial (n. pectoralis medialis) (C5 - C7) din plexul
brahial ~i de IT. pectorale din ansa pectoralilor situatii pe fata anterioanl a a. axilare, Ja originea
a. toracoacromiale. Nervul pectoral medial patrunde In rnu~chi pe fata sa profunda, tredl.nd peste
marginea superioara am. pectoral mic, iar ramurile ansei pectorale intra in mu~chi tot pe fata
profunda, dupa ce au strabatut m. pectoral mic.
Actiune:
'
-Cand iau punct fix pe torace, fasciculele c!avicultlr ~i tJ.bdominalproduc adduc[ia bra{ului~i
!lexia sa
-Cind bra\ul atarna pe langa corp, el devine rotator medial

AI.
PROCESfJL
. _..- CORACOID

ROTUND lv!fC
SP.4 Tfl!L

SPA!il'L
8/RONDOrN!CfPfTAL
/If. ROTUND
MARE

- M. DEL70/D

'"'
-- M.

MUSCHII CENTURll SCAPULAR


-VEDERE POSTERIOARA-

TR!Cl:PS

Mu~chii

membrului superior

41

-Cu bratul ridicat Ia verticaHi, fasciculele superioare II coboara pana la orizontala, coborarea
fiind continuata de fasciculele inferioare care aduc bratul in adductie.
'
'
-Cand punctul fix este pe humerus, m. pectoral mare intervine in mi~carea de catarare, ridicand
toracele.
~chiul dintat anterior (m. serratus anterior) este un rnu~chi lat a~ezat pe peretele lateral
al toracelui ~i formeaza peretele medial al axilei.
Originea sa este pe fetele laterale ~i marginile superioare ale prime! or 10 coaste. Ultimele sale
digitatii se intrepatrund cu (;ele ale m. oblic extern abdominal (linia franta a lui Gerdy).
lnseqia se face pe rnarginea mediala (ventraHi) a scapulei.
Mu~chiul dintat anterior este acoperit posterior de m. subscapular ~i de fata anterioara a
scapulei, iar anterior de mm. pectorali. El acopera coastele ~i spa,tiile intercostale cu continutul
lor. Pe fata sa laterala tree a. toracica latera/a ~i n. toracic lung (din plexul brahial)
Vascularizatia provine din ramuri din a. toracica /aterii/a, ramuri Jaterale din aa.intercostale
ante1ioare, din a. transversa calli ~i a. subscapulara. Incostant este descrisa a. toraca/a Junga,
ramura a a. axilare, sau a a. subscapulare care insote~te n. toracic lung.
Actiune:
'
Fasciculele superioare ridica scapula, cele mijlocii o trag lateral, iar cele inferioare, cand iau
punct fix pe coaste, trag in jos, inainte ~i lateral unghiul inferior al scapulei, adica basculeaza
scapula formand cu fibrele ascendente ~i descendente ale m. trapez un cuplu de forte.
Mi~carea de bascula este insotWi ~i de abduqia bratului, astfel ca in paralizii ale mu~chiului
bolnavul nu poate ridica bratul, iar marginea mediala ~i unghiul inferior al scapulei proemina pe
suprafata toracelui.
Cand punctul fix este pe scapula, prin contraqia fasciculelor inferioare, m. serratus anterior
ridica coastele ~i devine m. inspirator auxiliar, intervenind in respiratia foqata. Poate insa ~i cobori
coastele datorita fascicolelor sale superioare devenind m. expirator.

Mu~chii

umarului

Mu~chii

umarului sunt reprezentati de mm. scapulohumerali: m. supraspinos, m. infraspinos,


m. subscapular, m. rotund mic, m. rotund mare ~i m. deltoid
Muschiul supraspinos (m. supraspinatus), de forma triunghiulara, are originea in fosa
supraspinoasa ~i pe fascia sa de inveli~ - fascia supraspinoasa. Fibrele sale se. dispun orizontal.
Tendonul sau trece pe sub acromion, intre acesta ~i capul humeral, acoperind articulatia
scapulohumeraH'i. 0 parte din fibrele sale pot sa adere de capsula articulara subiacenta, el putand
fi leza t in trauma tis me ale- articulatiei umarului, iar inseqia se face pe fateta superioara a
tuberculului mare (trohinter) a humerusul
Vascularizatie: ramuri din artera subscapulara.
lnervatie: nervul subscapular (C5-C6).
Arterele

~i

nervii piitrund in

mu~chi

pe fata sa profunda.

Aqiune: el incepe abduqia ("starter al abduqiei") pana Ia lOo amplitudine. Imposibilitatea


de a face abduqia pana Ia lOo indica o ruptura de supraspinos. Insa rolul principal a! mu~chiului,
se pare ca este acela de a mentine capul humeral intr-o pozitie convenabila in articula!ia scapulohumerala, prin punerea in tensiune a capsulei articulare. Deci el este ~i tensor al capsulei
articulatiei umarului.
'

42

Anatomia llmcponal/i a membre/or

BRAHIAL

M.
/11. TRICEPS BRAIIIAL

M. BRAf!IAL
l~~~NL

M. SUPINA TOR

l'ta,....~;~-.:M.

PRONATOR
FLEXOR RADIAL

AL CARPULUI
M. PALMAR LUNG
. FLEXOR SUPENFICIAL

M.\L~ c h_i .JJ..l ... i.nfca..s.p_Lo_o s ( m .


infraspinatus) de forma triunghiulanl, are originea in fosa
infra.spinoasa(ln cele 2/3 mediale),
pe fascia infraspinoasa ~i pe septul
care 11 acopera de mm. rotunzi.
Tendonul sau de inseqie trece peste
marginea laterala a spinei scapulei,
posterior de articulatia umarului, de
care este separaUi printr-o bursa
sinoviala inconstanta. 0 parte din
fibre se pot fixa pe capsula articulatiei scapulohumerale.
Insertia este pe fa~a mijlocie a
tuberculului mare a humerusuluL
Yascularizape - ramuri din

:utera suprnscapularfi ~i ;,zrtera


circumtlexa :1 scapulei
Inervatie- nervu/ suprascapular.
Aqiune - el este rotator lateral
~i adductor a! bratului, dar ~i tensor
al articulatiei umarului.

AL DEGETE'LO!t
M. FLEXOR ULNAR
M. FLEXON L

AL CARPULUI

~_chi uL .. _SJJ b S.C.Q.-P-U.La.r

( m.

subsacpularis) de forma triunghiulara, are originea pe fa~a anterioara


a scapulei (fosa subscapulara), pe
fascia sa ~i pe septurile fibroase care
MU,SCHII CENTURII SCAPULARE
il separa de mm. rorundul mare ~i
$1 AI BRATULUI
capul lung a! m. triceps brahial.
Tendonul sau de inseqie trece
lnaintea colului scapulei de care este separat printr-o bursa sinoviala (bursa subtendinea m.
subscapularis), dependin~a asinovialei articulatiei scapulo-humerale.Tendonul treceapoi anterior
de articula~ie, iar o parte din fibre se pot fixa pe capsula sa. Insertia se face pe tuberculul mic
(trohin) a! humerusului.
Yascularizatie - IT. anterioare din a. subsc;Lpular
Inervatie- rr. din nn. subscapulc?ri(C5-C6), frecven~i In numar de doi, superior~ inferior, care
patrund In mu~chi pe fata sa anterioara.
Acpune- este rotator medial, adductor al umftrului ~i tensor a! articulatiei scapulohumeralc.
AL POLICELU!

M.u._~_~j_ul...rutuo.d.Jnj~ (m. teres minor) este un mu~chi cilindric, cu originea In l/3 superioar[l
a buzei posterioare a margini laterale (axilare) a scapulei, pe septurile fibroase care 11 separa de
mm. infraspinos ~i rotund mare. Tendonul sau trecc posterior de capul lung a! m. triceps brahial
~i de articulapa umiirului pe care el adera. Impreum1 cum. rownd mare, capul lung aim. triceps
brahial ~i de humerus se dclimiteaza dou<T spa,tii topogralice: birondotricipital ~i
humerobirondotricipital. lnserpa este pe fata inferioara a tuberculului mare a humerusului.
Yascularizatie -- IT. din a. circumflexa a scapu/ei ~i a. circumflexa humeral posterioarii.

Mu~chii

membrului superior

43

Inervatie - n. axilar (C7-C8) din fasciculul posterior al plexului brahial.


AcFune- este rotator lateral ~i adductor a! bratului fiind sinergic ca aqiune cum. infraspinos.
rotund m
(m. teres major) are forma patrulatera, cu originea in 2/3 inferioare
a buzei posterioare a marginiii laterale a scapulei, pe fata posterioara a unghiului inferior a!
scapulei ~i pe septurile fibroase interrnusculare care 11 separa de mm. infraspinos ~i rotund mic.
Tendonul sau este situat posterior de m. latissimus dorsi, de care este separat printr-o bursa
sinoviala. Marginea sa superioara, impreuna cu mm. rotund mic ~i capullung al m. triceps brahial
delimiteaza un spa~iu triunghiular situat medial - spafiul birondotricipital- prin care trece a.
circumflexii a scapulei. Lateral de acest spatiu se gase~te patrulaterul birondohumerotricipital
(Velpeau) strabatut den. axilar ~i a. circumflexa humerala posterioara. Intre marginea inferioara
a m. rotund mare, humerus ~i capul lung al tricepsului brahial se delimiteaza spapul
rondohumerotricipital, prin care tree n. radial ~i vasele brahiale profunde.
Inserpa se face pe creasta tuberculului mic, ce reprezinta buza mediala a ~antului intertubercular.
Intre tendonul de insertie ~i creasta tuberculului mic se gase~te bursa sinoviaHi subtendinoasa a
m. rotund mare (b. subtendinea m. teres majoris).
Vascularizatie- rr. din a. toraco-dorsala ~i a. circumflexa humerala posterioara (inconstant).
Inervatie - n toracodorsal (C5-C6), ramura colaterala posterioara a plexului brahial.
Aqiune- este adductor, rotator medial ~i extensor al bratului. Gind ia punct fix pe humerus
basculeaza lateral unghiul inferior al scapulei
Cei trei mu~chi: rotund mare, rotund mic ~i m. subscapular, Ia care se adauga capullung al m.
triceps brahial ~i m. latissimus dorsi, formeaza peretele posterior al axilei.
Muschiul deltoid (m. deltoideus) are forma unui triunghi a carui baza are originea prin trei
fascicule inusculare.
- Fasciculul cia vicular (pars clavicularis) cu originea in 113 laterala a marginii anterioare a
cla viculei.
- Fasciculul acromial (pars acromialis) cu originea pe marginea laterala a acromionului.
- Fasciculul spinal(pars spinalis), cu originea pe buza inferioara a marginii posterioare a spinei
scapulei pana aproape de suprafata triunghiulara din dreptul marginii mediale a scapulei.
Mu~chiul deltoid este superficial ~i acopera mm. supraspinos, rotund mic, rotund mare ~i
subsacpular. Prin intermediul acestora acopera articulatia scapulohumerala. La trecerea peste
tuberculul mare al humerusului se gase~te bursa subdeltoidiana (b. subdeltoidea). lntre marginea
anterioara a mu~chiului ~i marginea superioara a mu~chiului pectoral mare se delimiteaza ~antul
deltopectoral (sulcus deltopectoralis), care contine vena cefalica, ramura deltoidiana a a.
toracoacromiale ~i 3-4 ggl.limfatici din grupul infraclavicular; aici se palpeaza ~i varful procesului
coracoid al scapului. Cele trei fascicule musculare se insera printr-un tendon puternic, pe
tuberozitatea deltoidiana de pe fata antero-laterala a corpului humerusului. Mu~chiul deltoid are
o structura complexa, el fiind strabatut de septuri fibroase, mai numeroase In fasciculul acromial.
Fiecare fascicul este inervaf de o ramura nervoasa proprie provenita din n. axilar.
Vascularizatie - rr. din a. toracoacromialii ~i din aa. circumflexe humerale anterioarii ~i
posterioarii. Pentru fasciculul spinal ~i acromial rr. arteriale provin din a. circumflexa humerala
posterioara, iar pentru fasciculul clavicular ele sunt din a. circumflexa humerala anterioara ~i
ramura deltoidiana a a. toracoacromiale. Aceste ramuri arteriale provenite din surse diferite
formeaza intradeltoidian numeroase anastomoze ce reprezinta o cale de circulatie colaterala in
caz de obstruqie a a. axilare.
Inervatie- n. ax1Jar (C7-C8) din fasciculul posterior al plexului brahial.
'
Actiune
- m. deltoid este abductor al bratului pana Ia o amplitudine de 90o, iar peste
orizontala, restul mi~carii de ridicare a bratului radindu-se prin bascularea scapulei. Fasciculele
~hiul

44

Anatomia luncfiona!fi a membre!or


clavicular~i acromial fac flexia~i

rotalia
mediala a bra~ului, iar fasciculul spinal,
roraua laterala ~i extensia sa_

M. SUPRASP!NOS

ROTUND
MJC

ROTUND

MARE

Mu~chii bratului
Mu$chii bra~ului sunt imparliti in
douligrupe: mm. anteriori ai bratului ~i
mm. posteriori. Fiecare grup de mu$chi
este cuprins In dite o loja, pe care o
formeaza fascia brahiala $i epturile
intermusculare, lateral ~i medial , care
le separa; deci, exista o loja musculara
anterioara ~i alta posterioara_ In loja
anterioara sunt trei mu~chi a$ezap In
doua planuri: un plan superficial fonnat
din m. biceps brahial $i un plan profund
cu m. coracobrahial $i m. brahial. Ei
sunt inevati de n. musculocutan din
fasciculullateral al plexului brahial. In
loja posterioara se gasqte un singur
mu$chi, numit triceps brahial. El estc
inervat de n. radial din fasciculul
posterior al plexului brahial.
Mu~chii

anteriori ai bratului

BRAH!AL
M__u_~.c.bj_J.ll

___ bi~~p_s ___.b.Iahi.aJ ( m.

biceps brachii) este un mu~chi fusiform,


cu doua capete de origine. Gzpul lunl?
(caput longum) are originea pe
M. ANCONEU
tuberculul supraglenoidal al scapulei.
Tendonul sau cilindric trece intracapsuMU~CHII POSTERIORI AI UMARULUl
lar, dar extrasinoviaL lnvelir de o pre~I BRATULUI
lungire sinoviaJa a articulatiei umarului
-vagina sinovialis intertubercularis_ El strabate a poi ~an1u1 intertubercular, In care se mai gase~te
insertia m. latissimus dorsi ~i r. ascendenta a a. circumtlexe humerale anterioare. Capul scurt
(caput brevis), cu originea pe varful procesului coracoid prin tr -un ted on comun cum. coracobrahial.
Cele doua capete de origine se unesc formanci un corp muscular comun_ El se insera printr-un
tendon puternic pe tuberozitatea radiala (bicipitala) a radiusului, de care este separat prin bursa
seroasa bicipitoradiala (bursa bicipiti radialis). Tendonul de inserpe pe radius, prin marginile sale
participa la delimitarea interstipului bicipital medial ~i lateral. El trimite medial o prelungire
aponevrotica - aponevroza m. biceps brahial (aponeurosis m. bicipiris brachii) sau lacertus
fibrosus. 0 parte din fibrele aponevrotice se fixeaza pe fascia brahiaHi, iar o alta parte, dupa ce
ocolesc originea mm. epicondilieni mediali se fixeaza pe marginea mediala a olecranului ~i pe
foifa posterioara a fasciei antebrahiale. AponevrozJ bicipitaHi formeaza peretele anterior al
interstitiului bicipital medial.
Vascularizatie - rr. din artera brahial/i.
'
Inervatie - rr. din n. musculocutan (C6 - C7) pentru cele doua capete.

'

/11u~chii

membrului superior

Acpune - m. biceps brahial este


un puternic flexor al antebratului pe
brat. El poate sa devina ~i supinator,
cand antebratul este In pronatie. Prin
capul lung este rotator medial al
bratului.
M~_c_hiuLbr.ahial (m. brachialis)
este un mu~chi aplatizat cu originea
in 113 inferioara a fetelor
an,
terolaterala ~i anteromediala a
corpului humerusului, pe septurile
intermusculare brahiale, delimitand
posterior interstitiul bicipital medial.
Intre cei doi mu~chi trece n. musculocutan ~i rr. sale pentru m. brahial.
Inseqia se face pe tuberizitatea
ulnei ~i pe capsula articulapei
cotului. Ten donut sau trece deci peste
fata anterioara a rticulatiei cotului.
'
'
Vascularizatie -- rr. din n.
'
braNalii.
Inerva~ie - IT. din n. musculocutan Ramurile arteriale ~i nervoase
intra in mu~chi pe fata sa anterioara.
Acpune - este flexor al antebratului pe brat ~i tensor al capsulei
articulatiei cotului.

45

SUPRASP!NOS

. DELTOID

M.
!vf/C

MANE

BRAH!ONADIAL

A1. LUNG
L\TENSOR RADIAL
AL CARPULU/
M. SCURT

M.

AL CARPULUI
M. EXTENSOR -++M-Illo

AL CARPULU!

AL DEGETELOR

M. SCURT EXTENSOR

MY..,~..chiuL_ CQ.La_c.Qbs._a_bi.a.l

( m-

AL POUCELUI

coracobrachialis) este un m. fusiform,


cu origine pe varful procesului
coracoid a! scapulei printr-un tendon
MU~CHII ME:rv1BRULUI SUPERIOR
comun cu caput scun a! m. biceps
brahial. El este situa t medial de capul
scurt al m. biceps brahial ~i se insera In 1/3 medie a corpului humerusului pe fa~a anteromediala.
sub orificiul nutritiv al osului. Fa~a mediala a mu~chiului este perforata den. muscu!ocutan, care
trece apoi lntre m. biceps brahial ~i m. brahial.
VascularizaUe - rr. din a. bra!Jiala.
'
lnervatie- rr. din n. muscu!ocut<J!l. Poate. sa existe uneori doua IT. nervoase, superioara ~i
inferioara, ultima proveneind chiar din locul unde nervul musculocutan srabate mu~chiul.
Aqiune - este flexor ~i adductor al bra[ului. Atunci dind ia punct fix pe humerus coboara
umarul.
Mu~chii posteriori ai bratului

MuschiuLtriceps brahial (m. triceps brachii) ocupa singur loja posterioara a bra~ului. El are
trei capete de origine:
- Capullung(caput longum) cu originea pe tuberculul infraglenoida1 al scapulei. El participa

Anatomia functionahi a membrelor

46

'

birondotricipital, birondohumerotricipital ~i rondohumerotricipital.


- Capu!lateral(caput laterale), cu originea pe rata posteroara a corpului humerusului, superior
de ~an~ul nervului radial ~i pe septul intermuscular brahial lateral.
- Capu! medial (caput mediale), cu originea tot pe fata posteroara a corpului humerusuluL
inferior de ~antul n. radial ~i pe septul intermuscular hrahial medial. Cele trei capete l~i pastreaza
oarecum individualitatea ~i printr-un tendon comun puternic se insera pe olecran. dar unele fibre
pot ajunge pe periostul fe~ei posterioare a extremita!ii proximale a ulnei. Alte fibre tendinoase
se continua cu foita posterioanl a capsulei aniculaliei cotului. Intre tendonul de inseqie ~i olecran
se afla bursa seroasa subtendinoasa am. triceps brahial (bursa subtendinea m. tricipitis brachii).
Vascularizatie- rr. din a.brahia!ii profunda. Inconstant, poate sa existe o ramura arterial a
din a. cjrcumflexa B scapufej pentru capul lung al m. triceps brahial (arteria caput longum m.
t1icipitis brahji-Goppert). Ea poate fi o cale de derivatie colaterala In caz de obstruqie a a. axilare.
lncrva{ie- rr. din n. radjaf(C5- C8). Ele sunt individualizatc pentru fiecare cirp muscular
a! tricepsului brahial.
Aqiune - este extensor a! antebratului pe brat. Prin capul lung el devine extensor a!
bratului dar ~i adductor.
!a delimitarea

spa~iilor

Mu~chii anteriori

ai antcbratului

Mu~chii

ai antebratului sunt a~eza}i In mai multe straturi ~i sunt lmparpp In mu,<>chi


profunzi Mu~chii superficiali sunt: mm.rotund pronato1~ flexor radial a! carpu!ui,
p,?/mar lung, flexor ulnar a! caipului ~i flexor super!Jcial a/ degete/01: Mu~chii profunzi sunt:mm.
tlexorprofund a! degetel01; flexor lung a! policc!ui ~i patrat pronator.
To~i mu~chi.Lanteriori ai anrebratului sunt incrvati den. median(CS- T1 ), cu exceptia m.
flexor ulnar a! ca1pului~i fascicolelor mediale ale m. flexorprotund a! degete/01~ care sunt inervati
de 11. u!nar(C8- Tl).
suped]ciafj~i

Mu~chii

supcrficiali

1\1. rorund___prou.a.t.o.r (m. pronator teres) este unmu~ch i turt it cu originea pri n doua capete-capul
humera!(caput humerale) pe epicondilul media/a! humcrusului

~i

capul ulnar(caput ulnare) pe

procesul coronoid a! ulnei ~i pe septul fibros carcll separfl de m. flexor radiai a! carpului. Intre cele
doua capete de origine ale mu~chiul ui trece n. mc:dian. Intre el ~i a. brahiala se interpune capul ulnar
a! rotundului pronator. Mu~chiul delimiteaza medial interstitiul bicipital medial.
Inseqia se face in 1/3 medic a fetei lateralc a corpului radiusului - rugozitatea m. rotund
pronator (rugositas musculi pronator teres).
Vasculariza~ia provine din ramuri din a. uln:uii (a. recurenUi ulnara anterioara)
lnervatia este data de ramuri din n. medi<UJ pentru ambele capete ale sale
Aqiune: - este flexor al ani:ebra~ului pe bra~ ~i pronator

M . . _flexoxradJ.aLalc.a.rp:uilli (m tlexor carpi radialis) este un mu~chi aplatizat, cu originea


pe epicondilul medjafal humerusului; pe septurile fibroase intermusculare invecinate ~i pe fascia
antebrahiaUi. Tendonul sau de inseqie delimiteaza !mpreuna cu tendonul m. brahioradial ~antul
pulsului uncle se poate palpa prin compresiune a. radia/ii. El trece apoi prin canalul carpiah
i'mpreuna cu tendoanele mm. flexori ai degerelor ~i n. median.
Inseqia este pe fc?{a ante1ioarii a bazci metacarpului ll; inconstant, el poa te trimi teo prelungire
tendinoasa pe baza metacarpianului III ~i pe fa!a laterala a osului trapez.
Vascularizatia provine din rr. din a. radjaf $i ulnar/i

Mu)~chjj

membrului superior

47

ROTUND PRONATOR
:if. BRAH!AL--

ROTUND PRONATOR
(CAPUL ULNAR)
M. BICEPS BRAHIA

- M. FLEXOR RADIAL
AL CARPULU!
PENTRU N. MEDIAN

""!oH-;,;,.i~~M- ~ANT

M. SUPINATOR

_~ANT
'

M. BRAHIORADIAL-

PENTRU A. ULNAR},

..,. M. FLEXOR PROFUND


AL DEGETELOR

-M. FLEXOR ULNAR AL CARPULUI


;..

M. FLEXOR LUNG AL POLICELUI


( TENDONUL PENTRU

/II. FLEXOR

. .
MEDIUS
SUPERFICIAL ] TE.NDONUL PENTRU
AL DEOETELOR

l.

INDEX

!/VELAR

'' ,,._
- ...

r.:-~
l

M. FLEXOR

(sUPERFICIAL

M. FLEXOR RADIAL AL- _


CARPULUI

TENDONUL PENTRU

'

., :.--

AURICULAR

_J

AL DEGETE!.OR

TRANSVERS AL C!IRPULUJ
M. PALMAR LUNG

MU~CHll

ANTEBRATULUI
- VEDERE ANTERIOARA-

lnervatia
este data de rarnuri din n. median (C5Tl).
'
.
Aqiune:- este flexor al antebra~ului pe brat, al mainii pe antebrar accesor. el esre
a! mainii ~i u~or pronator.
Mu~..cbiul_pa.Lmar.lu.ng

~i

abductor

(m. palmaris longus) este un mu~chi inconstant. El are originea pe


epicondi/u! medial al humerusului, pe septurile fibroase care-] separa de ceilalti mu~chi ai
planului superficial ~i pe fascia antebrahialii. Tendonul sau este lung (are un corp muscular red us)
~i se insera pe retincalulul tlexorilor, pe aponevroza palmara superficiala ~i pe originea mm.
tenari.

48

Anatomia funcfiona/a

'a

membrelor

Vascularizatie - rr. din a. radia/a


Inervatie
, - rr. din n. median
Aqiune - este flexor al mainii ~i tensor al aponevrozei palmare
Mu~chiul flexor ulnar al car.p_ului (m. flexopr carpi ulnaris) are doua capete de origine:
capul humeral(caput humerale) pe epicondilul media/a! humerusului ~i capul ulnar( caput ulnare)
pe marginea mediala a olecranului~i 113 superioara a marginii posterioare a ulnei. Intre cele doua
capete de origine ale mu~chiului trece n. ulnaJ: In 113 medie ~i inferioara a fetei anterioare a
antebratului el este satelit manunchiului vasculonervos ulnar.
Inseqia se face pe pisiform. De aici el poate trimite trei prelungiri tendinoase pe fata anterioara
a bazei metacarpianului V, pe carligul osului hamat ~i pe retinaculul flexorilor. Ultima prelungire
participa la delimitarea canalului lui Guyon princare trece manunchiul vasculonervos ulnar. EI
este situat anterior canalului carpian.
Vascularizatie:
- rr. din a. ulnara
,
Inervatie:n. ulnar (C8 - Tl)
,
Aqiune: - este flexor ~i adductor al mainii (inclina}ie mediaHi sau ulnara), iar accesor este
flexor a! antebratului pe brat.
Mu~chiul

flexor superfical al_de_getelor (m. flexor digitorum superficialis) formeaza planul


a! II -lea a! mu~chilor lojei anterioare a antebratului. El are un corp muscular aplatizat cu originea
prin doua capete: capul humeroulnar(caput humeroulnare) pe epjcondilul media/a! humerusului
~i pe marginea mediala a procesului coronoid al ulnei; capul radial (caput radiale), in 113
superioara a fe}ei anterioare a corpului radiusului. Aceste capete de origine se unesc formand
arcada mu~chiului flexor superficial a/ degetelor pe sub care trece n. median. El se a~eaza a poi
In teaca m. flexor superficial , la distanta de eel profund. Nervul median poate fi lezat in
traumatisme ale antebra}ului cu interesare musculara in loja anterioara. Corpul muscular se
continua inferior cu 4 tendoane, care tree pe sub retinaculul flexorilor (sunt elemente ale canalului
carpian), superficial de tendoanele m. flexor pro fund a! degetelor. Tendoanele m. flexor superficial
al degetelor destinate indexului ~i auricularului se a~eaza in plan profund fata de cele destinate
mediusului ~i inelarului, iar in canalul carpian n. median trece anterior de tendonul destinat
indexului. Tendoanele destinate pentru degetele II, III, IV ale m. flexor superficial, incepand Ia
2 em proximal de retinaculul flexorilor pana la baza falangelor corespunzatoare, sunt invelite
!ntr-o teaca com una a mm. tlexori- vagina synovia/is musculi flex oris- care le asigura alunecarea.
Fata posterioara a tecii sinoviale este Iegata de tendoanele flexorilor aproape de insertia lor prin
benzi numite frawi tendinoase (vincula tendinum). Tendonul destinat degetului V are o teaca
digito-carpiana intinsa proximal pana In partea inferioara a antebratului, anterior de m. patrat
pronator (spa}iul lui Parrona-Pirogov). A~a se explica posibiltatea propagarii unei infeqii de la
palma la antebrat ~i invers. La palma tendoanele m. flexor superficial sunt acoperite de aponevroza
palmara ~i arcul palamr superficial. El acopera tendoanele m. flexor profund al degetelor, iar Ia
nivelul degetelor creaza unjgheab prin fetele lor posterioare.ln dreptul articulatiilor metacarpofalangiene tendoanele celor doi mu~chi flexori patrund intr-un tune! osteofibros- vagina fibrosa
digitorum manus. Cele 4 tendoane superficiale se Impart in doua fascicole- lateral ~i medialcare se insera la baza falangei mijlocii. Printre cele doua fascicole de inseqie tree din profunzime
spre suprafata tendoanele m. flexor profund catre falanga distala.
Vascularizapa - rr. din aa. radia/a ~i ulnadf
Inervatia- n. median (C5- Tl)
Actiune- este flexor al falangelor mijlocii ale degetelor II - V, flexor al degetelor pe mana,
al mainii pe antebrat ~i al antebratului pe bra}.

Mu~chjj

membru!ui superior .

49

M__u_~_chiuLfl~m_profJJnd_aj __degetelQL

(m. flexor digitorum profundis) impreuna cu m.


flexor lung a/ policelui ocupa planul a! III-lea a! musculaturii anterioare a antebra~ului. Are
originea prin trei capete:
- capul u!nar(caput ulnare) In cele I' superioare ale fetei anterioare a ulnei
- capul radial (caput radiale) pe fata anterioara a radiusului sub tuberozitatea radiala
- capul interosos (caput interossei) pe membrana interosoasa a antebratului
Cele trei capete se unesc intr-un corp muscular comun care devine tendinos (4 tendoane) mai
proximal ca eel a! m. flexor
superficial. Tendoanele m. flexor
comun pround tree posteriordecele
ale m. flexor superficial ~i pe sub
CORONOJD,4
retinaculul flexorilor ajung in
FOSA
T/WHL.4
palma. Aici ele se indreapta spre
degetele II- V, dupa ce ofera punct
de origine mm. lombricali. Dupa
CO/WNOID
ce strabat butonierele tendoanelor
m. flexor superficial ele se insera
TUBEROZJT.4 TEA
pe fata anterioara a bazei falangei
ULNE!
distale a degetelor II- V.
Vascularizatie
- rr. din a.
,

ulnarif ~i a. interosoasif anterioarif


Inervatia- fasciculele mediale
sunt inervate de rr. din n. ulnar, iar
cele laterale de IT. din n. median

AL DEGETELOR

Aqi une- este flexor al fa langei


distale ~i acccsor devine flexor al
mlinii pe antebrat.
M.lJ_~.bil!l .Jlk.XOJ:.

Lung_ __ a!

p._olic_dui (m. tlecorpollicis longus)


aer originea pe cele I' superioare
ale fetei anterioare a radiusului ~i
pe panea laterala a membranei
interosoase a antebratului. Intre m.
tlexor lung al policelui ~i m. flexor
profuncl al degetelor pa fap
anterioara a membranei interosoase
tree a. ~i n. interosos anterior.
Inconstant, poate sa existe un
fascicol coronoidian, care are
originea pe marginea laterala a
procesului coronoid al ulnei.
Tendonul sau de inseqie continua
un corp muscular scurt, strabate
can a Iul ca rpian (ca elcmen t eel mai
lateral), iar In palma ocole~te
marginea mecliala a eminentei
tenare, lntr-un ~ant format de

M.

/t.l/v!.

!NTEROSO~/

MU$CHII FLEXOR PROFUND AL


DEGETELOR $I INTEROS0$1 PALMARI

50

Anatomia funcponalii a membrelor

fascicolul superficial ~i eel pro fund a! m. scurr flexor a! police! ui fiind inveli tIn teaca digitoacarpiana
a policelui.
Yascularizatia
, - rr. din a. interosoasa antelioara
Inervatia
, - n. interosos anterior
Aqiune- este flexor al falangei distale, al policelui pe prima falanga, iar accesor, al falangei
I pe primul metacarpian.
M~hiu_l_)2itirat.pr_ooator

( m.pronator quadratus) are forma patrularera ~i formeaza planul


profund al mm. anteriori ai antebrat-ului. El este a~ezat transversal, intre ulna ~i radius, In 113
inferioara a antebra~ului. Are originea pe marginea mediaUi ~i fata anterioara a ulnei in 1/4
inferioara. Inseqia este pe fat-a anterioara a radiusului, tot in 1/4 sa inferioara. El acopera radiusul,
ulna ~i membrana interosoasa, iar pe fata sa anterioara tree tendoanele mm. flexori ai degetelor.
Vascularizatia - rr. din a. interosoasa posterioara
Inervatia - n. interosos anteiior
Aqiune - pronator al antebratului

Mu~chii

laterali ai antebratului

Mu~chii

acestui grup formeaza relieful muscular din partea laterala a antebratului. Ei sunt In
numar de trei, a~ezati de Ia suprafata spre profunzime astfel: m. brahioradial, m. lung extensor
radial a! caJpului ~i m. scurt extensor radial a! caipului. Au originea pe epicondilul lateral al
humerusului, de aceea ei se mai numesc mm. epicondilieni !aterali. Prin aqiunea lor sunt mm.
tlexori ai antebra{ului pe bra[, extensOJi ~'i abductori ai mainjj, iar m. brahioradial este auxiliar
~i supinator, de aceea, cl9-sicii 11 mai numeau "lungul supinator". Top sunt inervap de n. radial.
M!1$hiul brahiora.dial (m. brahioraialis) are originea pe epicondilul lateral al humerusului,
In 113 inferioara a marginii laterale a acestuia, pe septul muscular lateral brahial ~i pe fascia
antebrahiala. El este eel mai superficial din acest grup muscular ~i acopera ae cei doi rnm. extensori
radiali ai carpului. La originea sa, el delimiteaza lateral interstitiul bicipital lateral. Mu~chiul este
sateJit a! a. radiale. Tendonul sau, lmpreuna cu eel al m. nexor radial al carpului participa Ia
formarea ~antului pulsului (In 1/3 inferioara a antebratului) In care se palpeaza a. radiala. Jnsertia
sa este pe fata laterala ~i baza procesului stiloid al radiusului.
Vascularizatia - rr. din aa.radiala ~i recurentif raditz!a tmterioara
Inervatia - n. radial (C5 - C8)
Aqiune- este flexor al antebratului pe brat i devine supinator pe antebratul In pronatie ~i
pronator cand antebratul este in supinatie (aduce antebratul in pozitie de repaus).
Mu~chiul lung~tenso_r_r_adia.L a! carp_yJui (m. extensor carpi radialis longus) are originea
pe epicondilul lateral a! humerusului ~i In 113 inferioara a marginii sale laterale, sub originea m.
brahioradial. El este acoperit de m. brahioradial. Tendonul sau, dupa ce trece pe sub mm. lung
abductor ~i scurt extensor ai policeluL strabate un ~ant de pe fata posterioara a extremitapi distale
a radiusului, inapoia procesului stiloid. El trece deci pe sub retinaculul extensorilor.
Insertia se face pe fata posterioara a bazei metacarpianului II
Vascularizatia
, - rr. din a. radiala
Inervatia - n. radial (CS - C8)
Aqiune - este extensor al mainii pe antebra! ~i abductor al mainii (lnclinatie lateraHi sau
radiala).

I
!

Mu.;;chh membrului superior

51

~ruiul scurt_ext_e_ns_QI_r_a_dialaLqJ._r!2ului (m_ extensor carpi radialis brevis) este eel mai
profund mu~chi a! grupului lateral, lmpreuna cu m. supinator. Originea sa este pe epicondilul
lateral al humerusului ~i pe ligamentul lateral (Jig. radial) al articula~iei cotului. Tendonul sau
trece printr-un ~ant de pe fata posterioara a epifizei distale a radiusului, lateral de eel al m. lung
extensor radial a! carpului, avand o teaca sinoviala comunii. Ambele tendoane ale eel or doi mu~chi
extensori formeaza podeaua fosei radiale (tabachera anatomidi) prin care trece a. radiaUi. Inseqia
se face pe procesul stiloid a! bazei metacarpianului III.
Vascularizatia - rr. din a. radialii
Inervatia- n. radial (C5 - C8)
Actiune- este extensor al mlinii pe antebrat ~i accesor abductor al mainii.

Muchii posteriori ai antebratului


Mu~chii

posteriori ai antebra~ului sunt dispu~i in doua planuri- superlicial~i profimd Mu~chii


superficiali, de Ia lateral spre medial sunt: mm. extensor al degetelor, extensor al degetului mic,
ex tensor ulnar aI caJpu!ui ~i anconeu. Mu~ch i i profunzi sunt: mm. supina toJ~ lung abductor, scurr
extensor ~i lung extensor ai policelui, exLensor prop1iu a! indexului. Top ace~ti mu~chi, prin
acpunea lor principala, sunt extensori ai antebratului,_ mainii ~i degetelor, iar cei din planul
superficial sunt mm. epicondilieni laterali. Inerva\ia lor provine din n. radial.
Mu~chii

superficiali

M_,___extensor a__l__d~gktelo__r (m. extensor digitorum communis) are originea pe epicondjfuf


lateral al humerusului, pe septurile fibroase intermusculare ~i pe fascia antebrahiala. El are patru
fascicole pentru degetele II- V. Tendoanele mu~chiului tree pe sub rctinaculul extensorilor, a vane!
o teaca sinoviala comuna cu tenclonul extensorului indexului, La nivelul capului metacarpienelor
tendoanele sunt unite prin benzi conjunctive transversale. Inn clreptul articulapilor
metacarpofalangiene le aden1 strans de capsula ~i ligamentele colaterale, iar lmpreuna cu lamelele
tenclinoase ale mm. lombricali formeaza "aparatul fibrotendinos a! degetelor". Inseqia se face
prin trei lame tendinoase pe fiecare deget: una medinn:I, care se insera pe fap posterioara a bazei
falangei II ~i doua !atera!e pe fata posterioan'i a falangei III.
Vascularizape - rr. din a. inrerosons:J posteJ1oaJ<1
Inerva~ia - n. radial (ramura posterioara)
Aqiune - este extensor al falangei mijlocii pe cca proximala Ia clegete!e II- V, extensor :1!
mainii pe antebra~ ~i al acestuia pe brat.
M_u_~~hJ.lll~.x.tensQL.illd~g~ru.l_uLmlc

(m. extensor digiti minimi) are originea pe epicondilul


fascia antebrahiata. Tendonul sau suabate ~antul de pe l'ap posterioara
a capului ulnei ~i are o teaca sinoviala proprie. In vecinatatea articuiapei metacarpofalangiene
a V-a else une~te cu tenclonul extensorului degetelor destinat degetului V. Inserpa este pe fap
posterioara a bazei falangelor II ~i II ale degetului V uncle, !mpreuna cu tendonul degetelor.
participa la formarea aponevrozei clmsale a clegetului mic.
Vascularizatia - rr.din a. interosoasii posterioar/i
lnerva}ia - n rndia/ (ramura posterioara)
Actiune - este extensor al degetului mic.

lateral a! humerusului

~i

'

Muschiu.l~Le.ns.QL ulna.r_lll__cg_rpul.ui (m. extensor carpi ulnaris) are doufi capete de originc:
capul humeral(caput humerale) pe epicondilul media/a! humerusului, fascia antebrahiala~i capul

52

Anatomia luncfionalii a membrelor

BICEPS
BRAHIAL

M. BRAHIORADIAL
\U:O.-~-

. LUNG EXTENSOR

M.

M.

ulnar (caput ulnare) pe fa~a ~i


marginea posterioara a ulnei.
Tendonul trece pe sub retinaculul
extensorilor, care li formeaza un
compartiment aparte, invelit intr-a
teaca sinoviala proprie.
Inseqia este pe baza metacarpianului V (fata posterioara ~i
marginea mediala)
Vascularizatie - rr.din a.
'
interosoasa posterioarif
Inervatie - r1. radial (ramura
'
posterioara)
Acpune - este extensor ~i
adductor al mainii.
MJJ_~_chi.ul

M.

AL CARPULU/

M. EXTENSOR A
DECETULUI MIC
M. EXTENSOR

SCURT EXTENSOR

AL INDEXULU/

AL POUCELU!

aJJ..COo_e.u (m. anco-

neus) este un mu~chi scurt ~i


triunghiular, situat pe fata posterioara a cotului. El are originea pe
epicondilu!Jateral a! humerusului
~i inseqia pe marginea Ia terala a
olecranului~i poate cobor! pana pe
fata posterioara a corpului ulnar.
Dupa direqia fibrelor sale pare sa
continue m. triceps brahial.
Vascularizatie - rr.clin a.
'
in terosoasif posterioarif
Inervatie - n. radial (ramura
comuna pentru anconeu ~i corpul
medial al tricepsului brahial)
Acti une - es te ex tens a r a I
'
antebratului.

Mu~chi i

profunzi

M.u~chi.ul supiruU:.m:: (m. supinatorius) i~i are originea pe


MU~CHII POSTERIORI AI ANTEBRATULUI
epicondilullateral al humerusului,
-PLANUL SUPERFICIALpe creasta omonima de pe ulna, pe
ligamentul inelar ~i pe lig. lateral ulnar. El este strabatut de ramura profunda sau posterioara a
n. radial. Insertia sa este pe fata lateala in 1/3 proximala a radiusului, superior de inserpa m.
rotund pronator.
Vascularizatia - rr. din a. radialif
'
Inervatia - n. radial (ramura posterioara)
Aqiune - este supinator al antebratului

p
Mu.;chjj membrului superior

53

MJuclliuL lJmg_J!hduc.J.QL __a.l


policelui (m. abductor pollicis longus)
Originea sa este in 113 mdie a fetei
posterioare a radiusului, pe membrana
interosoasa a antebratului ~i pe partea
lateraHi a fetei posterioare a ulnei.
Mu$chiul este situat lnafara m. scurt
extensor al policelui ~i inferior de m.
supinator. Tendonul sau ocupa $antul
eel mai lateral de pe fata posterioara a
epifizei dis tale a radiusului, fiind situat
intr-o etaca sinoviala comuna in
tendonul m. scurt extensor al policelui.
Cele doua tendoane formeaza latura
laterala a fosei radiale. Insertia
, se face
pe fata posterioara ~i laterala a bazei
metacarpianului I.
Vascularizatia - rr.din a. in'
terosoasa posterioara
lnervatie
- n. radial (ramura
,
posterioara)
Aqiune - abductor al policelui $i
mainii, anteductor a! policelui
scurt e_xte.nsor _lll
pcl.iceluJ (m. extensor policis brevis)
are originea pe fata posterioara a
membranei interosoase a antebratului
~i pe fata posterioara a corpului
radiusului. Tendonul sau trece printrun~amt de pe fata posterioara acorpului
radiusului, medial de tendonul lung
abductor a! policelui.
lnseqia se face pe fap posterioara
a bazei falangei proximale a policelui.
Vascu!arizape - a. interosoasa
posterioara.
Inervatie- n radial (r. posterioarc1).
Aqiune- este extensor al falangei
proximale a policelui, abductor ~i
accesor abductor al mainii.

MEDIAL

RADIUS

,.,.____.,_M.

LUNG ABDUCTOR
AL POL!CELUI

M. LUNG

SCURT EXTENSOR
AL POL!CELUI

~hiul

MU~CHII

POSTERIORI PROFUNZI
AI ANTEBRA TULUI

M.u....s.ffi.iul Jll.ng.~xtensoL....aLpolkelui (m. extensor pollicis longus) are originea de partea


posterioara a corpului ulnei $i pe membrana interosoasa a antebratului. Tenctonul sau este invelit
intr-o teaca sinoviala proprie. El trece printr-un compartiment al retinacului extensorilor ~i
coboara intr-un ~ant de pe fata posterioara a epifizei dis tale a radiusului, medial de tuberculul mm.
extensori. Tendonul formeaza latura mediala a fosei radiale. Inserpa se face pe partea posterioara
a falangei distale a policelui.

.
54

Anato177ia funcfionala a 177e177brelor

Vascularizape - din a. interosoasa posterioara.


Inerva~ie - n. radial (r,posterioara).
Aqiune - este extensor ~i abductor a! policelui.

Mu~chiul

extensor ajj_o_de.x..uLui (m. extensor indicis) cu originea pe partea medial;~ a fetei


posterioare a corpului ulnei ~i pe membrana interosoasa a antebrarului. Tendonul sau trece ~i el
In ~anrui eel mai medial a! epifizei distale a radiusului (pe fata ei posterioara) $i se une~te cu
tendonul destinat indexului al m. extensor a! degetlor, avand o teaca sinoviala comuna. Impreuna
cu tendonul extensorului degetlor se insera pe falanga a ll-a ~i a III-a, particpand la formarea
aponevrozei dorsale a indexului.
Vascularizape - rr. din a. interosoasa posterioara.
Inerva~ie - n. radial (r posterioara).
Aqiune - extensor al indexului ~i accesor al mainii.
Mu~chii

mainii

Mana de$i este eel mai mic segment a! membrului superior, are o structun1 anatomica complexa,
deoarece indepline$te multiple funcpi. Prin trecerea Ia sta~iunea bipeda, mana devine la om
principalul instrumental muncii, dezvol tandu-se ca organ de prehensiune $i a! tactului. Dezvoltarea,
cu pregnanta a sim~ului tactil Ia nivelul mainii, nu este lntamplatoare, deoarece tactul serve~te
Ia actul prehensiunii ~i a! explorarii medilui. Mobil i tatea crescuta a mainii ~i a degetor, dintre care
policele a devenit opozabil, se datore~te unui numar mare de mu~chi proprii sau intrinseci, dar
amplitudinea mi~carilor policelui se datoresc razei laterale a mainii, alcatuita din falangele
policelui, metacarpianul I, oasele trapez $i scafoid, realizandu-se a$a-numi ta "co Joana a polkelu/'
(Destot). Funcpa mainii este insa dependenta $i de grupele musculare ale antebra~ului. Mu~chii
mainii se impart In doua grupe: 177177. intrinsecisau proprii ai mainii $i 177177. ext1inseci, reprezentap
de tendoanele mm. Jungi, care viri de Ia nivelul antebratului, dar care funqional desrvesc mana
~i degetele. Mm. intrinseci sau proprii ai mainii sunt mn1. scurti ~i se pot lmparp In trei grupe: 177177.
cminenrei tenaresau ai policelui, mm. degetului mic sau mm. eminen[ei hipotenare~i 177177. regiunii

palnwre 177{jlocii.
Mu_s.chiLp.o.li.celui (mm. eminenter tenare) formeaza un relief muscular in regiunea palmara
laterala, regiune denumWi ~i eminen~a tenara (eminentia thenaris). Ei mai poarta clenumirea de
mm. tenari $i sunt cuprin~i lntr-o loja formata de fascia palmara tenan1 (fascia tenara), denumita
Ioja tenara. In Joja tenara mm. sunt a$ezati In doua planuri, superficial $i profund.
!J1...u~--..dJ.ii...f2]._cJ.Dl!.iJJi.._s..upedk.ifll

sunt - !71177. scurf adductor

;-zf

policelui

~i

177!71. scurr flexor a!

policelui
M.ils.c.b.ii.plm!Jhij_profu.lld sunt - m. opozant nl po!icelui ~i m. adductor a! policelui.
Loja tenara comunica cu 1/3 inferioara a fetei anterioare a antebratului prin intermediul tecii
sinoviale digitocarpiene, care lnvele$te mu~chiul lung tlexor a! policelui.
ambele sensuri diferitele coleqii purulente.

A~a

se pot propaga In

A1ujchii superflciali- au originea principala pe retinaculul flexorilor ~i inserpa pe falanga


proximala. Ei sunt inervap de 11. median, fasciculul prof"und a! mu~chiului scurt flexor al policelui
prime~te o ramura din n. ulnar.
Mu~chiul scurt adductoL...aL.p.olicdui (m. adductor pollicis brevis). Originea sa este pc
retinaculul flexorilor, pe tuberculul trapezului ~i navicularului $i pe tendonul m. lung aductor

r
~

l
l

l~

I
t

I
I
I
r

!~

.'
~

r
\

Mu~chii

membru.lui superior

55

LIG. TRANSVERS
AL CARPULUI

M. ABDUCTOR SCURT

M. FLEXOR SUPERFICIAL AL
~ I)EGETELOR (TENDOANE}

M. FLEXOR SCURT
AL POLICELUI,,

M. ABDUCTOR AL

M. FLEXOR LUNG AL_

--- DEGETULUI MIC

POLJCELUI (TENDON)

MM. LUMBRICAL! II-IV

M. FLEXOR SUPERFICIAL AL
. -- - . DEGETELOR (TENDON)

--CAPETELE OBLIC

BIFURCATIA
TEND/NOASA

~I

TRANSVERS ALE M.
ADDUCTOR AL POLICELUI

L/G.

VAGINAL

Jl

FIBRE
INELARE
FIBRE ~.

l __INCRUCI~ATE
!NCRUCJ~ARE TENDINOASA

.:-LIG. VAGINAL

'

M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR


(TENDON)

MU~CHII MAINII
-VEDERE PALMARA-

al policelui. El reprezinta mu~chiul eel mai superficial allojei tenare ~i este irigat de ramul palmar
superficial din din a. radiaHL Insertia este pe fata laterahl a bazei falange proximale a policelui.
Inconstant, poate trimite o lama tendinoasa de insertie: tendonul m. scurt extensor al policelui.
Vascularizatie - din a. radiala prin ramul palmar superficial.
Inervatie - n. median (C5-Tl ).
Aqiune - abductor al policelui.
Mu~cbiuLscurt

flexor_al policelui (m. flexor policis brevis) este situat medial de m. scurt
abductor al policelui. El are doua capete de origine- capul superficial (caput superficiale) pe
retinaculul flexorilor ~i pe tuberculul trapezului, iar capul profund (caput profundus) pe fata
anterioara nearticulara a trapezului, pe fata anterioara a capului osului mare ~i pe teaca fibroasa
a m. flexor radial al carpului. Tendonul m. flexor lung a! policelui, invelit in teaca sa sinoviala,
trece prin cele doua capete de origine ale m. scurt flexor al policelui.
Inserva se face prin capul superficial, pe marginea laterala a bazei falangei proximale a
policelui ~i prin eel profund, pe marginea mediala a bazei aceleia~i falange.
Vascularizatia - rr. din a. radiala.

'

56

Anawmia funcfiona/ii a membre/or


M. FLEXOR LUNG AL

TENDONUL M. FLEXOR

POL!CELUI (TENDON<

SUPERFICIAL AL DEGETELOR

SfNOV!ALii
COMUNA A MM.
VAG!/\~4

FLEXOR!

S/NOV!AL.-4 A

TENDONULU! FLEXORULUJ LUNG


AL POL!CELUJ

VAGINELE SINOVJALE ALE


TE:\"DOANELOR DEGETELOR MA!Nfl

TENDOANELE MM. FLEXOR! AI DEGETELOR

~I

TECILE LOR SINOVIALE

lnerva~ia - n. median pentru capul superficial, iar pentru capul profund n. ulnar.
Exista uneori aici o anastomoza !ntre n. median ~i n. ulnar.
Aqiune- este rotator a! metacarpianului I 'in jurul axului sau longitudinal ~i 11 ndeplaseaza
anterior ~i medial.

i\1u.;;chiiprofimzise fixeaza cu un capat pe carp ~i metacarp, reprezentand originea lor principal<'i,


iar in celalalt capat fie pe metacarpianul I sau pe falanga proximala a policelui. Ei sunt in numar
de doi ~i primesc IT. nervoase, .unul din n. median ~i celalalt din n. ulnar.

Mu4.chiuL.o_p_Q_zant.a_Lpolic.k1JJ.i (m. opponens pollicis). Este situat situat sub m. scurt abductor
al policelui. Originea sa este pe retinaculul tlexorilor ~i pe tuberculul trapezului, iar inserpa se
face pe fata laterala a fetei palmare a metacarpianului I.
Vascularizatie -- IT. din a. radi,'l!ii.
Inervatie - n. median.
'
Actiune- el face flexia ~i rotapa mediala a metacarpianului I. Se pare ca el intervine chiar
in abduqia policelui, in care joaca un rol stabilizator. Aqiunile combinate cu ale rnm. scurt
abductor al policelui realizeaza miqorarea de 'opozipe", adica plasarea anterioara a policelui
pe fe~ele palmare a celorlalte degete.
MuschLuLadduc_tor _a_l__poli~l!Jl (m. adductor pollicis) are o forma triunghiulara, ocupa
primul spatiu interosos ~i este eel mai profund mu~chi a! eminetei tenare. Are doufi capete de

Mu~chii

membrului superior

57

TENDONUL M. EXTENSOR

EXPANSIUNE TENDINOASA A M.

AL DEGETELOR

EXTENSOR AL DEGETELOR
/ RETINACULE TENDINOASE

M. JNTEROSOS DORSAL
M. LUMBRICAL
PROFUND AL DEGETELOR
TENDONUL A1. FLEXOR SUPERFICIAL
AL DEGETELOR

APARATUL LIGAMENTAR AL DEGETELOR


origine: oblic ~i transvers. Capul oblic(caput obliqum) are originea pe fata anterioara, rugoasa,
nearticulara a trapezoidului, pe fa~a anterioara a corpului osului mare ~i baza metacarpienelor
II-III. Capul transveJ:s-(caput transversum) are originea pe fa\a palmara a bazei metacarpianului
al Ill-lea. Inconstant poate avea originea ~i pe aponc:vroza de inseqie a mm. interoso~i palmari IIIII. Mu~chiul are traiect oblic ~i este perforat 1n sens dorso-palmar de a. radiala. lnsertia se face
pe fa{a mediala a bazei falangei proximale a policelui.
Vasculariza pe - IT. din a. radialff.
Inervatia - r. din n. ulnar care insote~Le r. profunda a a. ulnare.
Acpune - adductor al policelui.
M..u..~~hiLd~~.tuJ.ui

mic (m. emine~ei hipotenare) formeaza un alt relief muscular in regiunea


palmara mediala, deumita emine!a hipotenara (eminentia hypotenaris). De acea ei se mai numesc
~i mm. hipotenari. Loja hipotenara. care contine mm. degetului mic, comunidi ~i ea cu antebratul
tot In lungul unei teci sinoviale digi tocarpiene care ]nvele~te tendonul tlexorului destinat degetului
mic. Sub m. palmar scurt, care este situat suprafasciaL sunt dispu~i 1n doua planuri, superficial
~i profund mm. emine~ei hipotenare. Mm. planului superficial sunt !Tl. abductor al clegetului mic
(medial) ~i m. scurt flexor a! degetului mic (lateralj. rvim planului profuncl au ca reprezentant m.
opozant al degetului mic. Toti sunt inervati den. ulnar
Mu~~bi.u_Lp...nlm_a.r_ scu.rt

(m. palmaris brevis) esre un rnu~chi pielos, rudirnentar, subcutanat.


Are originea pe aponevroza palmara i retinaculul tlexorilor, iar insertia pe fa~a rofunda a
dermului regiunii hipotenare.
Vascularizape - rr. din ~z. ulnarii
Inervatie - n. ulnar
Acpune - el este un mu~chi rudimentar, invoiuntar, care produce prin contraqie cutele
transversale ale pielii regiunii palmare mediale .
.M.,__a_bdJJ.ctQLaLd~getuluLmi_c

(m. abductor digiti minimi) este situat In partea mediala a


eminen~ei hipotenare. Are originea pe fata anterioara, convexa, a pisiformului, pe tenclonul m.
flexor ulnar a! carpului. InserFa este pe fa~a mecliala a bazei proximale a clegetului mic, putancl
uneori sa trimita o expansiune pe aponevroza dorsala a degetului mic.
Yascularizatie - rr. din a. ulnarii

..1\
'

58

Anatomia funcponalif a membrelor

Inervatie - n. ulnar (ramura profunda)


Aqiune -abductor al degetului mic
M~~JJ.rtJlex.Q[.J!L..ckg~tuluJ..mLc:

(m. flexor digiti minimi brevis) este situat lateral de m.


abductor al degetului mic ~i are originea pe retinaculul flexorilor ~i pe carligul osului hamatum.
Lateral de mu~chi trece manunchiul vasculonervos ulnar. Inseqia este pe fata mediala a bazei
falangei proximale a degetului mic.
Vascularizatie
, - rr. din a. ulnara
Inervatie - n. ulnar
'
Aqiune- flexor al falangei proximate a degetului mic
M.u.s..c.hiul opozant a! de_g~uluLmic (m. opponens digiti minimi) este situat profund. Originea
sa este pe retinaculul flexorilor ~i pe carligul osulul hamatum. lnserpa este pe fa~a mediala a
metacarpianului V.
Vascularizatia
, - rr. din a. ulnarif
Inervatie - n. ulnar (ramura profunda)
Aqiune - trage anterior ~i lateral metaqcarpianul V
Mu~chii

regiunii palmare mijlocii (mm. lombricali

~i interoso~i)

In regiunea palmara mijlocie, sub aponevroza palamra (numita ~i "loja palmara mijlocie") se
gasesc mm. lombricali ~i interoso~i. De asemenea prin aceasta regiune tree spre degetele II- V
tendoanele mm. flexori superficiali ~i profunzi ai degetelor. Ace~ti mu~chi sunt dispu~i In doua
plan uri - superficial (mm. lombricali) ~i profund (mm. interoso~i).
Mm. lombricali. (mm. lumbricales) acopera spa~iile interosoase ~i mm. interoso~i; ei sunt in
numar de patru, dintre care doi laterah ~i ceilal ti doi media/i. Cei laterali (lombricalii I ~i II) au
originea pe fata laterala a tendoanelor flexorului profund al indexului ~i mediusului, iar ceilalp
dol lombricali mediali (III ~i IV) se fixeaza superior astl'el: al Ill- lea lombrical se insera pe fata
mediala a tendonului mediusului ~i pe fata laterala a tendonului inelarului; a! IV-lea Jombrical
se insera pe fata mediala a tendonului inelarului ~i pe cea laterala a tendonului degetului V. Mm.
Iombricali sunt situati inapoia tendoanelor t1exorilor degetelor ~i a arcului arterial palmar
superficial, fiind in raport cu ramurile nervilor median~i ulnar. Mu~chii Iombricali I ~iII acopera
m.scurt adductor a! policelui. Tendoanele lombricali lor ajung in raport cu fata lateral a a articulaplor
metacarpofalangiene II - V ~i se insera pe tendoanele m. extensor a! degetelor ~i apoi pe
aponevroza dorsala a degetelor II- V.
Vascularizape - IT. din a. radialii ~i ulnarif.
Inervatie- n. median pentru cei doi lombricali ~i n. u/n1rpcntru cei doi lombricali mediali
Aqiune- ei sunt extensori ai ultimelor doua falange ~i flexori ai primei falange
Mus.~hLLi.ntemsQS.i

(musculi interossei) se gasesc in spa{iile interosoase

~i

sunt trei palmari

$i parru dorsali.
Muschii.interosossi palmarL(mm. interossei palmares) sunt mm. scuqi, care ocupa spapile
interosoase II- IV- V. Au originea pe fata metacarpianului care prive~te spreaxulmainii (exceppe
face interososul spapului III care trece prin acest ax). Primul interosos palmar are originea pe
fata mediala a metacarpianului II, al II-Iea interosos palmar are originea pe fata lateraUi a
metacarpianului IV, iar al 11-lea interosos palmar pe fata laterala a metacarpianului al V-lea.
Fiecare interosos palmar are dite un tendon scurt de insertie care, dupa ce se une~te cu o prelungire

Mu~'>chjj

I
ti

!
I

membrului superior

59

fibroasa a Iombricalilor, se insera pe tendonul corespunzator al m. extensor al degetelor. Primul


interosos palmar l~i poate uni uneori tendonul cu eel al capului oblic a! m. adductor al policelui.
Ei sunt separati de mm. Iombricali prin Jjgamentul metacarpian transveJ:'>~i acopera mm. interoso~i
dorsali.
Yascularizatie - rr. din a. radia/a ~i u!nHI<i.
Inervatie
, - n. ulnar
Aqiune- sunt flexori ai falangelor proximale ~i extensori ai ultimelor doua ~i adductori ai
degetelor
~.c.hiLin.teroso~i dorsali (mm. interossei dorsalis) ocupa cea mai mare parte a spa~iului
interosos. Ei sunt bipenati, datorita originii pe ambele metacarpiene, care delimiteaza spapul
respectiv. Mm. interoso~i dorsali ocupa intreg spa~iul interosos. Ei au originea mai puternica, pe
acea fata a metacarpianului care nu prive~te spre axul mainii. Corpul muscular se termina cu un
tendon care, prin doua lame tendinoase, se insera, una pe baza falangei proximate ~i alta pe
tendoanele m. extensor al degetelor. Deci primul interosos dorsal se insera pe index, al doilea ~i
al treilea pe medius, iar al patrulea pe inelar. Mediusul are doi interoso~i dorsal i ~i nici unul palmar.
Ei sunt perforati de aa. pe1forante, iar primul interosos dorsal de a. radialii. Posterior de ei se afla
aa. metacnrpkne dorsa/e.
Vasculariza~ie - rr. din a. radialff (aa. metacarpiene dorsale)
lnervatia - n. ulnar
Aqiune - tlexori ai falangelor proximate $i extensori ai falangelor II - III; abductori ai
degetelor

M. EXTENSOR AL DEGETULU/ M. EXTENSOR AL DEGETELOR


M!C (TENDON)
M. EXTENSOR AL INDEXULUI

M.
AL CARPULU!
(TENDON}

VAGINA TENDOANELOR MM. EXTENSOR AL


DGETELOR

~~

EXTENSOR .4L !NDEXULUI

TENDOANELOR !l.fM. t"XTNSORI


RADIAL! AI CARPULU!

VAGINA TENDONULU/ M.

VAG!NA TENDOANELOR /l.l/11. ABDUCTOR

ULNAR AL CARPULl/1

LUNG .)1 XTtNSOR SCURT AI POL/CELLI!


AL DEGETULU! MJC

VAGINA TENDONULUI M. EXTENSOR


LUNG AL POLJCELUI

TENDOANELE MM. EXTENSOR!

~I

TECILE LOR SINOYIALE

60

Anatomja lunc,fionala a membrelor

Vascularizatia membrului superior

Artera axiladi
(a. axilaris)
Estedelimitata de doua plan uri convenponale, unul superior care trece prin marginea anterioara
a claviculei ~i altul inferior, prin marginea inferioara a tendonului mu~chiului pectoral mare.
Reprezinta o continuare a subclaviei ~i se continua !a randul ei cu artera brahiala. Linia de
proiecpe a arterei unqte procesul coracoid cu varful axilei. Formeaza impreuna cu vena axilara
~i fasciculele plexului brahial, manunchiul vasculo-nervos principal al axilei, fiind situata relativ
in centrul acestei regiuni.
Fata de mu~chiul pectoral mic, de care se apropie, prezinta o poqiune suprapectorala, una
retropectorala ~i alta infrapectorala.
In porpunea suprapectorala artera vine in raport cu structurile peretelui anterior a] axilei:
fascia clavipectorala, poqiunea claviculan1 a mu~chiului pectoral mare, tesutul subcutanat cu
mu~chiul platisma ~i pielea, ca }i cu manunchiul vasculo-nervos al acestui perete, reprezentat de
artera toraco-acromiala, vena cefalica ~i ansa nervilor pectora!i (medial ~i lateral).
Imediat posterior de artera se afla fasciculul medial ~i nervul toracic lung, iar mai Ia distanra
primul spatiu intercostal, cu primele cloua digitatii ale mu~chiului clin~at anterior.
Lateral se afla fasciculullateral ~i posterior a! plexului brahiaL iar medial vine In raport cu vena
axilara, care ceva mai sus se a~eaza pe fata anterioara a arterei axilare.
Artera ~i vena axilara sunt lnvelite In teaca axilara, continuare a lamei prevertebrale a fasciei
cervicale.
In poqiunea retropectorala artera are In imediata ei vecinatate cele trei fascicule ale plexului
brahiaL care o separa de forma!iunile situate mai Ia distanta.
Anterior vine in raport cu peretcle anterior a! axilei, reprezcntat aici de cei doi mu~chi pectorali
(mare ~i mic).
Posterior, fasciculul posterior mediaza raportul cu mu~chiul subscapular.
Medial, fasciculul medial se interpune lntre artera ~i vena axilanl, iar lateraL fasciculul lateral
desparte artera de mu~chiul coracobrahial (considerat mu~chi satelit a! arterei).
In poqiunea infrapectorala, artera este lnconjurata de nervii principali ai plexului brahial:
anterior, artera vine In raport cu partea inferioara a mu~chiului pectoral mare, prin intermediul

I
!

Vascularizapa membrului superjor

61

SUPRASCAPULAR A

A.
INTERN A
A. TORACOACROMIALA
RETEA VA SCAPULAR,.f
A. C!RCUMFLEXA
Hl!MERALA POSTERIOARA
A. CIRCUMFLEXA A SC.4PULEI

A. C!RCUMFLEXA
HUMERALA ANTERIOAR

A. TORACODORSALA

A.
BRAH/ALA ----\---4PROFUNDA

A.
A. COLA TERALA
- - - ULNARA SUPER!OARA
A. COLA TERALA
l!L.NARA JNFERIOAN.i.

ARTERELE AXILARA ~I BRAHIALA


radacinii mediale a nervului median.
Posterior, nervul radial ~i axilar o despart de mu~chii subscapular. rotund marqi marele dorsal.
Lateral, lntre arteni ~i mu~chiul coracobrahial se interpune radacina lateral a a nervului median
~i nervul musculocutan.
Medial, intre artera ~i vena axilara se afla nervul cutanat antebrahial medial, situat mai
superficial ~i nervul ulnar, situat mai profund.
In regiunea suprapectoralii iau na~tere unnatoarele ramuri:
1. Ramuri subscapulare (rami subscapu/ares), reprezentate de cateva ramuri, care coboara
pe fata anterioara a mu~chiului subscapular 1mpreuna cu nervii omonimi.
2. Artera toracidi suprema (a. toracicn suprema) vascularizeaza partea superioara a peretelui
medial al axilei, reprezentat de primele doua spa pi intercostale cu mu~chii intercostali, digitapile
mu~chiului din tat anterior ~i -mu~chiul subclavicular.
Din artera toracica suprema se poate desprinde ~i o ramura superficiala, care patrunde lntre
cei doi mu~chi pectorali (mare ~i mic), irigandu-i. Uneori, artera toracica suprema poate perfora
mu~chiul pectoral mare pentru a iriga regiunea mamara, fiind din aceasUi cauza mai voluminoasa
la femeie.
In regiunea retropectorala se desprind:
3. Artera toracoacromiala (a. thoracoacromiahs) ia na~tere pe fata anterioani a arterei
axilaresubmargineasuperioaraa m~chiului pectoral miqi dupa ceperforeaza fascia clavipectorala
se imparte in patru ramuri:
- ramura acromjaJa (ramus acromialis) trece pe sub inser!ia claviculara a mu~chiului deltoid

'

62

Anatomia func,tionalii a membrelor

de-a lungul claviculei, ajungand la acromion, unde perforeaza mu~chi ul deltoid ~i se anastomozeaza
cu ramuri din artera suprascapulara pentru a forma rereaua acromia!ii;
- ramura clavicu!arii (r<:?mus c!avicu!aris) este o ramura subpre, care ajunge Ia clavicula ~i
mu~chiul subclavicular;
- ramura de!toidianii (ramus deltoideus) coboara anterior In spatiul deltopectoral, acoperita
de vena cefal ica ~i trunchiuri le limfatice; iriga mu~chii deltoid ~i pectoral mare ~i se anastomozeaza
cu arterele circumflexe humerale, ramuri din artera axilara.
- ramurile pectorale (rami pectorales) se distribuie lmpreuna cu nervii pectorali (medial ~i
lateral) peretelui anterior al axilei, reprezentat de mu~chii pectorali (mare ~i mic); suplimentar
vascularizeaza rnu~chiul subclavicular, glanda mamara ~i articulapa sternoclaviculara.
4. Artera toracica laterala (a. thoracica lateralis) ia na~tere pe fata mediala a arterei axilare,
lateral de inseqia pe coracoida a mu~chiului pectoral mic, coborand apoi pe peretele medial al
axilei, posterior de mu~chiu1 pectoral mic. Vascularizeaza mu~chiul din!at anterior ~i mu~chii
pectorali. Impreuna cu nervul toracic lung, situat posterior de artera, formeaza manunchiul
vasculo-nervo<; a! peretelui medial al axilei.
La femeie furnizeaza ramuri mamare latera!e (rami mamari /ateralis) destinate glandei
mamare.
Artera toracica laterala se anastomozeaza cu primele artere intercostale anterioare, cu artera
toracica interna ~i cu artera toracoacromiala.
in regiunea infrapectorala, din artera axilara iau na~tere:
5. Artera subscapulara (a. subscapularis), cea mai voluminoasa ramura din arten.t axilara,
apare lntre marginea laterala a scapulei ~i capul lung al mu~chiului triceps. Dupa un traiect scurt
se bifurca in:
- artera circumflexii a scapu!ei (a. circumflexa scapulae), care se angajeaza prln spapul
birondo-tricipital spre fosa infraspinoasa, unde dupa ce da ramuri musculare pentru mu~chii care
delimiteaza spapul, se anastomozeaza cu artera suprascapulara, completand arcul arterial
peri scapular.
- artera toracodorsalii (tl. thoracodorsalis) continua clireqia arterei subscapulare, mergand
lmpreuna cu nervul omonim, situat anterior de artera, pe marginea laterala a mu~chiului marele
dorsal ~i apoi pe mu~chiul rotund mare, pe care ii vascularizeaza.
6. Artera circumflexa humerala anterioara {c1. circumflexa humeri anteJior), mai mica ~i
subtire, are originea sub mu~chiul marele dorsal, Ia nivelul colului chirurgical a! humerusului.
Are traiect orizontal sub mu~chiul coracobrahial ~i biceps (capul scurt), iar Ia nivelul ~an~ului
intertubercular da ramuri articulare, care urea In ~antul intertubercular ~i se distribuie articulatiei
umarului. Se anastomozeaza cu artera circumflexa humerala posterioara.
7. Artera circumflexa humerala posterioadi (a. circumflexa humeri posrerio1) ia na~tere
Ia acela~i nivel cu precedenta, dar este mai voluminoasa. Trece lmpreuna cu nervul axilar prin
spatiul humero-birondo-tricipital. Ajunge posterior de articulapa umarului ~i sub rnu~chiul
deltoid se ramifica, anastomozandu-se cu artera circumflexa humerala anterioara, artera
suprascapulara, artera toracoacromiala ~i artera brahiala profunda.
Cercurile arteriale periscapulare
Injurul articulatiei umarului ~i a scapulei se formeaza retele anastomotice, de mare importan\a
In chirurgie. Leziuni, obstruqii arteriale sau ligaturi intre anastomozele a doua reritorii diferite
nu perturba circulatia arteriala din sectorul respectiv, deoarece In aceasta sitw:qie, asistam la
derivatia sangelui pe calea ramurilor colaterale.
Daca insa circulatia este blocata In amonte sau aval de originea colateralelor anastomozate,
'
regiunea respectiva poate fi compromisa.

Vascul(trizapa membrului superior

63

Cele mai importante anastomoze In jurul articulapei umarului ~i a scapulei sunt urmatoarele:
- ramura acromialiidin artera toracoacromiala ~i ramurile ascendente din arterele circumflexe
humerale, ram uri ale arterei axilare, seanastomozeaza injurul acromionului cuartera suprascaputara,
transversa a gatului ~i cervicala profunda din artera subclavie;
- arterele ckcumflexe humerale din artera axilara, se anastomozeaza In jurul articulapei
umarului cu ramuri ascendente din artera brahiala profunda ~i din artera brahialii.:
- ramura cia viculara din artera toracoacromiala, arterele toracidi latera Ia ~i subscapulara
din artera axilara se anastomozeaza in regiunea infraclaviculara cu arterele toracica interna ;;i
intercostala suprema, din artera subclavie;
- artera transversa a gfitului, din artera subclavie se anastomozeaza In fosa infraspinoasa
cu artera circumflexa a scapulei, din artera axilara;
- artera toracoacromialii, din artera axilara se anastomozeaza inferior de acromion cu artera
suprascapulanl din artera subclavie;
- arterele toracica Jateralii ~i toracoacromialii, din artera axilara se anastomozeaza Ia
nivelul peretelui toracic cu primele artere intercostale anterioare, din artera subclavie.
Pentru a evidenpa rolul acestor anastomoze, se poate !ua spre exemplificare primul caz de
anastomoze.
Daca In art era subclavie, obstrucpa a pare in a val de originea arterelor suprascapularii., transversa
a gatului ~i cervicala profunda, sangele este deviat prin aceste ramuri ale arterei subclavii spre
arterele toracoacromiala ~i circumt1exe humerale ~i prin acestea din urma reajunge in artera
axilara ~i a poi mai departe in artera brahiala, restabilindu-se astfel circulapa !n teritoriul respectiv.

Artera brahiala
(a. brahialis)
Reprezinta artera principala a bratului. Ea lncepe Ia marginea inferioara a tendonului mu~chiului
pectoral mare, prelungind artera axilara ~i se termina Ia nivelul plicii cotului, unde la circa 1-2
em distal de ea, se bifurca in artera radiala ~i artera ulnara.
Artera brahiala se proiecteaza pe linia ce unqte varful axilei cu jumatatea plicii cotului.
in partea proximala a bratului, artera coboara superficial pe fata medial a a acestuia, strabatand
un spapu delimitat posterior de septul intermuscular medial ce o separa de capul medial al
mu~chiul ui triceps, lateral de mu~chii coracohrahiaL biceps brahial ~i brahial: anterior de marginea
mediala a mu~chilor coracobrahial ~i biceps brahiaL medial de aponevroza brahiala.
Artera, doua vene satelite ~i nervul median formeaza manunchiul vasculo-nervos al bralului.
Nervul median incruci~eaza artera dinspre l.ateral spre medial, trecand anterior, dar in varianta
numita artera brahia/a superficia/if (a. brahialis superficialis) se atla situara anterior de nerv.
Medial de artera, in partea superioara a bratului se afla nervii cutanat brahial medial, cutanat
antebrahial medial :;;i ulnar.
In partea distala a bratului, artera este situaUi mai profund, fiind a$ezata pe ITIU$Chiul brahial,
dupa care patrunde in ~an~ul bicipital medial, uncle nervul medial se departeaza treptat de artera,
patrunzand ]ntre cele doua capete de origine ale mu~chiului rotund pronator.
Din artera brahia!a se desprind unnaroarele ramuri:
1. Artera brahiala profunda (a. profunda brachjj)este cea mai voluminoasa ramura din artera
brahiala, avand originea Ia nivelul marginii inferioare a mu~chiului rotund mare; se distribuie lojei
posterioare a bratului, pe care o strabate trecand prin ~antul nervului radiaL !nsotita de nervul
omonim ~i doua vene satelite, lntre capul medial ~i lateral a! mu~chiului triceps, acoperita de \unga
portiune a mu~chiului triceps.
Pe parcursul traiectului sau, din artera brahiala profunda se desprind:

-~

Anatomia funcpona/ii a membre/or

64
A. TORACOACROMIAL/f:
: R. ACROM!ALA

CLA V!CULA
M. SUBCLA VICULAR

~- ~------t"J.;

i R. DELTOID/ANA,

M. PECTORAL
RR.

M. DELTOID--

MARE
SUBSCAPULAR
TORA CODORSALA

ROTUND
lvf.

M. BICEPS
BRAHIAL '"",'l'l"':"'llo.:J..VI'.II!/;:

M. DORSAL
MARE
N. ULNAR
- A. BRAHIALA PROFUNDA
_ M. TRICEPS BRAHIAL
-.
(CAPUL LUNG)
' A. BRAHIALA
-A. COLATERALA
ULNARA SUPERIOARA
SEPTUL INTERMUSCULAR
MEDIAL
A. COLATERALA
ULNARA INFERIOARA

APONEVROZA

EPICONDILUL MEDIAL

BICIPITALAM. BRAfiiORADIA
PRONATOR

MANUNCHIUL VASCULO-NERVOS ANTERIOR AL BRATULUI


a) artere!e nutrHive ale humerusu!ui (a. nut1idae hume1i) destinate diafizei humerusului:
sunt de obicei doua ~i se desprind din artera brahiala profunda in apropierea originii sale;
b) ramura dcltoidianii (ramus dc/toidcu-5) cu direcpe oblica supcro-latcrala, trece prin

inseqiile mu~chilor coracobrahial ~i deltoid, anastomozandu-se cu arterele circumflexe;


c) artera co!atera!ii medk (a. co/latera/is medhz) se lndreapta inferior spre cot ~i se
anastomozeaza cu artera interosoasa recurenUi din artera interosoasa posterioara;
d) artera co/atera/ii radialii (a. co/hlteralis radialis) este ramura
terminala a arterei brahiale pro fun de, perforeaza impreuna cu nervul radial septul intermuscular
lateral al bratului ~i In ~antul bicipital lateral se anastomozeaza cu artera recurenta radiala, din
artera radiala.
2. Artera colaterala ulnara superioara (a. co/latera/is ulnaris superior) are originea imediat
In apropierea arterei brahiale profunde ~i la circa 4-5 em patrunde impreuna cu nervul ulnar prin
septul intermuscular medial a! bra tului In loja posterioara ~i In final ajunge in ~antul nervului ulnar,

,,,,.
;...

Vasculariza{ia membrului superior

65

unde se anastomozeaza cu artera recurenta ulnara posterioara.


3.Artera colaterala ulnara inferioara (a. co!lateralis u!naJJs inferior) se desprinde din
artera brahiaHi deasupra epicondilului medial ~i coboara anterior de septul intermuscular medial
al bratului. Dupa un scurt traiect se 'i'mparte intr-a ramura care vascularizeaza mu~chiul brahial
~i o ramura care coboara spre originea mu~chiului pronator rotund, r~ care 11 iriga, In final
anastomozandu-se cu artera recurenta ulnara anterioara.

Artera radiaHi
(a. radialis)
Incepe la bifurcatia arterei brahiale ~i se termina in arcul palmar profund.
In fosa cubitala ia na~tere la nivelul tendonului mu~chiului biceps brahial, continuand direqia
anerei brahiale.
Linia de proieqie a arterei radiale une~te un punct aflat Ia jumatatea plicii cotului cu un punct
situat lajumatatea distantei dintre tendonul mu~chiului flexor radial al carpului ~i procesul stiloid
al radiusului.
Coboara impreuna cu ramura superficiala a nervului radial, situata lateral fata de artera, in
interstitiul dintre mu~chiul brahioradial (considerat formatiune satelita a arterei) situat in partea
laterala ~i mu~chiul pronator rotund, In treimea superioara a antebratului ~i flexor radial al
carpului In 2/3 inferioare, situati in partea mediala. Acopera la randul ei in sens proximo-distaL
tendonul mu$chiului biceps brahial, mu~chiul supinator, insertia mu~chiului rotund pronator,
originea radiala a mu$chiului flexor superficial al degetelor, mu~chiul flexor lung al policelui $i
mu~chiul patrat pronator.
In treimea inferioara a antebratului este superficiaUi, fiind acoperita doar de piele ~ide fascia
antebrahiaHi, ceea ce face posibiHi comprimarea digitala a ei intre tendoanele mu~chiului
brahioradial (situat lateral)~i flexor radial al carpului (situat medial) ~i a~ezata pe planul mu~chiului
pai:rat pronator; este "~antul pulsului", lac de eleqie pentru palparea undei pulsatile a arterei
radiale.
Artera ajunge pe fata posterioara a carpului, ocolind spre posterior procesul stiloid a! radiusului,
prin tabachera anatomica. La acest nivel, artera radiala este aplicata pe fata posterioaraa scafoidului
~i trapezului, trecand pe sub tendoanele mu$Chilor lung abductor ~i scurr extensor al policelui,
situate lateral ~i lung extensor al policelui, situat medial, acoperita de originea venei cefalice ~i
de ramuri senzitive dorsale ale nervului radial.
Patrunde in regiunea palmara profunda, perforand primul spapu interosos lntre cele doua
origini ale primului mu~chi interosos dorsal ~i se anastomozeaza cu ramura profunda a arterei
ulnare, formand arcul arterial palmar profund. Da na~tere urmatoarelor ramuri:
l.Artera recurenta radiala (a. recures nuiialis) se desprinde din artera radiala, imediat sub
bifurcatia arterei brahiale, angajandu-se in ~antul bicipital lateral, printre cele doua ramuri
terminale ale nervului radial, avand lateral

rnu~chiul

brahioradial

~i

medial,

mu~chiul

brahial.

Se distri buie mu~chilor branioradial, brahial ~i supinator, anastomozandu-se cu art era co laterala
radiala, ramura din artera brahiala profunda.
2.Ramura carpiana palman'i (ramus carpalis palmaris) este o ramura subtire, ce se desprinde
la marginea distala a mu~chiului patrat pronator, merge pe sub tendoanele mu~chilor flexori,
contribuind la formarea retelei carpiene palmare, din care se desprind ramuri pentru articulapa
radio-carpiana.
3.Ramura palmara superficiala (ramus palmaris superficia/is) are originea imediat inainte
de intrarea arterei radiale in tabachera anatomica; trece peste retinaculul flexorilor ~i mu~chii
eminentei tenare, pe care li vascularizeaza; In final se anastomozeaza cu artera ulnara, completand
arcul palmar superficial.

'

66

Anatomia funcpona!.i a membrelor

A. RECURENTA
A. RECURENTA

ULNARA

RADIALA
ULNARA
A. RECURENT~
INTEROSOASA

_A. INTEROSOASA

COM UNA
A. !NTEROSOASA
POSTER!OARA

A.

ARCUL PALMAR
________ PROFUND

PRINCIPALA A~,
POL!CELUI

---------

~~~~-r-----ARCUL PALMAR

SUPERFICIAL

AA. DIGITAL
PALMAR COMUNE
AA.

DIGITAL~

PALMAR PROPRII

ARTERELE ANTEBRATULUI ~I MAINII

4.Ramura dorsaUi a carpului (1-amus c;upahs dorsalis) ia na~tere Ia nivelul tabacherei


anatomice, traverseaza fata dorsala a carpului profund de tendoanele mu~chilor extensori,
anastomozandu-se cu o ramura simi lara din artera ulnara, cat ~i cu arterele interosoasa anterioara
~i posterioara, pentru a forma re{eaua dorsa/a a carpului (rete catpi dorsa/e). Ea vascularizeaza
epifizele distale ale oaselor antebratului ~i articulatiile mainii, iar din convexitatea arcului pleaca
patru artere mefacarpiene dorsale (aa. metaccupales don;a/es), a~ezate pe mu~chii interoso~i
dorsali.
Arterele metacarpiene dorsale ale spatiiJOJ II-IV se indreapUi spre degete, primind in spapile
interosoase ram uri anastomotice din arterele metacarpiene palmare. In continuare, ele tree dorsal
de ligamentul metacarpian ~i se ramifica in dreptul fiecarui spapu interosos indite doua artere
digitale dorsale (aa. digitales dorsales) pentru marginile dorsale a doua degete vecine.
Pentru marginea ulnara dorsala a auricularului, artera se desprinde direct din arcul arterial
dorsal.
Artera metacarpiana dorsala pentru primul spatiu se desprinde de obicei din artera radiala sub
forma unui trunchi unic, din care pleaca artera principaJa a policelui ~i artera radiala a indexului.
5.Artera principala a policelui (a. p1inceps pollicis) se desprinde din artera radiala, dupa
ce aceasta a patruns in primul mu~chi interosos dorsal. Ea se angajeaza anterior de primul
metacarpian, intre mu~chii opozant ~i scurt flexor al policelui ~i Ia baza falangei proximale a

Vascularizafia membrului superior

67

AA. DIG/TALE
PALMAR PROPR/1

AA. DIG/TALE

ARCUL PALMAR
SUPER FIC!At---t---.,....-.llrM'
ARCUL PALMAR----~r-~--~~~~~~-
PRINCIPALA A

PROFUND

POLICELU!
PALMARA SUPERFIC!ALA

R. PALMARA

A A. RADIALE

A A.

ARCURI ARTERIAL PALMAR

policelui se divide In doua artere digitale proprii pentru police ~i artera radiaJa a indexului (a.
radialis indicis). Aceasta se distribuie la jumatatea laterala a indexului, trimitand ~i o ramura
comunicanta pentru arcul palmar superficial.
Arcul palmar profund (arcus palmaris profundu:,) reprezinta continuarea arterei radiale in
regiunea palmara mijlocie, unde se anastomozeaza cu ramura profunda a arterei ulnare. Sta
a~ezata impreuna cu ramura profunda a nervului ulnar pe bazele metacarpienelor II-IV ~i pe
mu~chii interoso~i, fiind acoperit de partea oblidi a mu~chiului adductor a! policelui, tendoanele
flexoare ale degetelor ~i mu~chii lombricali.
Din convexitatea arcului palmar profund se desprincl trei artere metaca1piene paimare
(aa. metacaipaiis palmaris) situate peste 111U$chii interoso~i palmari ai spapilor 11-IV.
In apropierea originii lor, din arterele metacarpiene pal mare iau na~tere ram uri perforante
(rami pedorantes) care traverseaza spatiile interosoase corespunzatoare, anastomozandu-se cu
arterele metacarpiene dorsale.
La nivelul comisurii digitale, arterele metacarpiene palmare se unesc cu arterele digitale
palmare comune, ramuri din- arcul arterial palmar superficial.

Artera ulnara
(a. ulnaris)
Este a doua ramura de diviziune a arterei brahiale, mai voluminoasa ~i mai profunda Ia origine,
intinsa de la nivelul colului radiusului pana la pisiform.
Linia de proieqie une$te epicondilul medial al humerusului cu fata laterala a osului pisiform.
In treimea proximala a antebratului, artera 1nsotita de doua vene satelite are o directie oblica

68

Anatomia func{iona!ii a membre!or

spre medial, trecand profund de mu~chii epicondilieni mediali, dar anterior de mu~chiul brahial ~i
mu~chiul flexor profund al degetelor.
Inainte de a se angaja sub arcada de origine a mu~chiului flexor superficial a! degetelor, artera
incruci~eaza posterior nervul median, separata de acesta prin capul ulnar al mu~chiului rotund
pronator.
Nervul median ramane lateral de artera ulnara ~i la distant~L Artera patrunde apoi in interstitiul
dintre mu~chii flexori superficial ~i profund, apropiindu-se treptat de nervul ulnar, cu care va
forma, impreuna cu doua vene satelite, pachetul vasculo-nervos ulnar. Nervul ulnar este a~ezat
medial de artera ulnara.
In 2/3 dis tale, artera coboara anterior de mu~chiul patrat pronator, intre mu~chiul flexor ulnar
a! carpului (mu~chiul satelit), situat medial ~i mu~chiul flexor superficial a! degetelor, situat
lateraL Anterior se afla fascia antebrahiala ~i piele.
In 113 inferioara a antebratului artera devine superficiala, putand fi palpata. In regiunea
palmara, artera trece superficial de retinaculul flexorilor, situata lateral de pisiform ~i de nervul
ulnar.
In aceasta ultima portiune, artera ulnara este invelita intr-un parangiu descris de Guyon, bine
organizat Ia nivelul carpului; acesta reprezinta o comunicare intre antebrat ~i palma.
Artera ulnara, ajunsa In regiunea palmara, se divide In ramuri pentru cele doua arcuri arteriale
pal mare.
Pe traiectul sau, din artera ulnara se desprind urmatoarele ramuri:
l.Artera recurenta ulnara (a. recurrens uinaris) este cea mai proximala ramura a arterei
ulnare, uneori avand originea chiar din artera brabiala; in ~antul bicipital medial se divide ]n doua
ramuri:
a) ramura anterjoadi (ramus anterior) urea intre mu~chii brahial ~i rotund pronator ~i se
anastomozeaza cu artera colaterala ulnara inferioara din artera brahiala;
b) ramura posterioani (ramus poste1i01)merge pro fund impreuna cu nervul ulnar printre cele
doua capete de origine ale mu~chiului flexor ulnar al carpului; ajunge posterior intre epicondilul
medial ~i olecran, anastomozandu-se cu artera colaterala ulnara superioara.
2.Artera interosoasa com una (a. interossea communis) este un trunchi scurr ~i gros, care se
lntinde de Ia tuberozitatea radiala Ia marginea superioara a membranei interosoase, unde se divide
in doua ramuri:
a) artera interosoasa anterioara (a. interossea anteriOI)coboara pe fat a anterioara a membranei
interosoase impreuna cu nervul interosos anterior, situata in intersti{iul dintre mu~chii flexor
profund al degetelor (medial) ~i flexor lung a! policelui (lateral); in continuare se angajeaza sub
mu~chiul patrat pronator ~i dupa ce perforeaza membrana interosoasa, se termina impreuna cu
artera interosoasa posterioara in reteaua dorsa!a a carpului.
Din artera interosoasa anterioara se desprinde artera nervului median (a. mediana). o ramura
subVre, care Insote~te nervul median. Este inconstanta.
b) artera interosoasa postarioara (a. interossea posterior) trece intre membrana interosoasa
~i coarda oblica, patrunzand In loja posterioara a antebra!ului, lntre mu~chii supinator ~i abductor
lung a! policelui.
Coboara lntre planul superficial ~i profunda! mu~chilor extensori, pe care ii vascularizeaza.
Se termina In reteaua dorsala a carpului.
Din ea se desprinde artera interosoasa recurenta (a. interossea recurens), care urea lntre
epicondilul lateral ~i olecran pana sub mu~chiul anconeu, unde se anastomozeaza cu artera
colaterala medie din artera brahiaHi profunda.
Refeaua articuiara a cotului (rete articuiare cubiti) este o retea arteriaHi situata in jurul
articula{iei cotului, cu rol in vascularizarea articulatiei ~i mu~chilor periarticulari. Constituie in

Vascularizapa membrul'ui superior

69

M. FLEXOR
RADIAL AL

ULNAR A

CARPULUI-- _
(TENDON)
N. MEDIAN- - - _

- N. ULNAR

AL CARPULUI
R.PALMARA A N. MEDIAN
R. PALMARA SUPERFICIALA_

" OSUL PISIFORM

PALMARA PROFUNDA
A A. ULNAR

A A. RADIALE
M. ABDUCTOR SCURr._
AL POLICELU/

-RETINA CULUL
FLEXOR/LOR

AA. DIG/TALE
PALMAR COMUNE
M. FLEXOR SCURI-AL POL!CELUJ

A. PR!NCIP
TENDOANELE M.

/~~
/ / / ..,..
.J~

"

FLEXOR SUPERFICIAL
AL DEGETELOR

/
/

/
.... .;--~:;_--::.
AA. DIG/TALE PALMAR.-,-

PROPR!f

_.
/
/

./

....... ,~LJ

./
/

,,..._..,-~

A. RADIALA A.........~INDEXULUI

ARTERELE MAINII
-VEDERE VOLARA-

..

70
acela~i

Anatomia funcfiona!ii

11

membrelor

timp unimportant sistem circulator colateral, permitand prin anastomoze iriga~ia distal de
un obstacol aparut pe un trunchi arterial principal.
Este formata din doua inele arteriale periepicondiliene, unite lntre ele prin ramuri orizontale
posterioare.
Inelul periepicondilian medial se formeaza prin anastomozele dintre artera colaterala ulnara
inferioara ~i ramura anterioara din artera recurentii ulnara, impreuna cu artera colaterala ulnara
superioara ~i ramura posterioara din artera recurenUi ulnani.
in jurul epicondilului lateral se unesc anterior artera colaterala radiala cu artera recurenta
radiala, iar posterior artera colateraHi medie cu artera recurenta interosoasa.
Artera colaterala ulnara inferioara, lmpreuna cu artera interosoasa recurenta ~i artera colaterala
medie contribuie la formarea unui arc arterial orizontal, situat deasupra fosei olecraniene, care
une~te cele doua cercuri arteriale periepicondiliene.
3. Ramura carpiana palmara (ramus carpa}js palmaJis) se desprinde Ia nivelul marginii
distale a mu~chiului patrat pronator, trece pe sub tendoanele mu~chiului flexor profund al
degetelor, apoi se anastomozeaza cu ramura omonima din artera radiala pentru a forma arcul
arterial carpian palmar.
4. Ramura carpiana dorsala (ramus carpafjs dors::J./is) ia na~tere deasupra pisiformului,
ocole~te dorsal, trecand sub tendonul mu~chiului flexor ulnar al carpului, apoi sub tendoanele
mu~chilor extensori ~i se anastomoze3,za cu ramura carpi ana dorsala din art era radial a, completand
reteaua dorsala arteriala a carpului.
5. Ramura palmara profunda (ramus p::J!maris profundus)este una din ramurile terminale
ale arterei ulnare.
La origine, distal de pisiform, este subpre, patrunde in interstitiul dintre mu~chii adductor ~i
scurt flexor al degetului mic, apoi prin originea mu~chiului opozant ajunge in planul retrotenclinos
al regiunii palmare, fiind acoperita de tendoanele mu~chilor flexori, unde se anastomozeaza cu
artera radiala, formand arcada palman'i profunda. Este inso~ita de ramura profunda a nervului
ulnar, care se aflii profund, intre arcul arterial ~i plamil osos.
6. Arcul palmar superficial (arcus palmaris superficialis) este reprezentat de segmentul
terminal a! arterei ulnare. Acesta coboara superficial de retinaculul flexorilor ~i Ia nivelul
carligului osului cu carlig i~i schimba direqia spre lateral, traversand regiunea palman'ilntr-un
plan situat superficial de tendoanele InU$chilor flexori ai degetelor ~i ramificatiile nervului
median, fiind acoperit de mu$chiul palmar scurt ~i aponevroza palmara mijlocie.
In 113 din cazuri, arcul superficial este format numai de artera ulnara, In alta treime arcul este
completat lateral de ramura pal mara superficiala a arterei radiale, iar In alta treime exista diferi te
variante.
in oricme situape, artera ulnara reprezinta principala sursa vasculara a arcului.
Din convexitatea arcului palmar superficial se desprind artere digitale pa!mare comune {<1a.
digitales palmares communes), care merg distal peste rim~chii lombricali corespunzatori ~i dupa
ce se unesc cu arterele metacarpiene palmare din arcul profund ~i primesc arterele perforante
distale din arterele metacarpiene dorsale, se divid In regiunea comisurala a degetelor in cate o
pereche de artere djgitale palmare proprjj (aa. digita!es palmares prop1iae) pentru jumata~ile
adiacente ale ultimelor patru degete.
Artera digitala palmara pentru jumaratea mediala a degetului mic se desprinde direct din
a read a.
Fiecareartera digitala pal mara proprie formeaza un pachetcolateral vasculo-nervos cu ramurile
omonime din nervii median ~i ulnar.
Arterele se anastomozeaza intre ele Ia nivelul varfului degetului ~i in regiunea articulatiilor
interfalangiene. Ele dau ramuri dorsale, care se anastomozeaza cu arterele digitate dorsale

Vascularizapa membrului superior

71

proximal, iar distal vascularizeaza falanga mijlocie ~i distala, inclusiv matricea unghealiL
Arterele digitale palmare proprii reprezinta principala sursa vasculara a degetelor.

Venele membrului superior


Sangele venos al membrului superior se intoarce spre inima pe calea a doua sisteme venoase:
-venele superficiale, situate subcutanat;
-venele profunde, care lnsotesc , de obicei cate doua, arterele omonime;
!ntre cele doua sisteme venoase exista anastomoze multiple ~i de mare importanta practica.
I~i au originea Ia nivelul fetei dorsale a mainii, pornind din reteaua dorsaHi venoasa a mainii.
Aceasta retea colecteaza sangele din venele digitale dorsale, care se continua cu venele metacarpiene
dorsale $i care, prin anastomoza formeaza reteaua dorsali:i a mainii. Din partea Jaterala a acestei
retele porne~te vena cefalica, iar din partea mediaHi, vena bazilica.
Sangele venos de la nivelul fetei palmare a mainii este drenat intr-o retea de vene digitale
palmare, care sunt anastomozate prin venele intercarpiene, cu venele digitale dorsal e. In regiunile
tenara ~i hipotenara se gase~te dite un plex venos superficial, care dreneaza in reteaua posterioara
a mainii ~i in venele superficiale ale antebratului, preponderent in vena mediana a antebratului.
La antebra}, reteaua venoasa superficiala este situata pe fata amerioara (invers decat la mana).
Aceasta retea este reprezentata de trei vene mari: vena cefalica, vena bazilica $i vena mediana a
ante bra tul ui.
Vena cefalica dreneaza sangele din partea laterala a retelei dorsale a mainii, tredlnd apoi pe
fata anterioara a antebratului. In apropierea plicii cotului, din ease desprinde o ramura mediala,
vena cubitala mediala, care prime$te o anastomoza din venele profunde ~i apoi se anastomozeaza
cu vena bazilica. In continuare, vena cefalica urea prin ~antul bicipital lateral, ajungand pe fata
antero-laterala a bratului. Apoi intra in spatiul deltopectoral, de unde se recurbeaza In profunzime,
strabatand fascia clavi-coraco-pectoro-axilara pentru a se termina In vena axilara.
Vena cefalica prime~te drept afluenp venele de pe ambele fete ale antebratului.
Uneori, venele posterioare antebrahiale formeaza o vena cefalica accesorie, vena ce se deschide
in vena cefalica la nivelul plicii cotului.
Vena bazilica continua partea mediala a retelei dorsale a mainii, urea pe fap antero-mediala
a antebratului, trece ulterior prin ~antul bicipital medial, unde trimite o anastomoza pentru vena
mediana a antebratului. in treimea mijlocie a bratului perforeaza fascia brahiala, se alatura arterei
brahiale $i se termina In vena brahiala.
Vena mediana a antebratului dreneaza cea mai mare parte a sangelui din reteaua venoasa
superficiala anterioara a mainii. Urea pe mijlocul fetei anterioare a antebratului ~i se tennina In
vena cefalica sau In vena bazilidi.
Uneori se bifurca In vena medio-cefalidi $i vena medio-bazilica, care sfar~esc In vena cefalica
~i respectiv bazilidi. Aceasta bifurcare realizeaza "M"-ul venos al antebratului, care prezintii. o
mare variabilitate.
Vena mediana este frecvent cea mai voluminoasa vena a antebratului; Ia plica cotului este mai
putin mobila dedit celelalte vene. Pentru aceste motive, este vena In care se fac de preferinta
injectiile venoase ~i cateterismul venos.

Venele profunde sunt satelite ~i omonime arterelor membrului superior. La mana, antebrat
~i brat, fiecare artera este incadrata de doua vene unite prin anastomoze scalariforme, excep}ie
facand arterele axilara ~i subclavie, care sunt 1nsotite de o singura vena.
Venele profunde ale mainii sunt reprezentate de venele digitale palmare, care se varsa in
arcul venos palmar superficial $i venele metacarpiene palmare, care se varsa In arcul venos palmar

Anatomja funcponalif a membre/or

72

RETINACULUL
EXTENSOR/LOR

RETEAUA

N. RADIAL
(R. SUPERFICIAL)

BAZILICA

RETEAUA

V. METACARP!ANA V

v.

VV. METACARPIENE
DORSAL

FATA DORSAL!\ A MAINII


-PLANUL SUBCUTANAT-

profund. La nivelul fe~ei dorsale a mainii exista venele metacarpiene dorsale, care dreneaza In
rereaua dorsaW. a mainii ~i in venele radiale.
Arcurile venoase palmare se continua Ia antebrat cu venele radiale ~i ulnare.
Venele profunde ale antebratului sunt venele radiale ~i venele ulnare, dite doua sate!ite
arterelor omonime.
Venele radjtile continua arcul venos palmar profund ~i dreneaza sange!e din venele profunde
de pe fata dorsala a mainii.
Venele ulnarecontinua arcul venos palmar superficial; sunt anastomozate cu venele superficiale
ale antebra!ului ~i In apropierea plicii cotului primesc venele interosoase anterioare ~i posterioare.
Prin unirea venelor ulnare cu venele radiale se formeaza venele braMale. Venele brahiale se
unesc ~i formeaza vena axilara, dupa ce primesc ca atluenti venele corespunzatoare ramurilor
arterei brahiale.

c;-

Vascularizafia membrului superior

73

Vena axilarii se formeaza din unirea venelor brahiale ~i se continua cu vena subclavie. In
regiunea axilara este situata medial ~i apoi anterior de artera axilara. Este inso~ita de vasele ~i
ganglionii limfatici axilari centrali.
Afluentii
venei axilare sunt: venele brahiale, vena cefalica, venele care insotesc
ramurile
'
,
arterei axilare ~i care colecteaza sangele venos de Ia umar ~i din axila, vena toracica laterala,
venele toraco-epigastrice, care aduc sangele venos de la peretii toracelui. Vena toracidi laterala
colecteaza sangele venos de Ia peretele antero-lateral al toraceluL Ea are anastomoze cu vene
situate Ia nivelul peretelui anterior abdominal, vene tributare sistemului venos cav inferior. In
cazul tulburarilorcirculatorii de Ia nivelul venelormari (vena cava superioara, vena cava inferioari:i,
vena porta), aceste anastomoze devin funqionale ~i se dilata.
Vena subclavie continua vena axilara de Ia marginea externa a primei coaste (anterior de
mu~chiul scalen anterior), unindu-se cu vena jugulara interna, posterior de articulatia sternoclaviculara, pentru a forma vena brahiocefalidi. Cele doua vene brahiocefalice dreapUi i stanga
se unesc, formand vena cava superioarii. Vena brahiocefalicii dreaptii este mai aproape de vertical a,
fata de cea stanga, care este mai aproape de orizontalii i mai lunga.
In unghiul de confluenta dintre vena subclavie stanga cu vena jugularii internii stanga se varsa
canalul toracic, iar in unghiul de confluen~a dintre vena subclavie dreapta cu vena jugulara interna
dreapta se deschide ductul limfatic drept.
Vena subclavie are urmatoarele raporturi: anterior, muchiul subclavicular, posterior, artera
subclavie, de care este separatii prin muchiul scalen anterior, inferior, coasta I i domul pleural,
superior, clavicula, vena putand sa fie lezata in fracturile de clavicula.
.

Limfaticele membrului superior


Limfa membrului superior dreneazii spre un grup de ganglioni terminali situati 1n axila, fie
direct, fie trecand printr-un grup de ganglioni intercalari.
Vasele limfatice superficiale, cu exceptia celor de la mana i fata posterioara a antebratului,
1nsotesc venele superficiale.
Vasele limfatice profunde insotesc principalele miinunchiuri vasculare ~i vasculo-nervoase.
Ganglionii limfatici axilari (nodi lymphatici axil!ares)
Numarul lor variaza de la 12 la 30 ~i sunt riispandi~i in tesutul conjunctivo-adipos din fosa
axilara. Clasic sunt imparti!i in 5 grupe ganglionare, nerecunoscute de N.I.
Din motive practice vom pastra aceasta 1mpartire i'n 5 grupe ganglionare.
Grupullateral. Este format din 4-5 ganglioni situati medial ~i posterior fata de 2/3 distale a
venei axilare.
Prime~te lim fa de Ia intreg membrul superior, cu excep~ia regiunilor ale caror vase limfatice
insotesc vena cefalicii.
'
Eferentele dreneaza spre grupul central ~i grupul apical al ganglionilor axilari i partial spre
ganglionii mediali din lungul vaselor cervicale transverse.
Aceti ganglioni sunt descri~i de Gray sub numele de ganglioni inferiori ai grupului cervical
profund.
Nomenclatura franceza ~i terminologia clinica li descriu sub numele de ganglioni
supraclaviculari.
Grupul pectoral e numit ~i grup anterior, format din 4-5 ganglioni situati pe peretele medial
al axilei, In raport cu vasele toracice laterale, fntre coastele 2-6.
Prirne~te limfii de la peretele antero-lateral al toracelui, portiunea central:l ~i laterala a glandei
mamare, de Ia portiunea supraombilicala a peretelui antero-lateral al abdomenului.

74

Anatomia functiona/ii a membrelor

LJMFAT/C/
AXILARI

SUPRAOMBILICALE
SUPERFICIAL
VASELE LIMFATICE
INFRAOMBILICALE
SUPERFICIAL

LIMFATIC/
INGH/NALI
SUOERFICIALI

LIMFATICELE SUPERFICIAL ALE PERETELUI TRUNCHIULUI

Eferen~ele

dreneaza spre grupul central ~i grupul apical al ganglionilor axilari.


Grupul subscapular. E numit ~i grup posterior, format din 6-7 ganglioni dispu~i in lungul
vaselor subscapulare, i'ntre mu~chii rotund niare ~i subscapular.
Prime~te limfa de la partea inferioara a cefei, peretele posterior a! toracelui ~i regiunea
scapulara.
Alp autori suspn ca teritoriul de unde prime~te limta include pe Ianga regiunile amintite ~i
peretele posterior al abdomenului pana Ia creasta iliaca (Gray).
Eferen!ele merg spre grupul apical ~i grupul central al ganglionilor axilari.
Grupul central. E format din 4-5 ganglioni de dimensiuni mai mari, situati !ntre grupele
precedente, !nveli!i !n grasimea ce corespunde partii mijlocii a bazei axilei.
Sunt !n raport cu nervul intercostobrahial 2 (Hyrtle).
Prezenta unor ganglioni subcutanati la nivelul bazei axilei se explidi prin hemierea unor
ganglioni din grupul central printr-un orificiu al fasciei axilare.
Primesc limfa de la ganglionii precedenti.
Eferentele merg spre grupul apical al ganglionilor axilari.
Grupul apkal, numit In nomenclatura franceza ~i in terminologia clinica grup subclavicular,
este format din 6-12 ganglioni, situati posterior de portiunea superioara a rnu~chiului pectoral mic
~i superior de marginea sa superioariL
Ganglionii se intind spre varful axilei, medial de vena axilara.
Primesc limfa de la mernbrul superior prin vase limfatice ce insotesc vena cefalica, de la
poqiunea superioara ~i periferica a glandei mamare, precum ~i eferentele tuturor celorlalte grupe
de ganglioni axilari.
Eferentele acestui grup se unesc ~i formeaza trunchiul subclavicular (truncus subclavius) care,

Vascu!ariza{ia membru!ui superior

75

pe dreapta se deschide in confluentul venos jugulo-subclavicular sau in trunchiul jugular (truncus


juguiaris), participand la formarea ductului limfatic drept (ductus Iymphaticus dexter); pe stanga
se deschid 1n canalul toracic (ductus thoracicus).
Cateva eferente ale grupului apical merg spre ganglionii mediali din jurul vaselor cervicale
transverse.

Ganglionii limfatici intercalari ai membrului superior


Sunt putini Ia numar. Sunt reprezentati de doua grupuri de ganglioni limfatici intercala~i pe
traiectul vaselor limfatice superficiale:
l.ganglioni cubitali;
2.ganglionii ~antului delta-pectoral;
3.cativa ganglioni limfatici izolati, prezenti ocazionai pe traiectul
vaselor limfatice profunde, in lungul principalelor vase de sange de Ia nivelul antebratului ~i
bratului.
1. Ganglionii limfatici cubitali (nodi lymphatjci cubHa!es). Sunt 1-2 ganglioni situati la
2-3 em superior de epicondilul medial, in tesutul conjunctivo-adipos subcutanat, medial de vena
bazilica.
Primesc limra de Ia marginea mediala a mainii (ultimele 3 degete) ~i marginea mediala a
antebratului.
'
Eferen~ele merg lmpreuna cu vena bazilica spre limfaticele profunde.
2. Ganglionii ~antului delta-pectoral (ganghonjj infrac!avjcufari - Gray; nerecunoscu{i de
Nl) sunt 1-2 ganglioni situati i'n ~antul del to-pectoral, langa vena cefalica, inferior de clavicula.
Eferen~ele lor strabat fascia clavi-pectorala ~i ajung 1n ganglionii mediali din jurul vaselor
cervicale transverse.
3. Ganglionii limfatici profunzi (nerecunoscu{i de Nl). sunt reprezentati de cativa ganglioni
limfatici izolati, de dimensiuni mici, inconstanti, situati pe traiectul limfaticelor profunde ce
inso~esc vaseie sangvine.
La. antebrat se disting: ganglioni ulnari, ganglioni radiali, ganglioni interoso~i anteriori ~i
posteriori. La bra~ sunt ganglioni brahial i.
Constan{i sunt ganglionul ulnar superior situat Janga originea arterei ulnare ~i ganglionii
brahiali situati langa originea ramurilor colaterale ale arterei brahiale.
Clasic, Ia nivelul membrului superior se mai descrie un grup ganglionar de dimensiuni mici,
ganghonii suprascapu!ari. Sunt cativa ganglioni de dimensiuni mici situati in fosa supraspinoasa,
pe traiectul vaselor suprascapulare.
Eferen~ele lor merg spre ganglionii din jurul vaselor cervicale transverse.
Ganglionii axilari au importanta practica medico-chirurgicala datorita teritoriului intins pe
care i1 dreneaza, teritoriu din care face parte membrul superior ~i in special glanda mamara.
Adenopatiaaxilara (marir~a volumului ~i consisten~ei ganglionilor) poate fi In tal nita !nafecpuni
inflamatorii sau tumori neoplazice localizate in aceste teritorii.
Adenopatia axilara _in cancerul de san are mare importanta practica, ea trebuind sa fie exti,rpata
odata cu tumora sau iradiata pentru a distruge celulele neoplazice localizate la acest nivel.
De asemenea, ganglionii axilari pot participa ~i In boli de sistem: leucoze limfoide acute ~i
cronice, limfoame, etc.
Ganglionii axilari sunt explorati constant In clinica prin palparea axilei, in cadrul examenului
general a! bolnavului.
In condi tii normale ei nu se palpeaza. Devin palpabili in caz de marire a volumului ~i consistentei
lor (adenopatie axilara).
Ganglionii cubitali situati superficial pot fi explorati clinic; adenopatia lor apare in procese

76

Anatomia functionaJ:i a membrelor


'

inflamatorii sau neoplazice localizate in teritoriile a caror limfa o dreneaza.


Vasele limfatke se impart in superficiale ~i profunde.
Vasele superficiale incep printr-un plex situat Ia nivelul pielii.
La mana, reteaua degetelor este drenata in colectoare situate pe marginea degetelor ~i apoi se
continua cu vasele de pe fata dorsala a mainii.
Reteaua palmara are ochiurile mai mici decat cea de pe fata dorsala.
Vasele din partea inferioan1 a regiunii palmare mijlocii se unesc cu limfaticele degetelor ~i tree
pe fata dorsala.
Vasele din partea superioara a regiunii palmare mijlocii se continua cu limfaticele de pe fa~a
anterioara a antebratului, care urea pe mijlocul acestei fe~e.
Limfaticele policelui ~i ale degetului mic se varsa in colectoare situate pe marginile
corespunzatoare ale m~iinii ~i care au ulterior un traiect ascendent pe marginea Iaterala, respectiv
mediaUi a antebratului.
'
La antebrat i brat vasele limfatice insotesc venele superficiale.
Pe fata anterioara urea in partea mijlocie a antebratului lnso{ind vena mediana a antebratului
pana in fosa cubitala, apoi tree pe marginea mediala a bicepsului, patrund in axila ~i se varsa in
grupul lateral al ganglionilor axilari.
Vasele Iaterale insotesc vena cefalica ~i urea impreuna cu aceasta pana Ia nivelul inserpei
mu~chiului deltoid.
Aici, majoritatea tree pe marginea mediala a bicepsului ~i se indreapta spre grupul lateral al
ganglionilor axilari.
Cateva vase limfatice insotesc vena cefalica in spatiul delto-pectoral ~i se termina in grupul
apical al ganglionilor axilari; mai rar tree superior de clavicula ~i se termina intr-un ganglion din
jurul vaselor cervicale transverse.
in vasele Iaterale dreneaza ~i o parte din vasele posterioare ale antebratului ~i bratului.
Vasele mediale Ia antebrat insotesc vena bazilica.
'
'
Superior de epicondilul medial, o parte din ele se termina in ganglionii cubitali.
Vasele eferente ale acestora, impreuna cu cele care nu au racut static in ganglioni, insotesc vena
bazilica, patrund cu aceasta in profunzime ~i se term ina in limfaticele pro fun de sau direct in grupul
lateral al ganglionilor axilari.
Vasele posterioare urea pe fata posterioara a antebratului ~i se varsa in vasele laterale, respectiv
medial e.
Uncle vase posterioare ajung pe fata posterioara a bratului pana Ia mijlocul acestuia ~i se
incurbeaza apoi lateral sau medial spre vasele de pe marginea mediala a mu~chiului biceps,
mergand impreuna cu acesta.
Limfaticele umarului, anterioare i posterioare, ocolesc marginea anterioara, respectiv
posterioara a bazei axilei ~i se varsa in grupul subscapular al ganglionilor axilarL
Vase/e profunde urmeaza principalele manunchiuri vasculare ~i vasculo-nervoase.
La mana sunt satelite arcadelor palmare.
Urea apoi In lungul vaselor ulnare, radiale ~i interosoase anterioare ~i posterioare pana Ia brat,
unde urmeaza arterele brahiala i brahiala profunda.
La umar insotesc vasele subscapulare i suprascapulare.
Ele sunt mai reduse numeric decat vasele superficiale, cu care comunica din loc In Joe.
Pe traiectul lor se gasesc rar ganglioni limfatici.
Limfaticele bratului dreneaza in grupul lateral al ganglionilor axilari.
Cele din jurul vase lor subscapulare ajung Ia ganglionii subscapulari din grupul axilar, iar cele
din Iungul vaselor suprascapulare ajung la ganglionii din jurul vaselor cervicale transverse ~i In
grupul inferior, situat de-a lungul ramurii externe a nervului accesor.

77

Jnerva{ia membrului superior

Inervatia Inelllbrului superior

Nervii spinali
(nn. spinales)
Fiecare nerv spinal este constituit prin unirea radacinii ventrale (radix ventralis}, motorie,
cu riidiicina dorsalif (radix dorsalis), senziti va. Nervul spinal este deci un nerv mixt. Dupa un scurt
traiect, fiecare din nervii spinali se divid !ntr-o ramura ventraJa (ramus ventralis) ~i o ramura
dorsalii (ramus dorsalis). Pe traiectul radacinii posterioare a nervului spinal se gase~te ganglionul
spinal (ganglion spinale)format din neuroni pseudounipolari. Radacinile nervilor spin ali ies (cele
ventrale) ~i intra (cele dorsale) prin ~anturile laterale respective ale maduvei (ventral ~i dorsal),
ca filete subFri ~i izolate, numite filete radiculare (fila radicu/an"Ii}, care se unesc apoi pentru
a forma radacinile propriu-zise.
. Radacina ventrala se reune~te cu cea dorsala Inca In interiorul sacului dural, alcatuind nervul
spinal. Acesta patrunde prin gaura intervertebrala cuprinsa lntre radacinile arcurilor vertebrale.
Marginea inferioara a n1dacinii arcului vertebral este net concava, cea superioara fiind mai putin
conca va, fapt ce ex plica de ce orificiul intervertebral este fonnat !n special de vertebra suprajacenta.
Nervii spinali pot fi infiltrati~i anesteziati imediatdupa emergenta lor din orificiile intervertebrale
cu ajutorul unui ac subtire de 5-6 em lungime pentru regiunea cervicala ~i de 8-10 em lungime
pentru regiunea toracala ~i lombara, introdus Ia 2-3 em lateral de linia mediana. Acul ia contact
cu procesul transvers corespunzator (marginea lui superioara) ~i la ditiva em anterior 1ntalne~te
nervul spinal. Este suficient sa se infiltreze tesuturile moi care se gasesc pe suprafata lateraUi a
vertebrei ~i se obtine astfel anestezia corespunzatoare teritoriului nervului infiltrat. Infiltratiile
sunt realizate Ia C2-C 3 In caz de nevralgie a nervului occipital mare, la nivelul vertebrelor C5-C 7
in caz de nevralgie intercostala, la nivelul vertebrelor L 1-L2 In caz de nevralgie femurala ~i la
nivelul vertebrelor L4-L5 1n caz de nevralgie sciatica.
Nervii spinali se desfac in ramurile lor Ia nivelul orificiului intervertebral. Aceste ramuri sunt
urmatoarele:
- ramura ventraJa (ramus ventralis), mai voluminoasa decat cea dorsala, ramane izolata
numai In regiunea toracala, unde se dispune sub forma nervilor intercostali; in rest formeaza
plexuri;
- ramura dorsalii (ramus dorsalis) inerveaza mu~chii jgheaburilor vertebrate (musculatura

78

'

Anatomia funcfionafa a membre!or

autohtona) ~i tegumentele care acopera ace~ti mu~chi;


- ramuri comunicante (rami comunicantes), una sau mai multe, fac legatura lntre
ramurile nervului spinal ~i ganglionii lan~ului simpatic;
- ramura meningee (ramus meningeus), alcatuita din doua radacini, una care vine din
lantul simpatic prin intermediul rarnurii comunicante, alta care vine din ganglionul spinal, pe
calea nervului spinal.
Ramura meningee, in general foarte subtire, are un traiect recurent, patrunde in canalul
vertebral prin orificiul intervertebral ~i se distribuie vertebrelor respective ~i durei mater regionala.
Maduva spinarii fiind rnai scurta dedit canalul vertebral, segmentele ei, definite prin plecarea
radacinilor, prezinta un decalaj fata de vertebre, care este cu a tat rnai evident cu cat coboram mai
jos. Spre exemplu, al noualea segment toracic a! maduvei se proiecteaza in dreptul celei de a ~aptea
vertebra toracala, a! doilea segment lombar in dreptul celei de a zecea vertebra toracala, pentru
ca segrnentele coccigiene sa se proiecteze i'n dreptul prirnei vertebre !om bare. Nervii din regiunea
cervicala fac exceptie de la aceasta regula.
Nervii spinali care ies prin orificiile intervertebrale, cuprinse intre vertebra cu acela~i numar
de ordine ~i vertebra subjacenta, trebuie sa coboare cuatat mai mult, cu cat orificiile intervertebrale
sunt rnai caudale. Spre exemplu, perechea a treia de nervi spinali lornbari trebuie sa coboare de
la nivelul discului dintre a zecea vertebra toracica ~i cea de a unsprezecea, pana Ia gaura
intervertebrala dintre a treia ~i a patra vertebra lombara, trecand posterior de corpurile a cinci
vertebre (T 11 -L). Dincolo de vertebra L 2 , unde se termina maduva ~i pan a la vertebra coccigiana
2, unde sfar~e~te sacul dural, radacinile nervilor spinali se aHitura formand coada de cal (cauda
equina).
Ramura dorsala, ca ~i nervii spinali din care se desprinde, are In structura sa fibre motorii
senzitive ~i neurovegetative. Ea inerveaza mu~chii ~anturilor vertebrale, dit ~i pe cei din regiunea
nucala ~i o mare suprafata a tegumentelor dorsale i'ntinse de la vertex Ia coccis.
Ramurile posterioare sunt mai putin voluminoase dedit cele ventrale. Face exceptie de la regula
ramura dorsala a nervului spinal C2, care este mai voluminoasa decat rarnura ventrala. Prima
ramura dorsala (C) este exclusiv motorie.
Ramura dorsala a primului nerv cervical panlse~te canalul vertebrallntre osul occipital ~i atlas,
posterior de artera vertebrala ~i strabate spatiul muscular delimitat lntre mu~chiul mare drept
posterior al capului, oblic inferior ~i oblic superior. Ea da ramuri acestor mu~chi, cat ~i pentru
mu~chiul mic drept posterior al capului. Se anastomozeaza cu ramura dorsala a celui deal doilea
nerv cervical.
Rarnura dorsala a celui de a! doilea nerv cervical este nervul occipital mare (Arnold) ~i este rnult
mai groasa dedit ramura ventrala corespunzatoare. Inconjoara marginea inferioara a mu~chiului
oblic inferior ~i se lndreapta cranial, traverseaza mu~chi i trapez ~i semis pinal is capitis, terminanduse in pielea regiunii occipitale, unde se anastomozeaza cu ram uri din nervul occipital mic, ramura
a plexului cervical. Se anastomozeaza de asernenea ~i cu ramurile dorsale ale nervilor spinali
supra- ~i subjacenti. In traiectul sau, ramura dorsaUi a celui de a! doilea nerv cervical da ~i ram uri
musculare pentru rnu~chiul oblic inferior, oblic superior, splenius, trapez ~i semispinalis capitis.
Rarnura dorsala a celui de a! treilea nerv cervical da colaterale musculare pentru mu~chii din
regiunea nucala ~i se terrnina in tegumentele regiunii occipitale mediane. Rarnurile dorsale ale
prirnilor trei nervi cervicali se reunesc prin doua arcade suprapuse ~i formeaza plexul cervical
posterior, neomologat in N.l.
Ramurile dorsale ale ultimilor cinci nervi spinali cervicali au un volum care descre!?te 'in sens
cranio-caudal. Ele se lndreapta in jos, traverseaza rnu~chiul splenius ~i trapez ~i se distribuie
tegumentelor din regiunea nucaHL Din ele se desprind ~i ram uri musculare pentru mu~chii regiunii
nucale.

fnerva{ia membrului superior

79

Ramuriledorsaleale nervilorspinali cervicali au raporturi cu proceselearticulareale vertebrelor


cervicale, ceea ce explidi faptul ca ramurile dorsale pot fi afectate in caz de traumatisme sau
artroze la acest nivel. Ramurile dorsale ale primilor doi nervi cervicali nu au raport cu procesele
articulare ale vertebrelor corespunzatoare, deoarece acestea sunt situate anterior de orificiu1
intervertebral. Incepand de Ia ramura dorsala. a celui de al treilea nerv spinal cervical, raportul
cu procesele articulare este in tim, ramura dorsa Ia inconjurand procesul articular. Ramura dorsala
a celui deal treilea nerv spinal cervical incruci~eaza constant interlinia articulara C2 -C 3 , care este
oblica in jos spre posterior. Cea de a patra ramura dorsala incruci~eaza de obicei punctul decliv
al interliniei articulare C3-C4 Ramurile dorsale ale nervilor spinali cervicali 5-6-7 au o situatie
progresiv decalata spre inferior ~i in raport cu interliniile articulare.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali toracali, pentru a ajunge la regiunea dorsali'i, traverseaza
un orificiu osteofibros limitat superior de procesul transvers suprajacent, in jos de colul coastei
subjacente, lateral de ligamentul transversocostal superior ~i medial de procesul articular superior
i capsula articulara. Deci, ramura dorsala, ca ~i in regiunea cervicalii este in raport cu planul
articular. Rainurile dorsale ale nervilor spinali toracali ies lateral de muchii transversospinali
i medial de muchiul ileocostal, dupa care se impart in ramurile lor terminale.
Prima ramuradorsaUi are, ca i ramurile dorsale ale nervilorspinali cervicali, ramuri musculare
~i cutanate. Ramurile dorsale ale nervilor spinali toracali 2-8 dau o ramura externa musculara,
care trece in longissimus i ileocostalis, pe care li inerveaza i o ramura interna musculo-cutanata,
care nlmane in contact cu planul articular posterior, traverseaza trapezul i marele dorsal i se
distribuie pielii spatelui. Ramurile dorsale ale nervilor spinali T 9-T 12 au in general aceeai
dispozitie ca i ramurile Iombare i sacrale. Ele se divid intr-o ramura externa musculo-cutanata
~i o ramura interna subtire, motorie, care este in raport cu planul articular posterior. Ramurile
dorsale ale nervilor spinali T9-T 12 inerveaza muchii jgheaburilor vertebrale, iar prin ramura
cutanata, pielea spatelui.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali lombari se indreapta de Ia originea lor oblic spre lateral,
posterior ~i in jos, avand in traiectul lor raport cu procesul articular a! vertebrei subjacente. Ele
se divid intr-o ramura externa ~i una interna. Ramura externa, musculo-cutanata da ramuri
mu~chilor jgheaburilor vertebrale i se termina in pielea spatelui, Ia aproximativ trei vertebre sub
originea ei.Ramura interna, motorie, este destinata muchilor jgheaburilor vertebrale.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali sacrali, la ie$irea prin orificiile sacrale posterioare,
formeaza prin anastomoze arcade nervoase. Din aceste arcade se desprind ramuri motorii pentru
musculatura jgheaburilor vertebrale i pentru mu~chiul fesier mare ~i ramuri senzitive pentru
tegumentele din regiunea sacro-coccigiana.
Ramura dorsala a nervului spinal coccigian este subtire i se anastomozeaza cu ramura dorsala
a nervului spinal lombar 5. Ease termina in tegumentele regiunii coccigiene.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali au un triplu teritoriu: motor, senzitiv i articular.
Teritoriul motor. In regiunea cervicala, ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza
muchii regiunii nucale care, in ansamblul lor sunt extensori ai capului. Muchiul splenius
imprima capului extensie, inclina!ie laterala ~i rotatie homolaterala. Mu~chiul semispinalis
determina extensie ~i inclinatie laterala. Mu~chiul drept posterior mic, drept posterior mare ~i
oblic superior determina extensia i inclinatia homolaterala a capului. Muchi ul oblic inferior este
rotator homolateral. In regiunile toracala~i lombara, ramuriledorsale ale nervilorspinali inerveaza
musculatura jgheaburilor vertebrale, care face parte din musculatura axiala ~i care determina
extensia trunchi.ului, intervenind i in rota!ia ~i lnclinarea laterala a trunchiului.
Terj[oriul senzitiv. Ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza tegumentele dorsale de
Ia vertex Ia coccis. Distributia senzitiva este segmentara. In anumite regiuni, ramurile dorsale nu
ajung Ia tegumente. Absenta ramurii senzitive a primutui nerv cervical se datoreaza probabil

80

Anatomia funttionalii a membrelor


'

trecerii fibrelor senzitive ale acestuia in nervul trigemen, lntrudit nucleul tractului spinal a!
trigemenului coboara pana Ia acest nivel. Absenta frecventa a teritoriului cutanat Ia ramuri'Je
dorsale ale nervilor spinali C6 -C 7-C 8, T, ~i L4 -L5, se manifesta ca hiatus In distributia metamerica
Ia nivelul umarului ~i regiunii fesiere ~i se datoreaza probabil formarii membrelor ~i atragerii spre
ele a nervilor regionali. Ramura dorsal a a nervului coccigian reprezinta un nerv caudal rudimentar.
Alte ramuri cutanate se extind in alte regiuni fata de teritoriul segmentar primitiv. Ramurile
dorsale ale nervilor spinali cervicali C2 -C3 se extind Ia pielea regiunii occipitale, ramurile dorsale
ale primilor nervi spinali toracali se extind Ia tegumentele regiunii scapulare, iar ramurile dorsale
ale nervilor spinali lombari ~i sacrali se extind spre tegumentul regiunii fesiere.
Teritoriul articular. Ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza articulatiile vertebrate
dintre procesele articulare, cu care de altfel sunt in raport. La nivelul coloanei cervicale, inervatia
este cea mai bogata. In caz de artroze, Ia nivelul acestor articulatii apar dureri ~i contract~ri
musculare.
Bogata inervatie a articulatiilor vertebrale de Ia nivelul proceselor articulare ~i raportul acestor
articulapi cu ramurile dorsale ale nervului spinal explica durerile paravertebrale ~i durerile
iradiate pe traiectul ramurii dorsale a nervului spinal.
Ramurile ventrale ale nervi lor spinali sunt, ca ~i cele dorsale, mixte. Ele se distribuie Ia mu~chii
~i tegumentele membrelor ~i peretelui antero-lateral al trunchiului. Din ramurile ventrale se
desprind ~i ramurile comunicante, care leaga nervul spinal de lantul simpatic. Ramurile ventrale
sunt mai voluminoase decat cele dorsale, exceptand ramurile ventrale ale celui de al doilea nerv
spinal cervical, care este mai subtire dedit ramura sa dorsala. De regula, ramurile ventrale se
anastomozeaza intre ele formand plexuri, exceptand regiunea toracala, unde se dispun metameric
sub forma nervilor intercostali. Ramurile ventrale ale primilor 1 I I1ervi toracali se numesc nervi
intercostali, iar ramura ventrala a nervului T 12 a primit numele de nerv subcostal.

Nervii membrului superior

Inervatia membrului superior este asigurata de p/exul brahial (plexus brachia/is), exceptand
pieiea umarului, care este inervata de ramuri descendente din plexul cervical, dar ~i de nervul
axilar, ramura a plexului brahial.

Plexul brahial
(plexus brachialis)
Plexul brahial este format din ramurile ventrale ale nervilor spinali C5-T 1 ~i are forma de
triunghi, a dirui baza se afla !a nivelul coloanei cervicale, iar varful In axila. Formarea plexului
brahialla nivelul gatului constituie o dovada pentru originea membrului superior, al dirui mugure
apare in dreptul somitelor C5-T 2 Ramurile ventrale C5-T 2 strabat spa!iile intertransverse, trecand
posterior de vasele vertebrale ~i patrund apoi intre mu~chii scaleni anterior ~i mijlociu.
Ramura ventrala a nervului C5 prime~te o anastomoza de la ramura ventrala a nervului C4 ~i se
une~te cu ramura ventrala C6 pentru a forma trunchjuf superjor (truncus superior). Locul unde
se constituie trunchiul superior se afla posterior de mu~chiul sternocleidomastoidian, Ia circa 2
em deasupra claviculei.
Ramura ventrala C7 va forma singura truncMul mijlociu (truncus medius).
Ramura ventrala C8 trece peste procesul transversal vertebrei C7 ~i co lui primei coaste, posterior
de artera cervicala profunda, care o separa de ganglionul stelat. Patrunde In continuare intre

.:f

fnerva{ia membrului superior

81

N. M. RIDICATOR AL SCAPUL1

~
N. MM. ROMBOIZI ~
N. SUPRASCAPULAR........___ --.,,
''---.

N. SUBSCAPULAR

"""'

FRENIC

SUPERIOR~

TORAC!C LUNG

N. TORACODORSAL
N. M.
N.

N. PECTORAL LATERAL
N. SUBSCAPULAR M/JLOC/U
N.

- RADACINA MEDIALA
RADACINA LATERALA

N. RADIAL

I
f N . MEDIA

N. CUTANAT ANTEBRAHJAL
N. U L N A /

MEDIAL
ULNAR

N. CUTANA T ANTEBRAHIAL MEDIAL

N. CUTANAT BRAHIAL MEDIAL


N. MUSCULOCUTAN
N. AXILAR

PLEXUL BRAHIAL
-SCHEMATICrnu~chii

scalen anterior i mijlociu i cranial de coasta I se unete cu ramura ventrala T 1, formand


trunchjuf inferior (truncus inferiOJ). Ramura ventrala a nervului T 1 se afla inferior de capul
primei coaste, 'inconjoara anterior colul ei ~i apoi intra in alcatuirea trunchiului inferior. Anterior
de ease gasesc: ganglionul stelat, vasele vertebrale ~i art era cervicala profunda. Modul de formare
al celor trei trunchiuri poate prezenta variatii fata de schema prezentata anterior.
Fiecare din cele trei trunchiuri se divid l'ntr-o ramura anterioara ~i una posterioara. Ramurile
posterioare ale celor trei trw1chiuri se unesc ~i formeaza fasdcu/u/ posterior(tascicu!usposterior),
situat posterior de artera axilara. Ramurile anterioare din trunchiul superior ~i mijlociu formeaza
1mpreuna tasciculul/ateral (fasciculus latera/is), situat antero-lateral de artera axilara. Ramura
anterioara a trunchiului inferior, mai groasa, formeaza fascicu!ul medial (fasciculus medialis),
situat antero-medial de artera axilara.
Din fasciculul posterior se formeaza nervii care vor inerva mu~chii posteriori ai membrului
superior ~i cei din loja lateraUi a antebratului, iar din fasciculul medial ~i lateral, nervii care vor
inerva muchii anteriori ai membrului superior.
,~
Din punct de vedere topografic, plexului brahial I se descriu doua parti: partea supracla viculara
(pars supracla vicu/aris)~i partea infracla viculara (pars infrac/a vkularis). Partea supracla viculara
este situata in regiunea laterala a gatului ~i este reprezentata de ramurile de origine ale plexului
brahial, de cele trei trunchiuri i o serie de ramuri colaterale ale plexului brahial, ~i anume: nervul
dorsal al scapulei, nervul toracic lung i nervul suprascapular. Partea infraclaviculara !ncepe

82

Anatomia func[ionalii a membrelor

posterior de clavicula ~i se continua ditre regiunea axilara. Medial fata de partea infraclaviculara
a plexului brahial se afla artera axilara, injurul careia, mai distal, se vor dispune cele trei fascicule
ale plexului brahial: posterior, lateral ~i medial.
Ramurile plexului brahial suntlmpaqiteln nervi terminali (nervii median, ulnar, musculocutan.
radial, axilar, cutanat brahial ~i cutanat antebrahial medial) ~i nervi colaterali (nervii dorsal a!
scapulei, suprascapular, toracal lung, pectoral medial ~i lateral, subclavicular, subscapulari,
toracodorsal).
Nervul dorsal al scapulei (nervus dorsalis scapulae) (C 4-C5) se indreapta lateral ~i posterior,
lncruci~and sau perforand mu~chiul scalen mijlociu ~i ajunge Ia marginea mediala a scapulei, pe
care coboara. Inerveaza mu~chii ridicator al scapulei, romboid mic ~i mare.
Nervul suprascapular (nervus suprascapularis) (C 5-C6) are un traiect oblic spre lateral,
posterior ~i inferior pe fata profunda a mu~chilor trapez ~i omohioidian. Ajuns Ia incizura scapulei
trece sub ligamentul transvers superior al scapulei, care il desparte de artera suprascapulara (care
trece deasupra ligamentului) ~i patrunde in fosa supraspinoasa, unde trimite o ramura mu~chiului
supraspinos. In continuare, ocole~te baza spinei scapulei pentru a ajunge In fosa infraspinoasa,
inervand mu~chiul omonim.
Nervul toracal lung (nervus thoracicus longus) (C 5-C7) se desprinde din radacinile plexului
brahial. Nervul coboara pe mu~chiul dintat mare (anterior), de obicei posterior de artera toracica
Iaterala. Inerveaza mu~chiul dintat anterior. Se mai nume~te ~i nervul inspirator Charles-Bell.
Nervul pectoral medial (nervus pectoralis medialis) (C7-T 1) este situat initial posterior fata
de artera axilara, apoi intre aceasta ~i vena axilara. Participa Ia formarea ansei pectorale ~i se
distribuie mu~chiului pectoral mic.
Nervul pectoral lateral (nervul pectoralis lateralis)(C 5-C 7). Initial se afla lntre artera ~i vena
axilara, apoi patrunde in mu~chiul pectoral mare, pe care ii inerveaza. Prezinta pe traiectul sau
o ramura comunicanta care trece anterior de artera axilara, formfmd lmpreuna cu nervul pectoral
medial ansa pectorala, situata distal de originea arterei toracoacromiale, pe fata anterioara a
arterei axilare.
Nervul subclavicular (nervus subclavius) (C4 -C6) se indreapta spre mu~chiul subclavicular
pe care ii inerveaza.
Nervii subscapulari (nervi scapulares)(C 5-C 6) superior ~i inferior au originea pe fa~a posterioara
a fasciculului posterior ~i se lndreapta spre mu~chiul subscapular, trecand posterior de artera
axilara. Patrund In mu~chiul subscapular prin fata lui profunda.
Nervul toracodorsal (nervus thoracodorsalis) (C6-C8) ia na~tere din fasciculul posterior, fie
intre cei doi nervi subscapulari, fie sub originea lor. In traiectullui descendent rrece anterior de
anerele subscapulara ~i toracodorsaHi ~i se termina lateral de unghiul scapulei printr-o ramura
care patrunde in mu~chiullatissimus dorsi ~i o alta care intra 'in mu~chiul rotund mare.
R~murile terminale ale plexului brahial

Nervul median (nervus medianus)(C 5-T 1). Este un nerv senzitivo-motor ~i aparpne alaturi de
nervii ulnar ~i musculocutan, sistemului ventral al plexului brahial care inerveaza mu~chii t1exori
ai membrului superior. Se formeaza din doua radacini: riidiicina latera/if (radix lateralis) ~i
respectiv riidiicina mediafii (radix medialis), care se unesc antero-lateral de artera axllara.
Radacina laterala provine din fasciculul lateral al plexului brahial, iar cea mediala din fasciculul
medial.
In axila este acoperit anterior de mu~chiul marele pectoral cu fascia 1ui, posterior fiind separat
de mu~chiul subscapular prinarteraaxilara. Lateral de nervul median seafla mu~chiul coracobrahial.
Raportat la elementele manunchiului vasculonervos al axilei, nervul median este eel mai anterior

------ .

.__

---- --------- --

b:.:~.
,....

'"'0 ..O$W

---

~
~
~
.......
.......
~

:::J

c:,..

i?

.......
v,

-
('])

~LJMITA DINTRE A. SUBCLA VIE JI A. AX/LARA


N. PECTORAL LATERAL

tA::r~--!t~~-4

A. TORACOACROMIALA ~--1- l
N. PECTORAL MEDIAL ~ ~

'
~

.' r'\'X'

\ / l'

PT. M. SUBCLA V/US


. CAROTIDA EXTERNA DR.
SCALEN ANT. (TENDON)
CLAVICULA

\'

R. PERFORANTA LATERALA A. N. II INTERCOSTAL


1
. ...,_1_!
..
N. AX!LAR --f-~.\'--,r
N. ULNAR
f'~
N. MUSCULOC
A. SUBSCAPULA
...a~~.:
f:j
N. CUTANAT BRAHIAL MEDIAL~:~
N. MEDIAN
___ _
?
R. PT. M. ROTUND MARE .
. . . '<.
R. PT. M. DORSAL MARE -(_

.. -" -_; .

N. INTERCOSTOBRAHI.

RAPORTURILE PLEXULUI BRAHIAL

Co
\.,)

84

Anatomia funcponaJa a membre!or

element. Posterior de nerv se afla artera axilara, fasciculul posterior ~i cele doua ramuri ale sale:
nervul radial ~i nervul axilar. Artera circumflexa humerala anterioara trece posterior de nervul
median spre colul chirurgical. Medial de nervul median se afla nervul ulnar, nervul cutanat brahial
mediaL nervul cutanat antebrahial medial ~i vena axilara. in continuare, nervul median coboara
Ia bra~, avand posterior tendoanele mu~chilor marele dorsal ~i rotund mare, iar lateral mu~chiul
coracobrahial, pe care apoi ll va i'ncruci~a. Distal se a~eaza medial de mu~chii brahial ~i biceps
brahial. Fa~a de artera brahiala, proximal este situat antero-lateral, apoi o i'ncruci~eaza, mai
frecvent trecand anterior de ea ~i distal este situat medial de artera, cu care trece prin ~antul
bicipital medial, fiind acoperit la acest nivel de catre expansiunea aponevrotica a mu~chiului
biceps (lacertus fibrosus). In 113 proximali:i a antebratului, nervul median trece printre capatul
humeral ~i ulnar a! mu~chiului pronator rotund, fiind separat prin capatul ulnar al mu~chiului de
artera ulnara, care este situata profund de nerv. In continuare trece pe sub arcada de origine a
mu~chiului flexor superficial al degetelor. Tracturi conjunctive put~rnice II leaga de fascia
mu~chiului flexor superficial, indit atunci dind ridicam acest mu~chi, ridicam odata cu el ~i nervul
median (se impune deci atentie candsectionam mu~chiul flexor superficial).
Profund de nervul median se afla mu~chii flexor profund al degetelor ~i flexorul lung al
policelui. In treimea dis tala a antebratului, nervul se a~eaza 1ntre tendoanele flexorului superficial
al mediusului ~i indexului, corespunzand la suprafata interstitiului dintre tendonul mu~chiului
flexor radial al carpului (lateral) ~i al mu~chiului palmar lung (medial).
Impreuna cu tendoanele flexorilor degetelor, nervul median trece prin canal ul carpian, acoperit
de ligamentul transvers al carpului (retinaculul flexorilor). In acest canal, nervul median este
elementul eel mai superficial, a~ezat imediat sub ligamentul transvers al carpului, inaintea
tendonului tlexorului superficial al indexului, avand lateral tendonul mu~chiului lung flexor al
policelui ~i medial tendonul mu~chiului flexor superficial al mediusului. Dupa ce iese din canalul
carpi an, nervul median da ramuriterminale, nervii digitali palmari comuni. Nervul median nu are
ramuri la brat.
'
Ramurile nervului median sunt:
Ramuh musculare(rami muscu!ares)destinate mu~chilordin regiunea anterioara a antebratului
(exceptand mu~chiul flexor ulnar al carpului ~i partea mediala a mu~chiului flexor profund al
degetelor), mu~chilor din regiunea tenara (cu exceptia mu~chiului adductor a! policelui ~i a
capatului pro fundal mu~chiului scurtflexoralpolicelui),cat~i pentru primii doi mu~chi lombricali
(I, II).

Nervul interosos antebraNa! anterior (nervus interosseus antebrachii anterior). Se desprinde


din nervul median sub mu~chiul pronator rotund ~i coboara pe membrana interosoasa insopt de
artera inrerosoasa anterioara, avand lateral mu~chiul flexor lung al policelui, iar medial mu~chiul
flexor profunda! degetelor, carora le furnizeaza ram uri musculare. Nervul se termina 1n mu~chiul
patrat pronator. Din nervul interosos antebrahial se desprind ramuri care inerveaza membrana
interosoasa ~i nervii diafizari ai radiusului ~i ulnei.
Ramura pa!mara (ramus palmaris nervi mediani) se desprinde din nervul median proximal
de retinaculul flexorilor, perforeaza fascia palmara ~i se distribuie tegumentului din regiunea
tenara ~i mijlocie a fe~ei volare a palmei.
Nervjj digita!i pa!mari comuni (nervi digitales pa!mares comunes) sunt In numar de trei,
ocupand primele trei spa~ii interosoase. Ace~ti nervi se gasesc anterior de tendoanele flexorilor,
fiind acoperite de arcul arterial palmar superficial ~i aponevroza palmara. La nivelul spapilor
interosoase, spre portiunea lor distala, fiecare nerv digital palmar comun se i'mparte in dite doi
nervi digitali pa!mari proprii (nervi digita!es palmares proprii), care inerveaza fata anterioara
a degetelor I-III ~i jumiHatea laterala a fetei superioare a inelarului.
Ramurile digitale palmare proprii inerveaza tegumentul fe~elor ulnare ale degetelor I-III ~i fata

lnervafia membrului superior

85

R. ACCESO!UE A N.
FASCICOLUL POSTER/OR AL

CUTANAT BRAHIAL

BJCEPSUL
~--""!'!'

BRAHJAL

'

I
I

--4-~M.

BICEPS BRAHIAL

I
I

II

II

M. BRAH!AL

A. BRAHIALA

M. BRAH!ORADIAL

RAPORTURILE NERVILOR MEMBRULUI SUPERIOR LA NIVELUL BRATULUI


,

'

86

Anatomia func{iona/a a membre/or

radiala a degetelor II-IV. In plus, din prima ramudi digita!a. palmara com una se desprinde ~i un nerv
palmar digital propriu pentru tegumentul fetei radiale a policelui.
Nervul digital palmar comun al spatiului III are o ramura comunjcanta cu nervu/ ulnar

(ramus comunicans cum nervis u!nalis).


Din nervii digitali palmari proprii, Ia nivelul articu!api!or interfalangiene proximale ale
degetelor II-IV se desprind ramuri digitaie dorsale pentru tegumentul dorsal de pe ultimele doua
falange ale degetelor II-IV.

Rolu/ motor a/ nervului median


Nervul median este:
1. nervul pronator al antebratului (mu~chiul rotund pronator ~i mu~chiul patrat pronator);
2. nervul flexor al mainii (mu~chiul flexor radial al carpului ~i mu~chiul palmar lung);
3. nervul flexor al degetelor (mu~chii lombricali pentru falanga proximala a degetelor I ~i II,
mu~chiul flexor superficial al degetelor pentru falanga medie ~i mu~chiul flexor profund al
degetelor pentru falanga distaHi);
./
4. nervul opozant a! policelui (mu~chii eminen!ei tenare).
Nervul median este nervul esential al prehensiunii ~i al pensei polici-digitale, care opune
policele celorlalte degete.

Ro/u/ senzitiv
Teritoriul senzitiv al nervului median corespunde degetelor celor mai utile: fata palrnara a
policelui, a indexului, mediusului, fata pal mara dinjumatatea laterala a inelarului ~i a fqei dorsale
a ultimelor doua falange de Ia degetele II-IV.
Nervul ulnar (nervus ulnaris) (C 8-T 1) este un nerv senzitivo-motor, care apaqine alaturi de
nervul musculocutan ~i nervul median sistemului ventral al plexului brahial (sistemul flexiei).
Are originea In fasciculul medial a! plexului brahial, fiind situat medial de artera axilara ~i
lateral de vena axilara ~i nervii cutanat brahial medial ~i cutanat antebrahial medial. Posterior de
nervul ulnar se atla artera ~i vena subscapulara. Coboara !n continuare Ia bra\, uncle ini~ial se afla
In loja anterioara. In treimea medie a bratului, nervul ulnar perforeaza septul intermuscuiar medial
$i trece !n loja posterioara a bratului, uncle are posterior de el capatul medial a! mu~chiului triceps.
La acest nivel este insotit de artera colaterala ulnara superioara, cu care coboara apoi In ~antul
nervului ulnar situat pe fata posterioara a epiconclilului medial. In continuare, nervul ulnar trece
printre capetele ulnar ~i humeral ale mu~chiului flexor ulnar a! carpului $i ajunge In loja anterioara
a antebratului, avand medial mu~chiul flexor ulnar a! carpului, lateral mu~chiul flexor superficial
al degetelor ~i mai profund mu~chiul flexor profund al degetelor. Tracturi conjunctive llleaga de
fascia mu~chiului flexor ulnar a! carpului, considerat mu~chiul satelit al nervului ulnar.
In treimea distala a antebratului, mu~chiul flexor ulnar al carpului ~i flexor superficial al
degetelor sunt inlocuiti de tendoanele lor, astfel ca nervul se a~eaza lntre tendoanele celor doi
mu~chi. La antebrat, nervul ulnar are lateral de el vasele ulnare.
In continuare, nervul ulnar i:rece anterior de retinaculul flexorilor ~i lateral de pisiform.
Din nervul ulnar se desprind urmatoarele ramuri:
Ramwi museu/are (ramj museu/ares}, care sunt destinate ll1U$Chiului flexor ulnar a! carpului
~i fasciculelor mediale ale mu~chiului flexor profund a! degetelor.
Ramura profunda (ramus profundj) perforeaza mu~chiul flexor scurt al degetului mic ~i se
a~eaza in adancime peste bazele metacarpienelor, de-a curmezi~ul, in raport cu arcul arterial
palmar profund. Ramura profunda a nervului ulnar este situata intre arcul arterial palmar profund
~i baza metacarpienelor.
Din ramura profunda se desprind ramuri pentru mu~chii eminentei hipotenare (mu~chiul scurt
abductor al degetului V, mu~chiul scurt flexor al clegetului V ~i mu~chiul opozant al clegetului V),

!nerva{ia membrului superior

87

R. ULNARA
ULNAR

r..I'

l \
l

\
r

RR. MUSCULAR
R. DORSALA A

N. ULNAR
R. PALMARA A
-4--.-.........11

N. ULNAR

.. R. SUPERFICIALA

NN. DIGITAL/

R. PROFUNDA~
..

/ __,(
~/ l

NN. DIGITAL!

DORSAL/

PALMAR! COMUN!
''

ltf~r~\
Jl' .

!v t I;l.l

.f...

RAMURILE NERVULUI ULNAR


. - VEDERE ANTERIOARAmu~chii interoso~i palmari~i dorsali ~i mu~chii

RAMURILE NERVULUI ULNAR


-VEDERE DORSALA-

lombricali III-IV, de asemenea~i pentru unii mu~chi


din erninenta tenanl (mu~chiul adductor a! policelui ~i mu~chiul scurt flexor a! police lui- fasciculul
profund).
Ramura palmara (ramuspalmaris)se desprinde din nervul ulnar Ia 2-3 em distal de articulatia
. radio-carpiana ~i se distribuie tegumentelor din regiunea eminentei hipotenare.
Ramura posterioarii a nervului u!mzr (ramus dorsalis nervi ulnaris) are originea in treimea
distaUi a antebratului ~i trece pe sub tendonul mu~chiului flexor ulnar al carpului, inconjoara ulna
~i ajunge pe fap dorsala a palmei, unde da ram uri digHale dorsale (rami digHa!es dorsales) ale
ultimelor doua spatii interosoase. Ramurile digitale dorsale inerveaza pielea de pe fata dorsaJa
a auricularului, pielea din dreptul primei falange a inelarului, cat ~i jumatatea ulnara a pielii de
pe fap dorsala a primei falange a mediusului.
Ramura superficialii (ramus superficia/is) se desprinde din nervul ulnar in regiunea palmara
~i dupa ce da o ramura care inerveaza mu~clliul palmar scurr, se lmpane In nervi digitali palmaJi
comuni (nervi digitales palmares communes) pentru spatiul IV ~i degetul V, din care se vor
desprinde nervii digitali palmari proprii (nervi digitales pa!mares proprii) pentru fetele
palmare ale degetelor IV-V (jumatatea mecliala a clegetului IV ~i jumatatea laterala ~i mediala a
degetului V).
Rolul motor a! nervului ulnar
Nervul ulnar este nervul motor principal a! mainii.
Nervul ulnar flexeaza mana ~i determina adduqia ei (mu~chiul flexor ulnar al carpului).
Flexeaza falanga distala a inelarului ~i auricularului (mu~chiul flexor profund a! degetelor).
Determina abduqia ~i adduqia degetelor-mi~carea in evantai (mu~chii interoso~i). Determina
adduqia policelui (mu~chiul adductor a! policelui) ~i tlexeaza prima falanga a policelui (fasciculul

88

Anatomia funcponalif

profunda! mu~chiului scurt flexor a! policelui).


Flexeaza articulatia metacarpo-falangiana
interfalangiene (mu~chii interoso~i).

~i

,?

membrelor

determina extensia celor doua

articula~ii

Rolul senzitjv
Intinderea tulburaril0-r senzitive in paralizia nervului ulnar variaza de Ia un caz Ia altul.
Pierderea sensibil ita ~ii se consta tape marginea ulnara a palmei, la ni vel ul inelarul ui ~i auricularului.
Cel mai frecvent se constata anestezie Ia nivelul auricularului ~i o hipoestezie in restul teritoriului
senzitiv al nervului ulnar.
Nervul musculocutan (nervus musculocutaneus) (C 5-C 7) are originea in fasciculul lateral a!
plexului brahial. Are un traiect oblic in sens distal ~i lateral in axila, fiind situat lateral de nervul
median ~i artera axilara.
La brat, nervul musculocutan oerforeaza mu~chiul coracobrahial (nervul perforant al lui
Casserius) ~i apoi patrunde intre mu~chiul biceps ~i mu~chiul coracobrahial, iar mai distal intre
mu~chiul biceps ~i mu~chiul brahial. Proximal de plica cotului perforeaza fascia brahiala, lateral
de mu$chii biceps ~i brahial ~i devine nervul cutam1t antebrahial lateral (nervus cutaneus
Jateralis antebrachii), care inerveaza tegumentele din partea antero-laterala a antebratului.
Pe
,
parcursul traiectului sau Ia nivelul bratului iau na~tere ramuri musculare (rami muscularesj
pentru mu~chii coracobrahial, biceps ~i brahial. Nervul musculocutan furnizeaza $i un filet
diafizar pentru humerus, care intra prin orificiul nutritiv al humerusului, impreuna cu o artera
nutritiva. Din ramura musculara destinata mu$chiului brahial coboara un filet nervos pe fa~a
anterioara a articula~iei cotului.

Rolul motor
Nervul musculocutan este nervul flexor al
antebratului (mu~chiul brahial ~i mu~chiul biceps)
~i supinator (mu$chiul biceps). Reflexul bicipital
este abolit In lezarea nervului.

N. RADIAL-.

Rolul senzitjv
In caz de seqionare a nervului musculocutan se
la nivelul partii
constata o diminuare asensibili tatii
,
'
radiale a antebratului.
Nervul radial (nervus radialis) (C 5-C 8) este un
nerv senzitivo-motor care apaqine sistemului
dorsal a! plexului brahial (extensie ~i supinatie).
Are originea in fasciculul posterior ~i este eel mai
voluminos nerv al plexului brahial, Ia originea sa.
In axila, nervul radial are anterior de el artera
axilara ~i nervul median; posterior, nervul radial
vine in raport cu vasele subscapulare, ganglionii
subscapulari $i nervul toracodorsal. Medial de
nervul radial se afla vena axilara, nervii ulnar,
cutanat brahial medial ~i cutanat antebrahial
medial, iar lateral vine in raport cu nervul axilar
~i nervul musculocutan.
Coboara a poi anterior de tendoanele m~chilor
marele dorsal ~i rotund mare ~i ajunge in $antul

N. CUTANAT
BRAHIAL POSTEN! 7?.

NR.

MUSCULARE-t->1~-r

N. INTt"ROSOS\

N. CUTANAT
BRAHIAL LATERAL

PROFUNDA
R. SUPERF!CIALA

POSTERIOR

DIGITAL/

R.
ULNAR

N. RADIAL

Inervapa membrului superior

89

nervului radial, aplicat direct pe humerus, avand medial inserpa capatului medial al mu~chiului
triceps, lateral insertia capatului lateral a! mu~chiului triceps, fiind acoperit posterior de capul
lung al mu~chiului triceps. In acest traiect este insotit de artera brahiala profunda ~i de venele
satelite ale acesteia, care initial sunt situate lateral $i mai apoi medial de nervul radial.
Raporturile osoase ale nervului radial ex plica compresiunile nervului in cazul fracturii diafizei
humerale (printr-un fragment osos sau prin lnglobarea nervului in calus).
In continuare, perforeaza septul intermuscular lateral, ajungand in loja anterioara, intre mu$chiul
biceps, situat medial ~i mu~chiul brahioradial, situat lateral. La nivelul cotului se afla in $antul
bicipital lateral, a~ezat pe mu~chiul brahial, care il separa de capsula articulaUei cotului, avand
lateral mu~chii brahioradial ~i lung extensor radial a! carpului, iar medial tendonul mu~chiului
biceps. In ~antul bicipital lateral, nervul radial este insotit de ramura laterala a arterei brahiale
profunde ~i de artera radiala. La nivelul interliniei articulare a cotului, nervul radial se divide in
ramurile sale terminale: ramura profunda ~i ramura superficiala.
Din nervul radial se desprind urmatoarele ramuri:
Nervul cutanat brahial posterior (nervus cutaneus brahii posterior) se desprinde din nervul
radialia nivelul axilei, ocole~te marginea inferioara a tendonului mu~chiului marele dorsal, trece
in continuare intre capatullung al mu~chiului triceps ~i humerus, apoi perforeaza fascia brahiala
~i se distribuie tegumentului de pe fata dorsaJa a bratului, intre teritoriul nervului cutanat brahial.
medial, ramura din plexul brahial ~i a! nervului cutanat brahiallateral, ramura din nervul axilar.
Ramuri museu/are (rami muscu!ares)se desprind din nervul radialia nivelul $antului nervului
radial situat pe humerus ~i patrund in capetele mu~chiului triceps. Ramura pentru mu~chiul vast
lateral trimite o ramunl pentru mu~chiul anconeu. Uneori aceasta ramura poate proveni din ramura
nervului vast medial (unul din cele 3 capete ale mu~cbiului triceps). Din nervul radial, Ia nivelul
~antului bicipital lateral semai desprind ram uri museu! are
pentru mu~chii brahioradial, lung~i scurr extensor radial
al carpului.

Nervu/ cutanat antebrahial posterior (nervus


cuwneus antebr..'lhii posterio1) se desprinde din nervul

N. CUTANAT

>

ANTEBRAHIAL
POSTERIOR

radial cane! acesta se afla Ia nivelul ~antului bicipital


lateral. Perforeaza fascia bratului in vecinatatea septului
intermuscular lateral ~i se distribuie tegumentelor fe~ei
posterioare a antebratului.
Ramura superficia/a (ramus superficialis) se
desprinde din nervul radialia nivelul articulapei cotului,
tred.nd prin interstitiul dintre mu~chiul brahioradial $i
mu~chiul rotund pronator. Coboara in continuare pe
marginea anterioara a mu~chiului brahioradial, avand
media I an era radiala :;;i ccle douii venesatelite. In treimeu

N. CUTANAT ANTEBRAHIAL
POSTERIOR

distala a antebrarului, ramura superficiala a nervului


radial se indeparteaza de artera radiala, trece pe sub
tendonul mu~chiului brabioradial ~i la 5 em deasupra
procesului stiloid al radiusului perforeaza fascia
antebrahiala, ajungand pe fata dorsala a palmei, uncle
furnizeaza trei nervj djgjtali dorsah (nervi djgita/es
dorsales) ~i o ramuni comunicanta pentru nervul
ulnar (ramus comunkans nervj ulnaris). Primul nerv
digital dorsal este destinat policelui ~i se distribuie
tegumentelor de pe fata lateraHi a acestuia, pana la varful

90

Anatomia funcponalii a membrelor

Iui. AI do ilea nerv digital dorsa I inerveaza


mediala a policelui, de asemenea
pfma Ia varful lui, cat ~i fata IateraHi a
indexului, pana in dreptul primei falange.
Cel de al treilea nerv digital inerveaza
fata mediala a indexului ~i fata laterala
a mediusului, in dreptul primei falange.
fa~a

N. MUSCULOCUT.4N

RR. MUSCULAR

MEDIA LA
LA TERALA
N. CUTANAT BRAHIAL
MEDIAL
MEDIAN
N. CUTANAT

Ramura profunda (ramus prolundus)

ANTEBRAHJAL MEDIAL

este mai voluminoasa decat cea superfiN. ULNAR


ciala ~i strabate mu~chiul supinator,
trecand intre fasciculul ulnar (profund)
~i fascicu!ul humeral (superficial) a!
N. CUTANAT
mu~chiului supinator. In continuare
RN. MUSCULAR
inconjoara in sens antero-posterior colul
radiusului pe fata sa !ateraHi ~i apoi
NN. DIGITAL/
posterioara, ajungand intre mu~chii
CU N. ULNAR
R. PALMARA A
superficiali ~i profunzi ai lojei posteN. MEDIAN
rioare a antebra~ului, carora le da ram uri
musculare (rami musculare.s). Contactul
profund al ramurii profunde cu colul
PALMAR/ PROPR/1
radi usul ui expli ca de ce aceas ta es te
implicata adesea in fracturi!e de col
NERVII MUSCULOCUTAN, MEDIAN,
radial.
CUTANAT BRAHIAL MEDIAL,
In ultima sa portiune, dupa ce a emis
CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL
ramurile musculare pentru mu~chii
superficiali ~i profunzi, ramura profunda a nervului radial capata numele de nervul interosos
posterior (nervus interosseus posterior), care se termina In mu~chii profunzi ai antebra~ului
(mu~chii lung abductor a! policelui, scurt ~i lung extensor al policelui, extensor propriu a!
indexului).

Rolul motor
Nervul radial este:
-extensor a! antebratului (mu~chiul triceps, mu~chiul anconeu)
-flexor a! antebra~ului (mu~chiul brahioradial)
-extensor a! mainii (mu~chii lung ~i scurr extensor radial al
carpului) ~i adductor al mainii (mu~chiul extensor carpi u!naris)
De asemenea, intervine in supinatie (mu~chiul supinator, mu~chiul brahioradial) ~i in abduqia
policelui (mu~chiul lung abductor a! police!ui)
Reflexul tricipital este abolit in caz de lezare a nervului radial.

Rolul senzUiv
In paralizia nervului radial, deficitul senzitiv este extrem de redus la nivelul bratului ~i
antebratului, datorWi nervi lor cutanap vecini, care suplinesc fibrele senzitive ale nervului radial.
Zona de anestezie se limiteaza la tegumentele de pe fata dorsa!a a primu!ui ~i celui de al doilea
metacarpian.
Nervul axilar (nervus axilaris)(C-C
). Are originea in fasciculul posterior al plexului brahial,
6
)
Ia originea sa fiind lateral de nervul radial. In traiectul sau trece peste fata anterioara a mu~chiului
subscapular ~i a poi prin spa~iul humero-tricipital, unde este insotit de vasele circumtlexe posterioare.
Spatiul humero-tricipital este delimitat superior de mu~chiul subscapular ~i de mu~chiul rotund
~

'

lnerva{ia membru!ui superior

91

N. AXILAR
mic, inferior de mu~chiul rotund mare, medial de capatullung al mu~chiului triceps ~i lateral de
colul chirurgical al humerusului. Nervul axilar se termina prin diteva rarnuri 1n m~chiul deltoid,
care patrund 1n mu~chi prin fata lui profunda.
Din nervul axilar se desprind:
Ramuri musculare (rami musculares) pentru mu~chiul rotund mic.
Nervul cutanat brahial lateral superior (nervus cutaneus brachii lateralis superior) trece
prin spapul dintre capiHullung al mu~chiului triceps ~i mu~chiul deltoid, strabate fascia bratului
~i inerveaza pielea situata pe fata laterala a umarului ~i a bratului 1n partea sa superioara. Din nervul
axilar se mai desprind ~i ramuri pentru fata anterioara ~i inferioara a articulatiei umarului.
Rolul motor
Nervul axilar este nervul abduqiei bratului (mu~chiul deltoid), al flexiei bratului (fibrele
anterioare ale mu~chiului deltoid) ~i al extensiei bratului (fibrele posterioare ale mu~chiului
deltoid). De asemenea, participa $i Ia rotapa laterala a bratului (mu$chiul rotund mic).
Ro!ul senzitiv
In leziuni ale nervului a2<,ilar constatam o anestezie pe fata externa a umarului.
Nervul cutanat antebrahial medial (nervus cutaneus antebrachii medialis) (C 8-TJ Are
originea in fasciculul medial al plexului brahial. Este un nerv sub tire, dispus medial de nervul ulnar
~i artera axilara. Coboara pe fata mediala a bratului, fiind a~ezat sub fascia brahiala, posterior de
vena bazilica; perforeaza fascia brahiala !n treimea distala a bratului. Se divide la nivelul plicii
cotului !n doua ramuri termina!e:
- anterioanl- patrunde sub vena medio-bazilica ~i inerveaza pielea de pe fata antero-mediaUi
a antebratului, pana la nivelul articulatiei pumnului;
- ulnara - inerveaza pielea de pe fata mediala a antebratului.

92

Anatomia funcfiona/ii

a membrelor

Nervul cutanat brahial medial (nervus cutaneus brachii medialis) (C 8- T,) este cea mai
mediala ramura terrninala a plexului brahial, fiind situat medial de vena axilara ~i de celelalte
formatiuni vasculo-nervoase ale axilei. Se desprinde de asemcnea din fasciculul medial al plexului
brahial. De cele mai multe ori, nervul cutanat brahial medial prime~te o anastomoza de !a nervii
intercostali II ~i III (nervul intercostobrahial Hyrtle). In continuare, nervul cutanat brahial medial
perforeaza fascia brahiala sub baza axilei ~i inerveaza tegumentele de Ia baza axilei ~i din regiunca
mediala a bratului.

LIG.
TRANSVERS AL

N. MEDIAN (R.

N. CUTANA T ANTEBRAHIAL LATERA


N. RADIAL
(N. SUPERFICIAL

APONEVNOZA
PALMAR A
:\1. P;!LMAR

SCURT

N.

PROPRIU

ARTERE ~I NERVI PALMODIGITALI ~I DIGITAU

Jnerva{ia membrufuj superjor

93

------- NN. SUPRACLA V!CULARI

N. CUTANAT BRAHIAL SUPEROLATERAL

RR. CUTANA TE LATERAL DIN NN. INTERCOSTAL

N_

CUTANAT BNAHIAL POSTERIOR

--------- ----- N. PALMARA A N. ULNAN

-- N. .-\lED/AN

INERVATIA CUTANATA A MEMBRULUI SUPERIOR


'
- VEDERE ANTERIOARA-

AncJtomja func,fionalii a membre!or

94

NN SUPRACLA V/CULARI

----------- N

CUTANAT BRAHIAL SUPEROLATERAL

/V_ CUTAi'vA T IJRAHIAL A!ED!AL

-- N

CUT.1NA T BRAHIAL POSTER/ON

__ ---------- N. CUT/lN.-IT ANTEBRAHJAL _1\-fED/AL


~---------

______

/V_ CUTANAT A:VTEBRAIIIAL L4TENAL

------- N

CUlAivA T ANTEBI?AHIAL POSTER/ON

--- /?_ St.'f'ERFICIALA A N. RAD/.,!1.


DONSAL4 PALMARA A N. ULNAR

INERVATIA CUTANATA A MEMBRULUI SUPERIOR


- VEDERE POSTERIOARA-

ArUculafiile membrului superior

95

Articulatiile rnembrului superior

Componentele complexului articular al umihului


Complexul articular al umarului este alcatuit din scapula, clavicula ~i humerus aceste segmente
fiind responsabile de mi~carea mainii In spatiu.
Cele trei segmente sunt controlate de patru articulatii independente:
- o articulatie functionala cunoscuta ca articufafja sca'Pulo-toracjcif
'
'
'
- art. sternoclaviculara
- art. acromioclaviculadi
- art. glenohumerala
In cadrul complexului articular al umarului se poate descrie ~i o a 5-a articuaFe funqionala
formata de arcul coracoacromial ~i capul humeral.
Arcul coracoacromial sau a-5a numita art. supralwmeraliijoaca un rol important a tat in funqia
cat ~i in disfunqia umarului, dar nu poate fi considerata o articulatie separata. Pentru a intelege
funqia dinamica a complexului articular al umarului terbuie analizata fiecare articulatie ~i
componenta aniculara In cadrul acestui complex.

Articulapa scapulotoracidi
Articulatia scapuotoracica este formata de articulatia dintre fata anterioara a scapulei ~i fata
posterioani a corpului coastelor II - VIII. Aceasta articulatie nu este o articulatie anatomica
deoarece nu prezinta caracteristicile unei articulatii obi~nuite (nu prezinta fete articulare iar
unirea nu se realiezaza prin testut fibros, cartilaginos sau sinovial).
De~i scapula este separata de torace prin straturi musculare interpuse mobilitatea ei pe torace
poate fila fel descrisa cain cazul segmentelor osoase articulate. In descrierea mobilitatii scapulare
pe torace trebuie menFonata asocierea obligatorie a mi~carilor in articulatia stemoclaviculara
respectiv in cea acromioclaviculara. Interrelapa acestor articulatii se datoreaza faptului ca
scapula este articulata prin procesul sau acromial cu capatul lateral a! claviculei prin art
acromioclaviculara. Clavicula la n1ndul ei este ata~ata de scheletul axial Ia nivelul manubriului
sternal prin art. sternoclaviculara. Orice mi~care a scapulei pe torace implica mi~cari la nivelul
acestor articulatii, deci art. scapulotoracica face parte dintr-un !ant kinematic inchis impreuna

96

Anatomia func[iona/a

.:1

membrelor

CLA V!CULA
L/6'. INTERCLA V/CULAR
I

I
I

LIG.

I
I

I
I
I

COASTA I

UG. COSTOCLA V/CULAR

MANUBR!UL STERNAL

ARTICULATIILE
STERNOCLA VICULARE
,
- VEDERE ANTERIOARAcu artt. acromioclaviculara

~i

sternoclaviculara.

Jfj~c_ciri.ill_ilLtic_ula.{.i.e:.

Scapula in repaus se afla pe peretele posterior toracic, put in inauntrulliniei mediane posterioare,
1ntre coastele II - VII (Steinbler). Mi~carile scapulei fata aceasta pozitie de referinta sunt de
ridicare-coborare: abbduc{ie-adducpe (sau protrac(ie-retrac[ie) ~i de rota{ie (bascularedebasculare). Aceste mi~cari clasice sunt foarte greu de descris independent din cauza angrenajului
scapulei cu artt. sternoclaviculara ~i acromioclaviculara ce impiedica executarea acestor mi~cari
pure. De exemplu mi~carea de ridicare a scapulei poate fi ascociata cu o abduqie concomitenHi
cat ~i cu o basculare a sa. Ridicare ~i coborarea scapulei sunt mi~ciiri de translape In care scapula
aluneca cefalic (ridicare) sau de-a lungul grilajului costal fatiJ. de pozitia sa de repaus (caudal coborare).
Abducpa ~i adduqia scapulei sunt de asemenea mi~cari de translape ce a par atunci cand scapula
aluneca de-a lungul grilajului costal indepartandu-se (abduc}ie) sau apropiindu-se (adducpe) de
coloana vertebraHL
.tvli~carea de rotatie poate avea loc invers sensului acelor de ceasomic fosas glenoida privind
in sus (rota tie in sus sau basculare) sau in sensu! acelor de ceasornic cand fosa glenoida prove~te
injos (rotatie lnjos a scapulei sau debasculare). Acela~i tip de mi~cari poate fide asemenea descris
prin mi~carea unghiului inferior al scapulei departandu-se de coloana vertebrata (rotape in sus)
sau apropiindu-se de coloana vertebrala (rotape in jos).
Scapula mai prezinta alte doua tipuri de mi~cari mai put in descrise dar importante In mi;;carile
de-a lungulgrilajului costal curb. Aceste mi~diri sunt necesarein primul randmenpnerii contactului
strans inte scapula ~i torace. Aceste mi~cari ale scapulei pot aparea 1n cadrul pozitiilor extreme
sau in situatii patologice. Aceste mi~cari se inteleg eel mai bine in coroborare cu mi~carile din
art. acromioclaviculara cu care se intrepatrund.

Articulafiile membrului superior

97

Stabihtatea:
Steinbler afirma ca foqa primara de men}inere a scapulei pe to race este presi unea atmosferica.
Stabilitatea scapulara este de asemenea data de structurile ce men}in integritatea articulatiei
acromioclaviculare ~i a celei sternoclaviculare.
Mu~chii ce se ata~eaza atilt pe torace cat ~i pe scapula mentin contactul strans 1ntre aceste
suprafe}e in timpul producerii mi~carilor scapulare. 0 func}ie importanta 1m mi~carile scapulei
este aceea de a orienta optim fosa glenoida astfellncat sa mareasca gradul de ridicare a bratului
cat ~i sa realizeze o structura stabiHi In cursu! mi~carilor de rostogolire ~i alunecare a capului
humeral. Scapula, impreuna cu mu~chii ~i mijloacele sale de unire realizeaza prin functiile sale
concomitente de stabilitate ~i mobilitate un prim exemplu de stabilitate dinamica la nivelul
corpului uman.

Articulatia
sternoclaviculara
,
Articulatia sternoclaviculara poate fi considerata " baza operationaUi" a mi~carilor scapulei
prin faptul ca reprezinta singura structura articulara ce une~te scapula de scheletul axial.
Capsula articulara este de consistenta fibroasa, mai groasa anterior $i posterior $i mai laxa
superior ~i inferior.
Ligamentele articula}iei sternoclaviculare sunt: fjgg. Cllpsular. sternoclavicu!are anteiior .;i
posterior ~i costoclavicular
Lig. stemocla vicular anterioreste larg ~i se insera superior pe fara anterosuperioara a capatului
sternal a claviculei. Trece inferomedial pe fata anterioara a manubriului :;i se pierde in primul
cartilaj costal.
Lig. stemoclavicularposteriorcoboara inferomedial de pe fa!a posterioara a capatului sternal
al claviculei pana in partea superioara a menubriului sternal.
Lig. interclavicular se continua superior cu fascia cervicala (foita profunda), iar pe paqile
laterale se une:;te cu capetele mediale ale celor doua clavicule. Unele fascicule se pot insera ~i
pe manubriul sternal (in por}iunea superioara).
Discul articular este plat ~i aproape circular ~i se insera superior pe marginea superoposterioara
a suprafe}ei articulare claviculare inferior pe primul cartilaj costal iar restul pe circumferinta
capsulei. Este mai gros periferic; capsula din jur e mai laxa. Forma selara permite mi~carea In
planuri aproximativ vertical ~i anteroposterior ~i o oarecare rota!ie 1njuru1 axei lungi a claviculei.
Vascularizatia si jn.~.IY1l.{ia.._articu1a}k:j
Arterele sunt ramuri din aa. toracica interna ~i surpascapulara.
Nerviiprovin din n. supraclavicular ~in. pentru m. subclavius
Anatomie J;linica
Rezistenta articula}iei depinde de ligamente ~i In special de disc. Datorita acestora ~i a
transmisiei foqelor dislocarea ~i fracturile sunt rare.
~cari in articu~.;_
Mi~carileclaviculei i'narticulatiasternodaviculara produc inevitabil mi~cari Ia nivelul scapulei,
~i respectiv mi~carile scapulare se reflecta in articula}ia sternoclaviculariL
Art. sternoclaviculara este o articulatie cu trei grade de libertate. Ea prezinta o capsula
articulara tapetata la interior de o membrana sinoviala, un disc articular ce imparte cavitatea
articulara in doua compartimente (clavicular ~i sternal) ~i trei ligamente majore.
Mi~carile ce a par in articulatia sternoclaviculnra sunt de ridicare/coborare protraqie/retraqie
~i rotatia claviculei. Mobilitatea oricarui segment al claviculei este intotdeauna descris
osteokinematic de mi~carile segmentului distal (lateral) al claviculei. Mi~carile de ridicare/
coborare ~i protraqie pot fi mai bine vizualizate ca mi~cari ale capatului distal al claviculei, ele

98

Anatomja func{ionalii a membrelor

efectuandu-se automat Ia nivelul capiHului sternal (clavicula fiind o parghie de gradul I, avand
punctul de sprijin Ia nivelul lig. costoclavicular). MiCarea de rotape a claviculei este o micare
de rostogolire a intregii clavicule de-a lungul unui ax longitudinal.
Mi$-&irik.Jir:__d.diC11B:/.IX2fKlr.m~
Mi~carile de ridicare/coborare a par intre suprafata claviculara (convex~i) i suprafata con cava
formata de manubriul sternal ~i cartilajul coastei I in jurul unui ax anteroposterior. Axul sternoclavicular se considera a fi lateral de articulape Ia nivelul lig. costoclavicular. Forma specifidi
a suprafetelor articulare cat ~i localizarea axului de mi~care indica osteokinematic ca suprafata
convcxa a claviculei trebuie sa alunece pe suprafata concava a manubriului i cartilajului coastei
I intr-o direqie opusa micarii capatului lateral al claviculei. Astfel ridicarea claviculei implica
alunecarea in jos a suprafetci mediale claviculare pc manubriu ~i cartilajul coastei I. Ridicarea
are o amplitudine de 45 pe cand coborarea are 15. Ridicarea i coborarea sunt invariabil legate
de ridicarea i coborarea scapulei (scapula fiind ata~ata de capatullateral al claviculei). Ridicarea
scapulei nu se asociaza cu o simpla ridicare a claviculei, ci este insotWi i de o mi~care de rotatie
ascendenta concomitenUl. Componenta kinematica ascendenta joaca un rol esential in marirea
gradului de amplitudine a ridicarii bratului.
Mjj_cmik._d~..f1I.o.JI1Kf.k/retracr1~
Cele doua tipuri complementare de micare se fac in jurul unui ax vertical ce trece prin Jig.
costoclavicular. Fiind o articulatie in forma de ~a, configuratia suprafetelor articulare In plan
sagital este con cava pentru clavicula ~i convexa pentru incizura manubriului sternal. Artrokinematic
suprafata claviculara va aluneca pe manubrium ~i pe cartilajul coastei I in accea~i direcpe cu
capatul laterla al claviculei. Astfel protracpa claviculei este insotita de alunecarea anterioara a
capatului medial al claviculei pe manubriu ~i pe cartilajul coastei I.
Amplitudinea protraqiei este de 15 iar a retracpei de 45. Protractia ~i retraqia claviculara
sunt inevitabil asociate cu abducpa (protraqia) sau adducpa (retraqia) scapulei prin legatura
acromioclaviculara.
1J.1i,;;c.rzr~11. de rota,tk
Mi~carea de rotatie se realizeaza lntre suprafe~ele concave ~i oval convexe adiacente ale
claviculei cu manubriul sternal.
De~i in majoritatea cazurilor un segment articular se poate roti In orice direqie fa~a de pozitia
de repaus. Astfel clavicula se rote~te posterior rata de pozipa neutra tacand astfel !neat suprafa~a
inferioara a claviculei sa priveasca anterior. Din pozitia de rotatie completa clavicula se poate
roti anterior pentru a ajunge in pozipe neutra. Axul de micare este longitudinal de-a lungul
claviculei intersectand articulapa. Amplitudinea rotapei este intre 30- 45. Rotatia claviculei
este asociata cu o rotatie a scapulei, fara a fi insa o relatie directa intre ele.

Articulatia
acromioclaviculara
,
Une~te

capatul acromial al claviculei cu marginea mediala a acromionului. Astfel mi~carile


claviculei se repercuta asupra mi~ciirilor scapulare ~i invers. Articulatia acromioclaviculara este
compusa dintr-o capsula articulara ~i doua ligg. majore. In interiorul articulapei se gase~te un disc
sau un menisc articular ce faciliteaza midirile In articu!ape.
Funqia primara a articulatiei acromioclaviculare este de a mentine relapa dintre clavicula ~i
scapula In primele stadii ale rididirii membrului superior ~i totodata de a permite scapulei sa se
roteasdi pe torace in ultimele stadii de ridicare a membrului superior. Ridicarea extremitapi
superioare se refera Ia o combinape a mi~carilor scapulei, claviculei ~i humerusului dind membrul
superior este ridicat deasupra capului.
Suprafetele articulare cons tau dintr-o mica suprafa~a articulara convexa de pe capatul lateral

Artjcula,tiile membrului superior

99

L!G. CORACOACROMIAL

L!G. 7'/lAPEZOID

I
\

ACROM!OCLA V!CULAR' ............

L!G. CONOID

ART/CULA !lA ACROM!OCLA VICULARA \

LIG.

L!G.

CORACOCLA V/CULAR
CLA V/CULA

.......

CORACOID

-TENDONUL BICEPSULUI
CA VITA TEA---_

(CAPUL LUNG)

GLENO!DALA

LABRUMUL GLENOIDAL---

-cAPSULA ARTICULARA

MARG!NEA
LATERALA A
SCAPUL1

ARTICULATIA UMARULUI ~I ARTICULATIA ACROMIOCLAVICULARA


a! claviculei ~i o fa~a corespondenta concava de pe marginea mediala a acromionului. Avand In
vedere marimea ~i conturul fetelor articulare articulapa acromioclaviculanl este considerata a fi
o articulape incongruentiL Inclinapa suprafetelor articulare variaza de Ia individ Ia indivicl.
Depalma descrie 3 tipuri de articulatie 1n care unghiul de 1nclinape a suprafqelor articulare
variaza de la 36 la 16 faFi. de verticala, axul lung fiind anteroposterior.
Capsula fibroasa inconjoanl marginile suprafe~elorarticulare fiind intarita de lig. acromioclavicular. Acesta se gase~te In partea superioara a aniculariei, unind marginea superioara a capalului
lateral al claviculei cu partea superioara a acromionului. Fibrele sale paralele se 1ntrepatrund ce
fibrele mu~chiului trapez~i alte del toiclului alcatuind o chinga destabilizare superioara a articua~iei
acromioclaviculare.
Capsula articulara este subtire ~i nu poate mentine integritatea articulatiei hira ranforsarea
ligamentara.
DiscuJ articular, variabil ca marime, prezinUi diferente semnificative atat in cadrul unei
populatii cat ~i la acela~i individ (funqie de varstal
~J..11.c.mmi..a.d11Jd.Clli11Lsustine capsula in menpnerea adiacenta a suprafetelor articulare
~i controleaza stabilitatea orizontala a articulatiei.
Ligamentul CQI11.C..rx;liJ.:d:JJ.lilfl:__de~i nu face parte direct din articulatia acromoiclaviculara din

. .

100

Anatomia func{ionafa a membrefor

punct de vedere structural, intervine insa functional in asigurarea unei mari stabilitati art.
acromioclaviculare. In componenta lui intra fig. fic?pozoid (lateral) ~i fig. conoid (media'l). De
multe ori aceste poqiuni ligamentare sunt separate de o bursa ~ide tesut adipos ceea ce ne indica
funcpi diferite ale fiecarei componente ligamentare.
Lig. trapezoid este de forma unui patrulater situat anterolateral predominant In plan frontal.
EI este ata~at inferior de fata superioara a procesului coracoid iar superioar ajunge Ia linia
trapezoida de pe fata inferioara a capatului acromial al claviculei. Marginea sa anterioara este
Iibera pe cand cea posterioara se une~te cu Jig. coronoid.
Lig. coronoidreprezinta fascicolul postero-medial fiind de forma triunghiulan'i cu baza in sus,
ata~andu-se de tuberculu conoid, iar varful de marginea psoteromediala, a procesului coracoid.
De~i ambele ligamente coracoclaviculare contribuie .la stabilitatea orizontala a art.
acromioclaviculare, ele sunt esenpalein prevenirea tuxatiilor superioare ale claviculei pe acromion. Subluxatia orizontala a art. acromioclaviculare poate aparea insa cu ligg. conoid ~i trapezoid intacte prin ruperea capsulara a Jig. acromioclavicular; Juxapa verticala insa nu se poate
produce decat cu ruperea ligg. coracoclaviculare.
Ambele poqiuni ale lig. coracoclavicular limiteaza rotatia scapulei ~i ambele componente
contribuie la transmi terea foqelor de compresiune de Ia scapula Ia clavicula. 0 cadere pe membrul
superior avandmana intinsa are tendinta de a translatascapula medial (prin impactul cu humerusul).
In timp ce scapula translateaza medial ~i implicit procesul coracoid executa o mi~care In acest
sens lig. trapezoid se tensioneaza, trasmitand fortele de impact claviculei ~i in final art.
stemoclaviculare. Rolul esenFal insaal Jig. coracoclavicularestein asigurarea rotatiei longitudinale
a claviculei necesara ridicarii complete a bratului.
Mj~U.d_n.r.ti.ku I are:
Suprafetele articulare ale articulatiei acromioclaviculare sunt mici cu o mobilitate relativ
limitata ~i cu mari diferente individuale. Din aceste considerente incercarile de a identifica axele
de mi~care in aceasta articu!ape sunt subiective.
MO!Tisciteaza trei grade de libertate cu trei axe de mi~carc care trebuie privite odata cu rotapa
scapulei.

RQtapg_ _sc_apuk_i

rf..
:;

.r ._:

,:

Din cele trei tipuri de mi~care citate de I\'forris rotapa scapulara reprezinta ni~carea primarp
Ia nivelul art. acromioclaviculare. Ea apare injurul unui ax anteroposterior situat intre articulatie
~i Jig. coracoclavicular. Rotapa scapulei permite fosei glenoide sa se blocheze in sus (rotatia 1n
sus a scapulei) sau lnjos (rotapa injos a scapulei). Rotapa ce a pare in articual tia acromioclaviculara
este identica ~i sinonima cu rotatia ce apare In art. scapulotoracica.
Alt~- mW;.a ri;
Celalalte tipuri de mi~care din art. acromioclaviculara sunt mai putin distincte ca rotatia
scapulei. Un tip de mi~care descris se petrece in plan frontal scapula apropiindu-se de coloana
vertebra Ia (adducpa scapulei) sau deparrandu-se de coloana vertebrala (abducpa scapulei ). AceasUi
mi~care de translape nu se executa strict in plan frontal ea urmarind curbura grilajului costaL
pentru a mentine contactul fe~ei anterioare a scapulei cu curbura orizontala a roracelui ..
Daca in articulatia scapulo-toracica mi~carea de abduqie apare ca o mi~care de pura translape
arunci scapula se va lndeparta de coloana vertebra !a, iar fosa glenoicla va privi catre lateral. Astfel
numai marginea vertebrala a scapulei va ramane In contact cu grilajul costal. In realitate abduqia
completa a scapulei va aduce fosa glenoida anterior, iar scapula in lntregime va fi in contact cu
grilajul costal. Astfel scapula va umari conturul corpului costal rotindu-se lnjurul unui ax vertical
de le nivelul articulatiei acromioclavjculare, marginea vertebrala a scapulei va privi posterior,
iar fosa glenoida anterior.
Rastumarea scapulei poate fi vizualizata ca o mi~care catre posterior a unghiului inferior a!

..-~

Articulafiile membrului superior

!OJ
ACROMION

CAPSULA ART!CULAR!S
I

I
r
I

LJG. TRANSTERS SUPERIOR


AL SCAPULE!

TENDONUL M. BICEPS BRAHIAL


SCAPULA

(CAPUL LUNG)\
\

CAVUM ARTICULA

SECTIUNE PRIN ARTICULA TIA UMARULUI


'

'

scapulei, in timp ce marginea superioara se rnuta anterioar lnjurul unui ax frontal. Aceasta mi~care
ca ~i anterioara, apare pentru a mentine contactul scapulei cu grilajul costal. Atunci cand scapula
se ridica sau coboara pe grilajul costal ea trebuie sa-~i modifice pozi~ia pentru a men tine contactul
total cu curbura verticaUi a coastelor. Aceasta modificare de pozitie necesita o mi~care posterioara
a unghiului inferior al scapulei, mi~care ce se petrece In art. acromioclaviculara in jurul unui ax
frontal.
Aceasta mi~care de rotape a scapulei Ia nivelul art. acromioclviculare apare de asemenea In
timpul rotatiei claviculare. Dadi nu exista articulape acromioclaviculara ~i clavicula este fixata
de scapula rotapa claviculei va implica propoqional ~i scapula deplasand unghiul inferior al
scapulei anterior In grilajul costal.
Art. acromioclaviculara permite in timpul rotarii claviculei ca scapula sa deroteze injurul unui
ax frontal permitand o mi~care posterioara a unghiului inferior al scapulei.
Avand In vedereconfigura~iasuprafetelor a rticulare din art. acromioclaviculareartrokinematica
pentru aceasta este aceea~i pentru rota~ie, alunecare orizontala ~i alunecare verticala. In fiecare
din aceste situapi suprafata articulara acromiala concava va aluneca pe suprafata articulan'i
claviculara convexa In aceea~i direqie cu mi$carile scapulare.

Articulatia umarul ui (glenohun1erala)


Articulatia umarului este de tip sferoidal, multiaxiala, cu trei grade de libertate, dispusa lntre
capul humeral ~i cavitatea glenoida a scapulei; este o articulatie instabila, fiind dependenta de
sustinerea mu~chilor mai mult dedit de forma ~i ligamentele sale.
Suprafetele articular~ sunt ovoidale. Convexitatea humerusului o depa~e~te in arie pe cea a

. .

102

Anatomia funcfiona/;i a membrelor

concavWitii glenoida!e, astfel di vine In


contact cu aceasta numai pe o arie restransa,
restul fiind In contact cu capsula articulara.
Cavitatea glenoidala este adancita de o
CANTILAJUL
margine fibrocartilaginoasa - spranceana
glenoidala (labrul glenoidal) ; ambele
suprafete articularesunt a co peri te de cartilaj
hialin, eel de pe humerus fiind mai gros
central, iar eel de pe scapula invers.
Congruenta completa se realizeaza cand
humerusul e abdus i rotat lateraL
Ligal:llimtele sunt capsu!are: g!enohumerale, coracohumeral i transvers humeral.
Cap_sJ.llafibroasa inconjoaraarticu!apa,se
insera medial pe marginea glenoidala in
exteriorul sprancenei glenoidale ~i pana Ia
baza procesului coracoid, incluzand inseqia
capului lung al m. biceps brahial; lateral se
insera pe colul anatomic al humerusului.
Este foarte Jaxa- oasele pot fi indepartate cu
2-3 em (o asemenea separare artificiala
necesita relaxarea parpi superioare prin
ARTICULA TIA
SCAPULOHUMERALA
,
abduqie).
Este suspnuta de tcndonul
-SECTIUNE SAGITALAsupraspinosu!ui, infraspinosului ~i rotundului mic (posterior),subscapular(anterior) ~i caput lung a] m. biceps (inferior); toti ace~ti mu~chi
formeaza o adevarata cupola ce intare~te capsula ~i o sustine activ. M. triceps brahial e separat
de capsula prin n. axilaqi vase!e circumflexe humcrale posterioare; inferior capsula este maiputin
!ntarita ~i in acela~i timp mai supusa Ja stress mecanic, fiind lntinsa puternic deasupra capului
humeral In abduqia completa a bratului. Capsula estc intari ta anterior de tendoanele mm. pectoral
mare $i rotund mare.
Capsula are de obicei doua sau trei deschicleri: una anteriorsub procesul coracoid conecteaza
articulatia cu o bursa sub tcndonul subscapular; CJ.a!ta 1ntre tuberculii humerali ce lasa sa treaca
tendonul capului lung al m. biceps brahial ~i teaca sa sinoviala $i o a treia (inconsranta) dispusa
posterior ce face legatura cu bursa de sub tenclonul m. infraspinos.
Liga._m.en_t~~

Ligammt.d..glt:dJQll!J.IIut:.r.ai..tl;
Anterior ex.isra trei ligamente glenohumerale, cc se vad mai bine din interiorul articulatiei: Jig
glenohumeral superior (supragleno-suprahumeral) trece din panea superioara a sprancenei
glenoidale ~i baza procesului caracoid pana !a partea superioara a colului humerali'ntre tubercu!ul
mic ~i marginea articularii. Liggleno!wmeral m[j/ociu(supragleno-prehumeral) ia na~tere printro inserpe larga de sub eel superior ~i merge pe rnarginea glenoidala anrerioara pana In treimea
inferioara, ~i rrece oblic inferolateral pentru a se insera pe tuberculul mic, In profunzimea
rendonului m. subscapular. Lig. g!enohumern! inkrior(pregleno-infrahumeral) este mai lung ~i
mai gros; ia na~tere de pe marginile anterioara, mijlocie ~i postcrioara ale sprancenei glenoidale,
sub linia epifizara ~i trece anteroinferior pentru a sc insera medial ~i inferior pe colul humeral.
Marginea anterosuperioara a Jig. glenohumeral interior e mai groasa ~i formeaza o " banda
superioanl".
~oracobum_t:L-ai reprezinta o ingro~are a capsulei articulare. El trece de pe partea lateral a

Articula(ij/e membrului :superior

103

L/G. HUMERAL TRANSVERS


CORACOHUMERAL PROCESUL CORACOID SEC!fONA T

GLENOHUMERAL

GLENOHUMERAL
MIJLOCIU
BURSA

GLENOHUMENAL

BIC!PITALA

INFERIOR

LIGAMENTELE ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE


-SCHEMA TIC-

LIG. CORACOHUMENAL

L/G.

MlfLOCIU
CILENO/!U/v!ERA L
INFERIOR

INFERIOR

GLENOHUMERAL
MIJLOCIU

INSERTIILE
LIGAMENTARE ALE ARTICULATIEI
SCAPULO-HUMERALE
'
,

'

''

!04

Aiwtomja funcponalii a membrelor

a radacinii procesului coracoid pana


LIG. TRANSVERS
LIG. CORACOACRDM!AL
In fata tendonului supraspinosului. SUPERIOR AL SCAPi/LEI
CAPSULA ARTICULAR,4
UgaJnentu.lbJJliLt:.lilLil-ansJ!crses te
o banda lata ce merge printre
tuberculii humerali, inserandu-se
superior pe linia epifizanl; transforma ~anlul intertubercular In canal,
comportandu-se ca un retinacul
pentru tendonul capului lung al
bicepsului brahial.
SCAPULA
MeJJl.brarLa.sjnovl;;tlli captu~e~te
HUMERUS
capsula ~i acopenl o parte din colul
INFERIOR AI. SCAPUL1
anatomic. Tendonullungal bicepsului traverseaza articulapa 1ntr-o
teaca sinoviala ce se continua In
LIGAMENTELE UMARULUJ
~antul intertubercular ~i tot colul
chirurgical.
LabruJg_kn_oJdfl.J este reprezentat de o margine fibrocartilaginoasa in jurul fosei glenoide, de
seqiune triunghiulara cu baza Ia marginea fosei iar varful in continua rea curbei glenoide; inserpile
sale sunt deficitare ~i sinoviala poate patrunde prin asemenea !ipse de substanta.
Bui.se1e__ sunt numeroase:
-i'ntre tendonul m. subscapular ~i capsula articulara
-lntre tendonul m. infraspinos ~i capsula articulara
-bursa subacromjafii- intre m. deltoid ~i capsula; se prelunge~te sub acromion ~i lig.
coracoacromial, pana Ia m. supraspinos.
-pe fa~a superioara a acromionului
-lntre procesul coracoid ~i capsula
-sub tendonul m. coracobrahial (inconstant)
-'i:ntre m. rotund mare ~i tendonul capatuluilung al m. biceps brahial
-anterior $i posterior de m. latissimus dorsi
IVliJ_<;_bjL_Ye_cinL sunt dispu$i sub forma de cupola:
-superior- 111. supraspinos
-inferior- capul lung al m. biceps brahial
-anterior- m. subscapular
-posterior- mm. infraspinos ~i rotund mare
-intracapsular- tenclonul capului lung a! m. biceps
N.B.: M. deltoid acopera articulatia anterior, posterior ~i lateral, hind dispus superficial de
cci lal p

mu~chi.

YiJ-_scul!!r.izaUa-~~.i.. imTYatia_<:.uticll.l~ti~i:

-arcere!esunt ramuri nutritive ce provin din aa. circum!kxe humerale anterioare ~i posterioare.
suprascapulara ~i circumt1exa scapulari'i.
-nervjj provin In principal din trunchiul posterior al plexului brahial, din nn. suprascapular
(partea posterioara ~i superioara), axilar (anterior ~i inferior) ~i pectoral lateral (anterior ~i
superior).
Mi.~ci:i[i iJ.l..artic_ulati~_;

Umarul,. ca orice articulatie


, sferoidala multiaxiala, poate efectua orice combinatie
' de rotatie
.,
sau rasucire de mare amplitudine. Clasic se descriu cup! uri de mi~cari: f7exie-extensk, abduc{ieadducpe, rotape !atera!ii-mediala, drcumducfie(combinatiacelor anteriormentionate). Laxitatea

Articulafiile membrului superior

105

capsulei ~i capul humeral care e mai mare dedlt fosa glenoidala superficiala permit o amplitudine
a mi~carii mai mare dedit in price alta articulape.
In analiza mi~carilor este de preferat alegerea scapulei ca punct de reper, in locul planurilor
anatomice conventionale; cand bratul atarna in repaus humerusul este u~or rotat medial. Flexia
aduce bratul anteromedial intr-o axa prin capul humeral perpendiculara in centrul fosei glenoide;
abducpa ~i adduqia apar intr-un plan vertical perpendicular pe eel al flcxiei-extensiei, axa fiind
orizontaUi prin capul humeral ~i paralela cu planul glenoidal; abduqia pura ridica bratul
anterolateral in planul scapulei. Totu~i, fat a de trunch i, flex ia ~i ex tensia sunt in planul paramedian,
abduqia ~i adduqia in plan sagital; ridicarea bratului vertical din flexie sau din abduqie sunt
insotite de rotatia humerala In sens opus.
Abduqia glenohumerala e decca. 90, dar s-au observat ~i unghiuri de 120; aproximati v 60
abducpe in plus apar in articulatiile sterno- $i acromioclaviculara; flexia contravertebrala ajuta
Ia aducerea bratului vertical. Totu$a, in timpulmi$carilor de ridicare activa a par mi~d1ri simultane
in articulatiile glenohumerala ~i acromioclavicularii, cu exceppa primelor 25-30 cand mi~carea
e in integime glenohumerala; pentru fiecare 15 mi~carea glenohumerala e de l oo iar cea scapulara
de 5.
In flexie humerusul se rasuce~te in unghi drept fata de planul scapulei $i rotatia scapulei nu poate
cre~te ridicarea faFi de cea obtinuta prin tlexie completa; daca humerusul flectat complet e ~i
abdus, rata rididirii crqte pana dl.nd humerusul ajunge in planul scapulei - cand se realizeaza
abduqia adevarata, ridicaera la 180 devine posihila. In rotane humerusul parcurge arproape un
sfert de cere injurul unei axe verticale; pentru a evalua aceasta mi~care cotul trebuie sa fie flectat.
In circumduqie capatul distal al humerusului descrie baza unui con cu varfulla capul humeral,
fiind mult amplificata de mi~carile scapulei.
Musc.hi.i ce produc mi~carile aqioneaza fie asupra centurii scapulare fie pe articulapa
glenohumeraUi. Ei sunt: mm. deltoid, pectoral marc, latissimus dorsi $i rotud mare, plus musculatura
posturala (subscapular, supraspinos, infraspinos, rotund mic).
-in tlexie intervin: mm. pectoral mare (partea claviculara). deltoid (fibrele anterioare),
coracobrahial asistat de biceps.
-in extensje: mm. deltoid (fibrele posterioare), rotundul mare (cu bratul atarnand); cand bra~ul
complet flectat e extins contra unei rezistente, m. latissimus dorsi ~i partea sternocostali'i din
pectoralul mare aqioneaza pana bratul ajunge in plan sagital.
-in abducfie: m. deltoid care, impreuna cu mm. subscapular, infraspinos ~i rotund mic formeaza
un cuplu ce realizeaza abducpa in planul scapular fara ca humerusul sa fie doslocat.
-In rota{ie medjaJii: m. pectoral mare, deltoid (fiber anterioare), latissimus dorsi, rotund mare
~i, pentru bratul atarnand, subscapular.
-In IVta{ie latera/a: mm. infraspinos, deltoid (fibre posterioare) ~i rotund mic
AnatQIDLe. clinicJl:
Luxapa umarului apare frecvent, caput humeral apasa $i poate leza partea anteroinferioarii a
capsulei unde e mai fragil3.; in prima fa~a luxapa e subglenoidala, apoi subcoracoidiana ~i
subclaviculara. Ligamentul inferior poatc fi intins sau disfuncponal prin ruperea inserpei sale
glenoide ce apare odata cu deta~area sprancenei, formand o !eziune Blankart tipica.
Daca apare anchiloza, deficitul de mi~care e parpal compensat de scapula. Pentru a preveni
anchiloza bratul trebuie pozitionat cu palma pe ceafa pentru a valorifica mi$carile scapulare.

Funqia integraUi a complexului umarului


Complexul articular al umarului acponeaza In modul eel mai optim pentru a realiza mi~carile
membrului superior de o amplitudine maxima.

J
.

106.

Anatomja funcfionafif a membrefor

Mi~dirile posibile numai in articula}ia glenohumerala nu pot realiza intreaga amplitudine a


bratului (abducpe sau flexie). Restul amplitudinii mi~dirilor este data de articulatia scapulotoracica prin intermediul articulatiei sternoclavi.cu!ara ~i a articulatiei acromioclaviculara. In
condipi normale fiecare din aceste articulatii acponeaza concomitent ~i coordonat fiind In
general numite mi~cari scapulo-humerale.
Articulatia scapulo-toracica contribuie a tat Ia flexia cat ~i Ia abduqia humerusului prin rotirea
in sus a fosei glenoidale cu 60 fata de pozitia sa de repaus. Humerusul desigur nu este fixat, dar
poate sa se mi~te independent In fosa glenoidala.
In articulatia glenohumerala sunt posibile mi~cari de Ia 0-90 sau chiar 0-120 (tlexie sau
abductie) in functie de variatii individuale.
'
'
'
Combinapa dintre mi~carile scapulare ~i humerale realizeaza amplitudinea maxima de 180
mentinandu-se un raport de 2 pentru articulapa glenohurnerala la 1o de mi~care in articulatia
sterno-toracica. Avand in vedere variatiile individuale diferiti au tori au raportat grade diferite de
abduqie dar ~i modificari ale raportului mi)carilor dintre articulapile glenohumerala ~i
sternotoracica (3/2).
Mi~carile in complexul articular al umarului pot fi 'in 3 scopuri
l) Distribuirea mi~carii lntre 2 articulatii permite o amplitudine crescuta a mi~carii avand
un compromis mic al stabilitapi fata de amplitudinea realizata intr-o singura articulatie.
2) Mentinerea fosei glenoidale intr-o pozipe optima pentru a receptiona capul humerusului,
va cre~te congruenta articulara, iar in acela~i timp scad foqele de forfecare articulara.
3) Mentinerea unei bune relatii intre lungimc/tensi une muscula ra prevenind astfel insuficienta
activa a musculaturii glenohumerale.
in timpul primelor 60 de flexie sau primelor 30 de abduqie a humerusului are loco mi~care
a scapulei in raport cu mi~carea glenohumerala. Astfel scapula realizeaza o pozitie de stabilitate
afta de humerus. In aceasta faza initiaHi apare o mi~care primara In articulatia glenohumeraHi, cu
toate di fortarea bratului poatecre~te contributia scapulara. Odata cu marirea gradului de mi~care,
cre~te ~i contributia scapulei ajungandu-se ia un raport 1/l cu mi)c3.rile glenohumerale. In
ultimele grade ale mi~carii se mare~te din nou importanta contriburiei articula~iei glenohumerale.
Walkerafirma ca raportul dintre mi$carile In articu!apaglenohumeraHi~i articula~ia sternotoracica
5:4 lntre 24 ~i ridicarea maxima a bratului In planul scapulei.
sunt de
.

J\!Ii~carile

!a nivelul umarului implicii acpunea concomitenta a articulatiilor sternoclaviculara


~i acromioclaviculara, sternotoracica ~i glenohumerala. Rotatia scapulei 'in sensu] acelor de
ceasornic (rotatia
sternoclaviculara $i
, in sus) cu 60 poate fi atribuita mobilitatii
, in articulatiile
'
acromioclaviculara produsa printr-un cuplu de foqe am. trapez $i m. serratus anterior. Ace~tia
sunt singurii mu~chi care realizeaza bascula scapulei.
FAZAI
Pentru a realiza rotapa In sus a scapulci sunt necesare combinarea contraqiei porpunilor
superioare ~i inferioare ale m. trapez cu poqi unile superioare ~i inferioara ale m. serratus anterior.
De~i contraqiile musculare ar trebui sa realizeze deplasari in articulatia acromioclaviculara,
tensionarea lig. coracoclavicular (extensor+flexor) impiedica mi~carile in aceasta articulatie.
Rotatia in sus a scapulei la nivelul articulapei acromio-claviculare va determina mi~carea In jos
a procesului coracoid. In acela~i timp prin blocarea procesului coracoid de clavicula prin ligamentul
coraco-clavicular se !mpiedica ~i mi~carile scapulei. Odata cu contraqia mu~chilor trapez-~i
serratus anterior se produce ~i mi~carea la nivelul articulatiei sterno-claviculare. Prin traqiunea

..

Articulafiile membru!ui superior

107

fibrelor musculare pe scapula ($i traqiunea directa a poqiunii superioare a trapezului de partea
laterala a claviculei) se ascensioneaza !?i clavicula. Ridicarea claviculei Ia nivelul articulatiei
sterno-claviculare va determina $i rota~ia In sus pana la 30 odata cu ascensionarea scapulei !?i
capatului lateral al claviculei.
Mi$carile scapulo-toracice apar In jurul unui ax care intersecteaza baza spinei scapulei $i
articulatia sterno-claviculara. Ascensionarea claviculei este controlata prin tensionarea
ligamentului costo-clavicular. Ascensionarea claviculei Ia nivelul articulatiei sterno-claviculare
nu determina $i rotatia scapulei $i claviculei la nivelul articulatiei acromio-claviculare. De$i
ligamentul coraco-clavicular pervine rotapa In sus a scapulei pe clavicula, ele permit un anumit
grad de translape Jaterala $i aproximativ 1oo de translatie mediala a scapulei pe conturul grilajului
costal.
Odata cu tensionarea ligamentului costo-clavicular scapula se va roti cu 30 In sus. Oind a pare
mi!?carea scapulo-toracica coraborata cu mi~carea gleno-humerala articulatia gleno-humerala va
privi In sus cu aproximativ 60 (folosind un raport de 2/1 ). Bratul va fi abdus 90-100 (30 sternotoracic + 60 gleno-humeral).
FAZA II
Odata ce mu~chii trapezi ~i serratus anterior continua sa realizeze o forta rotationala In sus a
scapu!ei, aceasta este Jimitata In mi$care de ligamentul conoid ~i trapezoid Ia nivelul articulatiei
acromio-claviculare ~i de ligamentul costo-clavicular la nivelul articulapei sterno-claviculare.
Procesul coracoid al scapulei trage In jos prin intermediul ligamentului coraco-clavicular
procesul conoid al claviculei (situat posterior). Mi$care rezultata este o mi~care de rota}ie a
clavicuki In jurul axului sau longitudinal.
Scapula fiind ata~ata de capatul lateral a! claviculei va 1nregistra o rotatie adiponala de 30
in sus lnjurul unui ax anterio-posterior prin articulatia acromio-claviculara (fig. 7-28 b). Articula\ia
acromio.:.c]aviculara poate realiza un maxim de 20 translatie laterala ~i 40 translatie mediala
a scapulei gasindu-~i astfel pozitia Ia nivelul grilajului costal.
Daca se accepta ca amplitudinea maxima a mi~dirilor de flexie ~i abducpe a humerusului este
180, ridicarea bratului la orizontala implica 60 mi~care In articulatia gleno-humerala ~i 30 in
articulapa sterno-toracica mi~carile scapulei fiind rea!izate de ridicarea claviculei in articulatia
sterno-claviculara.
Ridicarea bratului de la orizontala Ia verticala implica o mi~care aditiona!a de 60 glenohumerala $i 30c scapularii data de rota~ia clavicu!ei ~i mi!?carile acromio-claviculare. Pentru ca
clavicula sa se roteze In jurul axului sau longitudinal atat articula~ia sterno-claviculara cat ~i
articulapa acromio-claviculara trebuie sa se poata mi~ca liber.
Exista o serie de diferen~e intre ridicarea bra!ului In plan frontal $i cea in plan sagital.
Abducpa in plan frontal necesita o rotatie laterala concomitenta a humerusului pentru a realiza
Tntreaga cursa gleno-humera_Ia. De$i scapula se rote~te in sus In ambele cazuri flexia implica o
abduqie simultana a scapulei. Abduqia scapulei aduce fosa glenoidala inainte in linie cu diafiza
humerala. Daca nu se realizeaza acest obiectiv capul hurnerusului poate ramane neprotejat
posterior !?i pot aparea luxatii posterior de umar. in timpul abduqiei in plan frontal scapula tinde
sa ramana In pozitia sa de repaus sau In u~oara adducpe.
Anatomia functionala
'
Pentru a intelege factorii de stabilitate articuJara este necesara a intelege anatomia funqionala
normala a umarului. Stabilitatea articulara a umarului nu este data de caracteristicile anatomice
ale suprafetelor articulare. Capul humeral are o suprafa!ii mult mai mare ca suprafata articulara

Anatomja luncponafii a membrelor

108

a fosei glenoidale ~i numai 1/4 din suprafa~a


articulara a capului humeral se articuleaza cu
fosa glenoidala In orice pozitie a rticulapei.
Astfel fosa glenoidala apare destul de plata ~i
prea mica incomparatie cu capul humeral
pentru a determina o oarecare stabilitate.
Prezenta labrumului glenoidal este esentialil
el adancind glena cu 50% $i totodata marind
contactul humeralla 75%.
Capul lung a bicepsului care se insera in
partea superioara a articula{iei se integreaza ~i
este foarte greu de diferentiat de labrumul
glenoidal posterior. Matsen ~i Sidler afirma ca
labrumul poate preveni rotirea excesiva a
capul ui humeral. Capsula articulara a umarului
este pu{in rezisten ta fiind su b}i re ~i laxa oferind
o mica stabilitate articulara. Capsula articulara
este ranforsata anterior de cele trei ligamente
COAFA ROT ATORIE
gleno-humarale lngro~ari capsulare care
fuzioneaza cu labrumul glenoidal.
Ligamentul gleno-humeral superior se ata~eaza pe labrum unindu-se cu tendonul capului lung
al bicepsului brahial. La nivelul humerusului ligamentul gleno-humeral superior se ata~eaza la
nivelul colului anatomic humeral in partea antero-superioanl. Funqia principaHi a ligamentului
gleno-humeral superior este de prim stabilizator al inferioare humerale cat ~i anterior ~i posterior
Ia oo abduqie. CerceUirile lui Warren au aratat di tensionarea ligamentului gleno-humeral
superior scade translarea posterioara $i inferioanl.
Ligamentul gleno-humeral mijlociu prezinta o ata$are larga lncepand cu ligamentul glenohumeral superior de-a lungul marginii anterioare a glenei, pana Ia unirea treimii mijlocii cu
treimea inferioara a sprancenei glenoidale.
La nivelul humerusului ligamentul gleno-hurneral mijlociu se ata~eaza de humerus In partea
antefioara a colului anatomic. Ligamentul gleno-humeral mUlociu limiteaza rotapa externa
atunci dind bratul se gasqte in fazele de !nceput ale abduqiei pentru ca 1a 90 abduqie sa aiba
un efect minor.
Ligamentul gleno-humeral inferior se ata~eaza de spranceana glenoidala In toata portiunea
inferioara atat anterior cat ~i posterior. Ata~area humerala se gase~te sub nivelul cartilajului de
cre~tere in partea inferioara a colului anatomic ~i chirurgical a! humerusului. l\Jarginea anterosuperioara a ligamentului este de obicei mai lngro~ata, ca $i marginea postero-superioara in timp
ce poqiunea mijlocie este subpre fiind asemanaUi cu un hamac.
Odata cu rotatia externa a -bra~ului aceasta porpune mai subtire se deplaseaza anterior ~i
superior, in timp ce banda superioara se tensioneaza In posterioara se relaxeaza. In rotatia interna
fenomenele se petrec invers. Astfelligamentul gleno-humeral inferiorestc principalul stabilizator
peste 45 abducpe atat anterior cat $i posterior. Acest ligament se opune pozitiilor extreme
asigurand o buna rostogolire a capului humeral in fosa glenoiclala. Studiile lui Turkel arata ca nu
poate exista o luxatie scapulo-humerala daca ligamentul gleno-humeral este intact. In acela~i
context Warren demonstreaza ca ~i structurile articulare posterioare trebuie sa fie rupte pentru
aparea luxatia scapulo-humerala. De aceea complexul ligamentar gleno-humeral inferior este
considerat principalul stabilizator statical umarului iar structurile 1nconjuratoare trebuie privite
ca stabilizatori posteriori favorizand stabilitatea anterioara.
LIG. CORACOACROMIAL

Articu!a{ii/e membrului superior

/09

Stabilitatea dinamica a umarului contribuie In mod semnificativ In asigurarea stabiliUitii


generale prin acp unea mu~chilor periarticulari. Principalul mu~chi ex trinsec- del toidul- produce
o forta primara verticala avand tendinta sa deplaseze capul humeral superior. Mu~chii extrinseci
formati de coafa rotatorie realizeaza foqele de stabilizare. Matsen descrie stabilizarea capului
humeral data de forta de compresiune produsa de dinamica coafei rotative. Glausman arata ca
decelaqia excentrica sincrona impreuna cu contracpa concentrica a coafei rotatorii ~i a tendonul ui
bicipital este esntiala in stabilitatea gradelor medii ale mi~carii humerale. Contraqia asincrona
a musculaturii coafei rotatorii coraborata cu un suport Iigamentar inadcvat va determina defecte
ale stabiliatii dinamice sau statice in articulatia scapulo-humerala.
In cadrul stabilitapi umarului o importanta deosebWi o are mobilitatea sincrona a scapulei ~i
fosei glenoide odata cu mobilitatea in articulapa scapulo-humerala. Exista astfel o balanta
dinamica in pozitionarea fosei glenoide astfel !neat foqa de reaqie articulara sa produca o foqa
de compresiune ~i nu una de forfecare.
Odata cu funqia sincrona normal a a stabilizatorilor scapulari structurile articulare ale scapulei
~i fosei glenoide sunt mentinute in poziVa cea mai stabila din punct de vedere funqional.
Stabilizatorii scapulari sunt reprezentap de mu~chii serratus anterior, trapezius, latissimus
dorsi, romboizi ~i levator scapulae. Ace~ti stabilizatori fac ca sa orienteze mica cavitate glenoida
a scapulei in cea mai stabi!a pozitie in raport cu mi~carile capului humeral.
La nivelul umarului exista ~i posibilitatea de a atenua fortele excesive printr-un efect de "recul''
-cum se intampla in caderea pe mana intinsa. Aceasta forta brusca aplicata articulatiei umarului
este atenuata de alunecarea scapulei pe peretele toracic. Presiunea negativa intraarticulara
produsa de lichidul sinovial ~i efectul de vacuum prezinta totu~i un rol destul de mic In stabilitatea
articulatiei umarului.
I. Trohleea ca intreaga paleUi humerala nu se
anterioanl de 45.

gase~te

In axul diafizar ci are o orientare

2. Din aceasta cauza unii autori privesc articulatia humero-ulnara ca o articulatir in forma de
trohleea humerusului fiind concava in plan frontal ~i convexa In plan sagital. Capitulum-ul
humerusului ~i capul radial sunt reciproc convex/concave.

~a

Articulatia cotul ui
'

In cadrul articulatiei cotuluise discutadefaptuncomplex articular format din artt. humeroulnara


(intre trohleea humerusului ~i ~antul trohlear ulnar) ~i humeroradialii (intre capitulum humeral
~i capul radial). Este deci o articulatie sinoviala compusa, a direi complexitate cre~te prin
continuitatea cu articulatia radioulnara superioara.
Suprafe~articulare sunt reprezentate de trohleea humerala ~i capitulum humeral pe de o
parte, ~i ~antul trohlear ulnar respectiv capul radiusului pede alta parte. Trohleea nu e simetrica,
fiind mai extinsa lateral; in acest fel planul articulapei aflat Ia 2 em de linia interepicondilara este
impins infero-medial. Trohleea e mai mare ~i posterior iar aici marginea ei laterala e ascutita.
~antul trohlear nu e complet congruent: In extensie compleUi partea mediala a jumatatii sale
superioare nu vine In contact cu trohleea ~i o parte corespunzatoare din zona laterala pierde
contactul In flexie.
Trohleea are o suprafa~a selara asimetrica, de spirala compusa pe seqiune. Olecranul ~i partea
coronoida a ~antului trohlear sunt de obicei separate printr-o banda rugoasa acoperita de tesut
fibroadipos ~i membrana sinoviala.
Capitulum ~i capul radial sunt curbate reciproc: contactul e maxim cu radiusul semiflectat in

- .'

110

Anatomia functionala
a membre1or
., -.
.

HUMERUS--CAPSULA ARTICULARIS

LJG. COLATERAb..,_
RADIAL

',

.... ---

,LJG. COLA TERAL


ULNAR

LIG. /NELAR--. ...._


COARDA OBLJCA

M. BICEPS BRAHJA.L--(TENDON)

__ ULNA

RADiUS--_

ARTICULATIA COTULUI
-VEDERE ANTERIOARApronape. Marginea capului, mai proeminenta medial, se imbina cu $antul dintre capitulum
humeral i trohlee.
Articulatia humerolunara i humeroradiala fonneaza astfel impreuna o articula!ie mare uniaxiaUi,
cu capsula i membrana sinoviala unica, dit i cu ligg. colaterale puternice medial i lateral.
Capsula fibroasa este larga i subtire anterior. Se insera proximal pe fata epicondilului medial
i humerus deasupra foselor coronoida i radiala ~i distal pe marginea procesului coronoid ulnar
~i lig. inelar, fiind !n contiguitate pe parti cu ligg. colaterale ulnar $i radial. Anterior primete
numeroase fibre din m. brahial. Posterior este subpre ~i inserata pe humerus In spatele capitulumului pe marginea laterala a trohleei !n !ntregime cu exceptia paqii inferioare a marginii fosei
olecraniene i pe spatele epicondilului medial. Inferomedial ajunge Ia marginile superioara i
lateral ale olecranului i se co_ntinua lateral cu capsula radioulnara superioara pana la lig. inelar.
Are raporturi posterior cu tendonul tricepsului ~i cu m. anconeu.
Membrana sinoviala se !ntinde de la marginile articulare humerale, coronoida, fosele radiala
~i olecraniana pana Ia suprafata trohleara media Ia plata, surpafata profunda a capsulei i partea
inferioara a Jig. inelar. Patrunde !ntre radius ~i ulna sub forma nui fald sinovial semilunar ce divide
partial cavitatea articulara; !ntre capsula ~i sinoviaHi exista trei straturi de tesut adipos: eel mai
mare !n fosa olecraniana, este presat !n timpul flexiei de catre triceps: celalalte doua din fosele
coronoida i radiaHi sunt presate de brahial in timpul extensiei.
Ligamente:
Lig. colateral ulnareste o banda triunghiulara, cu partile anterioara, posterioara ~i inferioara
unite printr-o zona subtire. Partea cea mai rezistenta e cea anterioara: se insenl cu varful pe fap

Articula{iile membrului superior

Ill

....,

HUMERUS--fASC.

VERTICAL

"

(:::
.,
~

/
I

FASC. ORIZONTALEj> ;
I

"

OBL!CE

"
::::l

23
EPICONDILUL
MEDIAL

'

'

L/G.

COLATERAL
ULNAR

RADIAL

OLECRAN---

ARTICULATIA
COTULUI
,
-VEDERE POSTERIOARA-

epicondilului medial ~i cu baza proximal de tuberculul de pe marginea mediala a coronoidei.


Partea posteriaora, tot triunghiulara, se insera injos in spatele picondilului medial ~i pe marginea
mediala a olecranului. Intre acestea coboara fibre intermediare de pe epicondilul medial pe o
banda oblica inferioara, inte olecran ~i procesul coronoid.
Are raporturi cu mm. triceps, flexor ulnar al carpului ~i cu n. ulnar: de-a lungul, lui, anterior,
inseqia 111. flexor superficial al degetelor se lntinde de Ia epicondilul medialla marginea mediala
a coronoidei.
Ug. colateral radialse insera inferior pe epicondilullaterak ~i Jig. inelar, unele din fibrele sale
posterioare incruci~and lig. Ia capatul sau proximal. Se amesteca in tim cu inseqiile mm. supinator
~i scurt extensor radial al carpului.
Mu~chii_y~cini:

-anterior: m. brahial
-posterior: mm. triceps ~i anconeu
-lateral: mm. supinator ~i extensor comun a! degetelor
-medial: 111. flexor ulnar a! carpului ~i tendonul flexorului comun
Vasculariza~lli....sl_inervatia articulatiel:
-arterelesunt ramuri nutritive ce provin de Ia nivelul cercului arterial periarticular al cotului.
-nervii provin In principal din nn. musculocutan (din ramura pentru brahial inerveaza partea
anteriaora a capsulei) $i radial (din nn. pentru anconeu, partea anterolaterala ~i posterioara), dar
contribuie ~i nn. ulnar, median ~i interosos anterior. Cantin fibre vasomotorii ~i aferente
proprioceptive ~i pentru durere.

112

Anatomia functionala a membrelor


'

L/0. COLA TERAL ULNAR


(FASCICUL ANTERIOR)
..L::::!"""-....OUl:lrua

L/0. COLA TERAL ULNAR


(FASCICUL TRANSVERS)

'"'r.r~<AN

PROCESUL CORONOID

ARTICULA TIA COTULUI


'
-VEDERE MEDIAL~Mi~dirile

din articulatie;
Fiind o articulatie uniaxiaHi, articula~ia cotului permite doar mi~cari de flexie-extensie
acompaniate de o rotatie conjuncta - ulna In pronatie in extensie ~i in supinatie In flexie . Capul
radiusului poate fi simtit in spatele articulatiei in extensie completa, care e limitata de tensiunea
capsulei $i mm. anterioari; flexia e limitata In special prin apozipa paf!ilor moi. In flexia completa
marginea capului radial ~i varful procesului coronoid intra In fosa radiala ~i respectiv coronoida.
Cand antebratul e ex tins in lntegime ~i In supinatie, formeaza cu bratul un unghi de 163 ("unghi
de carare"), care dispare in flexia completa sau in pronatie.
Stabilitatea articulatiei cotului este asigurata de congruenta ~i geometria suprafetelor articulare,
integritatea capsulo-ligamentara, cat $i de buna funqionare a musculaturii periarticulare. 0
importanta deosebita o au mu$chii triceps brahial, biceps brahial, brahialis $i anconeul.
Medialligamentul colateral este un adevarat complex ligamentar format dintr-o componenta
anterioara, una posterioara ~i una transversa.
Cea mai U$Orde identificateste componentaanterioara ceformeaza totodata cea mai mare parte
a complexului ligamentar colateral medial. Componenta anterioara se insera pe partea mediala
a procesului coronoid fiind pus in tensiune a tat in flexie cat ~i In extensie. Componenta posterioara
este tensionata in flexie.
Complexulligamentar lateral este campus din ligamentul colateral radial, ligamentul colateral
lateral ulnar, ligamentul colaterallateral accesor ~i ligamentul inelar. Ligamentul colateral radial
pleaca de Ia nivelul epicondilului lateral pentru a se insera Ia nivelul ligamentului inelar de-a
lungul fibrelor capsulare. Ligamentul colateral lateral ulnar este format din fibrele posterioare
ale ligamentului colateral radial, care se extinct superficial pentru a traversa ligamentul inelar ~i
se insera pe creasta supinatorie a ulnei.
Ligamentul colaterallaterai accesor are originea pe epicondilullateral $i se insera pe marginea
inferioara a ligamentului inelar. Ele este in tins cand cotul este varizat. Ligamentul inelar stabilizeaza
capul radiusului in incizura radiala a ulnei.
Primul factor de limitare a extensiei sunt paqile mai anterioare ale corpului din care 70% este
dat de capsula anterioara.
Valgizarea cotu\ui In extensie tensioneaza ligamentul colateral medial, capsula ~i suprafa!a
articulara.
Varizarea cotului in extensie este limitata in mod ega! de suprafata articulara, de ligamentul
colateral medial $i de capsula.
In flexie, complexul ligamentar colateral medial reprezinta un factor important In cadrul

Articu/afjj/e membru/ui superior

113

parplor mai stabilizatoare in timp ce daca flexiei


i se asociaza ~i varizarea, aceasta reprezinta
structura prim stabilizatoare a cotului, asigurand
astfel 75% din stabilitatea generala a cotului.
In mi~carile cotului se produce frecvent foqarea
ANTERIOR
CAPSULA
In valgizare a acestuia. Pentru a preveni luxatia
ARTICULARA
postero-laterala (cea in U) a cotului este esentiala
SINO VIA LA
pastrarea intacta a ligamentului colateral medial
cat ~i a capului radial.
Articulatia humero-ulnara mentine stabilitatea
/~:,f FUNDUL DE SAC
cotului in flexie/extensie in timp ce articulapa
. I
I
INFERIOR
radio-ulnara mentine stabilitatea in valgus foqat
'I
transmitand
forte
,
, de incarcare verticala.
ll
'"
I
Articulatia cotului este compusa din doua
articulatii
, independente uniaxiale: articulatia
,
ARTICULATIA
COTULUI
,
humero-ulnara care esteo articulatie de tip ginglim
SECTIUNE
TRANSVERSALA
,
sau balama ~i articulapa humero-radiaHi ~i
articulatia radio-ulnara proximala, articu!api de
tip trahoid sau pivot. Astfel sunt permise doua grade de libertate Ia nivelu\ articulapei cotului.
Mobilitatea in articulatia cotului implidi rotatia ulnei pc humerus In timpul flexiei!extensiei
~i rotatia radiusului pe ulna in timpul supinatiei/pronatiei. Axul de flexie/extensie se gasqte in
mijlocul c~rcurilor concentrice date de trohleea ~i capitulum-ul humerusului fiind de 2-3mm in
diametru. Deoarece condilul humeral prive~te catre anterior axul de rotape al cotului se gase~te
anterior de planul median al humerusului fiind situat pe linia corticala anterioara a diafizei
humerusului.
Morrey ~i Chao au aratat ca flexia/extensia nu se petrec in acela~i plan cu diafiza humerala,
intre ele existand un "unghi de carare". Acesta este de 11 o valgus in extensie ~ide 6 varus in flexie
maxima.
Axul transvers de rotape radio-humerala coincide cu axul ulna-humeral. Axullongitudinal al
ant_ebratului trece proximal prin capul radial iar distal prin capul ulnei fiind oblic fata de axele
longitudinale ale radiusului ~i ulnei. Marimea amplitudinii normale a mi~carilor la nivelul
articulapei cotului este de Ia oo (extensie maxima) !a aproximativ !50 (flexie maxima).
Factorii de limitare anatomici ai mi~carii cotului includ geomerria suprafetelor articulare,
capsula, ligamentul ~i mu~chii periarticulari; impactul dintre procesul olecranian pe fosa olecraniana;
impactul dintre capul radiusului pe fosa radialii.
Rotatia este limitata pe rezisten~a pasiva a musculaturii pusa in tensiune, ligamentelor cat ~i
conflictului dintre mu~chiul flexor pollicis longus cu tlexorii degetelor.
Contactul dintre suprafetele articulare ale cotului se modifica odata cu pozitia cotului. In
extensie maxima contactul dintre suprafetele articulare este in regiunea infero-mediala a ulnei.
In celelalte pozitii eel mai mare contatc articular apare la nivelul incizurii trohleare trecand din
postero-lateral catre antero-medial.
Studiile electromiografice ale activitatii musculaturii cotului ne arata ca mu~chiul brahialis
este activ In cele mai multe pozitii de mi~care a cotului fiind eel mai importanr element a! flexiei.
Analiza statica a mu~chilor periarticulari ai cotului cat ~i fortele de reaqie articulara arata ca
fortele articulare cele mai mari sunt In extensie pe dind cotul flexat este capabil sa suporte sarcini
mai mari decat pe cotul extins. For!ele articulare cele mari se gasesc de asemeni In pronape.
Momentele de rotape in jurul axului humeral pot fi mari, mai ales cand sarcinile se exercita pe
mana avand cotul flectat.
~

Anatomia functionaJfi a membrelor

114

'

Morrey afirma ca foqa maxima la nivelul cottilui se af!a atunci cand cotul este flectat la goo
pe cand daca cotul este extins sau in flexie de 30 foqa maxima de flexie se reduce la o treime
sau Ia jumatate.
La nivelul cotului se poate dezvolta o foqa de 3 ori mai mare decat greutatea corpului in timpul
mi~carii de f!exie cu rezistenta exterioara.
Foqele de compresiune de-a lungul planului medio-lateral ce determina foqarea in valgus sau
varus sunt destul de mici comparativ cu fortele situate in plan sagital direqionate anterior sau
posterior.
Fortele distribuite la nivelul extremitatii distale a humerusului, sunt cele mai mari in direqie
posterioara, determinand blocarea anteriora a componentei distale humerale.
Avand cotul extins ~i incarcat axial, Ia nivelul articulatiei humero-ulnare se repartizeaza 40%
din sarcina, iar Ia nivelul articulatiei radio-humerale 50-60% din sarcina.
'
Avand cotul f!ectat la goo, fortele aplicate mainii dintr-o parte determina o forta rotationala
considerabila la nivelul humerusului distal. Fortele de tensiune exercitate Ia nivelulligamentului
colateral medial pot fi de aproape 2xG, iar foqele de compresiune la nivelul capului radiusului
reprezinta aproximativ 3xG. Daca capul radiusului este excizat, fortele se transmit ulnei, iar
tensiunea ligamentului colateral medial se adauga fortei humero-ulnare, care poate concentra
intreaga sarcina pe marginea laterala a procesului coronoid (fig. 8-31). Aceasta poate genera o
foqa aproximativ de gxg pe ligamentul colateral medial.
Bioroecanica cotului
Axul de mi~care al prono-supinatiei este un ax longitudinal situat intre capul radiusului ~i capul
ulnei. In supinatie ulna ~i radiusul sunt situate paralel, iar In pronape radiusul lncruci~eaza ulna.
in timpul mi~carii de prono-supinatie ulna se mi~ca relativ putin. Mobilitatea capatului proximal
al ulnei este neglijabila. Mobilitatea extremitapi distale a ulnei este de mica amplitudine. Capul
ulnei se deplaseaza distal ~i dorsal in pronape ~i proximal ~i medial in supinatie. De aceea capul
ulnei alunedi in incizura ulnara a radiusului, dintr-o pozitie distal-dorsala in pronatie intr-o
pozitie proximal volara in supinatie completa.
Amplitudinea mi~carilor in articulatiile radio-ulnare a fost evaluata Ia 150::: avand cotul f!ectat
Ia goo. Aceasta pozipe stabilizeaza humerusul astfel incat rotapa articulapei radio-ulnare poate
fi distinsa de rotatia ce apare la nivelul articulatiei umarului.
Daca cotul este ex tins, supinatia ~i pronatia activa se realizeaza cu o rota tie a umarului asociata.
Avand cotul intins, limitarea pronatiei poate fi determinata de tensiunea pasiva a mu~chiului
biceps brahii. In orice pozitie pronatia este limitata de incruci~area osoasa, dar ~ide tensionarea
ligamentului radio-ulnar posterior ~i de fibrele posterioare ale ligamentului colateral medial al
cotului.
Supinatia este limitata de tensionarea pasiva a ligamentului radio-ulnar anterior ~i de coarda
oblica. Ligamentul patrat limiteaza atat pronatia cat ~i supinatia, limitand rotatia capului radial.
Ligamentul inelar ajuta 1~ menpnerea stabilitapi articulatiei radio-ulnare superioare prin
mentinerea radiusului in stransa legatura cu incizura radiala.
Agenti motori:
-In flexie- mm. brahial, biceps ~i brahioradial (activiatea lui predomina In f!exia cu viteza
crescuta; datorita insertiei aqioneaza mult mai bine in semipronape); pot acpona lmpotriva
rezistentei ~i rotundul pronator ~i flexor radial a! carpului.
-in extensie-mm. triceps,anconeu~igravitatia; In extensia rapida poatefi activ$i brahioradialul
Actiuni musculare
'
Mu~chii

pronatori realizeaza mi~cari de pronatie prin tracpunea radiusului astfel !neat diafiza

Articula{iile membrului superior

115

~i

capul distal al radiusului sa se roteasca peste ulna. Mu~chiul pronator teres contribuie cu o parte
a foqei sale Ia stabilizarea articulapei radio-ulnare superioare. Componenta translatorie a
mu~chiului pronator teres ajuta !a mentinerea contactului capului radial ca capitulum-ul.
Pronatorul pat rat acponeaza ca pronator" rapid" sau "!ncet" dar totoda ta men tine ~i compresia
articula{iei radio-ulnare distale.
Supinatorii aqioneaza ca ~i pronatorii prin tracpunea diafizei ~i capatului distal al radiusului
peste ulna.
Activitatea bicepsului este evidenta In toate cazurile dind supinatia se realizeaza contra
rezistentei ~i in timpul supina{iei rapide cand cotul este flectat Ia 90. Activitatea bicepsului este
cea mai evidenta atunci dind se folose~te ~urubelnita pentru ln~urubare.
Mu~chiul anconeus este activ atat in supinatie cat ~i In pronatie. Analizand testele izomerice
asupra musculaturii cotului, acesta fiind flectat la 90, s-a constatat ca musculatura flexoare a
cotului este mai puternica dect cea extensoare, iar musculatura supinatorie mai puternica decat
musculatura pronatorie.

Articulatiile radioulnare
'

Radiusul ~i ulna se articuleaza prin doua articulatii sinoviale, una superioarii (proximala)
cealalta inferioara (distaHi), precum ~i printr-o membrana interosoasa ~i un ligament.

~i

ArticulaFa radioulnara proximala:

l
!

Articulatia radioulnara proximala este un pivot uniaxial!ntre circumferinta capului radial ~i


inelul fibro-osos alcatuit din incizura radiala ulnara ~i lig. inelar.
Lig ..inclar_este o banda puternidi ce inconjoara capul radial, mentinandu-J!n incizura radiaHi;
formeaza cam 4/5 din inel, se insera pe cele doua margini ale incizurii ~i se poate divide in mai
multe benzi. l\.1arginea proximala se une~te cu capsula articulatiei cotuluL mai putin In partea
posterioara unde capsula trece profund de ligament pentru a se insera pe marginea inferioara ~i
posterioara a incizurii radiale; din marginea distala se desprind cateva fibre ce tree peste membrana
sinoviala care se reflecta, pentru a se ata~a lax de colul radial. Exista ~i un ligament sub{ire, patrat,
ciue acopera membrana articulara pe suprafata distalaa articulatiei. Suprafata externa e lig. inelar
se une~te cu Jig. colateral radial ~i pe ease insera o parte din m. supinator. Posterior se afla m.
anconeu ~i a. recurenta interosoasa; intern ligamentul e acoperit de cartilaj acolo unde vine In
contact cu capul radial; distal e acoperit de membrana sinoviala, ce se reflect a pana pe colul radial.

Jonctiunea radioulnara mediana


'

Este o sindesmoza alcatu!ta dintr-o coarda oblica ~i o membrana interosoasa.


Coa.Lda oblica este o banda fasciala mica, inconstanta, plata, pe capul profund al m. supinator,
ce se intinde de pe partea laterala a tuberozitapi ulnare pana Ia radius u~or distal de tuberozitatea
sa. Fibrele sale sunt perpendiculare pe cele ale membranei interosoase, semnificatia funqionala
a acestui aspect fiind !nsa incerta.
Membrana interosoasa este lata, subtire, alcatuita din fibre de colagen ce se intind intre
marginile interosoase radiala ~i ulnara, partea sa distala inserandu-se pe zona posterioara a
marginii radiale. Membrana este deficitan'i proximal, i'ncepand Ia 2-3 em de tuberozitatea radiaUi;
este mai lata Ia mijloc ~i prezinta o apertura ovala langa marginea sa distala, prin care tree vasele
interosoase anterioare spre zona posterioara a antebratului; lntre marginea proximala ~i coarda
oblica exista o fanta prin care tree vasele interosoase posterioare. Membrana serve~te ca suport

...

116

Anatomia functionala
a membrelor
,

pentru inseqia mu~chilor profunzi ai antebratului; e tensionata dind mana este la mijloc intre
pronatie i supinatie, i e complet ralaxata in pronatie/ supinatie totala. Anterior, membrana vine
in raport in 3/4 proximale cu m. flexor al policelui (lateral) ~i m. flexor profund al degetelor
(medial), intre ei cu manunchiul vasculonervos interosos anterior, iar in 114 distala cum. patrat
pronator, iar posterior cu mm. supinator, abductor lung al policelui, lung ~i scurt extensor ai
policelui, extensor al indexului, iar distal cu a. interosoasa anterioara i n. interosos posterior.
Articulatia radioulnara distala
'

.2:

:;;;:.. :

Articulatia radioulnara distala este un pivot uniaxial inte capatul convex distal al ulnei i
incizura ulnara concava a radiusului; aceste suprafete sunt inconjurate de o capsula ~i conectate
printr-un disc articular; capsula fibroasa e mai groasa In fata i in spate, proximal e lax a ~i captu~ita
de membrana sinoviala care patrunde intre radius ~i ulnaa in fata partii distale a membranei
interosoase formand recesu/ saccifo1m.
VascularizaUa si inervatia articulatiej:
-artere/esunt din ramurile palmare ~i dorsale ale a. interosoase anteriore, precum ~i ramuri din
aa. ulnara ~i interosoasa posterioara
-nervii provin din n. interosos anterior (ramura a n. median)
Discul articular este de natura fibrocartilaginoasa (colagen cu putine fibre elastice la tineri)
i triunghiular, Iegand capetele distale ale ulnei ~i radiusului; e mai gros Ia periferie, iar centrul
poate fi uneori perforat. E ata~at printr-un varf gros intr-o depresiu e situata inte procesul stiloid
ulnar ~i supafata articulara, iar baza se insera pe spina dintre incizura ulnara ~i suprafata articulara
carpiana a radiusului. Marginile sunt unite prin ligamentele carpale adiacente, suprafetele sunt
netede ~i concave: cea proximala se articuleaza cu capul ulnar, cea distal a face parte din articulatia
radiocarpiana. Discul degenereaza lent cu cre~terea in varsta (scade celularitatea, se pierd fibrele
elastice, are loco degenerescenta mucoida, se fragmenteaza fibrele de colagen, concomitent avand
loc procese de ulcerare, subtiere i perforare).
Miscarile articulare:
In articulatia radioulnara distaHi au loc pronatia ~i supinatia mainii; In pronatie radiusului se
rasu~e~te anteromedial peste ulna, capatul proximal ramanand lateral iar eel distal ajungand
medial. In timpul acestei aqiuni membrana interosoasa devine spiralata. In supinatie radiusul se
lntoarce Ia o pozitie Ia terala ~i para lela cu ulna. Astfel mana poate fi intoarsa pana Ia 140-150,
iar cu cotul extin pana Ia 360 prin rotatia humerala ~i mi~carile scapulei; puterea e mai mare in
supinatie, cu atat mai mult cu cat aceasta e o mi~care antigravitationala.
Axa pronatiei ~i supinatiei este o linie care trece prin centrul capului radial (proximal) ~i prin
inseqia ulnara a discului articular (distal); mai corect este axa mi~carilor radiusului in relatie cu
ulna ~i nu dimane neschimbata, fiind deplasata lateral in pronatie ~i medial in supinatie.
Mi~cari/e accesOJii includ translaFa anterioara ~i posterioara a capului radial pe incizura
radiala ulnara, ~i respectiv ale capului ulnar pe incizura ulnara radiala.
Agentii motori:
-in prona{ie- m. patrat pronator, ajutat in mi~carile rapide ~i contra unei rezistente de m. rotund
pronator; e facilitata de gravitatie
-in supinafie- m. supinator, ajutat de biceps in mi~carile rapide, din flexie .
Anatomie clinica:
Cea mai comuna este Iuxatia posterioara cu ulna in abductie; prima e frecvent insotWi de
'
'
'
fractura procesului coronoid. DatorWi ligg. colaterale epicondilul medial e frecvent smuls in
luxatiile laterale.
~~ sinovita acuta cavitatea articuara destin de, proeminand mai ales in jurul olecranului datorita

Articulafij/e membrului superior

117

HUMERUs--CAPITULUM
HUMERAL

'

CAPSULA

',

ARTICULARA

CAPUL RAD!USULUI- ..._

..._ TROHLEEA HUMERALA


CA V!TATEA
ART!CULARA

COARDA OBLICA

'

''

--)MEMBRANA !NTEROSOASA
/

--ULNA
RADIUS---

ARTICULATIA COTULUI, MEMBRANA INTEROSOASA


~I

ARTICULATIA RADIOULNARA DISTALA


'

-- ------- ----------

Anatomia 'functiona/fj a membrelor

118

'

MEMBRANA INTEROSOASA
ULNA

A ANTEBRA JULUI RADIUS


L/0. INTEROSOS
/ INTERCARPIAN
ARTICULA JIA

ARTICULA JIA
DISTALA

',

DISCUL ARTICULAR

'

LIG. COLA TERAL


',

''

RADIAL AL

'

CARPULUI
LIGG. INTEROSOASE
,J INTERCARPIENE

L/0. COLA TERAL

//
,-"'/

,..,. /

ULNAR AL CARPULUI

OSUL PIRAMIDAL---

OSUL TRAPEZOID
OSUL TRAPEZ
ARTICULA JIA

OSUL HAMA T-- _

CARPOMETACARPIANA
OSUL MARE_-#=~@~%@~~~~~~
AR T/CULA TIE
fSl

A POLICELUI

CARPOMETACARPIANA
ART!CULATJA

\
\

\
\

ARTICULA TJE CARPOMETACARPIANJ.


L/GG. METACARPIENE INTEROSOASE

ARTICULATIILE RADIOCARPIANA, INTERCARPIENE

SI

CARPOMETACARPIENE

laxit<'itii capsulei in aceasta zona.


Luxapa numai a capului radial nu e neobi$nuWi, mai ales la tiner dupa caderi pe o mana cu
antebra~ul ex tins ~i In supina~ie, capul fiind deplasat anterior cu ruptura lig. inelar. Ocazional,
poateapareosubluxatie lacopii,capul radial fiinddeplasatdistal'in Jig. inelardatoritadimensiunilor
scazute.
Raporturile cu articulatiile vecine
Localizarea musculaturii mainii ~i pumnului Ia nivelul cotului cat ~i faptul ca ace~tia traverseaza
cotul, creeaza rela~ii stdinse a tat structurale dit ~i funqionale i'ntre cot ~i complexul mana-pumn.
Complexul cotului afecteaza ~i este afectat de musculatura mainii ~i pumnului. Anatomia
musculaturii mainii ajuta Ia stabilizarea capsulei articulatiei cotului. In timpul contraqiei
musculaturii mainii ~i pumnului se produce compresiunea suprafetelor articulare ale cotului.
Modificari ale pozitiei corpului ~i antebratului vor determina schimbari ale lungimii musculare
afectand funqia acestor mu~chi Ia nivelul mainii ~i pumnului.
Stabilizarea cotului prin contraqia musculaturii este necesara pentru menpnerea cotului lntro anumita pozitie pentru o funqionalitate buna a mainii.
Este biaxiala, elipsoidala, formata din capatul distal a! radiusului ~i discul articular triunghiular
cu scafoidul, semilunarul ~i piramidalul. Proteqia pe suprafata a articulapei este o linie cnvexa
superior ce une~te procesele stiloide radial ~i ulnar.
Capsula fibroasa este captu~ita de membrana sinoviala care de obicei e separata de cea a

Articulapde membrului superior

119'

articulatiilor radioulnara inferioara ~i intercarpiene, dar prezinta un reces prestiloidian anterior


de discul articularce urea pe langa procesul stiloid. Capsulae lntarita de ligg. palmar radiocarpian,
palmar ulnocarpian, radiocarpian ~i ulnocarpian dorsale, precum ~i de ligg. colaterale radial ~i
ulnar.
Vascularizatia Si inervapa articulatiei:
-arterele sunt ram uri din: a. interosoasa anterioara, rr. carpiene anterioare ~i posterioare din
aa. radiala ~i ulnara, rr. recurente ~i metacarpiene palmare ~i dorsale din arcul palmar profund.
-nervii provin din nn. interoso~i anterior ~i posterior
Miscarile le lnso!esc pe cele ale artt. intercarpiene ~i mediocarpiene.

Articulapile intercarpiene
Conecteaza oasele carpiene ~i pot fi rezumate astfel:
-articulapile randului proximal al oaselor carpiene
-articulafiile randului distal al oaselor carpiene
-art. mediocarpiana

Articulapile randului proximal carpian


Scafoidul, semilunarul ~i piramidalul sunt conectate prin:
-ligg. dorsale ~i palmare: sunt transversale, cele palmare fiind mai slabe;
-ligg. interosoase: doua fascicule inguste, unul intre scafoid ~i semilunar, celalalt lntre semilunar
~i piramidal, formeaza partea conexa a articulafiei radiocarpiene.
Pisiformul se articuleaza cu fata palmara a piramidalului printr-o articluafie sinoviala mica,
ovala, aproapeplata, ceprezinta~i ocapsula subtire. Ligg. suntcapsulr, pisohamat~i pisometacarpian.

Articulapile randului distal carpian

~i

Oasele sunt conectate prin :


-ligg. dorsale ~i palmare: se intind inrte trapez ~i trapezoid, trapezoid ~i osul mare, osul mare
hamat
~ligg. interosoase: mai groase dedit cele ale randului proximal, unesc cele patru oase

Articulapa mediocarpiana
Se afla inte scafoid, semilunar ~i piramidal (proximal) ~i trapez, trapezoid, osul mare ~i hamat
(distal); este alcatuita din doua compartimente- medial ~i lateral.
Ligg. sunt dorsale ~i palmare, colaterale ulnar ~i radial.

Mi$carik Ia nivejy/ carpului:


active sunt flexia (85), adducpa (deviapa ulnara - 45), t:7bduc{ia (deviafia radiala
- !5) ~i circumduqia.
Amplitudinea tlexiei este mai mare in articulatia radiocarpiana, pe cand extensia se executa
mai mult din articulafiamediocarpiana; aceste mi~cari sunt limitate in principal de mm. antagoni~ti:
astfel, flexia e limitata cand degetele sunt flextate, datorita tensiunii crescute in extensori.
Adduqia e mai ampla decat abducpa, probabil datorita situarii mai proximale a stiloidei
ulnare; se executa mai ales in articulatia radioacarpiana. 0 mare parte din suprafata articulara a
scafoidul ui devine subcapsulara ~i formeaza o proeminenta neteda, convexa, palpabila In tabachera
anatomica.
Mi~carile

Anatomia functionalff a membrelor

120 .

'

Abduqia din pozitie neutra apare in articula~ia mediocarpiana, fara ca randul proximal sa se
mi~te, mi~carile innd limitate de mm. antagoni~ti ~i la extreme de ligg. colaterale carpiene.
Circumduqia mainii nu e rotatorie, ci o succesiune de flexie, adduqie, extensie ~i abductie
sau invers.
Mi~carile de adduqie-abduqie au o valoare funqionala deosebWi, mai ales in manipularea
obiectelor.

Articulatia carpometacarpiana a policelui:


Este articulape selara intre baza primului metacarpian ~i trapez, e foarte mebila datorita
suprafetelor articulare extinse ~i topografiei. Are o capsula fibroasa dar laxa; membrana sinoviala
e separata. Ligg. sunt: lateral (larg, de pe fata laterala a trapezului pe fata radiala a bazei
metacarpianului I), anterior ~i posterior (benzi oblice ce converg spre fata ulnara a bazei
metacarpianul ui).
Raporturi:
Suprafata palmara e acoperita de mm. eminentei hipotenare, cea dorsala de extensorii lung ~i
scurt ai policelui. Medial se afla primul spatiu interosos dorsal ~i tendonul m. flexor lung al
policelui; lateral se afla tendoanele mm. lung abductor al policelui ~i scurt extensor al policelui.
Mi~cari:
A

Mi~carile active ce se produc sunt de

flexie-extensie, abducpe-adduc(ie, rotape~i circumducpe.

In pozitia de repaus a metacarpianului flexia ~i extensia sunt paralele cu planul palmar, abductie
adduqia perpendiculare; flexia e acompaiata de rotatie mediala. Contracpa m. scurt flexor a!
policelui asistat de m. opozant al policelui realizeaza opozitia policelui.
Agenti motori:
-flexie- mm. flexor scurtal policelui ~i opozant ai policelui, ajutaF de m. flexor lung a! policelui
cand celalalte articulatii ale policelui sunt flectate.
-extensie- mm. abductor lung al policelui ~i scurt ~i lung extensori a! policelui
-abduc(ie- mm. abductor lung ~i scurt ai policelui
-addcu(ie- m. adductor al policelui
~circumducfie- toate grupele musculare de mai sus aqionand consecutiv.

~i

Eunqia pumnului
Micarile la nivelul articulatiilor radio-carpiene sunt predominant de alunecare a nindului
carpian proximal i adiscului radio-ulnar.
Din cauza suprafetei convexe a oaselor carpiene, ce se mica pe suprafata concava a epifizei
distale a radiusului i a discului radio-ulnar, alunecarea randului carpian proximal se realizeaza
In direqie opusa mi~carii maif!ii. De exemplu in flexia mainii, carpienele alunedi dorsal pe radius
i disc, in timp ce in devierea ulnara carpienele se deplaseaza radial.
Controlul acestei translatii este realizat de ligamente dar i de structura osoasa. In deviatia
radiala, randul carpian proximal se transleaza ulnar, fiind controlat de ligamentul co lateral ulnar
~i ligamentul ulno-carpian care devin tensionate. De asemeni scafoidul poate limita mi~carea prin
impactul cu procesul stiloid radial.
Mobilitatea la nivelul articulatiei radio-carpiene este data de o combinatie unidi a fortelor
active ~i a celor pasive. Din cauza ca nu exista forte musculare direct aplicate pe randul proximal
de carpiene, acestea servesc ca o articulatie mecanidi intre radius ~i randul distal de carpiene pe
care se aplica fortele musculare.
S-a sugerat faptul di randul proximal de carpiene este de fapt un segment intercalat, mijlociu,

ArNculapde membrului superior

121

intr-a articulatie cu trei piese. Mecanismul de stabilizare a mainii astfel ar parea sa fie un pod
intercarpian reprezentat de scafoid ~i de complexul ligamnetar al mainii.
Euncpa primei ar.ticulatii carpo-metacarpien_e
Prezinta o direqie ~i o amplitudine mica, realizand opozitia policelui. Opozitia policelui este
esentiala in: abduqia, flexia ~i adduqia metacarpianului I, asociata cu o rotatie simultana. Aceste
mi~cari modifica orientarea metacarpienelor, adudind policele inafara planului palmei, ~i
pozitionandu-1 astfel incat sa poata lua contact cu celelalte degete. Semnificatia funqionala a
articulatiei carpo-metacarpiene a policelui cat ~i mi~carea de opozitie a policelui poate fi
apreciata in prehensiune. Cand prima articulatie crpo-matacarpiana este sudata in extensie ~i
adduqie (artrodeza) nu se mai poate realiza opozitia.

Articulapile metacarpofalangiene:
De obicei considerate elipsoidale, dar capetele metacarpienelor adaptate la concavitatile
superficiale ale bazelor falangelor nu sunt regulat convexe, ci paqial pe fata palmara - deci
aproape bicondilare. Fiecare articulatie are un lig. palmar ~i doua ligg. colaterale.
~palmare sunt fibrocartilaginoase dense, groase, situate intre ~i legate de ligg. colaterale;
se insera lax pe metacarpiene dar ferm pe baza falangelor. Fetele lor palmare sunt in conact cu
ligg. palmare transversale profunde ~i se formeaza un ~ant pentru tendoanele flexorilor.
Ligg. metacarpiene transverse profunde sunt trei benzi late, scurte, ce conecteaza ligg. palmare
ale artt. metacarpofalangiene II - V ~i vin in raport anterior cu mm. lombricali ~i manunchiurile
basculonervoase digitate, iar posterior cu mm. interoso~i. Pe ambele paqi ale articulapilor
metacrpofalangiene III ~i IV ~i pe fetele ulnara a celei de-a 11-a ~i radiala a celei de-a IV-a ecista
benzi transversale din expansiunile dorsale digitate cu se unesc cu ligg. transversale profunde;
anterior de aceasta banda se afla mm. lombricali ~i insertiile falangiene ale interoso~ilor dorsali,
iar posterior se afla restlu insertiilor interoso~ilor dorsali ~i cele ale interoso~ilor palmari.

L/G. METACARPIAN

---~

PALMAR

SANT PENTRU TENDOANELE


FLEXOR/LOR

PROX!.'v!ALA

ARTICULA TilLE METACARPOFALANGIENE


'

~I

INTERFALANGIENE

122

Anatomia func{ionalii a membrelor

Ligg. colaterale sunt corzi rotunde, putemice ce flanceaza articulatiile, fiecare inserandu-se
pe tuberculul posterior ~i foseta adiacenta de pe capul metacarpian, mergand distal de pe fata
anterioara a bazei falangei.
Mi.scarile In articulatie:
- flexia este d cca. 90, extensia doar dHeva grade; ambele sunt limitate de musculatura
antagonista, dar flexia se termina datorita rezistentei opuse de un obiect strans In mana.
-adduc{ia ~i abducpa sunt de mica amplitudine.
Articulapa metacarpofalangiana a policelui are o rata de flexie-extensie de cca 90, iar
adductie-abductie
'
, de cca. 25.
Agenti motori:
-flexie- mm. flexor al degetelor superficial ~i profund, asistap de lombricali ~i interoso~i ~i
de flexorul scurt al degetului mic, flexor lung ~i scurt ai policelui
-extensie- m. extensor a! degetelor pentru degetele III ~i IV, asistat de extensor a! indexului
~i extensorii degetului mic, lung lung ~i scurt ai policelui
-adduc{ie- cu degetele extinse, mm. interoso~i palmari; In flexie predomina mm. flexori lungi;
pentru police mm. adductor al policelui ~i primul interosos palmar
-abduc{ia- cu degetele extinse, mm. interos~i dorsali asistati de extensorii lungi cu exceptia
degetului mijlociu ~i de m. abductor al degetului mic, m. abductor scurt al policelui. Cu degetele
flectate abducpa activa e imposibila, datorita modificarii axei de tragere a interoso~ilor ce devine
paralela cu axa mi~carii.

Articulapile interfalangiene
Sunt articulatii uniaxiale de tip trohleartroza, fiecare cu o cpsuHi fibroasa, un lig. palmar ~i doua
colaterale; tendoanele extensorilor lungi iar locul Jig. capsulare dorsale.
~_rile dorsale:
Mi~carile active sunt flexia ~i extensia mai ample In articulapile; flexia e considerabila,
extensia e limitata de tensiunea din flexorii degetelor ~i oprita de tensiunea din ligg. pal mare ~i
compresia conarticulara.
Miscari accesorii:
Sunt de rotafie limitata, abduqie, adduqie, translatie antero-posterioara, ~i permit degetelor
-
_ ,_
sa se adapteze la forma obiectelor prinse In mana.
A~motori:

-flexie- in articulatiile proximale, mm. flexori ai degetelor superficiali ~i profunzi; in cele


distale, m. flexor profund al degetelor; pentru police, m. flexor lung al policelui
-extensie.-::: oiin. extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor lung al policelui in
asociatie cu extensor lung al policelui ~i abductor lung a! policelui.

LIGG. COLATERALE

ARTICULATIILE DEGETELOR
'
--VEDERE PALMARA-

Articufa{ii!e membru!ui superior

123

LIG. RAD!OCARP!AN
DORSAL
LIG. COLA TERAL
L!G. COLA TERAL ULNAR AL CARPULU!

ARTJCULA TJA

LJGG. CARPOMETACARPJENE
DORSAL
LJGG. METACARPIENE

... ,_ ..........
"' .._

DORSAL

_-- OSUL TRAPEZOID

~.~~~a.

COLATERALE

ARTICULA TJA METACARPOFALANGIANA


\

ARTJCULATJA JNTERFALANGJANA
\

'\

'
PALMAR

ARTICULATIILE ~I LIGAMENTELE DE PE FATA DORSALX.. A MAINII

. .'

Anatomia functionaU a mcmbrelor

124

'

MEMBRANA INTEROSOASA A
ANTEBRA TULUI
ULNA
I

OSUL SEMILUNAR

I ARTICULATJA RADIOULNARA

\
\
\

LIG. RADIOCARPIAN PALMAR

''

DISTALA
LIG. COLA TERAL ULNAR

''

.AL CARPULUI

L!G. RADIAT AL CARPULUI-...,.' ' ,

"''" '

L/G. COLA TERAL RADIAL ,

.....

AL CARPULUI
OSUL MARE'-..

.... .....

\
\'
\'

'

..... ....

/A

II

......

OSUL PISIFORM

/"

/ / LIG. PISOHAMA T

,/'/

......

''/'>uc.
/

PISOMETACARPIAN

ARTICULATfA CARPOMETACARPIANA

CARLIGUL OSULUI
HAMAT

A POL!CELU/
L!GG. COLA TERALE

CARPOMETACARPIAN

I\

PALMAR

VAGINA FIBROASA,,,' \

,.

PALMAR

M.

LIGG. METACARPIENE
AL DEGETELOR

TRANSVERSE PROFUNDE

(TENDOANE}
ARTICULA TfA
M. FLEXOR PROFUND
AL DEGETELOR '- ~
(TENDOANE)

META CARPOFALANGIANA

" ' "' ',

ARTICULA TilLE

'''

''

INTERFALANGIENE

'

'''

'

ARTICULATIILE ~I LIGAMENTELE DE PE FATA VENTRALX. A MAINII

Anatomia topografica a membrului superior

125

Anatornia topografica
a

membrului superior
Axil a
(Axilla)
Axila este o regiune topografidi ce cuprinde toate par~ile moi situate intre articula~ia scapulohumerala ~i peretele toracic. Ea are forma piramidala (cu bra~ul in abduqie), prezentand patru
pereti, un varf ~i 0 baza.
Peretele anterior este format din mm. mare pectoral ~i mic pectoral impreuna cu fasciile lor.
Ei sunt acoperi~i de fascia superficiala, tesut subcutanat ~i piele.
La nivelul acestui perete se gase~te ~antul deltoidian delimitat astfel:supenor- clavicula,
inferior- m. mare pectoral (margine inferioara), lateral- m. deltoid ~i medial- 1/3 laterala a
claviculei. In ~antul deltopectoral se gasesc v. cefalica, ramura arteriaHi deltoidiana a a.
toracoacromiale ~i ramurile n. pectoral lateral.
Peretele posterior este format din mm. subscapular ~i rotund mare, dedublat posterior de m.
latissimus dorsi.
Peretele medial este format din peretele toracic lateral reprezentat la acest nivel de coaste,
spatiile intercostale ~i m. dintat anterior (primele digitatii) pe care se gasesc nn. toracic lung ~i
a. toracica laterala.
Peretele lateral este format de fata mediala a articulatiei scapulo-humerale, acoperita de
'
'
tendoanele mm. coracobrahial ~i biceps brahial.
Yfu:fu.L.axil.ci prin care aceasta comunidi cu regiunea supraclaviculara este delimitat astfel:
superior- clavicula ~i m. subclavius, inferior- prima coasta pe care se gase~te prima digitatie de
origine a m. dintat anterior, antero-medial- unghiul format de prima coasta cu clavicula ~i
postero-lateral- procesul coracoid ~i lig. costoclavicular. El este impaqit de inserFa m. scalen
anterior in doua spatii:
a. spa{iul anteromedialprin care trece v. subclavie impreuna cu trunchiullimfatic subclavicular
(lacuna limfovenoasa).
b. spa,fiul posterolateralprin care trece a. subclavie impreuna cu trunchiurile plexului brahial
(lacuna neuroarteriala).
Baza axilei este virtuala, ea devenind reaUi doar cu bratul in abduqie ~i este formata de piele
aderenta la fascia axilara. De mentionat di tegumentul acestei regiuni este subtire, suplu ~i

Anatomia functionalii
a membrelor
,

126

M. OMOH!O!D!AN

L!G. COSTOCORACOID
A. TORACOACROM!ALA

-?1

V. CEFAL!CA
MEMBRANA

COSTOCORA CO IDA
N. PECTORAL LATERAL

SPINA
SCAPULA-'1 CORPUL

A.

M. !NFRASP!NOS _ _..,..-

-?f

V. AXILARE

M. PECTORAL MARE
M. SUBSCAPULAR
M. PECTORAL M!C

M. ROTUND M!C

N. PECTORAL MEDIAL

M. ROTUND MARE--..J~..:;\__j~

L/0. SUSPENSOR AL AXILE!

M. DORSAL MARE

FASCIA AX/LARA
GANGL!ON!f
L!MFA TIC! AX!LAR!l

AXIL A
-SECTIUNE SAGITALA'

prevazut cu numero~i foliculi pilo~i, glande sebacee ~i sudoripare a caror inflamatie (frecvent
lntalnita in practica medicala) produce afeqiunea numita hMrosadenita.
Continutul.iJ.Xlki este urmatorul:
'
- a. axilara
cu ramurile ei (lateral)
- v. axilara cu afluentii ei (medial)
- elementele plexului brahial
- ggl. limfatici axilari
De menFonat ca aceste elemente constitutive ale axilei sunt lnglobate intr-un bogat tesut
adipos.
G.gLlimfatici_axj_l_ari (nodi lymphatices axjjjares) sunt dispu~i In cinci grupe:
- Ggl. laterali (grupul brahial)- primesc limfa de la nivelul membrului superior ~i sunt situati
medial de v. axilara.
- Ggl subscapulari - situafi de-a lungul vaselor subscapulare, colectand limfa de Ia regiunea
cefei ~i umarului.
- Ggl. pectorali - situa}i pe peretele medial al axilei de-a lungul a. toracice laterale; primesc
limfa de la glanda mamara ~i portiunea supraombilicala a peretelui anterolateral al abdomenului.
- Ggl. apicali - situati medial de vasele axilare; la varful axilei primesc limfa de la grupul
precedent drenand-o In trunchiullimfatic slibclavicular (care in dreapta se varsa In ductullimfatic
drept iar In stanga In canalul toracic) care trece lnte v. subclavie ~i m. subclavius .

.Comunicarile axilei:
a. Patrulaterul birondo-humero-tricipital delimitat lateral de humerus, superior de m. rotund
mic, inferior de m. rotund mare ~i medial de capullung al m. triceps brahial reprezinta comunicarea
axilei cu regiunea posterioara a umarului. Prin el tree n. axilartmpreuna cu a. ~i v. circumflex

Anatomia topografica a membrului superior

127

TRUNCHIUL POSTERIOR AL PLEXULUI BRAHIAL

N. SUBSCAPULAR
SUPERIOR

\-----------~~--------

A. TORACOACROM!ALA

N. SUBSCAPULAR

AA. CIRCUMFLEXA-+-+t-~---'........S~~T\""1

INFERIOR

HUMERAL

RAMURA PT. M.

ANTERIOARA ~I
POSTER 10A R A -f-.-.::.=:Jil!::::::::::;i~.

ROTUND MARE
Wof:""r-T-----------:1+-- A. SUBSCAPULAR!. !Nf"ERIOARA

RAMURA PT. M. LA T!SSIMUS


DORSI

A.
PROFUNDA
N. RADIAL J-~.;---.

ACROMIALA A A.
MANUNCHI

TORAC0.4 CROMIAL

M. ROTUND MIC
A. CIRCUMFLEX!. HUMERALA
POSTERIOARA
AXIL4R
........_--\.....-c't- M. ROTUND

MARE

A. BRAHJALA
~~~~~PROFUNDA
~-..-r-

SPATIUL BIRONDO:_-::__-----==

N. RADIAL

- - - , - - - - CAPUL LUNG
AL M. TRICEPS

TRICIPITAL
SPATIUL BIRONDO-

SPATIUL HUMERO-

HUMERO-TRICIPITAL

RONDOTRICIPITAL

M. DORSAL
MARE

REGIUNEA SUBSCAPULARA

Anatomia functionaJa a membrelor

128

'

~ANTUL

DELTOPECTORAL

M. TRAPEZ

~~~;2:J~ TEACA

M. DREPT

ABDOMINAL

REGIUNEA SCAPULARA

Anatomia topografica a membrului superior

129

humerala posterioara.
b. Spa(iul birondo-tricipital delimitat superior de m. rotund mic, inferior de m. rotund mare
~i

lateral de capullung a! m. triceps brahial reprezinta comunicarea axilei cu fosa infraspinoasa.


Prin el tree a. ~i v. circumflexa scapu!ara (din a. subscapulara)
c. Spa{iul rondo-humero-tricipital delimitat lateral de humerus, superior de m. rotund mare
~i medial de capul lung a! m. triceps brahial reprezinta comunicarea axilei cu loja posterioara a
bra~ului. Prin el tree n. radial ~i vasele brahiale profunde (artera ~i vena).
d. Vfaful axilei comunica cu regiunea cervico-toracica (de Ia baza g:hului).
e. Axila comunidi ~i cu loja anterioara a brafului intre marginea laterala a fasciei axilare ~i
humerus. Aceasta comunicare se realizeaza prn spatiul delimitat de fig. inelar (lntre mm.
coracobrahial ~i latissimus dorsi) ~i colul chirurgical a! humerusului.

Regiunea anterioara a cotulni


;, , (Regia cubitalis anterior)
Delimitare:
- doua linii orizontale la 3 em superior ~i inferior de epicondili
- lateral: m. brahioradial
- medial: mm. epicondilieni mediali (In special m. rotund pronator)
Tendonul m. biceps brahial care se insera pe tuberozitatea de Ia nivelul colului radiusului
imparte aceasta regiune In doua ~ant~ri bicipita!e:
a. lateral delimitat astfel:
- lateral de mm. epicondilieni laterali ~i m. brahioradial
- medial de tendonul m. biceps brahial

Continut:

'
- n. cutanat antebrahial lateral (din n. musculocutan)
. - n. radial (Ia acest nive1 se imparte in ramurile sale terminale: superficiali'i ~i profunda)
- a. colaterala radiala (ramura a a. brahiale profunde)
- a. recurenta radiala (ramura din a. radiali'i)
- v. cefalica (in plan supertlcial)
b. medial delimitat de:
- medial - mm. epicondilieni mediali (in special de m. rotund pronator)
- lateral - tendonul m. biceps brahial
Acest ~anr bicipital conpne:
- a. brahiala care se lmparte aici in ramurile ei terminale: a. radiala ~i a. ulnara
- doua vv. brahiale satelite arterei
- n. median care trece medial de arter:l printre cele doua capete de origine ale m. rotund pronator
- anastomoza dinte a. colaterala ulnara inferioara (ramura anterioara) ~i ramura anterioara a
a. recurente ulnare
-superficial se gasesc n. cutanat antebrahial medial (din fasciculul medial al plexului brahial),
v. bazilica ~i ggl. limfatici.

Tabachera anatomica
Este o regiune topografica si~~Y...9J>Jer_Q}g_te.ral~Jirp~brat ~i mana.

Dfilim~

- lateral - tendoanele mm. lung abductor

~i

scurr extensor al policelui

-.'
Anatomia functionaJa a membrelor

130

'

RETINACULUL
M. LUNG EXTENSOR AL
M. LUNG ABDUCTOR AL

POL!CELU/ (TENDON)

POL/CELU/ (TENDON)
M. SCURT ABDUCTOR
AL POLICELUI (TENDON)

R.
AN. RADIAL

TABACHERA ANATOMIC~

- medial- tendonul m. lung extensor al policelui


- podeaua- este formata din oasele carpiene scafoid ~i trapez peste care tree tendoanele mm.
extensori radiali ai carpului
[;Qntinut:
,
- superficial se ami ramura superficialii an. radial impreuna cu originea v. cefalice
- profund se gase~te artera radiala (inso}ita de doua vene satelite) care la acest nivel trece din
regiunea anterioara in regiunea posterioara pana in spatiull interosos dorsal pe care-1 perforeaza
dorso-palmar.

Canalul carpian
Este o regiune topografica situata Ia nivelul articula}iei radiocarpiene unde fascia antebrahiala
formeaza doua chingi fibroase dispuse transversal numite retinacule; eel al flexorilor este dispus
anterior iar eel al extensorilor posterior.

Delimitare: .
-medial retinaculul se insera pe pisiforma ~i pe carligul osului cu carlig (hamulus)
- i!~teral pe tuberculul scafoidului ~i tuberculul trapezului
Fibrele verticale ~i oblice de la suprafa}a retinaculului impreuna cu fibrele putemice transversale
profunde vor forma ligament~} transvers al carpului care delimiteaza cu osele carpiene tunelul
carpian prin care vor trece spre palma tendoanele mu~chilor flexori insotiti den. median
Retinaculul flexorilor se continua superior cu fascia antebrahiala iar inferior cu fasciile tenara
~i hipotenara. Pe fata iui anterioara se insera partial tendonul m. palmar lung iar inferior au
originea o parte din mm. eminentei tenare ~i hipotenare; anterior de el tree a., v. ~i n. ulnar iar
pe sub el tree de la antebrar la palma tendoanele mm. flexori ai degetuluC~tn~"'median~
In acela~i plan cu retinaculul flexorilor sunt situate tendoanele urmatorilor mu~chi:
- M. flexor carpi ulnaris (inserat medial de retinacul pe osul pisiform)
- M. palmar lung
- M. flexor carpi radialis
fntre tendoanele m. brahioradial ~i flexor radial al carpului tree a. ~i v. radiala (la acest nivel

Anatomia topografica a membrului superior

131
FASCIA

RETINACULUL

ANTEBRA TVLU!

FLEXOR/LOR..

A. }I N. ULNAR

N. MEDIAN-.
FLEXOR LUNG

CARL!GUL OSULUI

HAMAT

AL POL!CELU!

. M. FLEX. SUPERF.
--DEGETE (TENDOANE)
-.

MEZOTENDON

.... __ "-lt:ACA COMUNA

M. FLEXOR RADIAL -

A MM. FLEXOR/

AL CARPULUI -

...

LIGG. CARPOMETA- '


CARP/ENE
PALMAR

M. FLEXOR

PROFUND

OSUL TRAPEZ '

AL DEGETELOR
. (TENDOANE)
OSUL CU CARLIG

OSUL TRAPEZOID<_
~ ................. ~

OSUL MARE

CANALUL CARPIAN
-SECTIUNE TRANSVERSALA LA NIVELUL
'
ARTICULATIILOR
METACARPOFALANGIENE,

se desprinde ramura palmara superficiala dupa care a. radiala trece spre lateral pe sub tendoanele
lungului abductor ~i scurtului extensor al policelui piHrunzand In tabachera antomica.
Tendoanele din canalul carpian sunt a~ezate pe doua plan uri: superficia..l.=..furmat din cekpatru
t~oane a~ superficial al degetelor i
format din cele patru tendoane ale m.
f}9.ru
profun.d.AJ
degetelor,
tendonul
m.
flexor
lung
a!
policelui
sin. median
(medial
de .tendon_yl
?-"
.
.
flexorului ling al policelui). Tendoanele
m. flexori ai degetelor sunt lnvelite In aceea~i,.. teaca
c--..__
sinoviala, teaca separata avand flexorul radial al carpului ~i flexorul ling al policelui. In plan
pro fund se gasesc fascicolele inferioare ale m. patrat pronator a~ezat pe fata anterioara a epifizelor
inferioare ale radiusului ~i ulnei precum ~i pe fata anterioara a oaselor carpiene din primul rand
unite prin ligamentele anterioare ale articulatiei mainii pe care este situat arcul arterial carpian
palmar (format din ramurile colaterale ale aa. radiala ~i ulnara).

p;;rund-

Retinaculul extensorilor
Retinaculul extensorilor r~~fas.ciei...a-I+tebr.a{-ului.,..deJ.mm.a_d..re.p.tUllghiulara,."'~
situat pe fata posterioara a extremitatii inferioare a antebra!ului. De Ia nivelul fetei lui profunde
se desprind septuri care se vor insera pe fetele posterioare ale ulnei ~i radiusului; aceste septuri
vor forma tunele prin care tree tendoanele mm. extensori de la ante brat la mana. Aceste tendoane
au urn:\atoarea dispozitie in retinacul de la lateral spre medial:
- Ahductor lung police ~i scurt extensor police
- Extensor lung ~i scurt radial a! carpului
- Extensor lung police
- Extensor comun degte II, III, IV ~i extensor index
-Extensor deget mic
- Extensor ulnar al carpului
Retinaculul extensorilor se insera medial pe ulna, piramidal ~i pisiform iar lateral pe radius.

'---------------------------~

132

Anatomia funcponaJ;I a membrelor

Regi unea pal mara


(palma manus)
Limitele regiunii palmare sunt:
-superior- un plan transversal care trece inferior de pisiform
- inferior- pliurile digitale palmare
- lateral - metacarpul I (margine laterala)
- medial- metacarpul V (marginea mediala)

~i

scafoid

In profunzime regiunea palmara se intinde pana la mm. interoso~i palmari (inclusiv).


Fascia palmara (formata din fascia tenara, aponevroza palmara ~i fascia hipotenara) fmparte
aceasta regiune in doua:
a.Regiunea suprafasciala formata diri:
.
.
- piele- este groasa, lipsita de fire de par ~i glande sebacee, bogata in glande sudoripare, mobila
~i supla; ea prezinta o serie de pliuri.
- ,tesutul adipos subcutanat care contine vasele ~i nervii superficiali (originea dorsala a vv.
cefalice ~i bazilice, ramurile terminale ale n. cutant antebrahial lateral ~i ramura palmara a n.
radial -pentru pie lea eminentei tenare, ramura superficiala an. median ~i ulnar- pentru pielea
eminentei hipotenare)
- fascia palmarii- formata din fascia tenara ~i hipotenara fntre care se gase~te aponevroza
p~!mar_a.d~JormaJriuJJ.ghi_g!.<:J:!~(cu varful superior de care se prinde m. palmar lung).
b. regiunea subfasciala cuprins~Tnte-fasdi pafrr1aadi""~i fasctainterosoasa.p-almara care este
subimpaqita in trei loji:
Loja tenarii care cuprinde mm. eminentei tenare, a~ezati in trei straturi:
-superficial - m. scurt abductor al policelui, perforat de ramura palmara a a. radiale
-mijlociu - m. scurt flexor al policelui (medial) ~i opozant al policelui (lateral). Intre ei trece
ramura pal mara an. median, iar intre cele doua capete ale scurtului flexor trece tendonul m. lung
flexor al policelui
-profund - m. adductor al policelui perforat de a. radiaUi care se anastomozeaza cu ramura
perforanta a a. ulnare formand arcul arterial profund, insotit de ramura profunda an. ulnar pentru
m. adductor al policelui
Loja palmara mijlocie care con tine t
fund ai degetelor
(invel_ip in tecile lor sinoviale); intre tendoanele m. flexor profund al degetelor se gasesc
lombricali cu ramurile lor nervoase; anterior de ele se gase~te arcul arterial palmar superficial
(fmpreuna cu aa. digitale aplmare insotite de ramuri digitale ale n. median ~i ulnar); posterior de
ele se afla fascia interosoasa palmara ~i arcul arterial palmar profund insotit de ramura profunda
an. ulnar (care da ramuri pentru mm. interoso~i, lombricali II ~i IV ~i m. adductor police). Arcul
arterial palmar profund e format din a. radiala (care vine pe sub m. adductor police) ~i se
anastomozeaza cu ramura prQfunda a a.ulnare. din acest arc pleaca. ramura recurenta pentru
articulatiile mainii, ramuri perforante ce se anastomozeaza cu aa. metacarpiene dorsale ~i trei aa.
metacarpiene palmare care merg pe mm. interoso~i pana Ia comisura degetelor unde se
anastomozeaza cu aa. digitale ale arcului palmar superficial.

Comunicifrile !oji]Qr pa!mare:


Loja tenara comunica cu antebratul (spa}iul Pirogov- Parona) prin teaca sinoviala a tendonulu1
m. flexor lung al policelui. Tot pe aici se face comunicarea cu regiunea palmara a policelui
Loja hipotenara comunica prin teaca sinoviala a tendonului m. flexor a! degetului mic cu
antebratul
Loja palmanl mijlocie comunica cu antebratul de-a lungul vaselor ulnare (planul pretendinos)
iar de-a lungul tecii sinoviale a tendoanelor mm. flexori superficial ~i profund comunica tot cu

Anatomia topograficii a membrului superior

IJJ

antebratul, iar inferior cu degetele prin canalullombricalilor.


De menponat ca lojile palmare comunica ~i !ntre ele astfel:
-de-a lungul vaselor ulnare se face legatura !ntre loja palmara mijlocie ~i loja interosoasa
-tendonul m. lung flexor al degetelor face legatura intre reg. tenara ~i palmara mijlocie
(perforand septul intermuscular Ia teral)
De-a lungul acestor comunicari se pot propaga unele supura!ii de Ia nivelul mainii avand mare
importan!a !n practica chirurgicala.

RET/NACULUL
RTEAUA VENOASJ.

EXTENSOR/LOR

N. RADIAL
(R. SUPERFICIAL)

V. BAZIL!CA

RE!"EA UA

V. METACARPIANA V

VV. METACARPIENE~~-t~n--.
DORSAL

FATA DORSALA A MAINII


'
-PLANUL SUBCUTANA T-

Anatomia func{ionaJa a membrelor

134

v.

ANT.

N. MUSCU-

~ANT
N. CUTANAT

M. BICEPS

BRAHIAL POSTERIOR

M.

BRAHIAL-+-+-"<~'

A. BRAHIALA PROFUNDA-r--=-1../Z'/.o
N.

H/>JO/UI<--

--,1--~

V. BAZIL!CA
MEDiAL

SEPTUL INTERMUSCULAR LATERAL

M. LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUJ


M. TRICEPS-To___;~
(CAP MEDIAL)
M. TRICEPS

+-~

;..or---,'-- FA SCIA

(CAP LATERAL)

BRATULUI

B
POST

SECTIUNI PRIN BRAT


'
'
A. UNIREA 113 SUPERIOARA CU 113 MIJLOCIE.
B. UNIREA 113 MIJLOCIE CU 113 INFERIOARA.

Anatomia topografica a membrului superior

135

M. PALMAR LUNG M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR


M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI
V. RADIALA SUPERFICIALA

A.

~I

MEDI-

VV.

N. MUSCULOCUTAN

_,.....~..

FLEXOR ULNAR
CARPULU/

N. RADIAL
(R. SUPERFIC/.4
M. BRAH!ORADIAL
MM. EXT.

RAD.-+-~

AI CARPULU!
M.

~~~::==~==~~

--1.---+-

ROTUNu_~.,.-\-

M. FLEXOR
PROFUND A
DEGETELOR

r-----++-~~-ULNA

EXTENSOR ULNAR
AL CARPULUI

EXTJ:,NSOR LUNG AL POLJCELU!


M. LUNG ABDUCTOR AL POUCELUI

M. EXTENSOR SCURT AL POLJCELUI


M. EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

M. EXTENSOR AL DEGETELOR
A. ~I N. JNTEROSOS ANTERIOR N. INTEROSOS POSTERIOR

SECTIUNE
TRANSVERSALA IN 1/3 MIJLOCIE A ANTEBRATULUI
,
'

Anatomia func{ionaJa a membrelor

136

Anatotnia pe viu
a
men1brului superior
Metodele de examinare a membrului superior in ortosta.tism Ia individul sanatos folosite in
clinica sunt inspecpa i palparea:
- reliefurilor osoase
- reliefurilor musculare
- reliefurilor ligamentare

Inspectia
La inspecFa tegumentelor membrului superior se observa diferite caracterisitici in funqie de
regiune (brat, antebrat, mana) i de activitatea musculara. La nivelul fetei mediale a bratului c::i
'
'
'f
'
'
'j
antebra!ului elesuntsub~irii mobile, racand vizibila observarea vv. superficiale. In axila tegumentul
conpne foliculi piloi i glandesudoripare (sediul unor infeqii stafilococice numite hidrosadenite).
Pe fata dorsala a milinii tegumentul este mobil i extensibil, comparativ cu fata pal mara unde acest
tegument este putin mobil, gros.i prevazut cu glande sudoripare. La nivelul dintre brat-antebrat,
antebrat-mana, tegumentele prezinta plici de flexiune: plica axilara anterioara i posterioara,
plica cotului, plicile anterioare radio-carpiene, plicile palmare i digitopalmare.
N.B.: La nivelul degetelordesenul papilarestespecific fiecarui individ, reprezenU1nd amprentele
digital e.
La inspeqia oaselor i articulatiilor se observa urmatoarele relefuri osoase:
- spina scapulei, care se continua spre lateral cu acromionul
-clavicula, care reliefeaza pe-fata anterioara a umarului impreuna cu articulatia sternocla viculara
- epicondilii humerali (lateral i medial), precum i olecranul
- procesul stiloid a! radiusului, situat lateral de art. radiocarpiana
- capul i procesul stiloid al ulnei, vizibil in partea opusa a aceleiai articulatii.
- pisiformul i tuberozitatea scafoidului, observabile pe fa~a palmara
- articulatiile metacarpofalangiene i interfalangiene, viziile mai bine pe fata dorsala a mainii;
de menponat cape fata dorsal a a falangei distale se af!a unghiile, a! diror aspect poate da numerose
indicatii In clinica medicala.
La inspeqa muchilor i tendoanelor de Ia acest nivel se observa o serie de reliefuri, mai
evidente la indivizii musculoi sau cu un strat adipos slab reprezentat:

Anatomia pe viu a membrului superior

137

- m. trapez, vizibil atunci dind individul este pus sa ridice din umeri
- m. rotund mare ~i m. latissimus dorsi, vizibili cand ne opunem mi~carii de adduqie a bratului
- m. deltoid, care da forma umarului ~i este vizibil in abduqia puternica a bratului; in partea
anterioara se observa ~antul deltopectoral ce con~ine v. cefalica ~i ramura deltoidiana a a.
toracoacromiale
- peretele anterior axilei, vizibil in contraqia m. pectoral mare
- m. biceps brahial, pus in evidenta de flexia antebratului sau supinapa lui; tendonullui distal
precum ~i expansiunea bicipitala aponevrotica sunt u~or vizibile, delimit<1nd ~anturile bicipitale
medial ~i lateral Ia nivelul regiunii anterioare a cotului
- m. brahial poate fi pus in evidenta numai Ia indivizii cu musculatura dezvoltata, marginile
lui (laterala ~i mediala) depa~ind marginile m. biceps brahial
- m. triceps, vizibil pe fata posterioara a bratului
- mm. extensori ai degetelor ~i mainii se pot pune In evidenta utilizand mi~carile de supinatie
~i pronatie a mainii
- m. brahioradial este vizibil In regiunea anterolaterala a antebratului atunci cand ne opunem
flexie antebratului
,
- mm. flexori proemina In partea mediaUi a 113 proximale a antebratului-, dinspre lateral spre
medial situandu-se: mm. flexor radial al carpului, flexorul superficial al degetelor ~i flexor ulnar
al carpului
- Ia nivelul art. radiocarpiene sunt vizibile toate tendoanele mm. regiunii posterioare care tree
de Ia antebrat spre mana ~i degete;
- tabachera anatomica, delimitata lateral de tendoanele mm. lung abductor ~i scurt extensor
a! policelui iar medial de tendonul m. lung extensor a! policelui este pus in evidenta cu policele
lntins ~i In abducpe;
- pe fata dorsala a mainii proemina tendoanele mm. extensori ai degetelor;
- Ia nivelul palmei se observa eminenta tenara ~i cea hipotenara situate Ia baza degetelor I
respectiv V
Inspectia venelor superficiale se poate face datorita faptului ca acestea sunt vizibile pe fata
posterioara a mainii, anterioara a antebratului ~i Ia nivelul regiunii anterioare a cotului.

Palparea
Palparea reliefurilor osoase, a articulapilor

~i

ligamentelor

- din clavicula se palpeaza: fata superioara (neteda) ~i marginile anterioara ~i posterioara;


-din scapula se palpeaza: marginea posterioan1 a spinei care are in partea laterala acromionul,
marginea mediala a scapulei, marginea laterala, unghiul inferior precum ~i procesul coracoid;
-din humerus se palpeaza: capul humeral (cu bratul rotat lateral prin grosimea m. deltoid sau
prin axila, cu bratulln abductie), tuberculul mare (prin grosimea m. deltoid, !a 2 em inferior de
acromion), tuberculul mic (inferior de art. acromioclaviculara), ~antul intertubercular, epicondilii
lateral ~i medial precum ~i ~antul n. ulnar
- din radius se palpeaza capul radiusului (In ~antul paraolecranian lateral, executandu-se
mi~cari de pronape ~i supinape), procesul stiloid (proximal de tabachera anatomica) ~i corpul
radiusului care este acoperit de mu~chi, fiind totu~i mai greu de palpat

-din ulna se palpeaza: olecranul (cu antebratulin flexie), marginea posterioara a diafizei, capul
ulnei ~i procesul stiloid (In apropierea pisiformului);
- din oasele carpiene se palpeaza: pisiformul, carligul osului hamat, tuberculul scafoidului,
creasta trapezului, capul osului mare, piramidalul ~i interlinia radiocarpiana ce corespunde liniei

Anatomia functiona/a a membre!or

138

'

care unqte cele doua procese stiloide;


-din metacarpiene se palpeaza: baza metacarpienelor I-V, fe~ele posterioare ale metacarpienelor
precum ~i capetele lor ( cu degetele in flexie)
- falangele se pot palpa in totalitate, prezentand pe fa~a anterioara a ultimei falange pulpa
degetului, iar pe fata posterioara unghia.
Palparea

mu~chilor ~i

tendoanelor

- m. pectoral mare se palpeaza pe peretele anterior al axilei, cat ~i pe fata anterioara a toracelui;
- m. pectoral mic are palpabila numai marginea lui inferioadi;
- m. rotund mare este palpabil pe fata anterioara a marginii laterale a scapulei;
- m. latissimus dorsi, palpabil posterior de m. rotund mare;
- m. deltoid, palpabil in timpul mi~carilor de flexie, extensie ~i abduqie a bratului;
- m. biceps, ~or palpabil in supinatie;
- m. coracobrahial, palpabil la nivelul axilei, cu bratul in abduqie;
- m. triceps brahial, palpabil in extensia antebratului;
- m. brahioradial, palpabil pe marginea laterala a bra~ului ~i antebra~ului;
- m. lung extensor radial al carpului, palpabil cu antebratulin extensie;
- m. extensori ai degetelor se palpeaza prin mi~cari de extensie a degetelor respective;
- m. extensor ulnar al carpului se palpeaza la nivelul inseqiei sale distale;
- mm. lung abductor ~i scurt extensor al policelui sunt palpabili cu policele in extebnsie ~i
abductie;
,
-m. scurt abductor al policelui este palpabil cu policelelin abduqie
Palparea arterelor
-a. axilara este palpabila numai in ultima sa portiune, pe fata mediala am. coracobrahial, cu
bratul
, in abductie;
'
- a. brahiaHi se palpeaza la brat ~i la plica cotului;
- a. radiala este palpabila Ia antebrat in ~antul pulsului, iar Ia mana la nivelul tabacherei
ana tom ice;
-a. ulnara se palpeaza injumatatea distala a antebratului, in interstitiul dintre m. flexor ulnar
a! carpului ~i flexor superficial al degetelor; la nivelul mainii se palpeaza lateral de pisiform;
Palparea ganglionilor limfatici
-Ia nivelul membrului superior se pot palpa ganglionii ulnari, In caz de adenopatie inflamatorie,
precum ~i ganglionii regiunii axilare;
Palparea nervilor
- n. median poate fi palpat de-a lungul fe~ei mediale a bratului;
- n. ulnar este palpabilin ~an~ul n. ulnar de pe fata posterioara a epicondilului medial humeral.

Sche!etul membru/ui inferior

139

Scheletul membrului inferior

Coxalul
Coxalul este un os lat, avand segmentele superior si inferior mai latite, iar partea mijlocie mai
ingusta. Fiind usor torsionat in axul longitudinal a fost comparat de clasici cu o helice.
Osul rezuWi prin sudarea in partea mijlocie a sa a trei oase primitive: ilion (os ilium), ischion
( os ischii) si pubis ( os puNs). Pana in perioada adolescentei (13-17 ani) cele trei oase se articuleaza
in poqiunea mijlocie printr-un cartilaj in forma de "Y" vizibil radiologic la nivelul acetabulului.
Avand forma aproximativ patrulatera, osul coxal prezinta patru margini si patru unghiuri.
Orientare: osul se aeaza cu marginea care prezinta o scobitura adanca, posterior; fata care
prezinta cavitatea acetabulara se pune lateral, iar incizura de pe contt.irul acetabulului se orienteaza
inferior.
Cele trei oase componente participa !a alcatuirea fetei externe si fetei interne (pel vine) a osului
. Cea de-a treia fata descrisa a coxalului, fata sacro-pelvina este apanajul osului iliac.
Osul iliac
Osul iliac constituie cea mai mare parte a coxalului. Segmentul sau inferior, numit corpul osului
iliac, formeaza poqiunea superioara a acetabulului. Pe fata pelvina a corpului se gasqte linia
arcuata. Superior de acetabul i de linia arcuata se situeaza eel de al doilea segment al iliacului,
latit fn sus ~i posterior, purtand numele de aripa iliaca.
Conturul superior al aripii iliace numit creasta i\iadi (crista i/iaca), care formeaza marginea
superioara a coxalului, incepe anterior de la o proeminenta mai ingroata numita spina iliaca
antero-superioara si se termina posterior printr-o alta proeminenta numita spina iliaca posterosuperioara. Pe creasta iliaca se descriu o buza externa (labium externum), o buza interna (labium
internum) si intre ele o linie intermediara (linea intermedia). Pe creasta ihaca si structurile ei se
insera muschi, aponevroze, ligamente, fascii. Creasta iliaca are forma literei "S" fiind in partea
anterioara convexa si UOr concava posterior.
Marginea anterioadi a aripii formeaza, inferior de spina iliaca antero-superioara, o incizura
sub care apare o proeminenta numita spina iliaca antero-inferioara, mai jos de care corpul
ilionului se torsioneaza spre anterior participand la forma rea eminentei iliopubice, care reprezinti:i

140

Anatomia functiona!ii a membrelor


'

LIN/A FES!ERA ANTERIOARA

CREASTA

LIN/A FESIERA POSTER!OARA

.IL!ACA
BUZA EXTERNA A

TUBEROZITA TEA FESIERA

CREST! ILIAC

l'

POS:;:;,;~:u~~~;A~
SPINA ILIACA

. -

..

POSTEROINFERIOAHA -~<.( .
INCIZURA ISCHAIDICA MARE /

SPINA ILIACA

.J

ANTEROSUPERIOAR
' LIN/A FESIERA INFER/OAR
. SPINA ILIACA

SPINA ISCHIAD!CA_

ANTEROINFER!OARA
--::..,.....

INCIZURA ISCHIADIC/f. :.
--+- .
MICA

-- FOSA ACETABULARA

- TUBERCULUL PUBIC
, OA URA OBTURA TA
ISCHIADJCA

COXALUL DREPT
- FATA
, EXTERNAlocul de sudare a ilionului cu pubisul.
Pe marginea posterioara a aripii iliace, inferior de spina iliaca postero-superioara se afla spina
iliaca postero-inferioara, rnai jos de care incepe incizura ischiatica mare Ia formarea careia
participa, in continuare, corpul ischionului.
Fata laterala a aripii iliace, numita si fata fesiera (facies g!utea), da inserpe mu~chilor fesieri:
Pe ea se observa trei linii fesiere: linia fesiera posterioara, linia fesiera anterioara si linia fesiera
inferioara.
Linia fes.iera p.Q.Sterioara (linea glutea posterior) incepe pe creasta iliaca, anterior de spina
iliad\ postero-superioara si coboara pana la baza spinei iliace postero-inferioare. Posterior de
aceasta linie se insera mu~chiul fesier mare.

Scheletu/ membru!ui inferior

141

CREASTA ILIAC.

'
FOSA ILIACi.

'\
TUBEROZITA TEA ILIACA

BUZA INTERNA A
CREST! ILIAC

/
/

SPINA IL/ACA'

SPINA ILIACA

ANTEROSUPERIOARA

' POSTEROSUPERIOARA
SPINA IL/ACA
POSTEROINFERIOARA

SPINA !LIACA --ANTEROINFERIOARA


LIN/A ARCUATA
EMINENTA

__

/LIOPECTINEE-

CREASTA PECTIN

SPINA ISCHUIADICA

;:'

'/

INCIZURA

SANTUL
/

TUBEROZJTA TEA
/SCH!ADICA

FATA ART!CULARA A
S/MFIZ1 PUB/ENE

GAURA OBTURATOARE

COXALUL DREPT
- FATA PELVINALinia fesierii anterioarii- (linea g!utea anterior) incepe Ia spina iliacii antero-superioara ~i
descrie o curbii cu convexitatea superior terminandu-se in partea superioarii a incizurii ischiatice
mari. Intre linia fesierii anterioara si linia fesiera posterioara se insera mu~chiul fesier mijlociu.
Linia fesiera inferioara (Jjnea glutea jnferjor) incepe posterior de spina iliaca anterosuperioarii, coboara superior de creasta acetabulara si se termina in partea posterioara a acesteia.
Intre linia fesiera anterioarii si linia fesiera inferioanl se insera mu~chiul fesier mic.
Fata interna (pelvina) a aripii iliace este neteda si concava ~i poarta numele de fosa iliaca.
Marginea inferioara a fosei iliace este delimitata de linia arcuata. In cele 2/3 superioare ale fosei
iliace se prinde mu~chiul iliac. Intre fosa iliaca ~i mu~chiul iliac striibat ramificatiile r. iliace si
aa. iliolombare.

Anatomia func{iona!a a membrelor

142

Posterior de fosa iliaca se ami fata sacropelvina a osului coxal pe care se observa o suprafata
articulara de forma pavilionului urechii numita fata -auriculara (facies awicularis). Posterior ~i
superior de fata auriculara, pe aceasta fata sacropelvina, se afla o suprafata rugoasa numita
tuberozitate iliaca pe care se prind ligamentele sacroiliace.

Ischionul
Ischionul are doua componente: corpul si ramura.
Corpul formeaza porpunea postero-inferioara a acetabulului. Pe marginea posterioara a corpului
se afla spina ischiadica, superior de care se gase~te incizura ischiatica mare. Mai jos de spina
ischiadica, corpul osului se continua cu ramura ischionului. Sub spina ischiadidi, pe marginea
posterioara a ramurei ischionului se afla incizura ischiadica mica. In partea superioara a marginii
anterioare a ramurii ischionului se gase~te tuberculul obturator posterior. Pe unghiul inferior eel formeaza ramura ischionului se afla o suprafata rugoasa ingro~ata numi ta tuberozitate ischiadiaca,
anterior de care ramura ischionului se sudeazii cu ramura inferioara a pubisului pentru a fom1a
a~a-numita "ramura ischiopubiana".

Pubisul
Are trei parp: corpul, ramura superioara si ramura inferioara.
Corpul formeaza partea antero-inferioara a acetabulului, dupa care se continua cu ramura
superioara. Aceasta se indreaptl:i anterior, in jos ~i medial, iar pe linia mediana a corpului se
anguleaza, mai jos de acest unghi continuandu-se cu ramura inferioara a pubisului.
Marginea superioara a ramurii superioare este ascutita ~i senume~te creasta pectineala (pecten
ossis pubis). Ea tine de Ia eminenta iliopubica pana Ia o proeminenta numita tuberculul pubic,
situat antero-superior de simfiza pubiana.
Marginea inferioara a ramurii superioare este ~i ea tot ascutita ~i se nume~te creasta obturatorie.
In partea posterioara a crestei obturatorii se gase~te tuberculul obturator anterior.
Pe fata mediala a unghiului format de ramura superioara a pubelui se afla o suprafata u~or
rugoasa numita fata simfizara (facies symphysialis).
Ramurile pubisului impreuna cu osul ischion delimiteazii gaura obturata (foramen obturatum).
Pe marginea superioara a acestei gauri se observa un ~ant care se indreapta dinspre posterior spre
anterior ~i medial, numit ~ant obturator, care, lmpreuna cu marginea superioara a membranei
obturatori i, del imi teaza canalul obturator ce este strabatut de manunchiul vasculonervos obturator
(dinspre superior spre inferior: nerv, artera, vena- NAY).

Acetabulul
Acetabulul (acetabulum) este o cavitate hemisferica situata pe fata laterala a coxalului, inferior
de aripa iliaci.i, superior de gaura obturata, mai aproape de marginea anterioara a osului.
Marginea sa, proeminenta mai ales In partea superioara, se nume~te spranceana sau creasta
acetabulanl ~i lipsqte in dreptul incizurii acetabulare situata inferior.
Fundul cavitatii, numit fosa acetabulara (fossa acetabuii) este nearticular, in timp ce spre
periferia sa, acetabulul prezinHi o suprafata articulara numita fata lunata (facies lunata), absenta
~i ea la nivelul incizurii acetabulare.

Scheletul membrului inferior


Marginile

143
~i

unghiurile coxalului

Marginile coxalului:
1. marginea superioadi - corespunde crestei iliace;
2. marginea anterioara- prezinta in sens supero-inferior: spina iliaca antero-superioara (spina
iliaca anteriorsuperiOJ), spina iliaca antero-inferioara (spina iliaca anterior inferior), separata de
precedenta printr-o incizura, eniinenta iliopectinee (eminentia jfjopubica) care corespunde unirii
dintre ilion si pubis, creasta pectineala (pecten ossis pubis), tuberculul pubic (tuberculum pubicum)
~i creasta pubisului.
3. marginea posterioara - prezinta in sens supero-inferior: spina iliaca postero-superioara
(spina iliaca posterior superior), spina iliaca postero-inferioara (spina i!iaca posterior inferior),
marea incizura ischiadica (incisura ischiadica major), spina ischiadica (spina ischiadica), mica
incizura ischiadica (incisura ischiadica min01) si tuberozitatea ischiadica (tuber ischiadicum).
4. marginea inferioara - este formata de marginile inferioare ale ramurii ischionului si cea a
ramurii inferioare a pubisului.
Unghiurile coxalului: corespund urmatoarelor patru clemente:
1. spina iliaca postero-superioara - unghiul postero-superior,
2. spina iliaca antero-superioare - unghiul antero-superior,
3. tuberozitatea ischiadica - unghiul postero-inferior,
4. fata simfizara - unghiul antero- inferior.
Inseqii musculare pe coxal
Pe fata laterala a aripii iliace se insera posterior de linia fesiera posterioara m. fesier mare, iar
postero-inferior de else insera lig. sacrotuberos si capatul iliac al m. piriform. lntre liniile fesiere
anterioara si posterioara se insera m. fesier mijlociu, iar 1ntre liniile fesiere inferioara si cea
anterioara se insera m. fesier mic. Intre marginea proeminenta superioara a acetabulului si I inia
fesiera inferioara se insera tendonul reflectat al m. drept anterior femural. In fosa acetabulului se
insera ligamentul capului femural. Pe marginea inferioara a gaurii obturate, pe fata externa a
arcadei ischio-pubiene, se insera m. obturator extern, al carui tendon se indreapta spre posterior,
alunecand printr-un ~ant delimitat superior de acetabul si inferior de inseqia m. patrat femural
de pe fata externa a corpu!ui ischionului. Pe fa~aexterna a arcadei ischio-pubiene, sub m. obturator
extern succesiv dinspre posterior spre anterior se insera mu~chii adductor mare; scurt si lung.
Inferior de ace~tia se insenl m. gracilis.
Pe fata mediala pelvina, pe cele 2/3 superioare ale fosei iliace se insera m. iliac. Medial de m.
iliac se afla insertia m. psoas mare, tendonul sau fiind separat de os in apropierea acetabulului
printr-o bursa sinoviala. Posterior de fosa iliaca se afla suprafata auricu!ara iar posterior de aceasta
este tuberozitatea iliaca pe care se insera ligamentul sacroiliac dorsal, ligamentele interosoase
sacroiliace, m. erector spinal. Antero-inferior de suprafata auriculara se afla ~antul preauricular,
in carese insera lig. sacroiliac ventral. La nivelul suprafe}ei patrulatere corespunzatoare acetabulului
de pe fata laterala se insera m. obturator intern. Pe fata interna a arcadei ischio-pubiene se afla
doua creste, superioara si inferioara. Pe cea superioara se insera fascia inferioara a diafragmei urogenitale, iar pe cea inferioara stratul profund al fasciei perineale superficiale (Calles). Intre cele
doua creste, dins pre posterior spre anterior se ins era m. transversa! perineului, m. ischioca vernos,
crus penis (clitoris), m. sfincter al uretrei, Jig. puboprostatice si m. rididitor anal.
Marginea superioara, corespunzatoare crestei iliace prezinUi doua buze si o linie intermediara
(interstitiu). Pe buza externa se insera fascia lata, tractul iliotibial, m. tensor al fasciei lata; In cele
doua treimi anterioare se insera m. oblic external abdomenului, iar m. latisimus dorsi se insera

Anatomia funcponaJa a membrelor

144

de Ia punctul eel mai lnalt al buzei externe spre posterior. Pe buza interna se insera m. transvers
al abdomenului pe cele doua treimi anterioare, iar posterior fascia lombo-dorsala, m. patrat
lombar si m. erector spinal. Pe linia intermediara situata lntre cele doua buze se insera m. oblic
internal abdomenului. Pe segmentul eel mai posterior al crestei iliace se insera lateral fibrele cele
mai superioare ale m. fesier mare, iar medial m. erector spinal si ligamentul sacroiliac interosos
si posterior.
Pe marginea anterioara, la nivelul spinei iliace antero-superioare se insera ligamentul inghinal
In partea superioara si m. croitor in partea inferioara. Pe spina iliaca antero-inferioara se insera
tendonul direct al m. drept femural, iar inferior se insera ligamentu\ iliofemural. Pe creasta
pectineaUi se insera m. pectineu. Pe linia pectineala se insera tendonul conjunct (falx inguinalis),
ligamentullacunar si portiunea reflectata a ligamentului inghinal. Pe tuberculul pubic se insera
ligamentul inghinal ~i stalpul inferior al orificiului inghinal superficial. Pe tubercul ~i pe creasta
pubisului se insera mm. drept abdominal, piramidal si tendonul conjunct. In partea mediala a
crestei pubisului ~i superior de simfiza pubiana se insera stalpul superior a! orificiului inghinal
superficial.
Pe marginea posterioara a coxalului pe spina ilaca postero-superioara se prelungeste inseqia
m. fesier mare, iar pe cea postero-inferioara se insera m. piriform. Pe spina ischiatica in partea
laterala se insera m. gemen superior, pe varfligamentul sacrospinos, iar pe fata mediala se insen'i
mm. coccigian, ridicator anal ~i fascia pelvina. In partea infero-laterala a micii incizuri ischiatice
se insera m. gemen inferior. Pe tuberozi tatea ischia tica se insera mm. semimembranos si semi tendinos
lmpreuna cu capiitul lung bicepsului femural.

Pelvisul
Bazinul sau pelvisul osos este alcatuit din cele doua oase coxale unite anterior prin simfiza
pubiana, iar posterior cu sacrulla nivelul articulatiilor sacro-iliace. Reprezinta o centura osoasa
care constituie o piesa intermediara intre coloana vertebrala a carei greutate o preiau ~i membrele
inferioare, carora le-o transmite.
Pelvisul are doua segmente: unul superior largit- pelvisul mare (pelvis major)si altul inferior
cilindric- pelvisul mic (pelvis minor), excavatia pelvina, canalul pelvin sau bazinul obstetrical.
Limita dintre ele este stramtoarea superioara (apertura pelvis superior), limitata lateral de linia
terminaHi (hnea terminahs) sau linia arcuata de pe fata pelvina (Jades pelvica) a coxalului.
Bazinul mare sau pelvisul mare este inclinat anterior. El este alcatuit lateral din fosele iliace
de pe fetele mediale ale oaselor iliace ~i posterior din partile laterale ale sacrului (aripile sacrului).
Marginea lui superioara este creasta iliaca, continuata anterior de marginea anterioara a coxalului.
Largimea intre cele 2 spine iliace antero-superioare este de 25 em, intre cele postero-superoare
10 em, iar intre crestele iliace 29 em (largimea maxima). Bazinul mare comunica larg cu cavitatea
abdominala ~i nu are importanUi
- , obstetricala.
Bazinul mic sau pelvisul mic obstetrical este in anteflexie, peretele anterior este mai scurt decat
eel posterior ~i este inclinat postero-inferior. Inalpmea peretelui anterior format de simfiza
pubiana este de 4,5 em Ia femeie ~ide 5 em Ia barbat. Distanta de Ia linia arcuata Ia tuberozitatea
ischiatica este de 9-10 em. Peretele posterior este dat de coloana sacro-coccigiana (12-16 em),
iar eel lateral de marea gaura obturatoare, membrana sa si ligg. sacroischiatice.
Intre pelvisul mare ~i mic este stdimtoarea pelvina superioara (apertura pelvis superiol)
care comporta o delimitare anatomidi si alta obstetricala:
-anatomic, delimitarea ei pleadi de la promontoriu, se continua pe marginea anterioara a aripii
sacrului, linia arcuata (ea separa pe fata mediala a coxalului fosa iliaca cu originea m. iliac, de
suprafata patrulatera ce reprezinta fundul cavitatii acetabulare cu insertia m. obturator intern),