Sunteți pe pagina 1din 9

Filozofia

Subiectele pentru Testul nr. II (Temele 4, 5, 6, 7)


1. Ce este ontologia? Numiti problemele principale ale ontologiei.
Ontologia este domeniu filosofiei care se ocupa de strudierea existentei.
Problematica ontologiei vizeaza raspunsul la intrebarile: Ce sens are existenta, a fost lumea creata sau nu, exista o
lume unica sau o pluritate de lumi, care este temeiul existentei? Ontologia ca disciplina filosofica, exista inca de pe
timpurile lui Aristotel care o numea filosofie prima atribuindui ca obiect existenta ca existenta.

2. Numiti si caracterizati succinct formele principale ale materiei in conformitate cu rezultatele stiintei
contemporane.
Materia este organizata in: anorganica (atom, nucleu, electroni, protoni), organica (celula, molecula) si sociala.

3. De ce este dificila obiectivitatea cunostintelor in stiintele socio-umane?


t-le socio-umane presupun ansamblul disciplinelor care au ca obiect studiul atitudinilor,comportamentelor umane in
societate. EX:istoria,sociologia,psihologia,etnologia, ec.politica. Ele mai sunt numite i t. morale,adica se refer la
produsele activitii mentale a omului i nu au ca ob/stud organismul uman (fiziologia). Investigaiile n domeniul telor umane se refer,n linii mari,la selectarea,analiza i interpretarea faptelor obiective:evenimentele pe care istoricul
le reconstituie,plecnd de la documente,ansamblul instituiilor,al datelor juridice,lingvistice,de la practicile colective
pe care le examineaz sociologul, comportamentele observate sau provocate de psihologie, unor date exteriorizate ale
unui limbaj mai filozofic,pe care Hegel l numea spiritul obiectiv. t-le socio-umane sunt tiine ale spiritului uman.
Dac domeniul naturalului poate fi uor de precizat i delimitat,sfera spiritualului,a istoriei este ceva mai greu de a fi
surprins.Raiunea este istoric,perpetuu constituibil,pt c trstura ei principal este trirea. Cunotiinele din t-le
umane pot fi tocmai instrumentul preios al progresului uman cu condiia c cercettorul tie s adopte fa de el
nsui atitudinea obiectivitii t-ce. Astfel,problema studierii i aprecierii critice a rezultatelor pregtirii specialitilor
de nalt calificare,precum i a obiectivitii cunotiinelor n domeniul t-lor socio-umanistice este important i
actual.

4. Selectati notiunea care caracterizeaza cel mai elocvent modul de existent a materiei:
c.miscarea
5. Ce este miscarea ca notiune filosofica? Care este coraportul dintre miscare si dezvoltare?
1-Misc reprez orice schimbare.Ea nu treb inteleasa ca o simpla schimb a pozitiei corpului in spatiu, ca o deplasare
mecanica.Misc reprez orice transformare, orice influentare reciproca a elementelor unui sistem, schimbul de substante
in celulele organismului, activitatea oamenilor ca temelie a vietii lor sociale etc. Miscarea e completata de starea de
repaos, care defineste acele stari ale miscarii ce asigura stabilitatea obiectului si conservarea calitatii lui.2-Raportul
dintre miscare si dezvoltare: Dezv exprima schimbarile ireversibile,orientate,legitime ale obiectelor mat si ideilor.In
rez dezv apar stari calitative noi. Miscarea este caracteristica generala a materiei, si doar prin miscare este posibila
dezvoltarea acesteia.

6. Cum intelegeti dezvoltarea , progresul si regresul?


Dezvoltarea exprima schimbarile ireversibile, orientate ale obiectelor materiale si ideilor. Progresul inseamna directia
ascendenta a miskarii, dezvoltarea, cresterea pozitiva a fenomenului. Regresul este miscarea descendenta, miscarea
distructiva a fenomenului.
Dezvoltare a trece de la o stare calitativ veche la alta nou, de pe o treapt inferioar la alta superioar, de la simplu
la complex, exprima schimbarile ireversibile, orientate, legitime ale obiectelor materiale si ideilor. In rez dezv apar stari
calitative noi.
Progresul dezvoltare, schimbare n bine datorit creia se ajunge la un rezultat scontat ori se atinge un anumit scop,
dezvoltare ascendent; trecere de la o stare inferioar la una superioar, de la vechi la nou; mers nainte, propsire.
Regresul - intoarcere de la o stare sau o form superioar de dezvoltare la una inferioar; mers napoi; decdere; declin,
regresiune;

7. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos se refera la spatiu si care la timp:
obiectivitate - spatiu timp
multidimensionalitate -spatiu
universalitate - timp
ireversibilitate -timp
omogenitate - timp
reversibilitate - spatiu
neomogenitate - spatiu
durata -timp
intindere - spatiu
unidimensionalitate timp

8. Caracterizati particularitatile spatiului economic.


Spatiul economic este sfera in care se organizeaza viata econmica a societatii, se efectueaza interactiunea tuturor
branselor economice, de asemenea se produce colaborarea econmica internationala. In acest spatiu are loc traducerea
implcita in viata a constiintei economice a oamenilor, cointeresarea lor materiala in rezultatul activitatii lor
productive, de asemenea realizarea capacitatilor lor creatoare.
Spatiul economic desemneaza ansamblul conditiilor de loc, intindere si desfasurare a actiunii economice umane, a
structurilor si proceselor economice. In ele se desfasoara productia materiala, viata economica si comerciala. Spatiul
economic cuprinde mediul in care omul produce, comercializeaza si efectueaza diverse activitati economice,
financiare si valutare.

9. Caracterizati particularitatile timpului social.


Timpul social este eterogen, clipele si duratele avand valori diferite, mai este ireversibil, ceea ce inseamna ca nu poate
fi parcurs de mai multe ori, ci numai o singura data, intr`o singura directive si asta doar pe durata existentei noastre
individuale, fara posibilitate de intoarcere. T. social caracterizeaza durata, succeseiunea, deveniea activitatii umane si
relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale. El e diferit de la o epoca la alta si are diferita intensitate. T social
devine tot mai saturat si cu capacitate informativa mai mare. El are particularitatea de a se contracta permanent.

10. Definiti urmatoarele notiuni: element , strucrura , sistem.


ELEMENT-in sens filosofic general,component simpl ce face parte dintr-o totalitate complex. n Metafizica,Aristotel
definete element astfel:component prim imanent, din care este constituit un lucru i care nu poate fi divizat n alte
specii. n logic i metafizic ,ementele sunt prile prime i fundamentale ale unui ntreg , la care se ajunge prin
procedeuri analitice sau prin diviziuni. STRUCTUR- mod de organizare interna, de alcatuire a unui sistem, de
ntocmire a societii din punct de vedere economic; social politic; si cultural. SISTEM-termen prin care se indic o
totalitate discursiv organizat riguros.Termenul apare n gndirea greac, fiind utilizat mai nti de istorici pentru a indica
totalitatea lumii,care se prezint ca o unitate organic i animat , pentru a fi utilizat apoi de Sextus Empiricus, desemnnd
ansamblul alctuit din premise i concluzie n procesul logico-discursiv.

11. Definiti legea ca categorie filosofica.Clasificati legile dupa tipuri si forme.


Legea in sens filosofic general e ordinea normala si uniforma dupa care au loc evenimentele naturale sau pe care
trebuie sa le respecte comportamentele naturale. Insa in urma descoperirilor microscopice sa determinat ca in aceasta
lume legile mecanice macroscopice nu mai sunt valabile si aici se manifesta cu totul alte legitati dat comportarii
particulelor elementare.Legea este o categorie filosofica ce desemneaza raporturi necesare, relativ stabile si repetabile
intre sisteme sau procese, intre aspectele interne ale aceluiasi fenomen sau sistem. Dupa gradul de generalitate legile
se clasifica in: universale si specifice. Dupa criteriul complexitatii interactiunilor pe care le exprima, legile se clasifica
in: dinamice si statice. Din punct de vedere filosofic se deosebesc legi de stare si legi de desfasurare.
- legi fizice, care se aplica fenomenelor si proceselor individuale luate n parte (ex. legea atractiei universale, legile I,
II, III ale dinamicii etc.) si
- legi statistice, care se aplica numai fenomenelor de masa, ansamblurilor de obiecte (ex. legea gazelor perfecte, legea
dezintegrarii radioactive, etc.) si care exprima anumite caracteristici ale ansamblului considerat.

12. Dezvaluiti esenta notiunilor de cunostiinta.Aratati evolutia istorica a acestei notiuni , produsa in
cadrul filozofiei. Elucidati esenta constiintei din perspective psihologica.
Constiinta ca si materia este una din categoriile fundamentale ale filosofiei. Constiinta provine de la latinescul concientia = a
sti, a cunoaste. In vorbirea cotidiana a fi constient semnifica a-ti da seama de ceva ce se intimpla. Ca categorie filosofica
constiinta e elaborata si pusa in circuit la inc. sec XVII incepind cu Descartes caci anume el e primul care abordeaza problema
data in mod filosofic. Dar pina atunci acest termen a avut ca sinonime urmatoarele cuvinte: suflet = eidos (Platon), forma
(Aristotel). Insa doar Descartes, de la care porneste o alta directie prin principiile indoielii Cogito ergo sum se creeaza o alta
notiune, in continuare problema constiintei obtine o dezvoltare deosebita in filosofia clasica germana incepind cu Kant, trecind
prin filosofia lui Fichte, Schelling si terminind cu Hegel la care constiinta numita idee absoluta obtine existenta absoluta,
autonoma de orice, ea fiind totul, Hegel ( tot ce e rational este real, tot ce e real e rational adica tot ce este ideal exista si tot ce
exista contine in sine ca necessitate esenta sa ideala.
Elucidai esena contiinei din perspectiva psihologic
Psihanaliza propune o intelegere a contiintei umane in contrast cu incostientul.A deveni constient inseamna a cenzura actiunea
incontientului.Constiinta este o modalitate specific umana si superioara de organizare a psihicului uman, gratie gindirii exprimate
prin limbaj. Ea armonizeaza relatiile individului cu semenii sai, il integreaza in societate, ii asigura controlul si autocontrolul
actelor sale, ea este un fenomen individual, contiina fiind un fenomen individual care se petrece ntr-un individ. Formarea
contiinei morale include,din punct de vedere psihologic, dou componente: cognitiv i afectiv. Cea cognitiv se refer la
informarea copilului cu coninutul i cerinele valorilor, normelor i regulilor morale. Ea se realizeaz prin instruire moral.
Afectivitatea reprezint substratul energetic pentru ca aceste cunotine s se exprime n conduit. Dac cunotinele deschid
orizonturi i lumineaz calea conduitei, strile afective l mobilizeaz pe copil pentru a merge pe aceast cale.

13. Reflectarea ca atribut al materiei este specifica:


d.tuturor formelor materiei.
Reflectarea capacitatea sistemelor materiale de a reproduce,in forme specifice,influentele exercitate de alte sisteme
asupra lor.In natura anorganica reflectarea se manifesta in forme incipiente de interactiuni fizico-chimice,ea producinduse la inregistrarea directa a influentelor mediului,prin schimbarile unr determinari ale sistemului reflectat.La nivel
organic ea capata caracter activ ,implicind reactii de adaptare a organismului p/u a mentine echilibrul dinamic cu
mediul.

14. Care din prezentarile de mai jos corespund stiintei contemporane in privinta interpretarii constiintei:
c.constiinta-proprietate superioara a materiei
Constiinta este un fenomen ce apare in procesul formarii specie umane, cel mai evoluat animal in procesul dezvoltarii
comunitatii umane.ea reprezinta un cimp subiectiv al experientei,fiind in acelasi timp un model al lumii.Este
dimensiunea cea mai evoluata a psihicului uman,definitorie pt specificul acestuia.Constiinta integreaza celelalte forme
de manifestare psihica,le depaseste calitativ,corelindu-le cu procese mai complexe,precum gindirea: le imprima noi
caracteristici.

15. Expuneti esenta raportului dintre creier si constiinta.


Constiinta nu poate fi inteleasa decit in raport cu cel mai inalt grad de organizare a materiei creierul uman si cu cea
mai complexa conditie social-valorica. Gindirea, si in genere fenomenul de constiinta au un suport material
activitatea complexa a scoartei cerebrale. Numeroase date stiintifice au diferite argumente semnificative pentru
intelegerea unitatii dintre procesele fiziologice/psihice, a dependentei constiintei de creier. Fara functia acestor
structuri, constiinta nu poate exista, de aceea constiinta depinde de functionarea normala a creierului. Constiinta
noastra oricit de suprasenzoriala ar parea este conditionata genetic evolutiv de creier. Numai prin cercetare
stiintifica a transformarii influentei nervoase in reflectarea psihica de tip informational si prin reflectia filosofica
asupra naturii specifice a constiintei se poate progresa in explicarea modalitatii de trecere de la fiziologic la
psihismul constient, de la material la ideal.

16. Cum explicate corelatia dintre material si ideal in constiinta?


Desi constiinta este conditionata genetic-evolutiv si functional de materie(creierul),ea este de natura ideala.Desi este
un produs al materiei,constiinta nu este de natura material,ci ideala.Ideile despre obiecte se deosebesc calitativ de
obiectele reflectate,constituind doar imaginea subiectiva a acestora, informationala. Caracterul ideal al constiintei nu
consta doar in faptul ca imaginea nu este identica cu obiectul.Orice continut senzorial obtinut prin contactul cu
realitatea inconjuratoare este prelucrat prin ratiune si ridicat la rangul de idee.

17. Explicati esenta problemei intelectualului artificial.


Intelectul artificial este inteligenta tehnologiilor si a ramurei stiintei calculatoarelor. Esenta problemei intelectului
artificial este de a rezolva si a face repede si efectiv ceea ce nu poate sa faca creierul uman. Tehnologiile sunt
intelectul artificial si dezvoltarea lor a dus la utilizarea lor tot mai larga in diverse domenii de activitate. Viteza cu
care informatia este prelucrata, sistematizata si transmisa, si multe alte operatii pe care le indeplinteste computerul a
schimbat radical viata omului contemporan.
In ciuda faptului ca intelectul natural sta la baza celui artifial, o eficienta mai mare I se atribuie totusi intelectului
artificial. O caracteristica esentiala a intelectului consta in evidentierea celor 3 particularitati ale sale: surprindere,
constructivism, premeditare, insa, ori cit de unic ar fi computerul, el nu este totusi decit o masina creata de om intru
tendintel sale, de aceea calitatea oricarei masini va fi apreciata de om, in functie de utilitatea ei pt realizarea scopurilor
puse. Masinile nu au si nici nu pot poseda capacitatile omului, deoarece ele functioneaza conform programelor elaborate
de om. Ele pot doar realiza acest program. Astfel, noi nu avem nici o dovada a considera ca masina singura de la sine
poate deveni superioara omului, iar intelectul, la rindul sau, nu este decit un mecanism de realizare a scopurilor a
scopurilor umane.

18. Caracterizati succinct corelatia dintre constiinta si limbaj.


Pe parcursul evolutiei speciei umane constiinta isi asuma functia de simbolizare , care consta in asigurarea unei
comunicari intersubiective. Constiinta nu se poate manifesta inafara limbajului. Constiinta este o miscare gradata,
evolutiva. Constientizarea este sinonima cu generalizarea, conceptualizarea, intelectualizarea. Obiectul constientizarii
il constituie insasi activitatea constiintei. Cunoasterea anumitor operatii este vazuta prin transpunerea lor din planul
actiunii in cel al gindirii (al limbajului), ceea ce reprezinta esenta celei de-a doua legi structuraliste a constiintei.
Factorii esentiali ai constiintei sint gindirea si limbajul. Cunoasterea implica transformarea unor operatii din planul
actiunii in cel al gindirii sau al limbajului, fapt care fundamenteaza formarea constiintei. Limbajul este indicatorul
constiintei, prin care persoana isi exteriorizeaza esenta. Limbajul este privit ca un factor de obiectivare a
cunostintelor, ca un catalizator al constiintei, iar constiinta ca vorbire despre vorbire. Aristotel definea omul prin
limbaj, care poseda logos, iar posedind limbaj, omul isi poate manifesta constiinta sa morala.

19. Definiti limbajul artificial sic el natural.


Dup regulile de semnificaie, distingem limbajul natural i limbajul artificial. Limbajul natural, cel n care semnele
sunt reprezentate de cuvinte sau expresii, se formeaz de la sine, pe parcursul istoriei comunitii care folosete acel
limbaj. Din aceast cauz, regulile de semnificaie caracteristice unui asemenea limbaj s-au sedimentat la rndul lor
treptat i au ajuns s fie ceea ce sunt la un moment dat, n baza istoriei menionate.n schimb, limbajele artificiale au
fost inventate, create, produse n mod contient de ctre o persoan sau o comunitate de specialiti, ele fiind destinate
unor utilizri n contexte speciale.Exist o mare varietate de limbaje naturale, ca i de limbaje artificiale. Principalele
varieti de limbaje naturale sunt: limbile naionale, unele limbaje neverbale (limbajul corporal). Limbajele artificiale
cunosc i ele o mare diversitate: limbajul Morse, limbajul semnelor de circulaie, limbajul matematic etc.

20. Elucidati esenta psihicului si a constiintei.Marcati coraportul dintre ele.


Notiunea de constiinta este o categorie fundamentala in filosofie. Cuvintul constiinta inseamna a sti, a cunoaste.
Sub aspect structural constiinta reprezinta unitatea complexa a proceselor cognitive, efective, volitive. Psihicul este
forma superioara de reflectare din natura vie, e forma de reflectare informationala aparuta la vertebrate ca rezultat al
evolutiei materiei vii. Ea presupune capacitatea de invatare mai mare prin formarea reflexelor conditionate si
posibilitatea ameliorarii modelului intern prin prelucrarea informatiei si continua revenire la conditiile reflectate.
Coraportul dintre constiina si pshic este ca constiinta reprezinta o forma de reflectare care, din punct de vedere
structural, reprezinta unitatea unor procese psihice cognitive. Constiinta reprezinta dimensiunea cea mai evoluata a
psihicului uman, definitorie pentru specificul acestuia. Sfera logica a notiunii de psihic uman e mai larga decit a
notiunii de constiinta. !!!Constiinta reprezinta dimensiunea cea mai evoluata a psihicului uman, definitorie a
specificului acestuia.

21. Expuneti si caracterizati structura constiintei.


Sub aspect structural constiinta reprezinta unitatea complexa a proceselor cognitive, efective, volative. Elementele
cognitive sint: senzatiile, perceptiile, reprezentarile, conceptele, judecatile, silogismele, intuitiile. Elementele afective:
emotiile, sentimentele, pasiunile. Elementele volative: vointa si alt principal element structural e memoria, toate
acestea sint expuse in aspect orizontal. In aspect vertical, aparatul ideatic cognitiv se prezinta etajat ierarhic: 1)
inconstientul propriu-zis ( dupa Freud instinctele) 2) preconstientul -starea fluctuanta a ceea ce poate fi constientizat
3) constientul (ceea ce e supus controlului atentiei si vointei 4) supraconstientul ( idealurile, normele morale ce
determina cadrul cunoasterii si al actiunilor umane)

22. Cine dintre filozofi a fondat metoda psihanalizei:


e)S.Freud
23. Analizati corelatia dintre sine , eu si supraeu din psihanaliza freudista.
In anii 80 ai sec 19 Freud vine cu declaratia si descopera ca activitatea omului este determinate nu atit de factorul
rational de constientizarea faptelor sale cit de factorul irrational, inconstient. El propune pentru prima oara in
medicina si filosofie o noua structura a psihicii omului si anume evidentiaza 3 trepte in psihica omului: Sinele Eul si
Supraegoul. Traditional, spune el, se considera de veakuri ca omul este dirijat de propria constiinta Eul, sovestea si
valorile sociale normele, traditiile, idealurile, morala care esre existanta in societate. Freud rastoarna aceasta
reprezentare si spune ca in afara de constiinta de sine, a individului si constiinta sociala SuperEgoul exista o lume
interna in fiecare om, o lume necunoascuta, inconstienta care consta din ansamblul tuturor instinctelor care il domina
pe om, care ii determina toate fortele de gindire a omului.
Sinele este forta motrice a omului si a societatii. Problema consta in faptul ca intre sinele si Eu si SuperEu apare
contradictie, contradictie care uneori obtine caracteristica fundamentala, caci Sinele spune Vreau ; SuperEul spune
nu se poate si Eul trebuie sa solutioneze problema data. In cazul in care problema nu este solutionata, adica
contradictia data, atunci are loc devierea de la constiinta normala.

24. Descrieti raportul dintre gnoseologie si epistemokogie.


Filosofia n-ar putea sa reprezinte o sinteza teoretica, o privire totalizatoare asupra lumii, daca n`ar fi preocupata de
probelemele cunoasterii. Teoria cunoasterii sau gnoseologia este ca o cunoastere despre cunoastere, deoarece in
campul intrebarilor si raspunsurilor ei, cunoasterea se ia pe sine drept obiect. In procesul cunoasterii deosebim
Subiectul Cunoasterii reprezentat de Om cu toate facultatile sale mintale si Obicet al Cunoasterii lumea in care el
traieste. Epistemologia de la cuv grec episteme = stiinta si logos = teorie, reprezinta studiul stiintei. Problema
fundamental a epistemologiei din problema centrala a gnoseologiei si se refera la raportul dintre subiect si obicet. In
mod special Epistemologia se axeaza pe corelatul dintre un subiect pregatit pt a cunoaste un obiect si obiectul ales.
Raportul: Daca raportam cele 2 domenii ale cunoasterii, apoi observam ca sub aspect extensional, Gnos include
Epistem, in calitate de teorie a unui fel specific(stiintific) de cunoastere etc. In context intensional, Epistem cuprinde
toate aspectele specific ei, pe care gnos le abordeaza doar tangential. Daca obiectul gnos il constituie cunoasterea
comuna, apoi obiectul episteme este cunoasterea stiintifica, analiza activitatii oamenilor.

25. Numiti si caracterizati succinct esenta conceptiilor gnoseologice despre posibilitatea cunoasterii lumii
de catre om.
*sofistica - relativitatea cunoasterii, neaga posibilitatea unei stiinte ce ar concentra adevaruri universale si permanente
*Socrate, Platon resping atit neg fata de cunoastere, de stiinta (teoria Reminiscentei, teoria Ideilor -precunoasterea
face posibila cunoasterea)
*Aristotel - sursa cunoasterii e studierea lucrurilor reale, singulare, ideile sunt simple generalitati ale esentei lucrurilor
*scepticismul - indoiala fata de veridicitatea cunostintelor; Ratiunea si simturile sunt inselatoare
*crestinismul - sursa cunoasterii e revelatia divina, scrierile sfinte
*scolastica revelatia intelectul (proprietate angelica ce ofera cunoasterea despre tainele lumii), ratiunea (judecata
consecventa a cunoasterii senzoriale, sursa a ratacirilor si greselilor)
*filosofia moderna Descartes ideile, ratiunea sunt introduse in suflet de Dzeu;
*Empirismul Bacon cunostintele in baza senzatiilor senzualismul (Locke)
*realism gnoseologic - admite cunoasterea lumii materiale prin intermediul mijloacelor naturii, proprietatilor umane
*idealism gnoseologic - interpretari ale gindirii si existentei
*Rationalism (static, dinamic) - cauta garantia cunoasterii, anticipeaza in baza unor certitudini determinate
*neopozitivismul - investigatia sursei cunoasterii e fara sens
*Hume, Kant - imposibilitatea cunoasterii adecvate a lumii
*optimism - recunoaste cognoscibilitatea lumii
*agnosticii - imposibilitataea cunoasterii lumii

26. Scepticismul si agnosticismul reprezinta una si aceeasi pozitie filosofica?


Da
Nu (argumentati raspunsul)
Nu,ele reprezinta diferite directii.Sceptismul abordeaza problema surselor cunostintelor noastre.La intrebarea:care din
cele 2 surse de baza ale cunoasterii noastre,simturile sau ratiunea,trebuie sa stea la baza activitatii umane,scepticii
raspund ca nu trebuie sa acordam prioritate nici cunoasterii senzoriale nici celei ratioanel,deoarece ambele sunt
inselatoare. Agnosticii insa afirma ca in procesul cunoasterii,obiectul de trecere prin prisma organelor noastre de
simt,ale gindirii,proces in care omul obtine unele imagini ale acestuia.Dar ce prezinta obiectul in afara imaginilor oferite
de simturi si ratiune?Noi tindem sa cunoastem lumea, infinitul,prin scheme,modele,notiuni fixind obiectele lumii in
imaginile noastre.Fiind izolati in lumea procedeelor noastre de cunoastere,noi nu putem spune ceva veridic despre
lume,care este obiectiva in realitatea ei.

27. Explicati raportul dintre subiectul si obiectul cunoasterii.


La o analiza globala a procesului cunoasterii putem distinge 2 parti structurale fundamentale ale lui: obiectului
cunoasterii si subiectul cunoasterii cunoasterii. Obiect al cunoasterii este nu numai esenta, ci si fenomanul, momentel
dezvoltarii unui sistem. Subiectul cunoasterii este omul, inzestrat cu structurile si functiile necesare producerii de idei.
Omul este si subiect al cunoasterii si subiect al practicii si subiect al valorii. Ca subiect al cunoasterii omul nu apare si
nu se manifesta ca un individ izolat, ci ca o persoana concreta cuprinsa in anumite structuri ale vietii sociale,
determinata de ele.

28. Nivelele si formele procesului de cunoastere sunt uratoarele:


Nivelele procesului cunoasterii:1)empiric-obiectele empirice se formeaza in rezultatul unor operatii ale subiectului
mijlocite de activitatea organelor de simt;2)teoretice-obiectele teoretice se prezinta ca produse ale activitatii de
abstractizare mai profunde;3)obiectiva.Formele cunoasterii:1)senzualista-cunoasterea prin organele de
simt,perceptii,senzatii;2)rationalista-cunoasterea prin gindire,care prelucreaza notiuni.Gindirea este capacitatea
omului de a formula probleme si a le oferi solutii logice.

29. Caracterizati esenta si formele nivelului senzorial al cunoasterii.


Mecanismul functional organelor de simt ale sistemului nervos al omului reprezinta un fenomen complex, producator
de senzatii si perceptii. Elementul cel mai simplu al procesului cognitiv este senzatia. Ea este produsul insusirii active
a obiectului perceput de carte om. Intersectia dintre 2 lucruri materiale (obiectul si sistemul nervos al subiectului
cunoscator) produce o calitate noua, improprie obiectului, imaginea subiectiva. Senzatiile sunt reflectarea calitatilor,
insusirilor obiectelor ce actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Senzatia este o imagine subiectiva, ideala,
produsa de creierul uman. Prin senzatii se fixeaza sistemul relatiilor subiective in care este inclus omul. Senzatiile se
afla in dependenta de starea organelor de simt ale organismului subiectului cunoscator. Senzatiile sunt componente
ale reflectiei senzoriale si nu exista in mod izolat. Impreuna senzatiile ii ofera omului perceptia integra a obiectului
material. Perceptia reprezinta produsul reflectarii integre a lumii exterioare a obiectelor care in mod nemijlocit
actioneaza asupra organelor de simt ale omului. In moment in care obiectului care nu actioneaza la moment asupra
organelor de simt. Reprezentare un caracter senzorial concret, ilustrativ.

30. Caracterizati esenta si formele nivelului rational de cunoastere.

In procesul cunoasterii are loc interactiunea dialectica a 2 nivele, cel sensorial cu formele sale(senzatia,perceptia si
reprezentarea) si rational(notiunea, judecata si rationamentul)
Nivelul Rational este o forma calitativ specifica de reflectare a realitatii si mai puternica decat treapta senzoriala, este o
cunoastere mijlocita, ne da cunostinte generalizate si abstracte, in forma de notiuni si legitati, ne reda esenta obiectelor
si fenomenelor. Cunoasterea rationala este asa o activitate cognitive care poate functiona si atunci, cand obiectul
cunoasterii nu este nemijlocit introdus in relatiile subiect-obiect.
Notiunea este expresia lucrurilor in gandire, reflecvtarea lor in mod generalizat si abstract, cand ne abatem de la
trasaturile lor neesentiale si secundare.Notiunile leaga cuvintele cu anumite obiecte, ceea ce face posibila tabilirea unei
semnificatii precise a cuvintelor si opereaza cu ele in procesul gandirii. Cele mai generale notiuni se numesc categorii.
Judecata este un gand exprimat in forma de popozitie, in care se afirma sau se neaga ceva despre obiecte. Ea poate fi
simpla si compusa. Prin intermediul judecatii se fomeaza o relatie de apreciere a realitatii, o apreciere prin compararea
notiunilor.
Rationamentul este o forma a gandirii in procesul careia din una sau mai multe judecati numite premise, se deduce o
judecata noua, care rezulta in mod logic din premise. Rationamentul este forma gandirii in care se realizeaza
cunoasterea lumii obiective la nivelul treptei abstracte.

31. Dezvaluiti esenta notiunii de adevar si formele acestuia.


Adevarul este determinat de subiectul cunoasterii cit si de obiectul cunoasterii,ce produce realitatea asa cum este
el in afara si independent de cunostinta.Adevarul este un ideal reglamentator al cunoasterii. Nu este
vesnic,neschimbat,stabilit o data pentru totdeauna.Este obiectiv ,deoarece corespunde lumii obiective. Adevarul este
valoarea cognitiva fundamentala. Forma de exprimare a adevarului obietiv, dependenta de conditiile concret
istorice,ce caracterizeaza gradul preciziei,strictetii, e numita adevar relativ. Adevarul relativ este cunoasterea limitata
veridica despre ceva.Cunostintele depline, precise, multilaterale,referitaore la un anumit fenomen, constituie adevarul
absolute.Adevarul absolut este acel continut al cunostintelor care nu este combatut de dezvolatrea ulterioare a
stiintei.

32. Minciuna si eroarea sunt una si aceeasi:


Da
Nu (argumentati raspunsul)
Nu.Deoarece minciuna este o denaturare intenionat a adevrului avnd de obicei ca scop nelarea cuiva,pe cnd
eroarea se definete ca lips de concordan ntre percepiile subiectului i realitatea obiectiv, confirmat de
practic.Eroarea se nfieaz ca o dureroas nfrngere pentru intelect i ca o mare umilin pentru omul ce se
strduiete s cunoasc i eroarea se face neintenionat.

33. Expuneti principalele pozitii filozofice asupra adevarului.


Conceptia pragmatica a adevarului sustine ca adevarul, validitatea cunostintelor se controleaza prin succesul
activitatii corespunzatoare. Ei identifica adevarul ce ceea ce se dovedeste a fi util si eficace in solutionarea unor
probleme,in depasirea unor situatii problematice. Conceptia instrumentala exprima tendinta de a renunta la conceptul
de adevar in aprecierea valorii teoriilor.Adeptii acestei conceptii se pronunta in favoarea utilitatii cunostintelor ca
instrument al solutionarii problemelor noi,semnificative
-Teoria corespondentei sustine ca adevarul este o proprietate a continutului cognitive informationale, utilizat de toate
formele activitatii umane,care serveste drept baza a acestui continut cognitiv-informational cu starile de lucuri reale la
care se refera.Corespondentase imparte in: -corespondenta in planul si in prespectiva unei cunoasteri realizate;corespondenta ideala, proprie interpretarilor metafizice ; -corespondenta cu realul

34. Expuneti pe scurt esenta notiunii de stiinta.


Stiinta este considerata modalitate fundamentala de cunoastere Filosofica care studiaz fundamentele Filosifice,
ipotezele i implicaiile tiinei, incluznd tiinele naturii, precum fizica, matematica i biologia, i tiinele sociale,
precum psihologia, sociologia, tiinele politice, i economia. n acest sens, stiinta este strns legat de epistemologie
i ontologie. Urmrete s explice probleme precum: natura ipotezelor i conceptelor tiinifice; modul n care acestea
sunt produse; procesul prin care se explic,se prognozeaz, i, prin tehnologie,se valorific forele i resursele naturii;
mijloacele de determinare a validitii afirmaiilor; formularea i utilizarea metodei tiinifice; tipurile de raionament
prin intermediul crora se ajunge la concluzii; implicaiile metodei tiinifice i a modelelor pentru societate n
general i pentru insesi stiintele.Ca fenomen social-global,stiinta reprez. un subsistem complex in ansamblul vietii
sociale, cu roluri si functii bine definite.Astfel,ea include si totalitatea structurilor si modurilor de organizare
profesionala,institutiile care asigura producerea, transmiterea, difuzarea si utilizarea in societate a cunoasterii
stiintifice.

35. Dezvaluiti structura cunoasterii stiintifice.


La o analiza globala a cunoasterii a procesului cunoasterii putem distinge 2 parti structural ale lui:obiectul cunoasterii
si subiectul cunoasterii. Si anume obiectul cunoasterii se refera la lumea reala,la esenta ,la fenomene precum si la
dezvoltare.Pe cind subiectul cunoasterii analizeaza omul cu structurile si functiile necesare producerii ideilor.
Cunoaterea tiinific presupune dou niveluri relativ distincte, care se ntreptrund ns i se implic reciproc: nivelul
empiric i nivelul teoretic. Nivelul empiric const din fapte, date empirice ale tiinei. Orice cunoatere tiinific,
pornete i se spijin permanent pe un mare numr de fapte, care reprezint nregistrri, "decupaje" specifice ale
caracteristicilor obiectelor i fenomenelor individuale. Prin gruparea i compararea faptelor, ea descoper regularitilor
empirice sau legile empirice. Acestea nu sunt inc legi teoretice ntruct nu explic i nu prevd fenomenele ci surprind
o repetabilitate observata. Regularitile empirice apar adesea sub form de corelaii. Ele reprezint materia prim a
tiinei care ns nu se rezum la acestea. Ea aspira constant ctre elaborarea de teorii, de explicaii eseniale, generale,
fundamentate pe o concepie determinist, n cardul creia se urmrete sa se descopere cauzele acestor regulariti.

36. Caracterizati concis cunoastere empirica si formele ei.


Cunoasterea empirica are un caracter descriptiv,narativ,iar cunostintele obtinute sunt formulate in baza observarii
faptelor.Aceasta presupune cunoasterea prin experiment.Inafara experimentului cunostintele nu pot fi.Experimentul
permite repetarea studiului si verificarea cunostintelor.Formele cunoasterii empirice: observarea, masurarea,
compararea,analiza.

37. Caracterizati formele cunoasterii teoretice: problema stiintifica , ipoteza, teoria. Aratati rolul lor in
cunoastere.
Cunoasterea teoretica poate fi analizata ca treapta a cunoasterii. Obiectele teoretice, care corespund nivelului teoretic
al cunoasterii stiintifice se prezinta ca produse ale activitatii de abstractizare constructive . Problema stiintifica este
multiplu determinata de cunostintele din domeniu. Solutia problemei stiintifice este intens prefigurata de zarea
interioara bine determinata, spiritul stiintific fiind mai ghidat. Ipoteza este factorul fara care e de neconceput
dezvoltarea cunostintelor stiintifice. Cu inaintarea in permanenta a ipotezelor se explica faptele, se scot la iveala
corelatiile dintre ele, se rezolva contradictiile ce apar in mod inevitabil intre faptele noi si conditiile precedente.
Desfurarea cunoaterii teoretice ncepe cu ipoteza, apoi teoria, apoi datele empirice, adic are loc sistematizarea
cunotinelor empirice cptate n activitatea de investigare tiinific.Procesul de elaborare a ipotezelor depinde de o
mare diversitate de factori informationali si sociopsihologici, aria lor desfasurindu-se de la generalizarile inductive
pina la ipotezele matematice. Insa forma fundamentala a dezvoltarii cunoasterii este teoria. Teoriile furnizeaza
informatia clara despre legaturile necesare dintre legi, despre mecanismele profunde ale proceselor reale, ceea ce face
posibila prevestirea unor fapte empirice noi. Toate teoriile stiintifice adevarate nu se limiteaza doar sa prezica aparitia
anumitor fenomene, ci explica si cauza apariei lor. Rolul teoriilor consta in a cunoaste cit mai profund realitatea
naturala si sociala in vederea dominarii si controlului ei. Rolul acestor forme ale cunoasterii este fundamental pentru
investigaia tiinific i pentru dobndirea de ctre comunitatea tiinific de noi cunotine bazate pe dovezi fizice.

38. Numiti temeiurile de clasificare a cunostintelor.


In baza Stiintei contemporane, gnoseologa evidentiaza deiferite categ de cunostinte. In baza substantialitatii lumii
cunostintele se divid in:materiale si ideale. Deosebim cunostinte ce vizeaza actiunea umana, un gen de cunostinte
despre utilitatea lucrurilor. Sub aspect calitativ, cunostintele se impart in: afirmative si negative, sub aspect cantitativ,
ele se impart in singulare, particulare si universale. Clasificarea in baza metodei, prin intermediul careia au fost
obtinute, cunostintele se impart in inductive si deductive. In baza temeiului lor, cunostintele se impart in empirice di
teoretice . In dependenta de domeniul caruia ii apartin, ele se clasifica in mititce, artistice, stiintifice, filosofice etc..

39. Inceputurile reflectiilor metodologice se leaga de numele lui :


e). Aristotel
40. Ce este paradigm si ce rol joaca aceasta in metodologia stiintei contemporane?
Paradigma este o construcie mental larg acceptat, care ofer unei comuniti sau unei societi pe perioad
ndelungat o baz pentru crearea unei identiti de sine (a activitii de cercetare de exemplu) i astfel pentru
rezolvarea unor probleme sau sarcini. La Thomas Kuhn baza practicii cercetrii i a consensului ntr-o tiin care a
atins stadiul maturitii nu este teoria tiinific, ci ceva mai complex, paradigma. Kuhn argumenteaz c cercetarea
tiinific n disciplinele care au ajuns n acest stadiu nu este condus n primul rnd de teorii i reguli metodologice
generale, ci de experiene mprtite n comun, ce sunt ncastrate n paradigme. Paradigmele nelese ca realizri
tiinifice exemplare, ca exemple concrete de formulri i soluii ale problemelor tiinifice, sunt baza acelui acord al
oamenilor de tiin asupra fundamentelor, ce distinge orice cercetare tiinific matur. Paradigmele sunt realizri
tiinifice universal recunoscute care, pentru o perioad, ofer probleme i soluii model unei comuniti de
practicieni. Ca realizri tiinifice care ofer modele de formulare i rezolvare de probleme unui grup de cercettori,
constituie entiti complexe ce cuprind elemente de natur teoretic, instrumental i metodologic. Cunoaterea
cuprins ntr-o paradigm este n mare msur una tacit. Formularea i rezolvarea de probleme pe baza cunoaterii
tacite cuprinse n paradigme constituie ceea ce Kuhn numete tiin normal sau cercetare normal.Regulile
deriv din paradigme, dar paradigmele pot ghida cercetarea chiar n lipsa regulilor.

41. Cine dintre filozofi a elaborate notiunea de paradigma:


b. T.Kuhn
Paradigma este o construcie mental larg acceptat, care ofer unei comuniti sau unei societi pe perioad
ndelungat o baz pentru crearea unei identiti de sine (a activitii de cercetare de exemplu) i astfel pentru rezolvarea
unor probleme sau sarcini.

42. Cum se clasifica metodele de cunoastere in stiinta contemporana?


Met-le de cerc-re st-ca in cunoasterea st-ca contemporana sunt: axiomatizarea,formalizarea si modelarea. Primele 2
sint determinate de dorinta prezentarii kit m. clare a relatiilor ditre diferite elemente componente ale unei Tii.Dupa
nivelul de abstractie si natura instrumenteleor folosite distingem axiomatizare: intuitive, abstracta, formalizata,
neformala asamblista,asamblista formala.Prin modelare intelegem un sistem (material/ideal) care substituie sau
reprezinta in diferite contexte cognitive sistemul original datorita rel-lor de asemanare structurala sau funct-la d/e
ele,cercetarea modelului fiind posibila pt obtinerea unor infor-ii d/e original.Criterii de clasificare a modelelor:nivelul
de cercetare la care se utilizeaza (logic,teoretic,empiric), functiile pe care le indeplinesc (sistematizatoare,de
verificare etc). Actualmente,met. Modelarii a luat o deosebita amploare in st-le tehnice, in fiz,bio,fizio,socio,psihologie,economie s.a.

43. Caracterizati esenta notiunilor de societate.Numiti elementele principale ale structurii societatii.
Societatea (socio=a aduna, socialitas=uniune) reprez un grup de oameni fondat pe relatii
interdependente.Societatea nu poate fi redusa la nici una din componentele sale,dar nici nu constituie doar suma
lor.Ea este un sistem nemarginit ,capabil de autoreglare,autoperfectionare,autodepasire a propriei sale
organizari.Elementele principale ale unei societati sunt :clasele (Ansamblu de persoane grupate dup criterii
economice, istorice i sociologice.), natiunile (Comunitate stabil de oameni constituit istoricete i aprut pe baza
unitii de limb, de teritoriu, de via economic i de factur psihic, manifestate n particularitile specifice ale
culturii),popoarele (Form istoric de comunitate uman, superioar tribului i anterioar naiunii, ai crei membri
locuiesc pe acelai teritoriu, vorbesc aceeai limb i au aceeai tradiie cultural.)

44. Numiti pozitiile filozofice principale cu privire la problema aparitiei si dezvoltarii societatii.
Societatea - o grupa de oameni formata pe relatii interdependente sau o asociatie dintre indivizi. Natura acestei
societati este determinata de tipul si natura legaturilor sociale care unesc indivizii impreuna. Cu toate ca notiunea de
sociologie apare deabea in sec. XIX nu inseamna ca pina atunci societatea nu era studiata de filosofie si filosofi. Ne
amintim in primul rind de definitia filosofica data omului de catre Aristotel: "omul este animal politic sau animal
social, adica la greci notiunea de stat si societate coincidea. Daca Comte este primul care formuleaza notiunea de
sociologie ca stiinta despre societate avind in vedere faptul ca sociologia poate deveni stiinta pozitiva asemanatoare
sau identica cu stiintele de tipul fizicii, matematicii, mecanicii, adica stiinta unde pot fi elucidate legitati
asemanatoare, legitatile care functioneaza in natura. Cu toate ca in societate actionau oamenii cu constiinta, apoi
marxismul considera ca numai el a transformat sociologia in stiinta obiectiva. Si drept fundament a sociologiei ca
stiinta este considerata asa numita conceptie materialista despre istorie.
Marxismul pune la baza dezvoltarii istoriei si a societatii modelul de productie. Modelul de productie ca notiune
(fundamentala in economia politica marxista) semnifica unitatea mijloacelor de productie si a relatiilor de productie.
Marxismul imparte istoria societatii umane in 5 etape numite formatii social-economice (categoria fundamentala
societatii umane la o anumita treapta istorica de dezvoltare care este determinata de caracteristica modului de
productie):
1. FSE primitiva- cind nu exista clasele sociale
2. FSE sclavagista - clasele principale erau robii si stapinitorii de robi
3. FSE feudala
4. FSE capitalista
5. FSE comunista

45. Ce este societatea civila si care sunt elementele sale principale?


Societatea civil este o noiune care descrie forme asociative de tip apolitic i care nu sunt pri ale unei instituii
fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizaiile neguvenamentale - asociaii sau fundaii,
sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societaii civile, care intervin pe lng factorii de decizie, pe lng
instituiile statului de drept pentru a le influena, in sensul aprrii drepturilor i intereselor grupurilor de ceteni pe
care i reprezint.

46. Ce intelegeti prin notiunea de sistem politic al societatii?Numiti elementele sale principale.
Sistem politic al societatii este acel sistem partial al societatii ce cuprinde ansamblul relatiilor, conceptiilor,
comunicatiilor de natura politica prin care se asigura organizarea, functionarea, si conducerea societatii. Sistemul
politic este compus din kiteva subsisteme: institutional, normativ, functional, cultural, comunicativ

47. Caracterizati succinct esenta determinismului geografic.


Determinismul este utilizat pentru a stabili caracterul determinant al proceselor din univers..Factorii geografice au o
mare importanta in repartizarea populatii pe pamint dar si de dezvoltarea,gradul de intelectualitate si capacitatile
acestora.Factorii determina orinduirea politica din stat.De exemplu popoarelor de la Sud le sunt caracteristice
dinamicitatea,pentru ca natura le-a acordat factorii necesari p-u dezvoltarea acesteia,insa din cauza acestui
temperament al poporului a fost necesara introducerea fortei in stat,pentru a mentine echilibru..Popoarelor din
regiunea ecuatorul,cele mijlocii,printre care si Europa,le este caracteristic echilibrul,ei imbinind formele geografice si
capacitatea omului de a gindi.Nordul este lipsit de factori geografici favorabili,de aceea mereu si-au petrecut viata
gindinduse cum sa acopere neajunsurile date de natura,cum sa-si usureze modul de trai,de aceea lor le este
characteristic cugetarea,si astfel mereu popoarele nordice au fost mai dezvoltate decit celea sudice pentru ca pe prim
plan era ratiunea.

48. Caracterizati succinct esenta conceptiei materialiste despre societate.


Initial conceptia materialista despre lume era aplicata cu referinta numai la interpretarea fenomenelor naturii. Ulterior
societatea devine obiect de studiu ca stiinta aparte,sociologie,notiune data de Comite. Insa marxistii considera ca K.
Marx este cel care a transformat sociologia in stiinta obiectiva care avea ca baza asa numita
conceptie materialista despre istoria societatii. Ca fundament in dezvoltarea materialista a societatii este pus modul de
productie,notiune fundamentala a marxistilor.

49. Ce este noosfera si care este rolul acestei notiuni in rezolvarea problemelor ecologice actuale?
Noosfera (sfera ratiunii) ar fi un nor mare care nconjoar planeta ca i atmosfera sau ionosfera. Acest nor sferic
imaterial ar fi format din incontientele umane emise de creierele drepte. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent,
Spiritul uman global ntr-un fel.Astfel credem c ne imaginm sau c inventm lucruri pe care, n realitate, creierul
nostru drept le ia pur i simplu de acolo. Iar cnd creierul nostru stng ascult cu atenie creierul drept, informaia
trece i duce la o idee apt s se concretizeze n fapte.Conform acestei ipoteze, un pictor, un muzician, un inventator
sau un romancier n-ar fi dect nite receptori radio capabili, cu creierul lor drept, s ia din incontientul colectiv apoi
s lase emisferele dreapt i stng s comunice destul de liber ca s reueasc s pun n practic aceste concepte
care se gsesc n noosfer. Noosfera este stadia superioar a biosferei, n care activitatea raional uman este
factorul determinant n dezvoltarea planetei noastre. Cunoscnd legitile naturii i perfecionnd tehnologiile,
omenirea devine o for contient transformatoare a spaiului planetar i cosmic, o form nou de interaciune dintre
natur i societate. Noosfera are tendina de a se lrgi permanent, transformndu-se ntr-un element structural al
cosmosului. Etapele dezvoltrii noosferei snt civilizaia informaional, ecologic i cosmic.

50. Dezvaluiti esenta si enumerate factorii progresului social.


Progresul social este o evoluie necesar a omenirii spre mai bine. Este o viziune optimist asupra sensului istoriei.
Ideea a fost elaborat sistematic n secolele XVII XVIII, fiind deosebit de influent n epoc. Ideea de progresul a
fost legat iniial de o nou viziune evolutiv a raiunii (cunoaterii) i tehnologiei. Experiena dezvoltrii tiinelor
naturii a nlocuit viziunea static asupra raiunii, specific filozofiei antice, cu o viziune istoric evoluionist,
cumulativist: cunoaterea reprezint un proces de cretere, de dezvoltare continu n timp de la necunoscut la
cunoscut. Revoluia industrial, pe de alt parte, generat i ntreinut de dezvoltarea rapid a capitalismului, ofer
un alt model al unui proces de dezvoltare rapid n timp: tehnologia. Evidena dezvoltrii cunoaterii tiinifice i a
utilizrii ei n activitile productive, ca tehnologie, au oferit modelele intuitive pentru elaborarea ideii de progres.
Sub impulsul cunoaterii i tehnologiei, societatea era considerat a se afla ea nsi ntr-un proces continuu de
dezvoltare, tinznd spre o stare tot mai bun pentru condiia uman. S observm deci c progresul., spre deosebire de
evoluie, este definit prin criterii valorice, referitoare la condiia uman: mai bine pentru om". Referitor la forele
care asigur progresul, la mecanismul acestuia. Progresul ar fi real dac dinamica societii ar fi regizat de proiectele
elaborate contient. Or nu acesta este cazul. Direcia evoluiei istorice a fost pn acum diferit de obiectivele,
aspiraiile colectivitii. O asemenea obiecie este i ea eliminat de dezvoltarea teoriei sociologice: societatea merge
spre mai bine", nu regizat de intenii i proiecte contient constituite, ci de presiunea necesitilor reale ale
colectivitii. Pentru acceptarea progresul social nu este deci nevoie neaprat de presupoziia dezvoltrii contiente a
societii.