Despre Compania

Arta covorului moldav constituie o pagina marcanta in patrimoniul cultural al poporului moldav. Covorul reflecta
multitudinea conceptelor estetice ale poporului cit si idealul sau despre frumos si armonie. Pe parcursul secolelor
diferite motive ornamentale, compozitie si gama cromatica au fost selectate si cizelate intru redarea unui aspect mai
placut al covorului. Arta covorului moldovenesc are radacini perene. La cristalizarea particularitatilor ei
fundamentale in mod indirect, diferite procese complexe si-au gasit reflectare in formarea culturii poporului moldav.
Procesele tehnice, ornamentul poarta amprenta diferitor straturi etnice, cum sunt tracic, roman, slav, turcic, etc.
Deosebit de pregnant, acest lucru este ilustrat in terminologie: lina, cinepa - de origine latina, covor, stative - origine
slava, kilim, cerga, macat - origine turca. Ca ramura a industriei, confectionarea covoarelor in Moldova a aparut in
conditiile casnice a gospodariilor taranesti.
Cele mai vechi covoare moldovenesti, ajunse pina la momentul actual, dateaza de la sfirsitul secolului XVIII.
Mentiuni despre covoarele din perioadele anterioare, pot fi observate in descoperirile arheologice, cartile vechi, surse
istorice, etc. Documentele din secolele XIV - SV contin referiri la existenta in Moldova a postavariilor, atelierelor de
tors si tesut, care apartineau boierilor si taranilor instariti. In actele de danie si in listele de zestre de in secolele XV SVI sunt enumerate covoare, kilimuri, cergi, macate, laicere. In folclorul moldovenesc, covorul era simbolul harniciei
si iscusintei miinilor feminine. Covoarele erau pastrate cu grija, transmise prin mostenire.
Materia prima folosita in tesutul covoarelor moldovenesti era de origine locala, obtinuta in gospodaria proprie.
Prelucrarea linii, cinepei, si inului, precum torsul si vopsitul firelor se faceau in conditii casnice. Pentru a le conferi
covoarelor trainicie, urzeala se torcea din fire lungi de lina. In a doua jumatate a secolului XIX, urzeala de lina incepe
sa fie inlocuita cu cea de cinepa, bumbac. Unul din procesele cele mai complexe legate de tesutul covoarelor era
considerat vopsitul linii. In acest scop se foloseau coloranti naturali, pregatiti dupa anumite retete. Vopseaua se
obtinea prin fierberea in apa a frunzelor, florilor, scoartei, si radacinilor anumitor plante, precum si din unele
minerale. De exemplu, culoarea cafenie-inchis se obtinea din scoarta verde de stejar, cea galbena-cafenie - din matase
de papusoi, negru - din coaja de nuca verde, etc. Lina era lasata in solutie pina se capata nuanta dorita. Uneori aceasi
culoare era obtinuta din diferite plante, iar alteori din aceasi planta se obtineau citeva nuante ale aceleasi culori.
Traditiile seculare si existenta unor procese de vopsire cu coloranti locali contribuiau la crearea unor imbinari
armonioase de culori pastelate, care si constituiau trasatura distinctiva a covorului moldovenesc.
Prin secolele XVII - XVIII se contureaza anumite particularitati ale covoarelor din diferite zone istorico-etnografice.
La nordul si centrul tarii covoarele se teseau pe unealta verticala (razboi, druci, virstat), la sud - pe orizontala (stativ).
Utilizarea diferitor unelte si a diverselor procese tehnice s-a reflectat asupra aspectului covoarelor, dimensiunilor,
facturii, compozitiei ornamentale. In Moldova se mai confectionau si si covoare pufoase (cerga, niturca, satranca)
asemanatoare dupa tehnica tesutului celor orientale. O particularitate a acestor covoare este ca firele bataturii se
legau de urzeala prin noduri, covorul capatind un aspect pufos.
Despre Companie
Societatea pe Actiuni Floare-Carpet este o intreprindere specializata in producerea covoarelor jacquard dublu plus.
Intreprinderea a fost fondata in anul 1978, iar la data 27 mai 1993 fiind transformata in societate pe actiuni.
Covoarele cu marca Floare-Carpet SA apartin celei mai inalte clase a covoarelor jacquard dublu plus confectionate
automat la razboie de tesut, avind asa caracteristici ca:
1. densitatea plusului: 520 000 fire/m2;
2. continutul de lina: 100% si 80%;

3. folosirea materiei prime naturale: lina spalata, alba-tigae, bumbac, in.

Ciclul tehnologic de producere a covoarelor reprezinta un proces finit, care include in sine fabricarea firelor de lina
pura, lina si semilina; vopsirea lor; tesutul covoarelor; finisarea lor; ambalarea; marcarea si depozitarea.
In luna noiembrie 1992, Secretariatul International al Linii, acreditat la Londra, a conferit covoarelor de lina pura
produse de intreprindere semnul International de calitate WOOLMARK, iar la finele anului 2005 - covoarelor din
lina - WOOLMARK BLEND. Nivelul inalt de calitate a covoarelor si a articolelor de covoare cu semnul
WOOLMARK si WOOLMARK BLEND largeste considerabil piata de desfacere.
Floare-Carpet SA a implimentat, in anul 1999, standardul international al calitatii ISO-9001, ce a fost utlerior
certificat in anul 2001, de catre compania germana de Audit TUV CERT TUV Thuringen e. V.
In domeniul calitatii managementului, productivitatii si competitivitatii, Floare-Carpet SA a obtinut in anul 2000,
Premiul International de Calitate International Gold Star World Quality Commitment Madrid 2000, in anul 2001 Premiul International de Calitate International Platinum Star Award for Quality - Geneva 2001, in anul 2003 Premiul International International Quality Crown Award in Diamond - Londra 2003. n cadrul Concursului
Marca Comercial a anului, iniiat de ctre Camera de Comer i Industrie a Republicii Moldova, Floare-Carpet SA a
fost declarat nvingtoare n Nominalizarea conform Criteriile de Profesionism, nominaia Marca Comercial
EXPORT pentru cea mai eficient strategie care a adus rezultate considerabile la ieirea pe noi piee, fiind
decernat cu Premiul Mare Mercuriul de Aur.
Covoarele cu marca Floare-Carpet SA sunt apreciate de cumparatori si specialisti la expozitiile internationale
specializate de covoare: Hannover (Germania), Atlanta, Las Vegas (SUA), Moscova, Sankt-Peterburg (Rusia), Kiev
(Ucraina).
Componenta noului Consiliu al societatii la anul 2011:
1. Badanova Olga - Ministerul Economiei - sef al directiei.
2. Ceban Cristina - Ministerul Economiei - consultant.
3. Bulicanu Vasile - Ministerul Finantelor - director al Directiei.
4. Lupea Victor - Agentia Proprietatii Publice - consultant.
5. Tereschina A. - FinComBank - specialist principal.