FUNDATIA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR AL COPERTEI

MESTESUGARESTI " SPIRU HARET"

GRUPUL SCOLAR DE ARTE SI MESERII
<< SPIRU HARET >> - BUCURESTI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 4
CALIFICARE : COAFOR STILIST

MAISTRU INSTRUCTOR:
Radoi Mariana

Bucuresti
-2015-

ELEVUL:
Voicu Adina Mihaela

COAFURA ROMANTICA ANII 50

CUPRINS.......................................................PAG

-Argument.........................................................1
-Descrierea salonului de infrumusetare........3
-Structura firului de par...................................9
-Istoria coafurii.12
-Consilierea clientei.........................................15
-Tehnica de lucru.............................................21
-Notiuni de protectie a muncii..23
-Norme de igiena..............................................26
-Bibliografie......................................................27
-Anexe...............................................................28

ARGUMENT
Din negura antichitatii pana in zilele noastre,frumusetea femeii a stralucit si a dainuit peste
veacuri.Fiecare epoca si-a stabilit arhetipurile,si-a inchegat miturile si a inovat noi retete de
infrumusetare.Regine,zeite,preotese,fotomodele,dive sau frumoase anonime,ilustreaza cultul
perfectiunii atat de efemere in oglinda istoriei.
Coaforul, in varianta sa moderna, este cel care sugereaza, care valideaza sau invalideaza
intentiile clientei, ii ofera alternative, ii propune solutii, ii armonizeaza trasaturile si frumusetea
naturala cu micile, dar deloc lipsitele de effect accesorii ale frumusetii. Se pune, intr-o traditie
orala de mult apusa, ca femeia trebuia vazuta la o ora matinala, inainte de a-si asorta
accesoriile frumusetii. Coaforul ii da tocmai acele elemente accesoriale ce-i intregesc frumusete
la orice ora, asa cum frumusetea florii este la fel de intense la orice ora si, poate cel mai mult
dimineata atunci cand roua da acel aer de prospetime si viu. Asa cum chipul femeii frumoase
seaman cu o floare, tot asa si la o ora matinala frumusetea nu trebuie sa se estompeze.
Noi, femeile, dorim sa fim frumoase pentru barbatii nostrii, iar barbatii ne doresc frumoase
pentru bucuria fiecarei zile. Specificul acestei meserii este de a executa lucrari menite sa duca
la infrumusetarea aspectului fizic, precum si lucrari de corectare a anumitor defecte fizice,
menite sa mascheze, prin diferite procedee de tuns si de coafat o conformatie defectuoasa a
capului sau a fetei.
Orice client trebuie tratat politicos, amabil, fara a I se lasa o clipa impresia ca s-au observant
hainele lui modeste, profesia sau unele defecte fizice.Clientul sau clienta se incredinteaza
priceperii lucratorului repectiv, ii cere sfaturi, ii respecta si ii urmeaza parerea ce si-a insusit in
anii de ucenicie, ci este necesar sa tina pasul cu toate noutatile ce survin in meserie, sa-si
insuseasca metodele de lucru avnsat. Acestea contribuie in mare parte la imbunatatirea
lucrarilor in scop cat mai mari deserviri a populatiei, pretentiile clientului care cresc pe zi ce
trece trebuiesc satisfacute intr-o mare masura.
Pentru a fi la current cu tot ce este nou, modern, este indicat sa se consulte sis a studieze
revistele de specialitate. Numai astfel se pot satisface in mod competent clientele care solicita
serviciile coaforului.
Trebuie stiut ca fiecare clienta are o conceptie proprie despre felul in care trebuie sa fie
pieptanata. Lucratorul respective, in general, trebuie sa respecte dorintele acesteia, dar nu
intotdeauna este indicat realizarea intocmai a coafurii dorite de clienta, uneori coafura sau
frizura dorita de clienta putand fi dezavantajoasa. In aceste cazuri, coafeza are datoria de a
propune clientei un alt gen de tunsoare sau coafura, care i-ar avantaja mult mai bine fizionomia.
Exista situatii, si acestea sunt destul de frecvente, cand clienta lasa la aprecierea coafezei
executarea unei coafuri, pieptanaturi, cu conditia ca pieptanatura respective sa-I avantajeze,
deci sa contribuie la infrumusetarea ei.
1

Parul, modu de aranjare, lungimea, culoarea, au cunoscut evolutii de-a dreptul surprinzatoare.
Ca element semnificativ al chipului feminine frumos, parul a cunoscut de-a lungul timpului
evolutii. Lungimea, culoarea, modul de aranjare, accesoriile care se adauga coafurii si fara de
care intregul nu este realizat, au fost specifice fiecarei perioade istorile. Putem identifica
perioade vizualizand coafurile. Antichitatea este usor de ghicit privind coafura reginelor, de pe
efigiile antice. In societatile primitive, oamenii simplii, cei mai de jos, isi legau parul cu o banda.
Odata cu aparitia aristocratiei, coafurile devin mai sofisticate. Femeile sumeriene isi realizau
cocuri masive cu bucle mari. In Egiptul antic era iubit parul bogat si acolo unde parul nu era
suficient de des se uitilizau perucile, de obicei negre. Se foloseau din abundenta accesoriile. In
Grecia, de regula, parul era lung sis trans in coc. Femeile musulmane isi ascund parul sub
casmiruri si matasuri fine, neavand voie ca parul sa fie vazut de altcineva pana la casatorie si
vazut numai de sot dupa casatorie.
Evident, podoaba capilara este cel mai important accesoriu cu care natura ne-a inzestrat.
Cert este ca omul a cautat sa isi puna in valoare cumva aceste zester, atat de pretioasa si de
graitoare pana si prin lipsa ei(Veronica Ganea).

Descrierea salonului de infrumusetare

Salonul de coafura trebuie sa fie dotat cu fotolii pentru cliente, oglizi, dulapioare mici, scafe
pentru spalarea parului, casti electrice pentru uscarea parului (acestea sa fie n numar
suficient). Instalatia de aerisire, n special trebuie sa functioneze n bune conditii deoarece se
lucreaza cu multe substante chimice n unitatiile de coafura fiind cald se impune axarea pe
tavan a unuia sau mai multor ventilatoare sau montarea aparatului de aer conditionat.
n salonul de coafura trebuie sa se gaseasca n numar suficient lenjerie necesara astfel ca la
fiecare clienta sa se schimbe. Se recomanda ca prosoapele care le folosesc n coafura sa fie
unifolosibile astfel nct dupa folosire (la fiecare clienta) sa se arunce. Este interzis a se folosi
aceiasi lenjerie pentru doua sau ma multe cliente.
Tot odata fiecare lucrator trebuie sa aiba trusa personala completa de buna calitate si foarte
bine ntretinuta. Lucrnd cu aceleasi ustensile coaforul se obisnuieste cu ele cu mnuirea lor
astfel realizeaza o munca de calitate ntr-un timp ma scurt si cu un efort redus . Pentru
desfasurarea n bune conditii a lucrului salonul de coafura trebuie sa fie aprovizionat coform
cerintelor ai produselor si materialelor necesare procesului de munca. Ex: Vopsele de diferite
culori , tipuri, pudra decolorata, tratamente pentru par, lacuri, fixative, spuma pentru par, gel de
par, ceara, crema ondulatoare, solutii pentru permanent, solutii pentru neutralizare, decapantul.
MOBILIERUL NECESAR PENTRU SALONUL DE COAFUR
OGLINDA
Este un auxiliar pretios pentru coafor. Ea permite clientului si lucratorului sa-si controleze
permanent munca pe tot parcursul unei lucrari de tuns, de coafat, etc.
Lucratorul poate sa adapteze mai usor si corespunzator frezura sau coafura la fizionomia
clientului, sa-si dea seama n timp util de eventualele greseli. De aceea oglinda trebuie sa fie
bine luminata si astfel ncadrata nct sa ncadreze si lucratorul si clientul n acest scop ca este
montata pe perete deasupra mobilierului de coafura (cam la 10cm mai sus de nivelul acestuia
mobilierului). Nu este permis ca oglinda sa aiba efecte care pot produce deformatii de imagine,
sa fie murdara, prafuita sau stropita; ea trebuie sa fie n permanenta curata pentru a reflecta ct
mai bine orice amanunt.

CHIUVETA SI SCAFA
Se foloseste pentru spalarea parului, este prevazuta cu sifon pentru scurgerea apei ai
impuritatiile rezultate sunt mai multe tipuri de chiuvete care se sprijina pe doua console metale
si chiuvete reglabile. Dupa fiecare intrebuintare se curata si se spala de fibrele marului de par.
3

DULAPIORUL
Este confectionat din lemn prevazut cu 2-3 sertare n care se pastreaza lenjeria, materialele si
ustensilele.
Dulapiorul este asezat n partea dreapta a locului de munca astfel nct sa ramna un spatiu
liber de 80 cm 1 m pna la locul vecin, pentru a permite libertatea de miscare a lucratorilor.
SCAUNELE SI CANAPELELE DE ASTEPTARE
Pe lnga mobilierul strict necesar executarii meseriei salonul de coafura trebuie sa fie dotat si
cu canapele si scane de asteptare ct mai comoda pentru clientela.
n ultimul timp aceste scaune si canapele sunt de mai multe tipuri n culori vii sau pastelate.
Aceste scaune prezinta avantajul ca se pot spala usor. Numarul lor este variabil n functie de
spatiul general al salonului astfel sa nu mpiedice activitatea.
MSUELE DE ZIARE SI REVISTE
Este confectionat dn lemn fiind vopsit n alb. n ele trebuie sa se afle medicamente necesare:
pansamente, leucoplast, alcool sanitar, iod, apa oxigenata, sapun de toaleta si un prosop
plusant.
Acste medicamente se folosesc atunci cnd este cazul.
VITRINA
Aceasta are un rol important n atragerea clientei spre prestarile de servicii ce se executa n
salonul de coafura, aceasta trebuie sa fie n primul rnd curata si aranjata n chip atragator,
folosindu-se fotografii sau postere cu diferite tunsori si frizuri moderne excutate de preferinta de
lucratorii salonului.
Vitrina trebuie sa fie bine luminata si n timpul nopti.
CASA DE MARCAT
Este alcatuita dintr-un scaun si o masuta pe care sta asezata si unde stau bani ncasati n
cursul zilei de lucru.
GARDEROBA
n salonul de coafura se afla de asemenea o garderoba speciala pentru lucrator si o garderoba
pentru clientela unde se depun hainele pe durata sederii.
MAGAZIA
Poate fi de fapt o camera n care se depoziteaza materialele si rufaria necesara procesului de
lucru pe o anumita perioada de timp.
LENJERIA
Exercitarea acestei meserii este necesar ca salonul de coafura sa fie dotat cu lenjerie necesara.
De preferinta alba si care trebuie sa fie ntodeauna foarte curata n buna stare si n cantitati
suficiente ca sa acopere nevoile tuturor lucratorilor si lucrarilor ce se executa n salonul
respectiv.
4

Lenjeria consta n: prosoape, servetele observndu-se nsa pentru fiecare ramura de activitate
obiecte de lenjerie specifice. Salonul trebuie sa fie dotat cu manta de tuns, mantale cauciucate
de protectie n timpul vopsirii parului si prosoape.
HALATUL
Este un obiect de lenjerie personal individual pe care lucratorul l poarta numai n orele de
program, sa fie foarte curat si n buna stare, halatul se schimba cel putin de doua ori pe
saptamna.
MANTAUA DE TUNS
Pentru saloanele de coafura se confectioneaza n ultimul timp din materiale colorate pastel sau
imprimate si garnisite cu dantela.
Dimensiunile mantelei sunt mai mari astfel sa acopere clientul sau clienta sai protejeze de apa,
fire de par sau de substante care se utilizeaza la diferite lucrari.
Este confectionata din cauciuc plastic impermeabil. Pentru a nu permite stropirea hainelor cu
vopsea sau perhidral.
MATERIALE , INSTRUMENTE APARATE
PENTRU COAFOR
PIEPTENELE
Se utilizeaza nainte de a executa o tunsoare pentru a descurca suvitele si firele de par
asigurndu-se astfel reusita deplina a acestor operatii. Pieptenele este confectionat din os, con,
celuloid, material plastic, exista foarte multe modele de piepteni cu mner sau fara mner, cu
clinti desi sau cu dinti rari, fiecare servind la anumite operatii.
FOARFECELE
Folosirea foarfecelor n diferite scopuri a dus la aparitia a numeroase tipuri care desi au
elemente comune le diferentiaza prin constructie, forma si dimensiune. Foarfecele de tuns care
se deosebeste de celelalte foarfeci n ceea ce priveste forma si slefuirea ntr-u ct parul opune
mult mai multa rezistenta la taiere dect alte materiale. Odata cu extinderea tunsorilor pe par
scurt au aparut diferite modele de foarfeci: mai lungi, mai subtiri cu o lama cu taisul drept si o
lama cu taiusul crestat, anumite foarfece cu taisul de filat parul. Dupa ntrebuintarea tunsorilor
cu foarfecele se recomanda dezinfectarea lor dupa fiecare client.
PERIA DE PR
Sunt perii cu coada care se utilizeaza la pieptanatul parului si perii fara coada care se folosesc
la pieptanatul si curatatul parului.
Periile se confectioneza din par de porc, din fibre vegetale si din materiale plastice, ceramica si
titan.
Periile se pastreaza ntr-o perfecta stare de curatenie, se spala din cnd n cnd si se
dezinfecteaza; nu este permisa spalarea periilor n solutii detergente puternice n solutii chimice
sau soda caustrica.
5

PERIA DE SCURTAT PRUL MRUNT, CZUT DE LA TUNS

Este confectionata din par foarte moale si foarte lung montat pe o bucata subtire si lunga din
lemn sau metal este prevazuta cu mner si se ntretine ca si celelalte perii.
STROPITORUL DE PR
Este confectionat din metal, stida sau metal plastic si se utilizeaza la uscatul parului.
FEONUL DE PR
Este un aparat modern electric folosit la uscarea parului precum si la obtinerea unor modele de
frizuri sau coafuri bazate mai ales pe onduleuri.
Feonurile sunt de doua tituri:
- rotund n forma de melc confectionat din metal;
- feonul n forma cilindrica confectionat din material plastic
Feonu se manevreaza n sens invers sensului pe care o are ondulatia deoarece jetul de aer
cald mpinge parul l usuca si i imprima miscare n aceata directie.
PULVERIZATORUL
Este un mic aparat compus dintr-un recipient de sticla sau material plastic si o pompa de
cauciuc care procedeaza n particule fine, substanta o fixeaza coafura.
n prezent se foloseste un nou model pulverizator mai perfectionat, pulverizator tip spraz are
forma cilindrica si este confectionat din material plastic.
ONDULATORUL
Ondulatorul de 2 tipuri:
- de coafat normal care se ncalzeste la flacara
- actionat electric de la Babzlis
CASCA ELECTRIC
Casca electrica se foloseste la uscatul parului. Sunt casti care sunt montate pe un picior
metalic, sunt casti care se pot monta pe perete la nivelul dorit.
BIGUDIURILE
Sunt obiecte de forma cilindrica avnd dimensiuni diferite ntre 3-8 cm lungime 4-5 cm latime.
Bigudiurile se folosesc la rularea parului pentru obtinerea ondulatiei si a coafurii.
Bigudiurile sunt de 2 tipuri: - bigudiuri pentru ondulatia cu apa care sunt confectionate din
material plastic sau metal;
- bigudiuri pentru ondulatia din lemn si ebonita (plastic).

DEZINFECTAREA INSTRUMENTELOR SI
A LOCULUI DE MUNC
n meseria de coafura, frizerie se impune ca paralel cu igiena personala a lucratorului n
curatenia desavrsita.
Dezinfectia locului de munca respectiv a suprafetelor plane se va efectua cu:
SUBSTANA PERFORMANT
Este un dezinfectant lichid, limpede, vscos, spumos, de culoare albastra cu miros placut.
CLOROM
Poate fi utilizat si la dezinfectia instrumentelor de max, prin dizolvarea unei tablete la 3l apa.
PRESTI-MAIN
Solutie pentru dezinfectia minilor lucratorului sub forma lichida, limpede, vscoasa, incolora,
spumanta, solutia este gata de utilizat.
STERILIZATOR CU CUART
Au forma cilindrica, are un buton pentru alimentare la curent 220v, i este adoptat un buton
pornit-oprit.
CLOROSAN
Se gaseste sub forma de granule. Are rolul de albire si dezinfectie a ruferiei. Concentratia este
de 10 gr clorosan la 30 l (pentru 5 Kg rufe uscate).
DESOGERM
Se utilizeaza pentru dezinfectarea sau sterilizare prin imersie a instrumentelor(mase plastice
sau cauciuc). Se utilizeaza prin diluarea cu apa nainte de folosire astfel:
- solutii 0.5% timp de 60 min
- solutii 0,8% prima imersie timp de 30 min
PRODUSE DE STYLING FOLOSITE
N SALOANELE DE COAFUR
n saloanele de coafura se dfolosesc mai multe produse de styling pentru executarea diferitelor
coafuri:
Lacul fixativ se foloseste la:
- spuma de par
- lacurile fixative cu sclipici
- ceara modelatoare
- gel de par

RECEPIA N SALONUL DE COAFUR

Receptia (primirea) este punctul n care clientul si ncepe relatiile sale cu personajul salonului.
Ca receptionist, coafeza poate ajuta relatiile cu clientii fiind RELAXAT, PRIETENOAS,
CONCRET SI PRACTIC.
Obligatiile de receptionista:
- salutati (ntmpinati) clientul politicos curtenitor si amabil;
- ngrijiti clientul promod si util;
- cnd clientul are un sfat sau o informatie coafeza trebuie sa-l dea corect, exact si eficient;
- asigura-te ca noii clienti, cunosc numele salonului, adresa si numarul de telefon (pentru a
putea face reclama salonului);
- sa poti da n orice moment informatii despre timpul lor si durata necesara;
- fiind atenta atunci cnd faci programarile si mai ales cu ndeplinirea la timp a lucrarilor
solicitate;
- gaseste-ti timp sa confirmi primirea fiecarui client si asigural ca va fi bine ngrijit;
- coafeza trebuie sa dea sfaturi clientei pentru stabilire atunsorii si coafurii;
- coafeza trebuie sa acorde timp pentru consultarea clientei nainte de ncepere a coafurii,
pentru a evita orice nentelegere orict de ocupati ar fi, trebuie sa stea calma si negrabitaaceasta o va ajuta sa evite greselile;
- creaza o impresie, direct ncepnd cu propria aparitie, printr-o prezenta cu bun gust mbracata
si o coafura atractiva;
- fiind de ajutor si amabila cu orice persoana care soseste n salon fara programare prealabila.

Structura firului de par

Firul de par apare la nivelul epidermului dintr-un folicul pilar ,format din radacina sau bulb si
muschiul firului.Regiunea foliculului de sub muschiul erector are o evolutie ciclica, regiunea
cuprinsa intre muschiul erector si partea inferioara a ductului glandei sebacee se numeste istm,
iar portiunea superioara situata deasupra ductului se numeste infundibul, aceste doua regiuni
fiind stabile.
Portiunea profunda a foliculului pilos terminal se extinde pana in tesutul celular subcutanat,
avand in anagen o expansiune sub forma unui bulb de liliacee, numita bulbul folicular. Celulele
epiteliale care formeaza bulbul se divid continuu si se diferentiaza. La baza bulbului, sub forma
unui deget de manusa se gaseste o proiectie de tesut conjunctiv si o retea de capilare, vitale
pentru cresterea parului, numita papila foliculului pilos. Papila are o actiune inductiva in celulele
epiteliale care o acopera, determinand proliferarea si diferentierea acestora .
Celulele migreaza spre exterior in coloane si formeaza straturile caracteristice, care de la centru
la periferie sunt:
1.medulara;
2. corticala formata din celule bine keratinizate
3. cuticula (epidermicula) formata din celule turtite, bine keratinizate, asezate ca sindrilele de pe
casa.
Aceste trei straturi formeaza parul propriu zis, in afara lui existand:
1. Teaca epiteliala interna care prezinta trei straturi celulare:
a. cuticula tecii interne, alcatuita dintr-un strat de celule turtite, asezate tot ca sindrilele de pe
casa, dar orientate in sens invers cu cele ale epidermiculei, intricandu-se cu acestea, asigurand
astfel o stransa conexiune mecanica a firului de par cu teaca interna;
b. stratul Huxley alcatuit din 2-3 randuri de celule bogate in granule de tricohialina;
c. stratul Henle alcatuit in partea superioara a bulbului din celule keratinizate. Aceasta teaca
inconjoara complet partea initiala a tijei pentru ca apoi sa dispara cam la nivelul glandei
sebacee.
2. Teaca epiteliala externa creste in grosime de la baza foliculului, unde este
constituita dintr-un singur rand de celule catre suprafata, in portiunea superioara fiind constituita
din toate straturile epidermului.
Aceste tuburi concentrice, firul de par constituit din medulara, corticala si cuticula, inconjurat de
tecile epiteliale, intera si externa, care se disting de la partea superioara a bulbului pana la
nivelul de varsare a glandei sebacee formeaza radacina firului de par .
Tija firului de par este portiunea libera care incepe la varsarea canalului sebaceu in foliculul
pilos, de la acest nivel parul fiind format dintr-o masa mai mult sau mai putin omogena de celule
keratinizate, anucleate.
9

Culoarea parului este determinata de distributia melanosomilor, sintetizati de melanocitele

bulbului pilos, printre celulele acestuia, celule care vor intra in structura tecii firului de par.
Incaruntirea parului este rezultatul descresterii numarului de melanocite, care vor produce mai
putini melanosomi.
Cresterea firului de par reprezinta un proces ciclic, in care fazele de activitate
alterneaza cu fazele de repaus. De asemenea, nu toti foliculii pilosi se gasesc concomitent in
aceeasi faza, cresterea parului fiind asincrona; intr-o regiune gasim foliculi in perioada de
crestere si foliculi in perioada de repaus. Fiziologic, in fiecare zi sunt expulzate cate 50 de fire
de par.Viteza de crestere a parului este de 0,1 0,4 mm/zi, fiind mai mare la femei decat la
barbati, la tineri decat la varstnici si mai accentuata in perioada martie-octombrie. Pilogeneza
este influentata de o serie de factori interni si externi. Factorii interni sunt: vascularizatia
foliculului pilos, sistemul nervos central si cel neurovegetativ, glandele endocrine (hipofiza,
suprarenalele, testiculul si ovarul, tiroida).
Factorii externi sunt alimentari, fizici si chimici.
Compozitia chimica a parului este complexa si difera in functie de zona foliculului pilos
fiind constituit din substante organie, anorganice si apa.
Dintre substantele organice amintim:Glicogenul, cel mai raspandit dintre hidratii de carbon din
par.
Se gaseste in treimea mijlocie a foliculului pilos la nivelul zonei exterioare a radacinii. De
asemenea in papila dermica se depoziteaza cantitati insemnate in timpul catagenului si
telogenului, fiind sursa majora de energie pentru sinteza proteinelor.Proteinele constitue
componeneta principala a parului.Maduva contine cantitati mici de cistina si cantitati mai mari
din ceilalti aminoacizi.
Componenta principala a tijei firului de par este o proteina, sclerokeratina, ce
reprezinta o forma intermediara intre keratina moale epidermica si keratina dura din unghii. In
compozitia sa se gaseste un aminoacid bogat in sulf, L-cisteina, care asigura coeziunea
moleculelor de cheratina prin puntile disulfidice care leaga catenele polipeptidice si imprima
rezistenta mecanica firului de par. Prezenta acestor legaturi face keratina insolubila in apa
precum si in solutii saline si inerta fata de multi agenti chimici cat si fata de enzime.
Elementele minerale pe care le putem gasi in firul de par sunt Fe, Cu, Ca, Mg, P, S, Zn,
K, Hg, Pb, majoritatea dintre ele au o provenienta externa.
Componentele chimice ale parului ii confera acestuia proprietati fizice importante: elasticitatea,
rezistenta la tractiune si torsiune, deformabilitate, ondulatia naturala,
volum, culoare, higroscopicitate.
Decolorarea si permanentul repetat, la fel si lumina solara si expunerile la UV duc la
alterarea proprietatilor elastice ale parului, prin degradarea chimica si fotochimica a cistinei in
acid cisteic.
10

Pielea capului este o zona deosebita a anatomiei umane deoarece este ascunsa privirii si
poate prezenta dezordini fiziologice ca eritemul sau alopecia debutanta care sa nu fie de la
inceput luate in seama.Ea are si specificitati de turn-over epidermic, secretii sebacee si ciclu
pilar, colonizare bacteriana si fungica importanta, mediu ecologic complex precum si micro-poli
-agresiuni legate de pieptanat , periat sau de caldura uscatorului de par.

11

Istoria coafurii

Istoria coafurii i are originile n lumea timpurie i primitiv, unde prul era lsat lung
sau tiat, purtat uneori strns ntr-un fileu sau o band. Aristocraia a dezvoltat stiluri
distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta prul strns ntr-un
coc greu, mpletit n jurul capului sau lsat pe umeri. Prul era apoi pudrat cu pulbere
de aur i fixat cu un apret auriu, parfumat. Brbaii asirieni i babilonieni i vopseau
prul lung i brbile ptrate n negru i i fceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar
peruci. Nobilii din Persia i buclau de asemenea prul i barba i le vopseau cu henna.

Nobilimea (brbai i femei, deopotriv) din Egiptul Antic purta prul strns pe lng
cap. Mai trziu, din motive de igien ntr-un climat cald, i rdeau estele cu lame din
bronz. La ocazii speciale i ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au
adoptat peruci mari i grele, de obicei negre. Ele puteau fi cu pr scurt i buclat, sau
lungi, ncrcate de bucle i codie, ornate cu ace de pr mpodobite cu filde,
ornamente de aur sau flori proaspete. Brbaii i rdeau brbile, dar purtau brbi false
mpletite.
n Grecia antic, brbaii purtau prul tuns scurt, iar uneori purtau i barb. Mai trziu,
au nceput s se poarte capetele rase. Femeile i purtau prul lung pe spate sau
mpletit ntr-un coc, care mai trziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau
fileuri, iar clasele avute foloseau drotul. Unele femei i vopseau prul n rou, iar la
Atena, chiar i n albastru, apoi l pudrau cu praf alb, auriu sau rou i l mpodobeau cu
flori, panglici sau diademe preioase.
n Roma antic, republican i auster, brbaii i femeile au adoptat stilurile simple ale
grecilor, dar n timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar brbaii i
pudrau prul cu praf colorat sau de aur. Femeile i vopseau prul blond sau purtau
peruci n culoarea abanosului, sau blonde, fcute din prul femeilor barbare luate
sclave. Prul era prins n cretet, n bucle i cosie, uneori fiind fixate n forme nalte pe
nite coulee mpletite din srm.
Peste tot n lumea antic, coafarea i brbieritul erau efectuate de sclavii personali sau
la brbierii publici.Lumea neoccidental, lumea islamic i OrientulLa musulmani, n
mod tradiional, prul era strns modest i ascuns sub turban sau fes, iar la femei, sub
vl. i femeile i brbaii mergeau, de regul, la hammam-uri (bi publice), unde
brbaii erau brbierii
12

(uneori rai pe tot capul, cu excepia unei uvie din cretet), iar femeilor li se spla
prul i li se cltea cu henna.
n China, dup tradiie, brbaii i rdeau prul de pe jumtatea frontal a craniului, iar
restul era mpletit cu pr de cal sau mtase neagr. Purtat de Manciurieni i apoi
impus tuturor supuilor acestei dinastii, coada mpletit a ajuns n secolul 17 semnul
supunerii, iar mai trziu, semnul demnitii i al brbiei. A trage pe cineva de coad
era cea mai grav insult. Femeia chinez i pieptna prul pe spate i l purta legat
ntr-un nod simplu, care putea fi decorat cu piepteni preioi, ace de pr sau flori. Fetele
tinere purtau plete lungi.

Influena Bisericii, preocupat ntotdeauna de modestie, a ncurajat femeile nobile

cstorite s-i strng prul cu panglici i s-l acopere cu un vl. n secolele XIII i
XIV, prul era strns deasupra urechilor n doi ciorchini de bucle sau nf urat n cre tet
i acoperit cu o calota din fir de aur sau argint sau, la femeile din ptur srac, era
acoperit cu o basma de n. n secolul XV, doamnele bogate din nordul Europei i
smulgeau firele de pr de pe linia frunii pentru c aceast s pr mai nalt i mai lat,
iar prul era strns i ridicat la spate ntr-un coc ascu it, cu un model foarte elaborat. n
nsorita Italie femeile i lsau prul s cad liber n plete, sub un turban mic, mpodobit
cu bijuterii sau o bonet. Att femeile ct i brba ii se strduiau s- i fac prul blond,
fie prin decolorare, fie prin vopsire cu ofran sau foi de ceap, iar n cazul femeilor
italiene, prin expunerea timp ndelungat la soare, acoperite cu o plrie cu calota
decupat.
n secolul XVI, dup ce regele Francisc I i-a ars din gre eal prul cu lumnarea,
brbaii au trecut la prul scurt i musta i brba tunse scurt. Prul femeilor era
ascuns sub un fel de glug eapn (capi on n Italia) care, cu timpul, i-a redus
dimensiunile i a lsat vederii tot mai mult pr, n final ajungnd o simpl toc moale.
Prul era frizat n jurul feei i ondulat cu drotul sau rulouri de metal. Prul de la spate
era mpletit ntr-un coc care aprea imediat deasupra mrginii gulerului nalt. Foarte
popular era prul blond sau, n Anglia, cel ro cat (c al reginei Elisabetei I), iar cine
avea prul nchis la culoare i-l ascundea sub peruci n culorile la mod. C s apra n
nuane mai deschise, prul era pudrat cu fin sau prafuri de diverse culori. Apoi prul
era fixat cu rin de la arborele de cauciuc sau stejar. Bijuteriile, penele i acele de pr
ornamentale fceau decorul.

13

Secolele XVII i XVIII

n prima jumtate a sec. XVII, domnii purtau plete lungi, buclate, care cdeau peste
gulerele mari i albe. Destul de des prul era prins la spate cu o panglic, iar musta
era tuns ngrijit i brba era tuns n form de cioc (celebra Vandyke). Mai trziu,
brbaii se purtau cu brba i musta rse complet, iar prul i-l acopereau cu bonete
(acas) sau peruci cu bucle lungi (n societate).
Prul femeilor era, n prima parte a sec. XVII, purtat lins, coafat cu un breton frizat pe
frunte i mnunchiuri de zulufi atrnnd peste urechi i un coc mic la spate, decorat cu
rozete sau o bonet din dantel fin.
n sec. XVIII, brbaii au continuat s poarte peruci, dar mai mici i mai u oare, pudrate
cu alb. Unele peruci se terminau cu o bucl lung la spate, prins cu o fund din catifea
neagr sau mpletit sau nvelit ntr-un scule din mtase. Magistra ii, militarii i
marinarii aveau peruci diferite, specifice fiecrei meserii.
n prima parte a sec. XVIII, femeile i aranjau ni te cp oare mici i zulufate, pudrate
cu praf alb i decorate cu ghirlande de flori i funde. Vduvele, femeile din clasa mijlocie
i toate femeile, cnd erau acas, purtau o bonet mic. Pe la 1770, coafurile nl ate
pe suporturi din pr de cal sau coule e mpletite din srm, apoi fixate de cap cu o
pomad i apretate, pueau ajunge pn la aproape 1 metru nl ime. Unele peruci erau
chiar prevzute cu arcuri, pentru reglarea nl imii. Erau mpodobite n modul cel mai
extravagant cu putin, cu pene, flori i fructe, bijuterii, uneori chiar cu corbii, grdini i
menajerii. Astfel de construcii necesitau numeroase ore de munc, zile sau chiar o
sptmna ntreag. ntre dou ocazii n care se purta peruc, componentele acesteia
se pueau altera i face viermi. Astfel c, pe la 1780, a aprut o reac ie de respingere a
acestor extravagante, care a condus la stilul arici constnd ntr-o mas bogat de bucle.
Cam n aceast epoc, coaforii au format o breasl distinct. Cei mai buni erau brba ii,
muli dintre ei avnd o bogat experien n producerea perucilor. Foarte vestit era
Legros de Rumigny, fost brutar, care a ajuns coaforul cur ii regale a Fran ei. n 1765 el a
publicat Arta coafarii doamnelor i a deschis la Paris Academia de Coafur, n 1769.

Prin anii 60, tinerii nonconformiti (hippies) au adoptat pletele i favori ii sau barba, care
se potriveau de minune cu mbrcmintea lor neconven ional. Unii au exagerat spre
stilul slbatic. Toate aceste stiluri au fost adoptate i ca noutate au aprut saloane de
coafur pentru brbai, care ofereau tunsori din foarfece sau lam, lo iuni, uscatul cu
fileu, vopsitul prului, etc.
14

Consilierea clientei
1.Despre ce este vorba?
Pentru simplificarea textului, cele dou noiuni de client i coafor(frizer) vor
desemna persoane att de sex feminin ct i de sex masculin.
Preocuparea individual pentru client, de la sosirea lui pna la plecare, prin:

o discuie politicoas,cu folosirea diferitelor tehnici de investigare.

evidenierea situaiei iniiale ca i a eventualelor probleme i dorine ale clientului.

o consiliere cu caracter individualizat,cu luarea n considerare a

dorinelor,pentru:-a satisface necesitatea de informare a clientului

a oferi servicii i produse care s acopere necesitile clientului

evidenierea posibilitilor ulterioare de tratament

o servire a clientului,care s contribuie la satisfacerea lui i la formarea unei

impresii pozitive.

2.Ce cunotine preliminare sunt necesare?

Fiecare client trebuie sftuit i servit individual,plecnd de la premisa

individualitii lui ca aspect,nalime,vrst,mbrcminte,prezen fizic

Prin modelarea coafurii,fenotipul clientului poate fi influenat i modificat

puternic.Acest lucru este valabil i n legatur cu:

-forma capului, a fetei si a corpului
-dimensiunile corporale

Condiiile purtrii unei discuii de consiliere:

-s fii capabil s evaluai profesional prul i pielea capului

-s posedai cunotine despre substanele componente eseniale i

efectele preparatelor
15

-s avei o privire general asupra posibilitilor de modelare

-s fii la curent cu moda

Este necesar cucerirea ncrederii clientului prin imaginea oferit de coafor:

-o inut exterioar ngrijit
-un comportament politicos, receptiv
-atenie i interes fa de problemele i dorinele clientului.
-competen concretizat n sfaturi profesionale detaliate,creative i

individualizate
-capacitatea profesional de a atinge scopul propus
-capacitatea de utilizare corect a produselor

Clientul trebuie s fie convins ccoaforul sueste expert n mbuntirea aspectului prului,
pielii i unghiilor. Numai astfel clientul devine client permanent!
Comunicarea(schimbul i prelucrarea informaiei) se realizeaz n
cadrul preocuprii pentru client att pe cale vorbit ct i prin limbajul
corpului(mimic,gesturi)
Discuiile de consiliere se pot face:
- naintea,n timpul sau la ncheierea unui tratament.
- fr intenie de tratament,ca simpl informare.
Pentru ilustrare se vor folosi i elemente ajuttoare,ca material ilustrat,cri

despre coafur,imagini pe monitoarele computerelor,tiprituri color etc.

Diferitele tehnici de interogare au o mare importan n consiliere:
- ntrebri de informarev ajut s descoperii dorine i
motive,indic interese i creaz legturi.Este vorba despre ntrebri
libere.Aceasta este cea mai important tehnic de interogare pentru
coafor.Numai astfel putei afla motivaiaclientului.De exemplu:Ce pot
16

s fac astzi pentru dvs.?Fiecare rspuns la fiecare ntrebare trebuie primit cu rbdare i
foarte mare atenie pentru a face posibile dezvoltarea problematicii i pentru a v forma o
imagine asupra motivaiei clientului!
ntrebrile de confirmarenu las spaiu rspunsului. Este vorba
de ntrebri inchise, ce au ca posibilitate de rspuns doarda sau
nu. Aceast tehnic de investigare ar trebui aplicat numai la faza
final a unei discuii, n faza de confirmare, avnd ca scop nlturarea
nenelegerilor.
EX.Culoarea prului dumneavoastr s fie aceea pe care noi am stabilit-o pe
baza uvielor artate?
ntrebri alternativeconduc la un anumit rezultat,prin oferta
limitat de alternative.Sunt tot un gen de ntrebri inchise
Ex.Dorii acelai preparat,ori preferai noul preparat XY care confer prului mai
mult strlucire?

Clientul va avea posibilitatea s aleag doar unul dintre cele dou produse.
Discuiile de consiliere se mpart n urmtoarele patru faze:

- Faza de ntmpinare i contact

- Faza de informare
- Faza de consiliere
- Faza de ncheiere i de confirmare.
3.Ce instrumente i mijloace ajuttoare sunt necesare?
Documentare de coafur
Hrtie, creion
Pieptene, perie, oglind de mn

17

4. Descrierea pas cu pas a activitii

A. FAZA DE NTMPINARE I CONTACT
Plecm de la premisa c, clientul dorete deja s urmeze un tratament.
Salutai cu amabilitate clientul,
- ndreptai-v spre el.
- zmbii.
- vorbii clar i rar.
- strduii-v s avei cu el o discuie de aproape
De exemplu: Strngei-i mna,apoi spunei-i: V conduc la locul dvs. i i indicai cu mna
direcia.
Strduii-v c nc din momentul salutului,scitiiclientul:
- aspectul exterior, de ex.vrsta, dimensiunile, figura, mbrcmintea,
accesoriile, ochelarii, frizura etc.

- modul de a se mica.
- modul de exprimare i limbajul folosit.
- dispoziia i indicii de personalitate.
Luai-i clientului piesele de mbrcminte pe care acesta le scoate.
nsoii clientul spre locul unde va fi servit.De obicei va exista un timp de
ateptare,care i vei oferi materiale de informare.
B. FAZA DE INFORMARE
Aezai-v lateral n faa clientului,pt a nu-i vorbide sus.
Punei o ntrebare clar,pt a afla dorina clientului i eventualele sale probleme,de ex.Ce pot
face astzi pt dvs.?
Ateptai linitit rspunsul i conducei dvs.discuia,punnd ntrebri,pn v vei forma o
imagine clar asupra dorinelor i problemelor clientului.

18

Explicai clientului c este important ca mai nti s examinai starea n care se gsete prul
i pielea capului.
Realizai examinarea i ntr-un moment favorabil,ntrebai-l pe client dac nu ar fi interesat de
rezultatul obinut.
S i se prezinte i alte posibiliti indicate pentru tratament.Pn n acest moment dvs.trebuia
s v fi fcut o idee asupra alternativelor posibile

C. FAZA DE CONSILERE
Alegei materialele demonstrative,ca plane color,uvie de pr,fotografii sau
schie proprii,care s ilustreze ideile dvs.:
- pt. a reprezenta dorinele i problemele clientului,recunoscute de dvs.

- pt. a consilia clientul n legtur cu posibilitile de realizare a dorinelor sale.

- pt.a ocaziona propuneri de noi tratamente n legtur cu
tehnica,produsele sau forma.n sfaturile date de dvs.introducei i elemente de mod.
- Evideniai avantajarea clientului i oferii-i alternative,dac avei senzaia c el este nc
nehotrt.
- Prin formulrile dvs.artai clar clientului c nu precupeii efortul de a-l nelege i a-l
sftui.
D. FAZA DE INCHEIERE SI CONFIRMARE
Rezumai posibiliti luate n discuie n cazul dat.
Limitai-v la acea propunere de tratament spre care credei c nclin.
Analizai aceast soluie ct mai amnunit,folosind material documentar sau mimnd direct pe
client.
Prin repetarea de ntrebri, convingei-v c, clientul a neles corect totul i c este de acord
cu tratamentul propus.
n final, ludai clientul i confirmai-i c a ales bine soluia.
Facei introducerea n faza de tratament oferind clientului un ziar,o cafea etc.
Realizai tratamentul pt. a obine confirmarea final. Din cnd n cnd urmrii dac clientul
manifest satisfacie.
19

Dup tratament ntrebai clientul dac este mulumit.Utilizai toate posibilitile pt. a arta clar
clientului rezultatul.
Oferii clientului secrete de coafur (frizerie), recomandai-i produse i dai-i sfaturi pt.
ngrijirea prului acas.

5.Greseli ce trebuiesc evitate

Nu ai realizat faza de ntmpinare i de contact:

- clientul este nesigur;

- clientul pleac din start cu o impresie negativ.
Nu ai identificat caracteristicile individuale ale prului i pielii capului:
- sunt trecute cu vederea elemente eseniale;
- nu e posibil o consiliere cu un scop concret.
Clientul este convinss accepte un anumit tratament:
- clientul se simteconvins;
- se pierde ncrederea n tratamente.
Consilierea are loc fr documentarea aferent,coafura nu este prefigurat:
- clientul nu i poate forma o imagine asupra viitoarei sale coafuri;
- se poate ajunge la nenelegeri i la nemulumirea clientului.
Nu se discut temerile,obieciile sau ntrebrile clientului:
- clientul se simte insuficient consiliat i neluat n serios.
Se uit ndrumarea i recomandarea de produse pt.acas:
- clientul poate avea greuti la toaleta zilnic a prului;
- clientul este nemulumit i nu mai revine.

20

Tehnica de lucru
Tema: Coafura romantica anii 50

STUDIU DE CAZ
Fisa clientei
NUME: Stan
PRENUME: Alice-Elena
VARSTA: 18 ani
TEMPERAMENT: Vulcanic
TIP DE FATA: Ovala
TIP DE PROFIL: Normal
TIP DE PAR: Vopsit
LUNGIME PAR: 40 cm
IMPERFECTIUNI ALE FETEI: IMPERFECTIUNI ALE CUTIEI CRANIENE: INALTIMEA: 1.70 CM
SILUETA: Slaba
LUNGIMEA GATULUI:Normal
CULOAREA TENULUI SI A OCHILOR: Ten inchis, ochii caprui
CULOAREA PARULUI: Blond

21

SPALATUL PARULUI
Prima data am asezat clienta pe scaunul de lucru . I-am pus clientei un prosop pe
spate . Inainte de a incepe operatiunea de spalare vom observa cu atentie ce tip de par
are clienta noastra pentru a stii ce sampon vom folosi . Am inceput sa umezesc parul
clientei cu apa calduta cu mare grija pentru a nu o stropi. Samponul ales pentru parul

clientei l-am aplicat cu palma stanga, nu direct pe parul clientei. Dupa ce am pus
samponul in palma, intindem pe toata suprafata parului samponul si am inceput sa
masam usor scalpul . Miscarile pe care le-am folosit sunt de rotire, in zig-zag si de
alunecare. Aceste miscari se fac prima data de la crested spre lungime. Cel mai mult se
insista pe contur, ceafa si la conturul urechilor. Totdeauna la primul spalat samponul
ales nu curata foarte bine un par foarte murdar. Pentru a fi sigura de o curatare foarte
buna am mai efectuat inca odata tehnica de spalare capilara.
Am aplicat apoi tratamentul pentru tipul de par , pe toata lungimea parului, dupa care
am clatit bine cu apa calduta, astfel se echilibreaza PH-ul parului, in felul acesta parul
va fi curatat complet de impuritati si va devenii mult mai sanatos.

USCAREA PARULUI
Am impartit parul in 4 carari clasice, apoi am descurcat usor parul cu un
pieptan.Dupa care totodata am uscat parul bine cu foen-ul.

COAFAREA PARULUI
Aceasta coafura romantica am inceput-o prin uscarea parului bine , apoi am realizat
niste bucle mici cu ondulatorullasand varful in afara.
Apoi am pieptanat cu atentie parul astfel incat sa obtinem valuri in stilul anilor 50.Am
finisat parul cu putina ceara flexibila pe varfuri iar la final am pulverizat fixativ.

22

NOIUNI DE PROTECIE A MUNCII

Prin instruire n domeniul protectiei muncii se ntelege un ansamblu de activitati
organizate prin care se urmareste nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de
securitatea muncii, care face parte integranta din pregatirea profesioanala. Instructajul

de protectie a muncii este destinat pregatirii personalului si este considerat unul dintre
cele mai importante masuri de protectie a muncii.
Se efectueaza conform reglementarilor legale n viguare noilor ncadratii n
munca celor transferati de la o unitate la alta, celor veniti n unitate ca detasati precum
si ucenicilor, elevilor si studentilor care efectueaza practica profesionala.
Scopul instructajului introductiv general este cunoasterea specificului activiatii n
unitati, a factorilor de risc principali de accidentare n munca de mbolnavire
profesionala, precum si a masurilor generale de protectie a muncii.
Continutul acestui tip de instructaj este exact pe urmatoarele probleme:
-

legislatia muncii, cu accent pe aspectele privind protectia muncii;

pricipalii factori de risc, de accidentare, de munca si mbolnavire profesionala,

defalcati pe sectii si ateliere sau activitati;
masuri generale de prevenire a accidentelor de munca si mbolnavirilor
profesionale(masuri de electrosecuritate, ventilatie, combaterea zgomotului si vibratilor,
igiena muncii, protectia individuala);
masuri de prevenire si stingerea incendiilor (manipularea materialelor inflamabile
si explozibile, modul de interventie n caz de incendiu, materiale si dispozitive de
stingere);
acordarea primului ajutor n caz de accidentare cu accent pe modul de executare
a respiratiei artificiale.
Se efectueaza att celor noi ncadrati ct si celor ce se transfera de la un loc de
munca la altul n cadrul aceleasi unitati, de catre conducatorul procesului de munca
unde si va desfasura activitatea persoana instruita. Are loc de acomplecta si aprofundat
cunostiintele specifice de protectie a muncii si se efectueaza tuturor angajatilor la
intervale de timp stabilite prin norme sau instructiuni n functie de gravitatea riscurilor
proprii activitatii desfasurate.

23

Instructajul periodic se mai realizeaza si n urmatoarele situatii:

la revenirea n productie dupa o absenta mai mare de 30 zile, inclusiv,

consecutiva unei incapacitati temporare de munca, datorate unor accidentari sau a unei
mbolnaviri profesionale;
cnd se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, se introduc utilaje sau
tehnologi noi.
Toate cele 3 faze ale instructajului se incheie prin testarea cunostintelor asimilate.
Pentru predarea cunostiintelor specifice, instructori de protectie a munci folosesc
mijloace de instruire: aparate audio-vizuale materiale didactice si demonstrative. Printre
materialele didactice utilizate, rolul pricipal l detin legile, normele si instructiunile de
protectie a muncii manuale, lectiile si testele n domeniu. Procesul de instruire a
personalului mai cuprinde si alte forme respective:
-

pregatirea instructorilor care efectueaza diverse tipuri de instructaje;

auto instruirea persoanelor de conducere;

conferinte, informari, filme n cazul produceriunor accidente de munca, a

necesitati relifari unor probleme deosebite de protectie a muncii.
Toate activitatiile de instruire dintr-o unitate sunt coordonate metodologic de
cabinetul de protectie a munci.
NOTIUNI DE IGIENA A MUNCII

In cazul normelor departamentale de protectie a muncii sunt incluse si normele de

igiena a muncii, acestea avand un rol important in asigurarea si respectarea capacitatii
de munca si in prevenirea imbolnavirilor.
Cunoasterea si mai ales respectarea acestor norme sunt obligatori pentru toti cei ce
lucreaza in ateliere de frizerie si coafura.

24

Ele prevad:
asigurarea unei bune aerisiri si venilatie la locul de munca;

iluminatul natural si artificial;

intretinerea instalatiilor electrice sanitare;
alimenarea cu apa potabila, precum si judicioasa amplasare a utilajelor si instalatiilor.
Numeroase norme ii privesc pe muncitori, ele se refera la dotarea echipamentului
corespunzator cat si la mantuirea si intretinerea uneltelor si aparatelor.

25

NORME DE IGIEN SI PROTECIE A MUNCII SPECIFICE

ATELIERELOR DE COAFUR

Instalatiile electrice ca si aparatele electrice cu care se lucreaza n aceste ateliere vor fi

controlate periodic de catre tehnicieni autorizati. Pentru orice defectiune evita
instalatiile, aparatele sau tablourile electrice se va anunta electricianu de serviciu.
Este interzis a se lucra fara echipament de protectie (halat alb, manusi).
Este interzis a se purta foarfeca sau briciul n buzunarul halatului.
Este interzisa ntrebuintarea tuturor ustensilelor nainte de a fi dezinfectate. Este
interzisa ntrebuintarea tuturor ustensilelor ninte de a fi dezinfectate. Este interzisa
ntrebuintarea aparatelor electrice cu mna uda.
n timpul deservirii clientilor, lucratorul va executa lucrarea cu cea mai mare atentie
pentru a evita accidentele.
Ustensilele cu care se lucreaza n aceste unitati vor fi bine ascutite si n cea mai buna
stare de functionare.
NOIUNI PRIVIND PAZA sI PROTECIA

CONTRA INCENDIILOR P.C.I.

Cunoasterea masurilor menite sa fereasca colectivul si locul de munca izbucnirea

unui incendiu sau cele privind stingerea sa constituie pentru fiecare lucrator al
colectivului unei unitatii o ndatorire foarte importanta. De aceea fiecare lucrator trebuie
sa cunoasca locul unde se afla stingatoarele daca sunt ncadrate conform normelor n
viguare ca si modul lor de utilizare.
La ncheierea locului de munca aparatele electrice vor fi scoase din priza,
becurile vor fi bine stinse sau flacara de la gaze va fi stinsa.

26

Bibliografie

Manualul Wella - "A stii cum"

"Manualul frizerului si coaforului. Ed. Didactica si Pedagogica"
Bucuresti,1971
Revista " Les Nouvelles Estethique"
http: //divahair.ro
http: //mayra.ro
http: //feminis.ro
cataloage de specialitate

27

ANEXE

28