Argument

Din negura antichitatii pana in zilele noastre,frumusetea femeii a stralucit si a dainuit

peste veacuri.Fiecare epoca si-a stabilit arhetipurile,si-a inchegat miturile si a inovat noi
retete de infrumusetare.Regine,zeite,preotese,fotomodele,dive sau frumoase
anonime,ilustreaza cultul perfectiunii atat de efemere in oglinda istoriei.
Coaforul, in varianta sa moderna, este cel care sugereaza, care valideaza sau
invalideaza intentiile clientei, ii ofera alternative, ii propune solutii, ii armonizeaza
trasaturile si frumusetea naturala cu micile, dar deloc lipsitele de effect accesorii ale
frumusetii. Se pune, intr-o traditie orala de mult apusa, ca femeia trebuia vazuta la o ora
matinala, inainte de a-si asorta accesoriile frumusetii. Coaforul ii da tocmai acele
elemente accesoriale ce-i intregesc frumusete la orice ora, asa cum frumusetea florii
este la fel de intense la orice ora si, poate cel mai mult dimineata atunci cand roua da
acel aer de prospetime si viu. Asa cum chipul femeii frumoase seaman cu o floare, tot
asa si la o ora matinala frumusetea nu trebuie sa se estompeze.
Noi, femeile, dorim sa fim frumoase pentru barbatii nostrii, iar barbatii ne doresc
frumoase pentru bucuria fiecarei zile. Specificul acestei meserii este de a executa
lucrari menite sa duca la infrumusetarea aspectului fizic, precum si lucrari de corectare
a anumitor defecte fizice, menite sa mascheze, prin diferite procedee de tuns si de
coafat o conformatie defectuoasa a capului sau a fetei.
Orice client trebuie tratat politicos, amabil, fara a I se lasa o clipa impresia ca s-au
observant hainele lui modeste, profesia sau unele defecte fizice.Clientul sau clienta se
incredinteaza priceperii lucratorului repectiv, ii cere sfaturi, ii respecta si ii urmeaza
parerea ce si-a insusit in anii de ucenicie, ci este necesar sa tina pasul cu toate
noutatile ce survin in meserie, sa-si insuseasca metodele de lucru avnsat. Acestea
contribuie in mare parte la imbunatatirea lucrarilor in scop cat mai mari deserviri a
populatiei, pretentiile clientului care cresc pe zi ce trece trebuiesc satisfacute intr-o mare
masura.
Pentru a fi la current cu tot ce este nou, modern, este indicat sa se consulte sis a
studieze revistele de specialitate. Numai astfel se pot satisface in mod competent
clientele care solicita serviciile coaforului.
Trebuie stiut ca fiecare clienta are o conceptie proprie despre felul in care trebuie sa
fie pieptanata. Lucratorul respective, in general, trebuie sa respecte dorintele acesteia,
dar nu intotdeauna este indicat realizarea intocmai a coafurii dorite de clienta, uneori
coafura sau frizura dorita de clienta putand fi dezavantajoasa. In aceste cazuri, coafeza
are datoria de a propune clientei un alt gen de tunsoare sau coafura, care i-ar avantaja

mult mai bine fizionomia. Exista situatii, si acestea sunt destul de frecvente, cand clienta
lasa la aprecierea coafezei executarea unei coafuri, pieptanaturi, cu conditia ca
pieptanatura respective sa-I avantajeze, deci sa contribuie la infrumusetarea ei.
Parul, modu de aranjare, lungimea, culoarea, au cunoscut evolutii de-a dreptul
surprinzatoare. Ca element semnificativ al chipului feminine frumos, parul a cunoscut
de-a lungul timpului evolutii. Lungimea, culoarea, modul de aranjare, accesoriile care se
adauga coafurii si fara de care intregul nu este realizat, au fost specifice fiecarei
perioade istorile. Putem identifica perioade vizualizand coafurile. Antichitatea este usor
de ghicit privind coafura reginelor, de pe efigiile antice. In societatile primitive, oamenii
simplii, cei mai de jos, isi legau parul cu o banda. Odata cu aparitia aristocratiei,
coafurile devin mai sofisticate. Femeile sumeriene isi realizau cocuri masive cu bucle
mari. In Egiptul antic era iubit parul bogat si acolo unde parul nu era suficient de des se
uitilizau perucile, de obicei negre. Se foloseau din abundenta accesoriile. In Grecia, de
regula, parul era lung sis trans in coc. Femeile musulmane isi ascund parul sub
casmiruri si matasuri fine, neavand voie ca parul sa fie vazut de altcineva pana la
casatorie si vazut numai de sot dupa casatorie.
Evident, podoaba capilara este cel mai important accesoriu cu care natura ne-a
inzestrat. Cert este ca omul a cautat sa isi puna in valoare cumva aceste zester, atat de
pretioasa si de graitoare pana si prin lipsa ei(Veronica Ganea).

Istoria coafurii

Istoria coafurii i are originile n lumea timpurie i primitiv, unde prul era lsat lung
sau tiat, purtat uneori strns ntr-un fileu sau o band. Aristocraia a dezvoltat stiluri
distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta prul strns ntr-un
coc greu, mpletit n jurul capului sau lsat pe umeri. Prul era apoi pudrat cu pulbere
de aur i fixat cu un apret auriu, parfumat. Brbaii asirieni i babilonieni i vopseau
prul lung i brbile ptrate n negru i i fceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar
peruci. Nobilii din Persia i buclau de asemenea prul i barba i le vopseau cu henna.

Nobilimea (brbai i femei, deopotriv) din Egiptul Antic purta prul strns pe lng
cap. Mai trziu, din motive de igien ntr-un climat cald, i rdeau estele cu lame din
bronz. La ocazii speciale i ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au
adoptat peruci mari i grele, de obicei negre. Ele puteau fi cu pr scurt i buclat, sau
lungi, ncrcate de bucle i codie, ornate cu ace de pr mpodobite cu filde,
ornamente de aur sau flori proaspete. Brbaii i rdeau brbile, dar purtau brbi false
mpletite.
n Grecia antic, brbaii purtau prul tuns scurt, iar uneori purtau i barb. Mai trziu,
au nceput s se poarte capetele rase. Femeile i purtau prul lung pe spate sau
mpletit ntr-un coc, care mai trziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau
fileuri, iar clasele avute foloseau drotul. Unele femei i vopseau prul n rou, iar la
Atena, chiar i n albastru, apoi l pudrau cu praf alb, auriu sau rou i l mpodobeau cu
flori, panglici sau diademe preioase.
n Roma antic, republican i auster, brbaii i femeile au adoptat stilurile simple ale
grecilor, dar n timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar brbaii i
pudrau prul cu praf colorat sau de aur. Femeile i vopseau prul blond sau purtau
peruci n culoarea abanosului, sau blonde, fcute din prul femeilor barbare luate
sclave. Prul era prins n cretet, n bucle i cosie, uneori fiind fixate n forme nalte pe
nite coulee mpletite din srm.
Peste tot n lumea antic, coafarea i brbieritul erau efectuate de sclavii personali sau
la brbierii publici.
Lumea neoccidental, lumea islamic i Orientul

La musulmani, n mod tradiional, prul era strns modest i ascuns sub turban sau fes,
iar la femei, sub vl. i femeile i brbaii mergeau, de regul, la hammam-uri (bi
publice), unde brbaii erau brbierii (uneori rai pe tot capul, cu excepia unei uvie
din cretet), iar femeilor li se spla prul i li se cltea cu henna.
n China, dup tradiie, brbaii i rdeau prul de pe jumtatea frontal a craniului, iar
restul era mpletit cu pr de cal sau mtase neagr. Purtat de Manciurieni i apoi
impus tuturor supuilor acestei dinastii, coada mpletit a ajuns n secolul 17 semnul
supunerii, iar mai trziu, semnul demnitii i al brbiei. A trage pe cineva de coad
era cea mai grav insult. Femeia chinez i pieptna prul pe spate i l purta legat
ntr-un nod simplu, care putea fi decorat cu piepteni preioi, ace de pr sau flori. Fetele
tinere purtau plete lungi.

Influena Bisericii, preocupat ntotdeauna de modestie, a ncurajat femeile nobile

cstorite s-i strng prul cu panglici i s-l acopere cu un vl. n secolele XIII i
XIV, prul era strns deasupra urechilor n doi ciorchini de bucle sau nf urat n cre tet
i acoperit cu o calota din fir de aur sau argint sau, la femeile din ptur srac, era
acoperit cu o basma de n. n secolul XV, doamnele bogate din nordul Europei i
smulgeau firele de pr de pe linia frunii pentru c aceast s pr mai nalt i mai lat,
iar prul era strns i ridicat la spate ntr-un coc ascu it, cu un model foarte elaborat. n
nsorita Italie femeile i lsau prul s cad liber n plete, sub un turban mic, mpodobit
cu bijuterii sau o bonet. Att femeile ct i brba ii se strduiau s- i fac prul blond,
fie prin decolorare, fie prin vopsire cu ofran sau foi de ceap, iar n cazul femeilor
italiene, prin expunerea timp ndelungat la soare, acoperite cu o plrie cu calota
decupat.
n secolul XVI, dup ce regele Francisc I i-a ars din gre eal prul cu lumnarea,
brbaii au trecut la prul scurt i musta i brba tunse scurt. Prul femeilor era
ascuns sub un fel de glug eapn (capi on n Italia) care, cu timpul, i-a redus
dimensiunile i a lsat vederii tot mai mult pr, n final ajungnd o simpl toc moale.
Prul era frizat n jurul feei i ondulat cu drotul sau rulouri de metal. Prul de la spate
era mpletit ntr-un coc care aprea imediat deasupra mrginii gulerului nalt. Foarte
popular era prul blond sau, n Anglia, cel ro cat (c al reginei Elisabetei I), iar cine
avea prul nchis la culoare i-l ascundea sub peruci n culorile la mod. C s apra n
nuane mai deschise, prul era pudrat cu fin sau prafuri de diverse culori. Apoi prul
era fixat cu rin de la arborele de cauciuc sau stejar. Bijuteriile, penele i acele de pr
ornamentale fceau decorul.

Secolele XVII i XVIII

n prima jumtate a sec. XVII, domnii purtau plete lungi, buclate, care cdeau peste
gulerele mari i albe. Destul de des prul era prins la spate cu o panglic, iar musta
era tuns ngrijit i brba era tuns n form de cioc (celebra Vandyke). Mai trziu,
brbaii se purtau cu brba i musta rse complet, iar prul i-l acopereau cu bonete
(acas) sau peruci cu bucle lungi (n societate).
Prul femeilor era, n prima parte a sec. XVII, purtat lins, coafat cu un breton frizat pe
frunte i mnunchiuri de zulufi atrnnd peste urechi i un coc mic la spate, decorat cu
rozete sau o bonet din dantel fin.
n sec. XVIII, brbaii au continuat s poarte peruci, dar mai mici i mai u oare, pudrate
cu alb. Unele peruci se terminau cu o bucl lung la spate, prins cu o fund din catifea
neagr sau mpletit sau nvelit ntr-un scule din mtase. Magistra ii, militarii i
marinarii aveau peruci diferite, specifice fiecrei meserii.
n prima parte a sec. XVIII, femeile i aranjau ni te cp oare mici i zulufate, pudrate
cu praf alb i decorate cu ghirlande de flori i funde. Vduvele, femeile din clasa mijlocie
i toate femeile, cnd erau acas, purtau o bonet mic. Pe la 1770, coafurile nl ate
pe suporturi din pr de cal sau coule e mpletite din srm, apoi fixate de cap cu o
pomad i apretate, pueau ajunge pn la aproape 1 metru nl ime. Unele peruci erau
chiar prevzute cu arcuri, pentru reglarea nl imii. Erau mpodobite n modul cel mai
extravagant cu putin, cu pene, flori i fructe, bijuterii, uneori chiar cu corbii, grdini i
menajerii. Astfel de construcii necesitau numeroase ore de munc, zile sau chiar o
sptmna ntreag. ntre dou ocazii n care se purta peruc, componentele acesteia
se pueau altera i face viermi. Astfel c, pe la 1780, a aprut o reac ie de respingere a
acestor extravagante, care a condus la stilul arici constnd ntr-o mas bogat de bucle.
Cam n aceast epoc, coaforii au format o breasl distinct. Cei mai buni erau brba ii,
muli dintre ei avnd o bogat experien n producerea perucilor. Foarte vestit era
Legros de Rumigny, fost brutar, care a ajuns coaforul cur ii regale a Fran ei. n 1765 el a
publicat Arta coafarii doamnelor i a deschis la Paris Academia de Coafur, n 1769.

Prin anii 60, tinerii nonconformiti (hippies) au adoptat pletele i favori ii sau barba, care
se potriveau de minune cu mbrcmintea lor neconven ional. Unii au exagerat spre
stilul slbatic. Toate aceste stiluri au fost adoptate i ca noutate au aprut saloane de
coafur pentru brbai, care ofereau tunsori din foarfece sau lam, lo iuni, uscatul cu
fileu, vopsitul prului, etc.

Descrierea salonului de infrumusetare

Salonul de coafura trebuie sa fie dotat cu fotolii pentru cliente, oglizi, dulapioare mici,
scafe pentru spalarea parului, casti electrice pentru uscarea parului (acestea sa fie n
numar suficient). Instalatia de aerisire, n special trebuie sa functioneze n bune conditii
deoarece se lucreaza cu multe substante chimice n unitatiile de coafura fiind cald se
impune axarea pe tavan a unuia sau mai multor ventilatoare sau montarea aparatului
de
aer
conditionat.
n salonul de coafura trebuie sa se gaseasca n numar suficient lenjerie necesara astfel
ca la fiecare clienta sa se schimbe. Se recomanda ca prosoapele care le folosesc n
coafura sa fie unifolosibile astfel nct dupa folosire (la fiecare clienta) sa se arunce.
Este interzis a se folosi aceiasi lenjerie pentru doua sau ma multe cliente.
Tot odata fiecare lucrator trebuie sa aiba trusa personala completa de buna calitate si
foarte bine ntretinuta. Lucrnd cu aceleasi ustensile coaforul se obisnuieste cu ele cu
mnuirea lor astfel realizeaza o munca de calitate ntr-un timp ma scurt si cu un efort
redus . Pentru desfasurarea n bune conditii a lucrului salonul de coafura trebuie sa fie
aprovizionat coform cerintelor ai produselor si materialelor necesare procesului de
munca. Ex: Vopsele de diferite culori , tipuri, pudra decolorata, tratamente pentru par,
lacuri, fixative, spuma pentru par, gel de par, ceara, crema ondulatoare, solutii pentru
permanent,
solutii
pentru
neutralizare,
decapantul.

MOBILIERUL
OGLINDA

NECESAR

PENTRU

SALONUL

DE

COAFUR

Este un auxiliar pretios pentru coafor. Ea permite clientului si lucratorului sa-si

controleze permanent munca pe tot parcursul unei lucrari de tuns, de coafat, etc.
Lucratorul poate sa adapteze mai usor si corespunzator frezura sau coafura la
fizionomia clientului, sa-si dea seama n timp util de eventualele greseli. De aceea
oglinda trebuie sa fie bine luminata si astfel ncadrata nct sa ncadreze si lucratorul si
clientul n acest scop ca este montata pe perete deasupra mobilierului de coafura (cam
la 10cm mai sus de nivelul acestuia mobilierului). Nu este permis ca oglinda sa aiba
efecte care pot produce deformatii de imagine, sa fie murdara, prafuita sau stropita; ea
trebuie sa fie n permanenta curata pentru a reflecta ct mai bine orice amanunt.

CHIUVETA sI SCAFA
Se foloseste pentru spalarea parului, este prevazuta cu sifon pentru scurgerea apei
ai impuritatiile rezultate sunt mai multe tipuri de chiuvete care se sprijina pe doua
console metale si chiuvete reglabile. Dupa fiecare intrebuintare se curata si se spala de
fibrele marului de par.
DULPIORUL
Este confectionat din lemn prevazut cu 2-3 sertare n care se pastreaza lenjeria,
materialele
si
ustensilele.
Dulapiorul este asezat n partea dreapta a locului de munca astfel nct sa ramna un
spatiu liber de 80 cm 1 m pna la locul vecin, pentru a permite libertatea de miscare a
lucratorilor.

SCAUNELE sI CANAPELELE DE ASTEPTARE

Pe lnga mobilierul strict necesar executarii meseriei salonul de coafura trebuie sa fie
dotat si cu canapele si scane de asteptare ct mai comoda pentru clientela.
n ultimul timp aceste scaune si canapele sunt de mai multe tipuri n culori vii sau
pastelate. Aceste scaune prezinta avantajul ca se pot spala usor. Numarul lor este
variabil n functie de spatiul general al salonului astfel sa nu mpiedice activitatea.
MSUELE DE ZIARE sI REVISTE
Este confectionat dn lemn fiind vopsit n alb. n ele trebuie sa se afle medicamente
necesare: pansamente, leucoplast, alcool sanitar, iod, apa oxigenata, sapun de toaleta
si
un
prosop
plusant.
Acste medicamente se folosesc atunci cnd este cazul.

VITRINA
Aceasta are un rol important n atragerea clientei spre prestarile de servicii ce se
executa n salonul de coafura, aceasta trebuie sa fie n primul rnd curata si aranjata n
chip atragator, folosindu-se fotografii sau postere cu diferite tunsori si frizuri moderne
excutate
de
preferinta
de
lucratorii
salonului.
Vitrina
trebuie
sa
fie
bine
luminata
si
n
timpul
nopti.

CASA DE MARCAT
Este alcatuita dintr-un scaun si o masuta pe care sta asezata si unde stau bani ncasati
n cursul zilei de lucru.

GARDEROBA
n salonul de coafura se afla de asemenea o garderoba speciala pentru lucrator si o
garderoba pentru clientela unde se depun hainele pe durata sederii.

MAGAZIA
Poate fi de fapt o camera n care se depoziteaza materialele si rufaria necesara
procesului de lucru pe o anumita perioada de timp.
LENJERIA
Exercitarea acestei meserii este necesar ca salonul de coafura sa fie dotat cu lenjerie
necesara.
De preferinta alba si care trebuie sa fie ntodeauna foarte curata n buna stare si n
cantitati suficiente ca sa acopere nevoile tuturor lucratorilor si lucrarilor ce se executa n
salonul
respectiv.
Lenjeria consta n: prosoape, servetele observndu-se nsa pentru fiecare ramura de

activitate obiecte de lenjerie specifice. Salonul trebuie sa fie dotat cu manta de tuns,
mantale cauciucate de protectie n timpul vopsirii parului si prosoape.
HALATUL
Este un obiect de lenjerie personal individual pe care lucratorul l poarta numai n orele
de program, sa fie foarte curat si n buna stare, halatul se schimba cel putin de doua ori
pe saptamna.
MANTAUA DE TUNS
Pentru saloanele de coafura se confectioneaza n ultimul timp din materiale colorate
pastel
sau
imprimate
si
garnisite
cu
dantela.
Dimensiunile mantelei sunt mai mari astfel sa acopere clientul sau clienta sai protejeze
de apa, fire de par sau de substante care se utilizeaza la diferite lucrari.
Este confectionata din cauciuc plastic impermeabil. Pentru a nu permite stropirea
hainelor cu vopsea sau perhidral.
MATERIALE
PENTRU

INSTRUMENTE

APARATE
COAFOR

PIEPTENELE
Se utilizeaza nainte de a executa o tunsoare pentru a descurca suvitele si firele de par
asigurndu-se astfel reusita deplina a acestor operatii. Pieptenele este confectionat din
os, con, celuloid, material plastic, exista foarte multe modele de piepteni cu mner sau
fara mner, cu clinti desi sau cu dinti rari, fiecare servind la anumite operatii.
FOARFECELE
Folosirea foarfecelor n diferite scopuri a dus la aparitia a numeroase tipuri care desi au
elemente comune le diferentiaza prin constructie, forma si dimensiune. Foarfecele de
tuns care se deosebeste de celelalte foarfeci n ceea ce priveste forma si slefuirea ntr-u
ct parul opune mult mai multa rezistenta la taiere dect alte materiale. Odata cu
extinderea tunsorilor pe par scurt au aparut diferite modele de foarfeci: mai lungi, mai

subtiri cu o lama cu taisul drept si o lama cu taiusul crestat, anumite foarfece cu taisul
de filat parul. Dupa ntrebuintarea tunsorilor cu foarfecele se recomanda dezinfectarea
lor
dupa
fiecare
client.
PERIA DE PR
Sunt perii cu coada care se utilizeaza la pieptanatul parului si perii fara coada care se
folosesc
la
pieptanatul
si
curatatul
parului.
Periile se confectioneza din par de porc, din fibre vegetale si din materiale plastice,
ceramica
si
titan.
Periile se pastreaza ntr-o perfecta stare de curatenie, se spala din cnd n cnd si se
dezinfecteaza; nu este permisa spalarea periilor n solutii detergente puternice n solutii
chimice sau soda caustrica.
PERIA DE SCURTAT PRUL MRUNT, CZUT DE LA TUNS
Este confectionata din par foarte moale si foarte lung montat pe o bucata subtire si
lunga din lemn sau metal este prevazuta cu mner si se ntretine ca si celelalte perii.
STROPITORUL DE PR
Este confectionat din metal, stida sau metal plastic si se utilizeaza la uscatul parului.
FEONUL DE PR
Este un aparat modern electric folosit la uscarea parului precum si la obtinerea unor
modele
de
frizuri
sau
coafuri
bazate
mai
ales
pe
onduleuri.
Feonurile
sunt
de
doua
tituri:
-rotund
n
forma
de
melc
confectionat
din
metal;
-feonul
n
forma
cilindrica
confectionat
din
material
plastic
Feonu se manevreaza n sens invers sensului pe care o are ondulatia deoarece jetul de
aer cald mpinge parul l usuca si i imprima miscare n aceata directie.
PULVERIZATORUL
Este un mic aparat compus dintr-un recipient de sticla sau material plastic si o pompa

de cauciuc care procedeaza n particule fine, substanta o fixeaza coafura.

n prezent se foloseste un nou model pulverizator mai perfectionat, pulverizator tip
spraz are forma cilindrica si este confectionat din material plastic.
ONDULATORUL
Ondulatorul
-de
coafat
normal
- actionat electric de la Babzlis

de
care

se

2
ncalzeste

la

tipuri:
flacara

CASCA ELECTRIC
Casca electrica se foloseste la uscatul parului. Sunt casti care sunt montate pe un picior
metalic, sunt casti care se pot monta pe perete la nivelul dorit.
BIGUDIURILE
Sunt obiecte de forma cilindrica avnd dimensiuni diferite ntre 3-8 cm lungime 4-5 cm
latime.
Bigudiurile se folosesc la rularea parului pentru obtinerea ondulatiei si a coafurii.
Bigudiurile sunt de 2 tipuri: - bigudiuri pentru ondulatia cu apa care sunt confectionate
din
material
plastic
sau
metal;
- bigudiuri pentru ondulatia din lemn si ebonita (plastic).
DEZINFECTAREA
A LOCULUI DE MUNC

INSTRUMENTELOR

sI

n meseria de coafura, frizerie se impune ca paralel cu igiena personala a lucratorului n

curatenia
desavrsita.
Dezinfectia locului de munca respectiv a suprafetelor plane se va efectua cu:
SUBSTANA
PERFORMANT
Este un dezinfectant lichid, limpede, vscos, spumos, de culoare albastra cu miros
placut.
CLOROM
Poate fi utilizat si la dezinfectia instrumentelor de max, prin dizolvarea unei tablete la 3l
apa.
PRESTI-MAIN
Solutie pentru dezinfectia minilor lucratorului sub forma lichida, limpede, vscoasa,

incolora,

spumanta,

solutia

este

gata

de

utilizat.

STERILIZATOR
CU
CUART
Au forma cilindrica, are un buton pentru alimentare la curent 220v, i este adoptat un
buton
pornit-oprit.
CLOROSAN
Se gaseste sub forma de granule. Are rolul de albire si dezinfectie a ruferiei.
Concentratia este de 10 gr clorosan la 30 l (pentru 5 Kg rufe uscate).
DESOGERM
Se utilizeaza pentru dezinfectarea sau sterilizare prin imersie a instrumentelor(mase
plastice sau cauciuc). Se utilizeaza prin diluarea cu apa nainte de folosire astfel:
solutii
0.5%
timp
de
60
min
- solutii 0,8% prima imersie timp de 30 min
PRODUSE
DE
N SALOANELE DE COAFUR

STYLING

FOLOSITE

n saloanele de coafura se dfolosesc mai multe produse de styling pentru executarea

diferitelor
coafuri:
Lacul
fixativ
se
foloseste
la:
spuma
de
par
lacurile
fixative
cu
sclipici
ceara
modelatoare
- gel de par

RECEPIA N SALONUL DE COAFUR

Receptia (primirea) este punctul n care clientul si ncepe relatiile sale cu personajul
salonului.
Ca receptionist, coafeza poate ajuta relatiile cu clientii fiind RELAXAT,
PRIETENOAS,
CONCRET
sI
PRACTIC.
Obligatiile
de
receptionista:
salutati
(ntmpinati)
clientul
politicos
curtenitor
si
amabil;
ngrijiti
clientul
promod
si
util;
- cnd clientul are un sfat sau o informatie coafeza trebuie sa-l dea corect, exact si
eficient;

- asigura-te ca noii clienti, cunosc numele salonului, adresa si numarul de telefon

(pentru
a
putea
face
reclama
salonului);
- sa poti da n orice moment informatii despre timpul lor si durata necesara;
- fiind atenta atunci cnd faci programarile si mai ales cu ndeplinirea la timp a lucrarilor
solicitate;
- gaseste-ti timp sa confirmi primirea fiecarui client si asigural ca va fi bine ngrijit;
- coafeza trebuie sa dea sfaturi clientei pentru stabilire atunsorii si coafurii;
- coafeza trebuie sa acorde timp pentru consultarea clientei nainte de ncepere a
coafurii, pentru a evita orice nentelegere orict de ocupati ar fi, trebuie sa stea calma
si
negrabita-aceasta
o
va
ajuta
sa
evite
greselile;
- creaza o impresie, direct ncepnd cu propria aparitie, printr-o prezenta cu bun gust
mbracata si o coafura atractiva;
- fiind de ajutor si amabila cu orice persoana care soseste n salon fara programare
prealabila.

Structura firului de par

Firul de par apare la nivelul epidermului dintr-un folicul pilar ,format din radacina sau
bulb si muschiul firului.Regiunea foliculului de sub muschiul erector are o evolutie
ciclica, regiunea cuprinsa intre muschiul erector si partea inferioara a ductului glandei
sebacee se numeste istm, iar portiunea superioara situata deasupra ductului se
numeste
infundibul,
aceste
doua
regiuni
fiind
stabile.
Portiunea profunda a foliculului pilos terminal se extinde pana in tesutul celular
subcutanat, avand in anagen o expansiune sub forma unui bulb de liliacee, numita
bulbul folicular. Celulele epiteliale care formeaza bulbul se divid continuu si se
diferentiaza. La baza bulbului, sub forma unui deget de manusa se gaseste o proiectie
de tesut conjunctiv si o retea de capilare, vitale pentru cresterea parului, numita papila
foliculului pilos. Papila are o actiune inductiva in celulele epiteliale care o acopera,
determinand proliferarea si diferentierea acestora .
Celulele migreaza spre exterior in coloane si formeaza straturile caracteristice, care de
la
centru
la
periferie
sunt:
1.medulara;
2.
corticala
formata
din
celule
bine
keratinizate
3. cuticula (epidermicula) formata din celule turtite, bine keratinizate, asezate ca
sindrilele
de
pe
casa.
Aceste trei straturi formeaza parul propriu zis, in afara lui existand:
1. Teaca epiteliala interna care prezinta trei straturi celulare:
a. cuticula tecii interne, alcatuita dintr-un strat de celule turtite, asezate tot ca sindrilele
de pe casa, dar orientate in sens invers cu cele ale epidermiculei, intricandu-se cu
acestea, asigurand astfel o stransa conexiune mecanica a firului de par cu teaca
interna;
b. stratul Huxley alcatuit din 2-3 randuri de celule bogate in granule de tricohialina;
c. stratul Henle alcatuit in partea superioara a bulbului din celule keratinizate. Aceasta
teaca inconjoara complet partea initiala a tijei pentru ca apoi sa dispara cam la nivelul
glandei
sebacee.
2. Teaca epiteliala externa creste in grosime de la baza foliculului, unde este
constituita dintr-un singur rand de celule catre suprafata, in portiunea superioara fiind
constituita
din
toate
straturile
epidermului.
Aceste tuburi concentrice, firul de par constituit din medulara, corticala si cuticula,

inconjurat de tecile epiteliale, intera si externa, care se disting de la partea superioara a

bulbului pana la nivelul de varsare a glandei sebacee formeaza radacina firului de par .
Tija firului de par este portiunea libera care incepe la varsarea canalului sebaceu in
foliculul pilos, de la acest nivel parul fiind format dintr-o masa mai mult sau mai putin
omogena
de
celule
keratinizate,
anucleate.
Culoarea parului este determinata de distributia melanosomilor, sintetizati de
melanocitele bulbului pilos, printre celulele acestuia, celule care vor intra in structura
tecii firului de par. Incaruntirea parului este rezultatul descresterii numarului de
melanocite, care vor produce mai putini melanosomi.
Cresterea firului de par reprezinta un proces ciclic, in care fazele de activitate
alterneaza cu fazele de repaus. De asemenea, nu toti foliculii pilosi se gasesc
concomitent in aceeasi faza, cresterea parului fiind asincrona; intr-o regiune gasim
foliculi in perioada de crestere si foliculi in perioada de repaus. Fiziologic, in fiecare zi
sunt expulzate cate 50 de fire de par.Viteza de crestere a parului este de 0,1 0,4
mm/zi, fiind mai mare la femei decat la barbati, la tineri decat la varstnici si mai
accentuata in perioada martie-octombrie. Pilogeneza este influentata de o serie de
factori interni si externi. Factorii interni sunt: vascularizatia foliculului pilos, sistemul
nervos central si cel neurovegetativ, glandele endocrine (hipofiza, suprarenalele,
testiculul si ovarul, tiroida).
Factorii

externi
sunt
alimentari,
fizici
si
chimici.
Compozitia chimica a parului este complexa si difera in functie de zona
foliculului pilos fiind constituit din substante organie, anorganice si apa.
Dintre substantele organice amintim:Glicogenul, cel mai raspandit dintre hidratii de
carbon din par.
Se gaseste in treimea mijlocie a foliculului pilos la nivelul zonei exterioare a radacinii.
De asemenea in papila dermica se depoziteaza cantitati insemnate in timpul
catagenului si telogenului, fiind sursa majora de energie pentru sinteza
proteinelor.Proteinele constitue componeneta principala a parului.Maduva contine
cantitati mici de cistina si cantitati mai mari din ceilalti aminoacizi.
Componenta principala a tijei firului de par este o proteina, sclerokeratina, ce
reprezinta o forma intermediara intre keratina moale epidermica si keratina dura din
unghii. In compozitia sa se gaseste un aminoacid bogat in sulf, L-cisteina, care asigura
coeziunea moleculelor de cheratina prin puntile disulfidice care leaga catenele
polipeptidice si imprima rezistenta mecanica firului de par. Prezenta acestor legaturi
face keratina insolubila in apa precum si in solutii saline si inerta fata de multi agenti
chimici cat si fata de enzime.

Elementele minerale pe care le putem gasi in firul de par sunt Fe, Cu, Ca, Mg,
P, S, Zn, K, Hg, Pb, majoritatea dintre ele au o provenienta externa.
Componentele chimice ale parului ii confera acestuia proprietati fizice importante:
elasticitatea, rezistenta la tractiune si torsiune, deformabilitate, ondulatia naturala,
volum, culoare, higroscopicitate.
Decolorarea si permanentul repetat, la fel si lumina solara si expunerile la
UV duc la alterarea proprietatilor elastice ale parului, prin degradarea chimica si
fotochimica
a
cistinei
in
acid
cisteic.
Pielea capului este o zona deosebita a anatomiei umane deoarece este
ascunsa privirii si poate prezenta dezordini fiziologice ca eritemul sau alopecia
debutanta care sa nu fie de la inceput luate in seama.Ea are si specificitati de turn-over
epidermic, secretii sebacee si ciclu pilar, colonizare bacteriana si fungica importanta,
mediu ecologic complex precum si micro-poli -agresiuni legate de pieptanat , periat sau
de caldura uscatorului de par.

Tehnica de lucru

NPM si PSI

Inainte sa inceapa lucrarea, lucratorul trebuie sa cunoasca normele de protectie a

muncii, dintre care amintim urmatoarele:

Pentru orice defectiune ivita la instalatiile si tablourile electrice se

va anunta electricianul

In timpul lucrului tehnicianul sau stilistul trebuie sa poarte

echipament de protectie (halat alb)

Este interzisa intrebuintarea instrumentelor care nu sunt in buna

stare de functionare

taioase

Nu se tine in buzunarul hainei de protectie instrumente ascutite si

In timpul lucrului pardoseala trebuie sa fie curata

Este interzis a se smulge din priza un aparat electric, ci acesta

trebuie tras usor din stecher

Inainte de inceperea lucrului toate instrumentele trebuiesc curatate,

dezinfectate si stabilizate.

CONSILIEREA CLIENTEI

1.Despre ce este vorba?

Pentru simplificarea textului, cele dou noiuni de client i coafor(frizer) vor
desemna persoane att de sex feminin ct i de sex masculin.
Preocuparea individual pentru client, de la sosirea lui pna la plecare, prin:

o discuie politicoas,cu folosirea diferitelor tehnici de investigare.

evidenierea situaiei iniiale ca i a eventualelor probleme i dorine

ale clientului.

o consiliere cu caracter individualizat,cu luarea n considerare a

dorinelor,pentru:-a satisface necesitatea de informare a clientului

a oferi servicii i produse care s acopere necesitile clientului

evidenierea posibilitilor ulterioare de tratament

o servire a clientului,care s contribuie la satisfacerea lui i la

formarea unei impresii pozitive.

2.Ce cunotine preliminare sunt necesare?

Fiecare client trebuie sftuit i servit individual,plecnd de la

premisa individualitii lui ca aspect,nalime,vrst,mbrcminte,prezen fizic

Prin modelarea coafurii,fenotipul clientului poate fi influenat i

modificat puternic.Acest lucru este valabil i n legatur cu:
-forma capului, a fetei si a corpului
-dimensiunile corporale

Condiiile purtrii unei discuii de consiliere:

-s fii capabil s evaluai profesional prul i pielea capului

-s posedai cunotine despre substanele componente eseniale i

efectele preparatelor
-s avei o privire general asupra posibilitilor de modelare
-s fii la curent cu moda

de coafor:

Este necesar cucerirea ncrederii clientului prin imaginea oferit

-o inut exterioar ngrijit

-un comportament politicos, receptiv
-atenie i interes fa de problemele i dorinele clientului.
-competen concretizat n sfaturi profesionale detaliate,creative i
individualizate
-capacitatea profesional de a atinge scopul propus
-capacitatea de utilizare corect a produselor

Clientul trebuie s fie convins ccoaforul sueste expert n mbuntirea aspectului

prului, pielii i unghiilor. Numai astfel clientul devine client permanent!
Comunicarea(schimbul i prelucrarea informaiei) se realizeaz n
cadrul preocuprii pentru client att pe cale vorbit ct i prin limbajul
corpului(mimic,gesturi)
Discuiile de consiliere se pot face:
- naintea,n timpul sau la ncheierea unui tratament.
- fr intenie de tratament,ca simpl informare.
Pentru ilustrare se vor folosi i elemente ajuttoare,ca material ilustrat,cri
despre coafur,imagini pe monitoarele computerelor,tiprituri color etc.
Diferitele tehnici de interogare au o mare importan n consiliere:
- ntrebri de informarev ajut s descoperii dorine i

motive,indic interese i creaz legturi.Este vorba despre ntrebri

libere.Aceasta este cea mai important tehnic de interogare pentru
coafor.Numai astfel putei afla motivaiaclientului.De exemplu:Ce pot
s fac astzi pentru dvs.?

Fiecare rspuns la fiecare ntrebare trebuie primit cu rbdare i foarte mare atenie
pentru a face posibile dezvoltarea problematicii i pentru a v forma o imagine asupra
motivaiei clientului!
ntrebrile de confirmarenu las spaiu rspunsului. Este vorba
de ntrebri inchise, ce au ca posibilitate de rspuns doarda sau
nu. Aceast tehnic de investigare ar trebui aplicat numai la faza
final a unei discuii, n faza de confirmare, avnd ca scop nlturarea
nenelegerilor.
EX.Culoarea prului dumneavoastr s fie aceea pe care noi am stabilit-o pe
baza uvielor artate?
ntrebri alternativeconduc la un anumit rezultat,prin oferta
limitat de alternative.Sunt tot un gen de ntrebri inchise
Ex.Dorii acelai preparat,ori preferai noul preparat XY care confer prului mai
mult strlucire?

Clientul va avea posibilitatea s aleag doar unul dintre cele dou produse.
Discuiile de consiliere se mpart n urmtoarele patru faze:
- Faza de ntmpinare i contact
- Faza de informare
- Faza de consiliere
- Faza de ncheiere i de confirmare.

3.Ce instrumente i mijloace ajuttoare sunt necesare?

Documentare de coafur
Hrtie, creion
Pieptene, perie, oglind de mn
4. Descrierea pas cu pas a activitii
A. FAZA DE NTMPINARE I CONTACT
Plecm de la premisa c, clientul dorete deja s urmeze un tratament.
Salutai cu amabilitate clientul,
- ndreptai-v spre el.
- zmbii.
- vorbii clar i rar.
- strduii-v s avei cu el o discuie de aproape
De exemplu: Strngei-i mna,apoi spunei-i: V conduc la locul dvs. i i indicai cu
mna direcia.
Strduii-v c nc din momentul salutului,scitiiclientul:
- aspectul exterior, de ex.vrsta, dimensiunile, figura, mbrcmintea,
accesoriile, ochelarii, frizura etc.
- modul de a se mica.
- modul de exprimare i limbajul folosit.
- dispoziia i indicii de personalitate.
Luai-i clientului piesele de mbrcminte pe care acesta le scoate.
nsoii clientul spre locul unde va fi servit.De obicei va exista un timp de
ateptare,care i vei oferi materiale de informare.
B. FAZA DE INFORMARE
Aezai-v lateral n faa clientului,pt a nu-i vorbide sus.

 Punei o ntrebare clar,pt a afla dorina clientului i eventualele sale probleme,de ex.
Ce pot face astzi pt dvs.?
Ateptai linitit rspunsul i conducei dvs.discuia,punnd ntrebri,pn v vei forma
o imagine clar asupra dorinelor i problemelor clientului.
Explicai clientului c este important ca mai nti s examinai starea n care se
gsete prul i pielea capului.
Realizai examinarea i ntr-un moment favorabil,ntrebai-l pe client dac nu ar fi
interesat de rezultatul obinut.
S i se prezinte i alte posibiliti indicate pentru tratament.Pn n acest moment
dvs.trebuia s v fi fcut o idee asupra alternativelor posibile

C. FAZA DE CONSILERE
Alegei materialele demonstrative,ca plane color,uvie de pr,fotografii sau
schie proprii,care s ilustreze ideile dvs.:
- pt. a reprezenta dorinele i problemele clientului,recunoscute de dvs.
- pt. a consilia clientul n legtur cu posibilitile de realizare a dorinelor sale.
- pt.a ocaziona propuneri de noi tratamente n legtur cu
tehnica,produsele sau forma.n sfaturile date de dvs.introducei i elemente de mod.
- Evideniai avantajarea clientului i oferii-i alternative,dac avei senzaia c el
este nc nehotrt.
- Prin formulrile dvs.artai clar clientului c nu precupeii efortul de a-l nelege
i a-l sftui.
D. FAZA DE INCHEIERE SI CONFIRMARE
Rezumai posibiliti luate n discuie n cazul dat.
Limitai-v la acea propunere de tratament spre care credei c nclin.
Analizai aceast soluie ct mai amnunit,folosind material documentar sau mimnd
direct pe client.
Prin repetarea de ntrebri, convingei-v c, clientul a neles corect totul i c este de
acord cu tratamentul propus.

 n final, ludai clientul i confirmai-i c a ales bine soluia.

Facei introducerea n faza de tratament oferind clientului un ziar,o cafea etc.
Realizai tratamentul pt. a obine confirmarea final. Din cnd n cnd urmrii dac
clientul manifest satisfacie.
Dup tratament ntrebai clientul dac este mulumit.Utilizai toate posibilitile pt. a
arta clar clientului rezultatul.
Oferii clientului secrete de coafur (frizerie), recomandai-i produse i dai-i sfaturi
pt. ngrijirea prului acas.

5.Greseli ce trebuiesc evitate

Nu ai realizat faza de ntmpinare i de contact:
- clientul este nesigur;
- clientul pleac din start cu o impresie negativ.
Nu ai identificat caracteristicile individuale ale prului i pielii capului:
- sunt trecute cu vederea elemente eseniale;
- nu e posibil o consiliere cu un scop concret.
Clientul este convinss accepte un anumit tratament:
- clientul se simteconvins;
- se pierde ncrederea n tratamente.
Consilierea are loc fr documentarea aferent,coafura nu este prefigurat:
- clientul nu i poate forma o imagine asupra viitoarei sale coafuri;
- se poate ajunge la nenelegeri i la nemulumirea clientului.
Nu se discut temerile,obieciile sau ntrebrile clientului:
- clientul se simte insuficient consiliat i neluat n serios.
Se uit ndrumarea i recomandarea de produse pt.acas:
- clientul poate avea greuti la toaleta zilnic a prului;

- clientul este nemulumit i nu mai revine.

SPALATUL PARULUI
Prima data am asezat clienta pe scaunul de lucru . I-am pus pe spate un prosop .
Inainte de a incepe operatiunea de spalare vom observa ce tip de par are clienta
noastra pentru a stii ce sampon vom folosi . Am inceput sa umezesc parul clientei cu
apa calduta cu mare grija pentru a nu o stropi. Samponul ales pentru parul clientei l-am
aplicat cu palma stanga, nu direct pe parul clientei. Dupa ce am pus samponul in palma,
intindem pe toata suprafata parului samponul si am inceput sa masam usor scalpul .
Miscarile pe care le-am folosit sunt de rotire, in zig-zag si de alunecare. Aceste miscari
se fac prima data de la crested spre lungime. Cel mai mult se insista pe contur, ceafa si
la conturul urechilor. Totdeauna la primul spalat samponul ales nu curata foarte bine un
par foarte murdar. Pentru a fi sigura de o curatare foarte buna am mai efectuat inca
odata tehnica de spalare capilara.
Am aplicat apoi tratamentul pentru tipul de par , pe toata lungimea parului, dupa care
am clatit bine cu apa calduta, astfel se echilibreaza PH-ul parului, in felul acesta parul
va fi curatat complet de impuritati si va devenii mult mai sanatos.

USCAREA PARULUI
Am impartit parul in 4 carari clasice, apoi am descurcat usor parul cu un
pieptan.Dupa care totodata am uscat si indreptat parul cu peria si foen-ul.

Coafarea Parului
Aceasta coafura de sezon am inceput-o prin a separa suvitele de par bine pieptanate ,
si descurcate . Am inceput sa impletitura circulara din tot parul , din fata . Am coborat cu
impletitura pe langa marginea fetei inspre ceafa si de acolo am urcat in partea de unde
am inceput . Si am tot continuat cu impletitura , pana la crestetul capului si am prins
restul parului cu agrafe invizibile . Am finixat foarte bine coafura cu fixativ .

Fisa clientei
NUME: Stan

PRENUME: Alice-Elena
VARSTA: 18 ani
TEMPERAMENT: Normal
TIP DE FATA: Ovala
TIP DE PROFIL: Normal
TIP DE PAR: Vopsit
LUNGIME PAR: 40 cm
IMPERFECTIUNI ALE FETEI: IMPERFECTIUNI ALE CUTIEI CRANIENE: INALTIMEA: 1.78 CM
SILUETA: Slaba
LUNGIMEA GATULUI:normal
CULOAREA TENULUI SI A OCHILOR: Ten inchis, ochii caprui
CULOAREA PARULUI: Blond

SPALATUL PARULUI
Prima data am asezat clienta pe scaunul de lucru . I-am pus clientei un prosop pe
spate . Inainte de a incepe operatiunea de spalare vom observa cu atentie ce tip de par

are clienta noastra pentru a stii ce sampon vom folosi . Am inceput sa umezesc parul
clientei cu apa calduta cu mare grija pentru a nu o stropi. Samponul ales pentru parul
clientei l-am aplicat cu palma stanga, nu direct pe parul clientei. Dupa ce am pus
samponul in palma, intindem pe toata suprafata parului samponul si am inceput sa
masam usor scalpul . Miscarile pe care le-am folosit sunt de rotire, in zig-zag si de
alunecare. Aceste miscari se fac prima data de la crested spre lungime. Cel mai mult se
insista pe contur, ceafa si la conturul urechilor. Totdeauna la primul spalat samponul
ales nu curata foarte bine un par foarte murdar. Pentru a fi sigura de o curatare foarte
buna am mai efectuat inca odata tehnica de spalare capilara.
Am aplicat apoi tratamentul pentru tipul de par , pe toata lungimea parului, dupa care
am clatit bine cu apa calduta, astfel se echilibreaza PH-ul parului, in felul acesta parul
va fi curatat complet de impuritati si va devenii mult mai sanatos.

USCAREA PARULUI
Am impartit parul in 4 carari clasice, apoi am descurcat usor parul cu un
pieptan.Dupa care totodata am uscat parul bine cu foen-ul.

COAFAREA PARULUI
Aceasta coafura romantica am inceput-o prin uscarea parului bine , apoi am realizat
niste bucle mici cu ondulatorullasand varful in afara.
Apoi am pieptanat cu atentie parul astfel incat sa obtinem valuri in stilul anilor 50.Am
finisat parul cu putina ceara flexibila pe varfuri iar la final am pulverizat fixativ.

FUNDATIA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR AL

COOPERATIEI MESTESUGARESTI SPIRU HARET
GRUP SCOLAR DE ARTE SI MESERII
SPIRU HARET- BUCURESTI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3

CALIFICARE:COAFOR STILIST

MAISTRU INSTRUCTOR:
Mariana Radoi

ELEV:
Voicu Adina Mihaela
Bucuresti
-2015-

ANEXE

COAFURA ROMANTICA ANII 50

BIBLIOGRAFIE

-Wella 2001 A sti cum

-Pop. A.,Dimitrev P, Lengyel A., Arghir M., Purica F., Konia M.
Manualul frizerului si coaforului , Ed. Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1971
-Revista Les Nouvelles Estethique
-Oseaca Padean Elena-Tainele coafurii, Ed.SC HELEN Profesii
-www.divahair.ro
-www.feminis.ro
-www.mayra.ro
-www.beauty-laura.ro
-cursuri
-cataloage de specializare

CUPRINS:
-Argument.
-Descrierea salonului de infrumusetare..
-Istoria coafurii
- Structura firului de par.
-Consilierea clientei
-Tehnica de lucru.
-Bibliografie.
-Anexe.