Sunteți pe pagina 1din 9

1.Cererea agregat -noiuni generale.

Elementele cheie n analiza produciei, inflaiei, creterii economice i rolului politicilor


economice sunt efectuate cu ajutorul cerererii agregate (AD) i ofertei agregate (AS). Rolul
modelului AD AS este de a explica i previziona fluctuaiile PIB-ului real de-a lungul PIBuliu potenial i fluctuaiile nivelului preului. Modelul utilizeaz o curb a cererii agregate i
a ofertei agregate, fiecare dintre acestea fiind determinate ca o relaie dintre PIB i nivelul
preurilor.
Cererea agregat (AD) reprezint cantitatea total de bunuri i servicii cerut pe pia de
ctre menaje, firme, sectorul guvernamental i sectorul extern ntr-o anumit perioad de timp
la un anumit pre. Componentele cererii agregate sunt:
1.consumul personal (C), include cheltuielile menajelor legate de procurarea bunurilor de
consum curent, alimentare i nealimentare, pentru bunurile de folosin ndelungat, pentru
servicii comunale i culturale;
2.investiii private brute (I b) - reprezint cheltuielile firmelor efectuate n urmtoarele
direcii:
investii n maini i echipament;
investiii n construcii;
investiii n stocuri.
Ib = Inete + A, unde
A deprecierea capitalului investit n perioada anterioar,
Inete - investiii curente efectuate n anul dat.
Inete>A => economia se afl n perioada de cretere;
Inete=A => stagnare;
Inete <A => descretere economic.
3.achiziii guvernamentale (G)
pentru procurarea de bunuri i servicii include
cheltuielile statului legate de procurarea bunurilor i serviciilor necesare pentru ntreinerea
aparatului administrativ al armatei i poliiei;
4.exportul net (X n) - diferena dintre cheltuielile strine pentru bunurile naionale i
cheltuielile interne pentru bunurile strine.
Ecuaia cererii agregate este: AD=C+Ib+G +Xn
AD=C+I - economia simpl, cnd nu exist intervenia statului n economie i nu
exist legtur cu strintatea;
AD=C+I+G - economie nchis, nu exist export i import;
AD=C+Ib+G+Xn - reprezint cererea agregat n economia deschis.
2.Curba cererii agregate. Influena politicii monetare asupra cererii agregate.
Curba AD determin cantitatea de mrfuri i servicii pe care cumprtorii snt dispui
s o procure la orice nivel dat al preurilor. Ea reflect combinaiile volumului produciei i
nivelului preurilor la care piaa de bunuri i cea monetara se afl n echilibru.

AD

Curba AD poate fi construit n baza ecuaiei teoriei cantitative a banilor care are
urmtoarea form:
M*V=P*Y unde M-masa monetara
V-viteza de rotaie a capitalului
P-preul
Y-volumul real al produciei
Ecuaia dat stabilete c masa monetar (M) determin valoarea nominala a
produciei(Y) care la rndul ei depinde de nivelul preurilor(P) i volumul produciei.
Pentru orice volum fixat al ofertei de bani ecuaia stabilete dependena invers
proporional dintre nivelul preurilor i volumul mrfurilor i serviciilor, iar ca urmare
curba AD are nclinaie negativa.
Deplasarea de-a lungul curbei AD denot faptul c modificarea AD este n funcie de
dinamica nivelului preului.

AD1

AD2
AD0
Q
Conform efectelor cererii agregate avem:
a)efectul ratei dobnzii - creterea preurilor duce la micorarea ofertei reale de bani, la
micorarea cererii de bani, respectiv la creterea ratei dobnzii pe piaa monetar, ca
urmare investiiile scad i cererea agregat scade:
2

b)efectul bogiei - care arat c dac preurile cresc, ca urmare valoarea bogiei
acumulate de populaie se reduce, ca urmare se micoreaz cererea din partea menajelor,
ceea ce duce la micorarea cererii agregate;
c)efectul importului - creterea preurilor mrfurilor interne duce la majorarea cererii
populaiei pentru bunurile importate, care duce la micorarea exportului net i ca urmare la
reducerea cererii agregate.
Orice modificare a nivelului preului va determina o deplasare de-a lungul curbei cererii
agregate. Orice modificare a componentelor cererii agregate, la acelai nivel al preurilor,
va determina o deplasare n spaiu a curbei cererii agregate.
Curba AD se construiete pentru o valoare fixat a masei monetare(M). Modificarea
acesteia va cauza deplasarea curbei AD
1) M; AD
2) M; AD

AD2
AD1

AD1
AD2

Fluctuaiile masei monetare(M) nu sunt unicul factor ce determin fluctuaiile AD i ca


urmare deplasarea curbei AD. Aceleai consecine le vor avea modificarea n viteza de
rotaie a banilor cnd masa monetara(M) este constant precum i ali factori.
Curba cererii se poate clasifica n curba pe termen lung i pe termen scurt.
a) curba cererii agregate pe termen lung (LAS) care va indica relaia dintre
PIB real i nivelul preurilor n condiiile n care PIB real este egal cu PIB
potenial, respectiv n condiiile utilizrii complete a factorilor de producie.
n acest caz, nivelul PIB-ului real este independent de nivelul preurilor,
astfel nct LAS este o dreapt vertical la nivelul potenial al PIB-ului.
b) Curba cererii agregate pe termen scurt (SAS) va indica relaia ce exist
ntre PIB real i nivelul preurilor pe termen scurt, n condiiile n care
celelalte elemente care influieneaz programul de producie rmn
nemodificate (salarii constante, nivelul preurilor materiilor prime,
etc).Curba SAS are o pant pozitiv deoarece costurile firmelor cresc pe
msura creterii produciei fizice (datorit cantitii limitate de factori) i ca
urmare este necesar un pre mai mare pentru a stimula creterea outputului.
3

Marimea cererii agregate este influentata de nivelul general al preturilor, care este o
medie ponderata a preturilor tuturor bunurilor materiale si serviciilor produse intr-o
economie. Daca nivelul general al preturilor creste (considerand ca ceilalti factori nu se
modifica), puterea de cumparare a banilor scade, astfel ca se va putea cumpara o cantitate
mai mica de bunuri si servicii cu un venit nominal dat, adica va avea loc o reducere a
cererii agregate. De asemenea, cresterea nivelului general al preturilor dintr-o economie va
conduce spre o scumpire a bunurilor si serviciilor produse pe plan intern, comparativ cu
cele straine. Ca urmare, consumatorii interni vor avea tendinta sa cumpere mai putine
bunuri economice autohtone, ele fiind relativ mai scumpe fata de cele straine, cu efecte
asupra cresterii importurilor si scaderii exporturilor de astfel de bunuri. Cresterea nivelului
general al preturilor afecteaza si volumul investitiilor, intrucat daca presupunem ca
investitiile se fac din imprumuturi, cresterea acestui nivel va determina si marirea ratei
medii a dobanzii, scumpindu-se astfel creditul, cu efecte asupra descurajarii investitiilor,
adica a scaderii cererii pentru bunuri de capital. Totodata, sporirea nivelului general al
preturilor va avea ca rezultat si reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru
achizitionarea de bunuri de consum si bunuri investitionale.
Curba CA arata, in ultima instanta, pentru orice nivel al preturilor, nivelul cererii globale la
care cheltuielile reale si veniturile reale sunt simultan in echilibru. O modificare a
nivelului general al preturilor modifica in sens invers nivelul veniturilor reale ale
cumparatorilor care are ca efect o modificare in acelasi sens a cheltuielilor reale din
economie.
Procesul descris se numeste efectul venitului asupra cererii daca pretul se modifica,
cunoscut de la analiza pietelor individuale (produselor). La nivel macroeconomic, o
crestere a nivelului general al preturilor echivaleaza cu o reducere a veniturilor reale totale
si astfel cumparatorii vor achizitiona un volum mai mic de bunuri si servicii.
Exista si efecte de substituire care explica reducerea CA ca urmare a cresterii preturilor
(curba descrescatoare a CA), dar nu de natura celor cunoscute si analizate pe pietele
produselor, cand cumparatorii achizitionau un bun alternativ (substituibil) cu un pret
relativ mai mic al carui nivel nu a crescut. La nivel macroeconomic creste nivelul general
al preturilor si, deci, nu se mai pune problema unor astfel de alternative in alegerile facute
de cumparatori. Se produc, in schimb alte efecte de substituire care explica relatia inversa
intre modificarea nivelului preturilor si cel al CA. Primul si cel mai evident se refera la
substituirea bunurilor din productia interna cu cele din import. Astfel, preturi mai mari la
produsele indigene vor stimula rezidentii sa achizitioneze bunuri din import (care nu fac
parte din CA) si vor descuraja exporturile care reprezinta o parte a CA. A doua imprejurare
care explica curba inclinata negativ a CA se refera la efectul soldurilor reale. Daca
preturile cresc semnificativ, valoarea reala a soldurilor detinute de cumparatori la banci si
la alte institutii financiare (plasamente) va scadea. Pentru a-si proteja valoarea reala a
soldurilor, cumparatorii recurg si la reducerea cheltuielilor. Un alt motiv pentru care
cumparatorii isi reduc volumul total al achizitiilor de bunuri odata cu cresterea preturilor
se refera la efectul modificarii ratei dobanzii. Astfel, cresterea ratei dobanzii in conditiile
unui nivel mai ridicat al preturilor va determina reducerea achizitiilor de bunuri de consum
si a investitiilor pe seama creditului.
4

Curba CA este descrescatoare, iar panta negativa a acesteia ne arata cum se modifica
nivelul cheltuielilor reale, ca raspuns la modificarea nivelului general al preturilor.
In concluzie, o crestere generalizata a preturilor in economie va avea ca
rezultat contractiacererii agregate (globale) prin reducerea tuturor componentelor acesteia.
Invers, scaderea nivelului general al preturilor va genera o extindere a cererii agregate.

3.Factorii de influenta
Considerand insa, ca nivelul general al preturilor ramane relativ constant pe o anumita
perioada de timp, atunci cererea agregata variaza in raport cu actiunea unor factori,
precum:
a) anticiparile consumatorilor si investitorilor cu privire la evolutia starii economice in
ansamblul ei. Anticiparile optimiste vor determina populatia sa cumpere o cantitate mai
mare de bunuri, in special de folosinta indelungata, iar intreprinzatorii sa sporeasca
investitiile, deoarece creste gradul de certitudine privind eficienta acestora, ceea ce va
insemna cresterea cererii agregate. Anticiparile pesimiste vor conduce la cresterea
incertitudinilor consumatorilor finali, fapt ce se va reflecta in reducerea cererii agregate,
adica a cheltuielilor pentru bunuri de consum si de capital.
b) natura politicilor guvernamentale care, daca privesc cresterea cheltuielilor pentru
investitii, reducerea fiscalitatii sau sporirea masei monetare, au ca efect cresterea cererii
agregate, iar daca stimuleaza cresterea ratei dobanzii sau a fiscalitatii, au ca efect
reducerea cererii agregate.
c) starea generala a economiei mondiale care, daca se afla intr-o perioada de boom
economic, va determina cresterea importurilor, adica marirea exporturilor din economia
nationala, crescand cererea agregata, iar daca se afla intr-o perioada de criza, partenerii de
afaceri straini vor importa mai putin, adica exporturile din economia nationala se vor
reduce, scazand astfel cererea agregata.
De regula, in analizele de specialitate se face distinctie intre conditiile monetare si cele
non-monetare ale CA. Astfel, monetaristii atribuie cresterea CA in principal sau in
intregime unei cresteri a cantitatii de bani in economie. Cresterea cererii agregate poate fi
cauzata si de o expansiune a cheltuielilor publice sau de o reducere a impozitelor pe venit,
a gradului de fiscalitate, in general, care pot creste semnificativ cererea de consum si de
investitii.
Indiferent de cauzele care determina modificarea CA, la o crestere importanta a acesteia
firmele vor raspunde prin marirea productiei (ofertei) si/sau ridicand preturile de vanzare.
In ce masura se vor produce cele doua tendinte, aceasta depinde de forma (inclinatia) OA.
5

Figura nr. 2 Dinamica cererii agregate


Procesul este ilustrat in figura nr. 2. Cresterea cererii agregate este insotita de o miscare
spre dreapta a curbei acesteia de la CA 1 la CA2. Drept urmare, nivelul preturilor creste de
la P1 la P2 iar al productiei de la Y1 la Y2. Se observa ca atunci cand curba OA este putin
inclinata aproape plata, deplasarea spre dreapta a curbei CA atrage dupa sine cresterea
productiei intr-o masura mult mai mare decat cresterea nivelului general al preturilor. (in
aceste conditii se spune ca masurile luate de institutiile statului au fost eficiente). Daca
curba OA ia forma unei pante abrupte, aproape verticala, o crestere a CA determina, in
principal, cresterea nivelului general al preturilor si doar o crestere nesemnificativa a
venitului si productiei reale.
3 Influena politicilor statului asupra cererii agregate.
Politica statului influieneaz cererea agregat prin intermediul instrumentelor fiscale,
monetare i comerciale.
Politica fiscal. Autoritatea public influieneaz n mod direct nivelul de echilibru al
venitului prin componena G, care este o parte a cererii agregate, i prin componentele TA
i TR, componente ce afecteaz relaia dintre producia i venitul Y i venitul disponibil
YD. n concluzie vom avea:
AD = C + I + G
C = C + cYD = C + c(Y + TR TA)
Cu c = MPC, respectiv proporia din venitul disponibil alocat consumului.
C consum autonom
Politica fiscal reprezint politica autoritilor publice n ceea ce privete nivelul
cheltuielilor publice, al transferurilor precum i structura i nivelul taxelor i impozitelor.
O politic de stabilizare const n aciuni ale autoriti publice ndreptate spre controlul
nivelului outputului i meninerii sale ct mai aproape de nivelul ocuprii complete a
factorilor.
Politica bugetar-fiscal expansionist (stimulatoare) - cnd cresc cheltuielile
guvernamentale sau se reduc taxele. Poate determina creterea cererii agregate i pe grafic
se arata astfel:
6

AS
AD2
AD1

AD2
AD1

Ca urmare preul crete i volumul produciei crete.


Politica monetar creditar expansionist - cretera masei monetare va duce la creterea
cererii agregate i pe grafic se reprezint la fel. Daca crete masa monetar cresc
consumul i investiiile. Dac masa monetar crete rata dobnzii scade i, respectiv, cresc
investiiile i cererea agregat.
Politica comercial a statului influieneaz asupra modificrii exportului net, adic dac
scade cursul valutar, atunci exportul net crete i cererea agregata crete.
4. Echilibrul macroeconomic. Modelul AD-AS
Oferta agregat (AS) reprezint totalitatea de mrfuri i servicii oferite pe piaa
naional de ctre toi agenii economici la un anumit nivel al preurilor ntr-o anumit
perioad de timp.
Pentru elaborarea adecvat i eficient a politicilor macroeconomice este necesar depistarea
echilibrului n economie.
Grafic echilibrul economic are loc n punctul de intersecie a curbei cererii agregate i
ofertei agregate.

P
LRAS
AS2
AS1

P3
P2

3
1

AD2
P1
AD1
Y Y1

Y2

Punctul 1 caracterizeaz acea stare a economiei n care volumul de producie, nivelul


preurilor i ocuparea forei de munc se afl n echilibru.
Echilibru poate fi n perioad scurt i lung de timp:
Echilibru n perioad scurt este punctul care indic c la un anumit nivel al preurilor
mrfurilor i serviciilor i la un anumit volum de produciei cererea agregat este egal cu
oferta agregat.
Echilibru n perioad lung de timp este situaia ocuprii complete a forei de munc n care
volumul produciei reale este egal cu volumul produciei poteniale (Y=Y).
Conform graficului situaia de echilibru n perioad lung de timp este Punctul 1.
Punctele 2 i 3 caracterizeaz echilibru n perioad scurt de timp. Volumul produciei reale
(Y1 i Y2) n aceast situaie nu este egal cu volum de producie poteniale.
Pentru a explica de ce output-ul de ramur real fluctueaz n jurul nivelului potenial, teoriile
economice pornesc de la interdependena dintre output i cheltuieli: cheltuielile determin
output-ul i venitul, dar i outputu-ul i venitul determin cheltuielile. Pentru a arta acest
mecanism, vom utiliza un model keynesian simplu de determinare a venitului, n care vom
presupune c preurile rmn const. n timp. n acest caz curba AS va fi orizontal.
Cererea agregat este dat:
AD = C+I+G+Xn
Vom face i deosebirea ntre cererea agregat efectiv (ADE) i cererea planificat (AD). n
SCN avem: ADE=C+I+G+Xn, iar diferena IU = ADE-AD va reprezenta modificarea
neplanificat a stocurilor. Deci cnd AD nu este egal cu output-ul Y, IU = Y AD.
Prin definiie, producia (output-ul) de echilibru (respectiv venitul) este acel nivel al
produciei Y pentru care AD = cu output-ul: AD = Y
(IU = 0).
8

Funcia de consum i cererea agregat. Consumul personal poate fi definit n raport cu


nivelul veniturilor prin intermediul funciei de consum: C = C + cY
C > 0,
0< c < 1.
C reprzint consumul autonom care va arta nivelul consumului n momentul n care venitul
este zero, sau consumul minim necesar subzistenei, indiferent de venit. Y reprezint venitul
agregat, iar c nclinaia marginal spre consum (IMC), care este o funcie de venit.
Pentru o economie simpl: S = Y C =>
S = - C + (1-c)Y
n care s = (1-c) se numete nclinaie marginal spre economisire sau acumulare (IMS).
Cea de a doua component a AD sunt investiiile, care pot fi exprimate n raport cu nivelul
produciei (Y) i al ratei dobnzii (r), I = f(y,r). AD = C + = C + + cY = + cY
Relaia dat arat c AD depinde de cheltuielile autonome (A) i nivelul venitului (Y). Figura
de mai jos ne arat aceast conexiune.
AD
AD = Y
AD = + cY
IU>0
E
A

I
IU<0

C
C = C + cY
0

45

Y0

Y
output, venit

Condiia de echilibru astfel va fi : Y = + cY => (1 - c)Y = => Y0 = 1 / (1 - c) * = *


n aceast relaie = 1 / (1-c) se numete multiplicator.
Acelai rezultat se obine dac plecm de la ecuaia formrii PIB, pe care o difereniem
considernd G i T constante:
Y = C (Y - T) + I + G => dY = dI + c' * dY
dI = (1 - c')dY => dY / dI = 1 / (1 - c')
Se constat c derivata funciei de consum (C ') este tocmai IMC, deci C ' = c.
Din definiia anterioar avem =Y / , deci Y = *.
Conform graficului pentru orice nivel al output-ului (venitului) din stnga lui Y o (IU < 0)
firmele vor constata faptul c cererea depete oferta i astfel nivelul stocurilor descrete. n
aceste condiii firmele vor mri producia ctre nivelul de echilibru Yo.
Pentru niveluri de producie din dreapta lui Y0 (Y > Y0), oferta depete cererea, i cantitatea
de bunuri produse i nevndute va conduce la creterea nedorit a stocurilor (IU >0).
n aceste condiii firmele vor reduce producia, care va tinde la Y 0; c = IMC reprezint panta
funciei de consum, respectiv a curbei AD. Multiplicatorul reprezint cantitatea cu care se
modific output-ul n condiiile n care cererea agregat autonom crete cu o unitate.