Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DE LECIE

Coninutul activitii de instruire:


Cod Arii de coninut

Subarii de coninut

C1 Fenomene de risc n meteorologie

1.1. Definirea unor notiuni precum


meteorologie, vant tare, viscol
1.2. Precizarea pragurilor de avertizare pentru
vntul tare
2.1. Condiiile necesare producerii
fenomenelor de risc legate de vntul tare

C2

Condiii de producere a factorilor de


risc n meteorologie

Mod de manifestare a fenomenelor


de risc in meteorologie

3.1. Modul de manifestare si pagubele


produse de fenomenele de risc legate de vnt
tare

Metode de combatere a efectelor


fenomenelor de risc in meteorologie

4.1. Metode de combatere a fenomenele de


risc legate de parametri meteorologici periculoi

C3

C4

Obiective operaionale
Cod

Comportamentul

Elevii vor fi capabili s


defineasc noiunile de
O1

meteorologie si vant tare


folosind cuvintele proprii
Elevii vor fi capabili sa
identifice condiiile necesare
producerii fenomenelor legate
de vantul tare, modul de
manifestare al fenomenelor de
risc legate de vantul tare

Condiiile de probare
a comportamentului

Elevii pot utiliza manualul


si vor fi verificati cu
manualul in fata.

Criteriul de reuit
S defineasc
notiunile de
meteorologie si
vant tare fara a se
consulta cu
manualul

Sa deosebeasca
Au la dispoziie manualul
tipurile de vant si sa
si o plansa schematica
identifice conditiile
ajutatoare
producerii lor

O2

O3

Elevii s cunoasca metodele


Au la dispozitie notatiile
de aparare impotriva
facute in timpul vizionarii
pagubelor produse de vantul
unui filmulet la
tare
videoproiector legat de
aceste notiuni

S identifice dou
metode de aparare
impotriva
pagubelor produse
de vantul tare
solului

Diagrama obiective coninut


Cod/
Obiectiv
O1

C3
C1

C4

C2
X
X

O2

X
O3
Metode i procedee de instruire: conversaia, explicaia, expunerea
Mijloace de nvtmnt (complexul multimedia): plana, manual,
videoproiector, tabla, creta, fie de lucru, sticlrie de laborator,
scheme

Bibliografie: Vduva, Ilica i Vldu, Alina Fenomene hidrometeorologice extreme, Editura


Universitar Bucureti, 2008

B. DESFURAREA LECIEI
Obiective
operaionale

Evenimentele
instruirii.
Coninut

Activitatea profesorului

Activitatea
elevilor

Strategia didactic
Metode de
nvmnt

Mijloace
de
nvmnt

Evaluare
Forme de
organizare
a
activitii

1. Organizarea clasei pentru lecie


Noteaz absenii
Distribuie elevilor planele
de lucru
Creeaz condiii psihice
necesare nceperii leciei

Timp
(min)

5
Comunic
profesorului
absenii
Preiau
sarcinile
propuse de
profesor

Conversaia

Frontal

2. Verificarea cunotinelor anterioare

10

Verificarea temei de
casa.
Adreseaz elevilor
urmatoarele ntrebri:

Rspund
ntrebrilor:

1.Ce fenomene de risc si


hazarde naturale
cunoasteti?

1. Hazardele
naturale sunt
reprezentate de
cutremure,
furtuni, inundati,
secete,alunecari
de teren,
eroziuni.

2. Ce reprezinta
meteorologia?

Conversaia

Frontal

Expunerea

Frontal

Expunerea

Frontal

Oral

2. Meteorologia

este stiina care


studiaz
proprietile
atmosferei i
fenomenele care
se petrec n
cadrul acesteia

3. Transmitera noilor cunotine


Captarea
ateniei

Comunicarea
titlului leciei
i a
obiectivelor
operaionale

Prezint care este


rolul hidrologiei
Scrie pe tabla titlul
leciei Pagube
produse de vantul
tare

30
Sunt ateni

Noteaz n caiet
titlul leciei

Comunic elevilor
obiectivele urmrite
Rein obiectivele
urmrite

Enun i explic elevilor


ce reprezinta vantul
si cum este clasificat
aceasta: Vanturile
rezulta din
schimbarile care au
loc intre masele de
aer de presiuni
diferite. Ele se
intetesc atunci cand
aceasta diferenta
creste, in particular
cand masele de aer
relativ apropiate
prezinta temperaturi
si/sau umiditati
opuse. Viteza
vanturilor creste in
directia regiunilor de
joasa presiune, ca si
in munti unde fortele
de frictiune se
diminueaza cu
altitudinea si unde
vaile concentreaza
fluxurile de aer.

O1. Avnd
la dispoziie
manualul s
defineasc
notiunea de
vant

Dirijarea
nvrii C1
Obinerea
performanei
Asigurarea
conexiunii
inverse

Vantul tare este


reprezentatde:
Furtunile tropicale,
numite cicloni in Oc.
Indian si Pacificul
de Sud, tifoni in
Pacificul de NordVest si uragane in
Golful Mexic, si de
tornade
Solicit elevilor s
enumere tipurile de vant
Confirm rspunsurile
corecte i intervine dac
este cazul cu explicaii
suplimentare

O2
Elevii vor fi
Vantul tare este
reprezentatde:
capabili sa
Furtunile tropicale, numite
identifice
cicloni in Oc. Indian si
condiiile
Pacificul de Sud, tifoni in
necesare
Pacificul de Nord-Vest si
producerii
uragane in Golful Mexic,
vanturilor tari, Dirijarea C2 si constituiesc mari
ansambluri depresionare
C3

Sunt ateni

Expunera

Noteaz n caiete

Explicaia

Rspund
solicitrilor
profesorului
Ascult explicaiile
suplimentare

Conversaia

Frontal

Conversaia
Explicaia

Frontal

Noteaz
Sunt ateni

Expunerea

Manual

Plana

Frontal

Frontal

Oral

modul de
manifestare al
fenomenelor
de risc legate
de vantul tare
folosind
manualul si
plansele
sschematice
ajutatoare.

O3
Dirijarea
S scrie
nvrii C4
metodele de
combatere
ale
pagubelor
produse de
vantul tare
avand la
discpozitie
notitele luate
in timpul
vizionarii
unui filmulet
la
videoproiect
or

foarte active. Nascute


deasupra oceanelor, ele se
deplaseaza global din Est in
Vest, sub actiunea
alizeelor. Traiectoria lor
este eratica (neregulata),
deplasarea lor putand sa
dureze mai multe
saptamani.
Tornadele constituie furtuni
ciclonice foarte intense, dar
de scurta durata (maximum
cateva minute) si
extensiune foarte locala
(diametrul mai mic de 300400m). Unele sunt cvazistationare, altele se
deplaseaza cu mare viteza
(pana la 100 km/h) in
lungul unor culoare
inguste, mai mult sau mai
putin sinuoase. Tornadele
se nasc la marginea
fronturilor depresionare
legate de furtuni de
latitudine medie, prin
circulatia maselor de aer
rece si cald. Aerul cald este
aspirat spre inaltimi
formand o spirala
ascendenta sau vortex, in
inima tornadei, in timp ce
aerul rece se scurge spre
baza spiralei periferice.
Noteaz
Cresterea riscului eolian
Sunt ateni
se poate datora unor
despaduriri de mari
suprafete expuse
vanturilor dominante, cat
si sedentarizari ce
antreneaza un
suprapasunat, destructii de
vegetatii, eroziune si
secete, introducerea de
specii vegetale ce fixeaza
slab solurile
Protectia culturilor si
efectuarea de amenajari
impotriva efectelor
vanturilor obisnuite sunt
diversificate si eficace
prin diverse masuri:
-aliniamente de arbori

Expunerea

Manual

Frontal

orientate perpendicular pe
directia vanturilor
dominante;
-paravanturi
semipermeabile si
convenabil distantate;
- plantatii de spatii vegetale
adaptate medilor nisipoase
si nisipurilor (regiuni de
dune);
- intretinerea formatiunilor
mobile superficiale;
- accentuarea rugozitatii
suprafetei solurilor pentru
contracararea deflatiei.
Previziunea furtunilor, care
se bazeaza pe datele
retelelor de observatii
meteorologice, este fiabila
pe termen de cateva zile, cu
exceptia unor manifestari
de intensitate extraordinara.
Adeseori previziunile nu se
pot face cu suficienta
precizie si sa se anticipeze
zonele de impact maxim.
Previziunea formarii
ciclonilor si miscarea lor
este inca imperfecta, caci
densitatea retelelor de
observatie si masuratorile
efectuate sunt insuficiente
in regiunile oceanice
tropicale. Previziunea
traiectoriei ciclonilor,
tifonilor si uraganelor este
in general fondata pe
compararea imaginilor
satelitare. Eroarea stabilirii
traiectoriei este de 400 km
in pre-ajunul trecerii
ciclonului si 200 km in
ajun.
Masurile de preventie
rezida in intarirea
constructilor si
amenajarilor, pregatirea
populatiei, evacuarea
zonelor periclitate. Ca si
pentru majoritatea
catastrofelor naturale,
preventia ciclonilor este
considerabil ameliorata in

ultimele cateva decenii in


tarile dezvoltate. Doua
uragane comparabile, care
au atins nordul Golfului
Mexic, au produs 8 000
morti in 1900 (in Texas),
respectiv 25 morti in 1992
(in Florida si Luisiana). In
schimb pagubele materiale
continua sa ramana
considerabile si adesea
catastrofale mai ales in
tarile sarace, suprapopulate,
slab echipate si protejate.

4. Fixarea cunotinelor
Asigurarea
reteniei i
transferului
celor nvate

Formuleaz aprecieri,
observaii i recomandri
Enun tema de cas

5
Rein aprecierile,
observaiile i
recomandrile;
Noteaz tema

Conversaia

Frontal

TEST DE EVALUARE

I.

Completai spaiul liber:

1. tiin care studiaz proprietile .................... i ..................... care se petrec n cadrul acesteia.
2. Vanturile rezulta din schimbarile care au loc intre masele de ........... de presiuni diferite. Ele se
intetesc atunci cand aceasta diferenta ................, in particular cand masele de aer relativ apropiate
prezinta temperaturi si/sau umiditati .................. Viteza vanturilor creste in directia regiunilor de joasa
presiune, ca si in munti unde fortele de ....................... se diminueaza cu altitudinea si unde vaile
concentreaza .................... de aer.

Cititi cu atenie urmatoarele afirmaii. Precizai n dreptul fiecrui enun dac


este adevarat sau fals.

II.

1. O tornada poate pune in miscare vagoane feroviare de 80 t.


2. Previziunea furtunilor, care se bazeaza pe datele retelelor de observatii meteorologice, este
fiabila pe termen de un an de zile.
3. Cresterea riscului eolian se poate datora unor despaduriri de mari suprafete expuse vanturilor
dominante.

III.

Alegeti raspunsul corect:

1. Hula reprezint:
a. Valuri generate de micri brute ale fundului mrii
b. Micri oscilatorii ale apei marine descrise in special in Oceanul Pacific
c. Valuri generate eolian ce se manifesta dup ncetarea aciunii vntului
2. Agenii geomorfologici externi sunt:
a. Apa, vntul i gheaa in micare, vieuitoarele (inclusiv omul)
b. Apa i aerul in micare, vieuitoarele
c. Apa, vntul, gheata, omul