Sunteți pe pagina 1din 225

* .44 .

',a.

tfp

".11

'r-..

P.
ir (

jo

4,7

ce.k.)

tag\

DOSOFTEI
KITROPOLITUL. MOLDVEI
DE

TEFA N C1OBA N U
Direrforul 11.10m.intolei din

Bsarabi:1

TRADUCERE DIN RUSErl.:


de

VEFAti BERECHET

fAVI
'

II)18

www.dacoromanica.ro

DOSOFTEI
MITROPOLITUL MOLDOVEI
T

ACTIVITATEA LUI LITERARA


[CONTRIBUTIE LA ISTORIA LITERATUREI
ROMXNEIITI SI A LEGXTURILOR ROMA-.
NO-RUSE L1TERARE DIN SECOLUL AL
XVII-LEA.
DE

TEFAN CIOBANU
Directorul InviitAmAntulul din Basarabia

TRADUCERE DIN RUSErE


de

4TEFftr1 BERECHET

-1Aqi1918

www.dacoromanica.ro

lubite cetitor,
Te poftesc ca tot dinadinsul sd citevti ceirticka
dceasta. In ed vei afta munca unui suflet, care s'a
trudit toatd viata set rdspandeascd lamina Old In
inimile pdstoriftlor sdi sortift de vremuri i imprejwrari s asculte In biserica lar un graistrdin climatal
tor. Mitropolitul Dosoftei, despre care este vorba
ea, a gdsit flestule ceasurt din xi t noapte ca sd le
puna In slujba cdrfii pentru -credinciovit
pe
el tl tulburcur vremurile grele vi-1 Invdturau furtunile -vietei, cart ti nelinivteau la tillmlcitul iubitelor

lui crfi, dar biruia total: pofte trupevti, oboseald,

boald, bdtrdnete pdnd la prigonirea prin tdri &reline.


Candela chiliei lui de sihastru veghia pururea ta

nopfile tarzii deasupra cifr(ilor straine de pe cared

lzvodea netacetat pentru biserica i neamul sau. Cate

cupe tndelungi nu cheltuia el la alegerea unui casau la cliidirea anal vers pentru Psaltirea sa.
Pe atunci erau alte vremuri cu alfl nameni I
Pune, iubite cetitor, aceiavi rthhid In hitelegerea
dcestei vieti de mucenic al ceirtii cum a pus vi alcdtuitorul et, romdn din Basarabia, smulsd de duvman, rare acum vi-a Visit drumul spre casa pilauteascd. Cel ce a talmacit-o vtie ca ce evlavie se et-

propia alcdtuitorul ei de autografele


rdmase de la Dosoftei i).

i scrisorile

1) Insttsi talmacitorul a vazut, cules 1 fotOgrafiat multe din

aceste autograte, scrisori ai note, semanate prm


lui necunoscute la noi pn astazi, co gandul de a tncheea
candva vista acestul mare carturar al Moldovei.

www.dacoromanica.ro

II

Seminarist, teolog, tinere pre)t i ttivd`at,cdrora v.2

este dragd ft scumpd viata fi munca de cdrturarie


a calor mai &mink de not, vd &if& ttez, cd reia ce
veti gdsi In aceastd carte este un ada 33 nsa asupra
fttrilor fi lucritrilor marelui Dosoftei cunoscute la
noi pad acum. Cizipul lui pad acuma ni se infiltifa
ea o icoand veche prinsd In fumul fi prafal vremurilor trecute peste ea. Tot cela ce ftiam n3i despre ea era cava neldmurit. Trebula sa vie un curdtitor al acestei sfinte icoane. El s'a fi ivit. Aceasta-i
d-I te_fan Ciobanu, conduceitorul Fcoalelar i3asata-

biei unite. El vdzuse, cd cei din ,,(ara" cercetaserd

num-al munca cArturtireascd al lui Dosoftei, depusci

In Moldova, iar peste cela ce fame fi lucrase el

In Polonia exilului sa, se aruncase un 'vd1 de tacere.


Prietenul Silvia Dragonzir din Ardeal dupe!' cercetdrile facute de dansul la Moscova ta arhiva principald
a Ministerului de Externe, pe lava alt ele, a stabilit,

local fi timpul mold. tul Dosoftei, care s'a intaniplat 1a1694, lar nu la 1711, la Zlkiew, ci nu la
Azov, cum se credea pad acum 1).
D-1 Ciobanq a mers fi mai departe. A stadia t

ca toatd grip fi amauntimea tot ce a pulid gtsi

la Kiev in biblioteca catidralei SI Sofia fi in muzeul bogtitafulul .Fciukin din Moscova, verificad,
comparand fi analizand tot ce era cunoscut.
Autografele Kievului au fost puse faid ta fatd ca
cele din biblioteca sinodald din Moscova, sea fad
lamina descivarfitd asupra provenienfei acestor la-

creiri ale tut Dosoftei. Consultdnd istoria civild, biser(ceascd precum fi istoria literaturei popoarelor
slave din vestal Rusiei ne-a pus Inaintea micdrilor
1) Cel ce acre aceste rinduri a condus si a arAtat d-lei
Silviu Dragomir, la venirea sa In Kiev In 1911, cele dou volume de autografe, indiandu-i I notele Cu privire la sfltrsitul
yield lei Dosoltei.

www.dacoromanica.ro

111

religioase la care a participat i pe care le-a ajutat


Dosoftei in deslegarea lor In dull ortodox.
Cartea prietenului Ciobanu la tnceputul sail dd un
reza nat asupra dezvoltdrei Umbel, literaturei i tipdriturilor nmanesti, (dupd nIstoria literaturei religioase" de N. 'irga) pundnd astfel literatura rusa In
curent legriturd ca a noastrei.
Partea a dozza este ca desdvarsire n711t1, atdt pen-

tru invdta(ii rusi cat ci pentru ai nostri.

Un fapt tnsemnat, care izvordste dui alcdtuirea


cdriei acestia este acesta
numai un romdn, deplin cunoscdtor al limbez ruse i slave, a putut sd
ne dea complectu 1 tabliu ai activittei i vietei Mitropolitului Dosoftei. De aici se vede nev'zia de a
ne cunoaste prin studiul adancit al (imbei, literaturei,
istoriei si a oblceiurilot i a tot ceia ce formeazd
finta unui popor vecin. Cate greseli grele isoasesc
neamurile din pricina necunoasterei reciproce Intre

ele! Socotim, ca' viitorul ne va trimite pe aceastd

cifrare, de oarece leguturile politice, economice, isto-

rice, 1) i religioase s'au fdcut totdeauna sivor con-

tinua sd se faca' ca vecinii. Pdnd acum nu le-am


ordnduit nici un locas In casa noastrd ! Se cere Indeptirtarea rdului cdci daca' le-am fi vtizut, si am
fi cdutat sd-I tndreptdm, acum fiecare colt din casa
noastra
istoria
ar fi curdtit i luminat 1 !
cdte primejdii am fi ocolit
Iubite cetitor, cartea d-lui Ciobanu a fost
tri ruseste la Kiev Merl din 1915 ca ajutorul bnesc
dat de Academia tmperiald de pink din Petrograd,

1) Cercetari !Acute cu toatft grija ne-ar da lucruri cu deslivarsire noi si asupra ceiorialti romani pe care 1mprejurdcheltuiasca resrile I-au silit sa-oi pariseascd patria oi
tul vietei In tdrile rsritulul, folosind pe tdrAmul literaturei
ca: Spatarul Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir etc. Cate
volume de _documente slave' ne-ar putea da arhivele
ruse of polone, Maud sd rasar faptele istorice poste, sub
o altd lumina,

www.dacoromanica.ro

IV

Fdgiiduialu de a i-o traduce, i-am dat-o Mai de


clad ne alarm amandoi la ,Kiev? pe &incite fcoalei.

Prima iraducete o pregatisem pentru d-1 N. lorga


cir gandul de a-i face o darc de seamd 0 dar vre<murile vitrege mi-a riSipit-o. A doua talmiicire este
aceasta, care ti se tnfdliseazd.
Lucrarea rasa' este tnzestratd ca load dovezile ei
in slavoneste, cela ce eu pentru cetitorul roman nu
am putut face de cat dal& textele tn romaneste, atprinsul nepierzand nimic din valoarea lui. Am mai
riimas cetitorului dator ca atiexele pe care le voi da
la lumind atanci cdnd ne wort tntoarce de ande am
plecat acum doi ani, aici lipsindu-mi tot cela ce
trebue pentru o asemenea lucrare.
$i acum, iabite, cetitor, lagiidue-mi sd trichin
munca aceasta celor doi mucenici ai idei lipirei
scumpei Basarabri la sdnul mamei : $tefan Murafa Si
Alexe Mateevici 2) tovareisii nostri de fcoalri si urzi-

torii, ca noi tmpreund, acolo departe, de ganduri si


ideale azi infiripate.

tefan Berechet
.1.--ofr

.-.4--

Bulletin de Ignstitut pour l'Europe sud-orientale".


Aceastil din urma a scrls o dare de seami in organul

clerului basarabean din Chisindu; Kisinevskia :Eparhiaintlia


Viedomosti". No. 46 pe 1915; s'a scos 0 tasciculd aparte.

www.dacoromanica.ro

SETA PRIV1RE AURA LIMREI Li ROMANI

.-=-

Daca exista un anumit drum In mersul vietei culturalo-istorice al fiecgrui


popor, atunci este greu sa urmarim acest drum In istoria Romftniei moderne.
Toga istoria Romftnilor este o stransa

Inlantuire de Imprejurari ; acest trist,


dar, plin de eroism, tablou de neobosita lupta impotriva asupritorilor, i
navAlirilor straine, s-a perindat cu,neIn-

cetatele lupte civile din launtrul tarei.


Aceste Imprejurari au Impiedicat, In
mare masurk cursul normal, al vietei
istorice a poporului, precum i dezvoltarea puterilor lui sufleteti. De aceia,
suntem de parere cu unul din cei mai
de seama istorici ai Romniei, prole-

www.dacoromanica.ro

sOrul A. D. Xenopol, ca nici una din


natiunile europene nu a Intel' rnpinat in
dezvoltarea lor sufleteascei ateltea piedici, ca Ronzeinii 9"
$i, In adevar, Romanii, multumita

piedicilor de tot felul se deteptara


mai tarziu de cat, toate popoarele romanice, Inrudite cu ei, spre viata cul-

turalo-nationall 0 mare parte

din

primele epoce ale istoriei lor, ale vietei


lor nationale i ale epopeei lor natio-

nale este ascunsa ochilor notri In adancimea veacurilor trecutului, pierind

pentru totdeauna din campul vederei


istoricului, multumita faptului, ca organul exprimarei vietei spirituale a

poporului,limbaa fost multa vreme


despretuita.

In vremea pe and alte limbi romanice primesc o anumit determinare


i prelucrare, comparativ, timpurie, pe
cand Toscana Inca din veacul al
XIII-lea creiaza geniul lui Dante i
1) A. D. Xenopol. Istoria Romanilor din Dacia
traianA. 14.1896 volumul V, pag. 182.

www.dacoromanica.ro

plAmAdete melodia limbei italiene, pe

and suspinurile de iubire ale poetilor


provansali se Imbrad 'lute liria plinA
de dispozitie i coprins, iar Franta
nordia incheagl eposul slu national;
Romftnii, apartinftnd uneia din cele
mai vechi natiuni europene, Ina mai
suspinau In obezile culturei strine.
Abia In aurora veacului al XVII-lea,
limba romftnA i In deobte viata culturalo-natioalA, incep sA dea .slabe *i
plApAnde vlAstare. In cunoscutele conditiuni favorabile culturalo-istorice, larga i roditoare vale a DunArei, bogata

ei regiune de tArm, probabil, nu mai


putin de at tarmul Italiei i Provansei vor fi putut sa ajute la dezvoltarea
puterilor suflete0 ale poporului i la
facuratile lui creatoare. Romanii, insA,
nu au avut trubadurii lor, la ei n'a
existat poezia cavalereasck eposul lor,

ei nu au putut sA'i dezvolte nici poezia creOinA a catolicismului apusean,


pen-tru a nu au avut cavalerismul pre-

cum nici catolicismu1,ace0 puternici

www.dacoromanica.ro

factori, cari sa ajute dezvoltarea liricei


si eposulai national precum si a poe-

ziei nationale, In deobste, din Apus.


Teritoriul de acum at Romaniei, cu-

cerit In 106 dupl Hristos de Impdratul Ulpiu Traian, acest teritoriu, lea-

On al natiunei romanesti, a fost populat ea colonisti din toate colturile

intinsului imperiu roman.1) Dar Daco-

6etii sfAramati, nu au fost cu desvarsire distrusi de legiunile romane

ei au continuat sA trAiasca In vechiul


lor teritoriu.
Din amestecul cuceritorilor Romani
si al cuceritilor Daco-Geti a esit natiunea romaneascA. Credinciosi politicei

lor fatd de Wile cucerite, Romanii au


Inceput WO puna In practicA principiile lor de romanizare. Inainte de toate
ei au introdus In toate institutiile limba
latinA In decAdere ImpreunA cu lingua

romana rustica, adusa de colonisti In1) Ex toto orbe romano infinitas copias hominum
co transtulerat ad agros et urbes colendos", spune
istoricul roman din secoltkl al V-lea Eutropius.

www.dacoromanica.ro

lAturA cu desAvarsire limba Daco-Gt-

tilor. Ba chiar Insusi Daco-Getit au


rebuit sA se asimilen, sA se contopeascl cu desAvarsire cu biruitorii lor,
mai culti. lmpreuna Cu colonistii ro-

mani si legionarif, a fost adus aici


loarte de vreme i--crestinismuL2) S-ar

pArea, cA temelia pusA de Romani, a-

cest cAmin de culturA, aprins. de ei,


trebul sa se formeze, sl se desvolte In
ceva hotArator, In ceva puternic.
valul nAvAlirei barbarilor, a marei emigrAri a pop oarelor a oprit viata
turalA, care abia incoltise. RomAnii au
fost siliti s'A parAsiascA pentru o bucaute
catA de vreme Dacia si
dApostul In strAmtorile muntoase ale

Carpatilor, In desisurile nepAtrunse ale


pAdurilor lor.

Mostenind dela Romani pe lAnga

.....gc

2) A. D. Xenopol. Histoire des roumains de la


Dacie trajane, Paris, 1896. Vol. 1, pag. 135 *i ur-mAtoarele. A.I. lafirnirskil. Grigorie Tamblac. Peters-

burg, 1904, pag. 53-56.

www.dacoromanica.ro

origina lor, o limn' neo-latina, religia


creting i oarecari resturi de cultura
RomAnii, sau mai bine zis, Daco-Romanii, multumit acestor nAvAliri barbare,

multA vreme nu au putuf sA'i


meeze un stat independent, ei rAmAn.
In afarA de once organizatie
Haosul

adus de popoarele barbare

a Intrerupt pentru o IndelungatA vreme legAtura culturalA a RomMinor cu


!lima apuseanA i a schimbat directia

culturei lor. Mid a sosit furtu-noasa

epocA a navAlirei popoarelor i au Inceput vremuri mai linitite, cAnd Avarii


au pArAsit Dacia, RomAnil a ocupjat

din nou ampia Dunlrei. Dar In vreInea aceasta, In peninsula BalcanicA,


se creiazA taratul bulgAresc, care sub-

jugAnd tinuturile de la nordul DunArei, a adus ca sine influenta culturalA slavA, care a fost de nare du-

i destul de puternicA.
StApAnirea culturei slavone se Incepe imediat dupA formarea taratului

ratA

bulgAresc. RomAnii se ImpAriAesc din

www.dacoromanica.ro

potirul crestinizmului bizantin de rasarit, rup legatura cu biserica apusean,

limba slava chemata nu de mult In


domeniul vietei religioase. devine organul superior de cultura, ne pogoarandu-se de pe scena In curs de aproape
8 secole.
Despartirea bisericilor

in 1054 apropie pe Romni Ind mai


mult de natiunile slave, deprtndu-i
din ce In ce de lumea romano-apuseana, Inrudita cu ei prin sange
duh. Cultura slavon a avut o foarte
mare influenta asupra tuturor laturilor
vietei Rombilor, nu numai asupra celei spirituale, ci i asupra celei economice si sociale,
Ea s-a exprimat In bogata Inflorire
a literaturei slave in tinuturile romA-

nesti, care literatura dupa coprinsul


dispositia sa ideala nu st mai pre
jos de literatura neamurilor slave din

I.) A. D. Xenopol. Istoria Romanilor etc. Vol. V


pag. 184. N. lorga. 1storia religioasa a Rornanilor,
Bucuretl, 1904, pp. 7-15.

www.dacoromanica.ro

RsArit.1) Mai mult de cftt aceasta


terenul aproape necercetat al creatiunei
populare romftne, studierea particularitAtilor vietei populare, notiunile i
obiceiurile lui, ar fi descoperit, fArA
noi

char' de

legAturA ale

Din lupta vijeHoag cu nAvAlirile barbarilor, oprite


Romftnilor cu Slavii.

In secolul al XIII-lea, rAsar principatele

romftne, Valahia i Moldova. Istoria

acestor principate este sArad In cuprinsul i motivele sale culturalo-na-

tionale ; toate puterile lor sufleteti

au fost indreptate Intru apArarea contra asupritorilor, sustinftnduli existenta


lor politicA. El t/u au avut nid-o clip&
Chestiunea literature' slavone in tinuturile
romane0 este foarte bine studiata in literatura.

tiintifica rusa in numeroasele lucrar ale lui A. L


latimirskii. Vezi dizertatia lui Grigorie Tamblac"
Sanct-Petersburg" 1904; Manuscrisele slavone
ruseti din bibtiotecile romane", din colectia sectiei
pentru limba i literatura rusa a Academiei
riale de tiinta Vol. 79; ,,Din istoria scrisului sla-vonesc in Moldova vi Valahia" i altele.
Vezi lucrarea noastra ; Legendele romane0
ilespre Maica Domnului" in Revista :etnograficepe 1911, cartea 4.

www.dacoromanica.ro

s
de gAndire pentru cultura lor proprie
0 renaterea lor culturalo-nationala, deoarece once progres cultural este con-

klitionat, Inainte de toate, de lini0ea


tgrei din care izvorgte i buna stare
economicA a poporului.
Aceastg oprire culturalg, caracteris-ticg prin dezvoltarea unei literaturi
strgine RomAnilor dupg limbl i spirit,

a 0 slujit ca pricing a intrArei tarzii a


RomAnilor In dezvoltarea lor nationalg.

In temelia acestei culturi slave pe te-ritoriu strgin nu au fost puse seminlele unei del nationale, unui geniu
national ; bimba vie, duhul viu, cari
Inoesc i amislesc deja nationalg,
_au fost strAine acestei culturi.

Pentru aceasta i istoria literaturei


romAne0i se InCepe abia din secolul
al XVI-lea, cAnd Incep sg aparg prirnele monumente scrise In bimba roinAng.

De0 limba slavg devine bimba religiei i institutiilor de stat romAne0i,

totu0 pentru marea multime a popuwww.dacoromanica.ro

to

latiei, pentru largile masse populare,


aceastd timba era o timba netnteleas
o timba moarta. Ea era Inteleasa numai de slujitorii bisericei si a unei
neInsemnate parti din clasa Malta culta.
Chiar carturadi uitau aceasta limb&

dupd o reusita exprimare a istoricului


Toman, imediat ce le scdpet din mdin(
cartea slauonei fi reintrau in via(a de
toate zilele". 1) Massele populare se

folosiau de limba lor nationala In

diferitele manifestad ale vietei lor.


Fireste, ca si primele tncercAri de
a Imbraca in vesmantul graiului
actele launtrice ale psihologiei natlonale, bucuria, amarul, toate aceste Incercad de a canta trecutul s-au fAcut
In aceastA limbAkPoezia populara, prin
urmare, din cele mai vechi timpuri
izvorata de la sine, In mod Intamplator,

In sufletul Romanului, nu a fost de


nimeni fixata prin scris, s-a uitat repede, dispArand fArA urmA. Dar, poe1) A. D. Xenopol. Istoria romnilor din Pacta
traiana. Vol. V, pag. 185.

www.dacoromanica.ro

11

zia popularA romAneascA moderna a

pstrat In sine nu putine ecouri din

IndeOrtatul trecut, a pastrat urmele


vietei populare, notiunile i moravurile din epoca de tinerete a Romanilor. In eposul romanesc, In balade i
legende, se IntrevAd urmele nu numai
ale vietei istorice de mai trziu a poporului, urmele luptei lui cu asupritorii, urmele jugului turcesc , acest epos
fsfrAnge In sine nu numai notiunile
erei creOne, In el gAsim ecourile
multor notiuni pAgAne Ale poporului,
vederile tinere, fire0 fiintei lui. 1) Toate
acestea ne dovedesc st5pAnirea limbei

romane0 In viata poporului romftn.


CAPITOLUL I

Primal inceputurl de Mil romineasci aria

Limba romanA atinge punctul culminant al constructiei gramaticale i


1) Despre poezia populara a Romanilor a amintil
de nenumarate ori in literatura rusa Academiciamil A. N. Veselovskii ta Povestiri in domeniul
stibulul religios rusg.

www.dacoromanica.ro

12

cuvenita prelucrare stilistica abia In


secolul treat, In acest period, In periodul renasterei culturale i politice
ea devine organul, comparativ, al unei
bogate literaturi nationale, ea atinge
un Inalt punct de frumusete i aran-

jare, care-i face cinste printre celelalte limbi ale celorlalte natiuni ro-

manice. Dar, acestui period i-a urmat


alte trei secole de prelucrare prelimi-

nara. Aceste secole au fost vremea


de cautare a formelor lexicale si stilistice o vreme de lupta pentru liberarea de sub influentele straine. Silintele celor mai de seama luptatori
dintre romani au fost Indreptate In
directia creierei culturel nationale si a
limbei literare nationale.

Urme de limba romana se gsesc

In cateva numiri geografice i numeproprii, raspandite pe monumentele de


diferite feluri ale vecinilor, incepand
din secolul al VI-lea.
Dar, primele monumente literare,
cari au ajuns pana la
sau mai
www.dacoromanica.ro

13

bine zis, InsemnAri In limba romnk


nu se suie mai sus de veacul al XV-lea.
Mulid vreme a stApftnit In tiint prerea, cA cele mai vechi . monumente

scrise In limba roman sunt tipdriturile diaconului Coresi, cari se refera


la anii 1560-1581. In ultimul timp,
Insa, Invltatii romftni au descoperit
monumente mai vechi. ') *)Fra Indoia15,
ca InsemnAri In limba romAnA au apd-

rut foarte de cu vreme. Cand nu era


scriitorul la IndernAn5, care sd tie
slavonqte, documentele din viata particulara, corespondenta particulark I nsemnArile de un caracter sau de altul,
WA nici-o IndoialA, se compuneau In

limba romanA. Profesorul de la universitatea din Bucure0 N. Iorga, Intemeindu-se pe un document din secolul al XV-lea hec inscripcio ex valachico in latinum versa est, sed rex ')
Vezi : Ovidiu Densugianu .Historie de la langue roumaine, tome 1-er, Paris, 1902 pp. 389-397.
*) Toate notele Insemnate cu steluta vor avea
lAmuririle :or In anex la pagina corespunzatoare.
Cazimir.

www.dacoromanica.ro

14

ruthenica lingua scriptam accepit" presupune, cd ciorna-acestui jurAmnt al


domnului Moidovei Stefan Cel Mare

(1457-1504) fat de Polonia a fost


compus In limba romAnA ').
Cele mai vechi texte romAneti pastrate pAnA astAzi sunt nite mici fragmente gAsite de acela InvAtat2). Pri-

ma din aceste manuscrise (dou file


complecte i mid fragmente din alte
file) prezintd un fragment dintr'un
Apostol din a doua jumttate a secolului al XV-lea, scris In limba slavonA amestecatA cu romAnete3). CA-

teva file pAstrate din manuscrisul cel


de ldoilea
fragment din Eitantot de la aceiai
ghelia InvgAtoare
1) N. lorga Istoria literaturei religioase a Ro-

mAnilor pAnA la 1688'. Bucuresti, 1804, p. 109. Ci-

tatul este dat din Lewicki. Codex epistolaris sae-

culi decimi quinti, in monumenta Poloniae historica".


Cracovia, 1891, vol. H, p. 337.

2). N. Iorga.ICAteva documente de cea mai veche limbA romAneascA. Analele Academiei RomAne.
Seria 11. Tom. XXVIII, pp. 99-115.
3) Ibidem, pp. 100-105.

www.dacoromanica.ro

15

data, sunt scrise In slavoneste paralel cu


text romanesc. $i acest text, dupa

parerea profesorului N. Iorga este unul din cele mai vechi i). In sfArsit
textul al treilea
cateva cuvinte In
limba romana, sunt lamuriri la textul
Mineialai slavon din 1492 2). Catre
primul sfert al secolului al XV1-lea
se refer neinsemnate lnsemnari (1519),

Inteun document al domnului muntean Neagoe Basarab (1512-1521),


cunoscutul autor al Invataturei catre
fiul sat* Teodosie", si o scrisoare a
unui oarecare boer muntean catre
Iohann Benkner, unul din propagatorii protestantismului, scrisoare care

se refera la anul 15213).


De prin aceasta vreme numarul In-

semnarilor, actelor particulare, In limba

romana, se mareste din ce In ce mai


mult. 0 parte Insemnata din aceste
lbidem. Anexa. (Cateva documente...).
pp. 112-113.
N. lorga. Istor-ia lit. relig. pag. 36, 109. Seri-

soarea este data in intregime.

www.dacoromanica.ro

16

documente a pierit, fiindcA tot ce se


destinA pentru pAstrare, ceia ce era
sortit pentru o mai Indelungatd
vreme, se scriA In limba slavond, pe

cea mai bunA hartie, dacA nu pe pergament 1).

Creiarea de fapt a literaturei romanesti este In legSturd Cu acele curente intelectuale ale Apusului, cari

semnaleazd trecerea de la veicurile


evului mediu cdtre epoca mai nou.
Ori cat de ciudat s-ar pArea, dar primete traducen de cArti In limba romand apar nu In Moldova-si Muntenia, locuite numai de Romani, ci In
acele regiuni, cari vin In atingere Cu
lumea catolicd, cu Ungurii si Germanii din Transilvania, In provinciile
Maramures si Ardeak-Aceasta, se Inteiege de la sine, pentrucd Moldova
si Valahia se aflau In legdturi mai
1). Vezi despre aceasta. A. L latimirskii : Limba
gramatelor slavone de originA romAneasce. Fasci-

cula separatA din ,Colectia pentru slavonie" III,


Petersburg, 1909.

www.dacoromanica.ro

IT

stranse Cu lumea ortodoxa slavona,


ele se gasiau in atarnare de patriar-

hul din Constantinopol, pe and in

teritoriile, supuse Ungurilor i Germanilor, aceasta atarnare a ortqdqilor de biserica de rsarit aproape nu

se simtia. MiFarea husita, care cuprinsese in prima jumatate a veacului


al XV-lea o Insemnata parte din Apus,

dupa cum se tie, a avut ca rezultat


aparitia traducerilor Sfintei Scripturi
ili limbile Julgare". Aceasta micare
religioasa s-a atins i de Romanii din
provinciile, aratate mai sus, i a slujit
ca pricina a aparitiei primelor traduceri In limba romana. Nici unul din
aceste originale nu a aiuns pana la
noi, dar s-au pstrat c6pii de pe
traducerile lor. Cea mai veche din

aceste cdpii, dupa parerea tnvatatilor


romani, este Psaltirea Scheiand 1).
1) Psaltirea a fost dati In biblioteca Academei

de Sturza. A fost editata de prof. L. Bianu in

1889, Psaltirea Scheianr 1482, Bucuresti. N. lorga,


ibidem, p. 22. A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor,
vol. V, p. 193 si urm.
2

www.dacoromanica.ro

18

Acest manuscris, care se refera la anul


1550, prezinta, judecand dupa arhais-

mele, cari se Intalnesc in el, o cpie


luata dupa o alta cdpie mai veche. Dupa

aceia, urmeaza o cbpie mai tarzie a


Psaltirei, care se pastreaza in manuscris la Academia romana la No. 693.
Acest manuscris este tradus din limba slavona. El a fost gasit in manastirea bucovineana Voronet ').
De aceasta cpie mai veche s-a folosit diaconul Coresi la tiparirea Psaltirei lui din anul 1570 i din 15772).
Tot catre vremea aceasta destul de
timpurie se refera i traducerea Evangheliei, care traducere s-a pastrat in
manuscris, i apartine Bibliofecei regale din Muzeul britanic din Londra ; manuscrisul prezinta o cpie de
pe un alt manuscris mult mai vechi,

luata de Radu GrAmaticul in anul

Comparatia acestei psaltirii cu cea scheianA


a fost fAcutA de-0. Densusianu in Studii de filologie romanir. Bucuresti 1898.
N. lorga, ibidem, p. 21. I. Bianu si Nerva
Hodos. Bibliografia veches. Bucuresti, 1903, L

pp. 54-56; 63-67.

www.dacoromanica.ro

is

1574. Aceasta traducere a fost tiparita de acela diacon Coresi ').


Ultima traducere, Vacua multumita
propagandei husite, este traducerea

Faptelor Sf. Apostoli", care se pastreaza In manuscrisul, gasit In 1871


In manastirea Voronet2). Acest manuscris este atribuit de Invatatii romani primei jumatati a veacului al
XVI-lea, cam prin vremea lui Petru
Rarq3). Acei4 traducere se gaseVe
In baza editiei Faptelor Sf. Apostoli" din anul 1563 a diaconului Coresi4).

In acela timp Cu traducerea cartilor aratate au inceput sa apara traducerile catorva din cele mai cunos1) N. Iorga. lbidem. I. Bianu si Nerva Hodos.

lbidem, 43-46. Activitatea diaconului Coresi asup`ra

cAreia vom vorbi mai la vale, and von] aminti


despre tipArirea cArtilor In limba romAnA.

2). N. Iorga. Ibidem, pp. 24-25. A. D. Xenopo1.


Istoria RomAniior vol. V. pp. 193-195. Acest text
a fost editat de I. G. Sbiera. Codicele Voronefean"
CernAuti, 1885.

A ocupat tronul cu intreruperi nitre 1524-1546.


1. Bianu si Nerva Hodos. lbidem, p. 46.

www.dacoromanica.ro

20

cute

rugciuni,

cum

de

exemplu,

Tateil nostru" i Simbolul credintei".


Prima rugciune intr In corpul Evangheliei, Simbolul Credintei" a fost

tradus, dup cum se vede, separat.

In Molitvenicul",') tipArit In anu11564


de acelas diacon Coresi, noi gasim

si Simbolul Credintei", care dup


presupunerea prof. N. lorga2) a fost
tradus putin pal Inainte. Asemenea

traducen s-au fAcut si pe teritoriul romAn

multumit

miscArei

religioase,

care a izbucnit In Boemia.


Din punct de vedere al cuprinsului,
toate acelte- traducen nu au nid-o
important. In ele nu sunt rAsfrngeri ale spiritului popular si nid-o
manifestare a ideilor contimporane :
ele sunt traducen nereusite ale cunoscutelor crti ale Sfintei Scripturi.

Cu toate acestea, aceste traducen i dau

un bogat material pentru istoria limN. Iorga. Ibidem. pp. 26.


Hodo. Ibidem pp. 51-52.

I.

Bianu i Nerva

N. Iorga. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

21

bei romane. DupA aceste monumente

se poate urmAri cum s-a format In


chip treptat limba iterar romftneascA,

i cum ea a primit elementele streine.


CAteva cuvinte ungureti, cari se IntOlnesc In ele vorbesc despre locul,
unde au fost facute aceste traducen,
despre provinciile Maramure i Transilvania 1). BogAtia de arhaisme deosibete destul de mult aceste monumente de traducerile mai tOrzii, iar
particularitAtile fonetice, cari se In-

tOlnesc, cum de pilda, Inlocuirea na-

zalului n" prfn labialul r" (rotacism)


intre dou vocale, determinA i cu mai

multA exactitate patria autorilor traducerilor, Maramure, unde panA acum

se observA rotacismul. ()data cu aceasta, aceste monumente sunt marturli vii ai puternicei influente slavone/)._
N. lorga. Ibidem, pp. 28-41. A. D. Xenopol.
Ist. rom. vol. V. pp. 193-196.
Vezi artico1u1 lui A. I. Iatimirskii Influenta
arturareascl a limbei slave asupra celei romanesti", in Vestitorul filologic rus, 1903, cartea 3-4,.
pag. 185-200.

www.dacoromanica.ro

22

Aceste traducen i se fAceau din limba


slavona i rasfrang In ele, In multe
cazuri, nu numai constructia slaVd a
sintaxei, dar In limba romAn se introduc multe cuvinte slave, pe cari
traducAtorul nu a putut sa le, InlocuiascA cu alte cuvinte luate din lexiconul national. Din punctul de vedere
al exactitatei, aceste traducen las
foarte mutt de dorit. 1:nposatul InvAtat romn B. Petriceicu Hajdeu, la
Inceputul expunerei sale despre limba
de vorbit dui:4 vechile monumente,
semnaleazA cateya curiozitti In aceste
traducen, cari mutileazA cu desAvarire Intelesul Scripturei ). Acela InvAtat a actunat i editat un ir de
texte, reiferitoare la anii 1550-1600,
texte netraduse, ci originate Cu comentarii istorico-limbistice. Acestea

sunt InsemnAri Intamplatoare de tot


felul, glosse asupra diferitelor cArti,
Insemnri de comert i gospodArie 2).
B. Petriceicu-Hajdeu. Cuvente den bAtrani.
Limba vorbitV. Bucure0i, 1878, vol. 1, p. 1.

B. Petriceicu-Hajdeu. lbidem.

www.dacoromanica.ro

23

CAP1TOLUL II
Ineeputurlie de tlpirlturl romfinegti.
TIpiriturIle Jul Cores!.

Yiscarea, care .cuprinsese provinciile

de nord-vest ale Romanilor si provocase aparitia primelor traducen i In lim-

ba romAnA, nu a atins, dupl cum am


spus mai Inainte, Moldova si Muntenia. Aici In secolele al XIV si XV-lea
Incepe sA se dezvolte puternic viata
manAstireascA si ImpreunA cu _aceasta

si literatura slavon5.1) Pentru aceasta,


si aceste traducen ca manifestatie particularA, IntAmplAtoare, nu sunt legate
organic cu viata sufleteasca a Roma-

flor, In genere, si nu puteau sA provoace o serioasA miscare intelectualA


printre ei. JudecAnd dupA faptul, cA
aceste traducen sunt scrise neglijent
1) Informatiunile despre manuscrisele, cari se
pAstreazd In bibliotecile romAnesti, si cari se refell la acest period si la o vreme mai tArzie, precum si mult material foarte pretios cu privire la
aparitia multor manAstiri romInesti, vezi A. L Iatimirskii : Manuscrisele slave si ruse din bibliotecile romanestr, Petersburg, 1905 Editia Academiei
imperialA de stiinti

www.dacoromanica.ro

24

pe o hartie proasta '), ci nu dupl pilda splendidelor manuscrise slave, Infrumusetate cu aur si chinovar, i arareori scrise -chiar pe pergament 2), aceste

traducen nu se folosiau de o speciala


Incredere,

i fata de ele se

referiau

banuitor ca fata de agile eretice, enescrise In limba oficiala, recunoscuta


de biserica, In limba slava.
Dezvoltarea I iteraturei romanesti cas-

tiga o stabilitate si mai mare dupa aparitia de carp In tinuturile romanesti.


Aparitia tipografiei la Romani se raporta, comparativ-, la o epoca destul
de timpariet si anume pe la anul 15082)
Exceptie face in aceasti privintl bogata

in

frumusete Evanghelle a lui Radul GrAmAtioul 1574.


Vezi A. 1. Iatimirskii. lbidem i lucrarea lui
despre Grigorie Tamblac. Petersburg, pag. 382-388.

3)1. Bianu i Nerva Hodoa. Bibliografia veche


rondneasau, vol. 1 p. 1, 1. Bianu. Despre introducerea limbei romAne in biserica Romanilora, Bucureati, 1904, pag. 7. N. lorga, Istoria liter religioase
pg. 49, Acelaai. Istoria bisericei rontline ai a vietei
religioase a RomAnilor'. VAlenii de Munte, 1908, pg.

124. Emite Picot. Coup d'oeil sur l'histoire de la

Aypographie dans les pays roumains au XVI sicle".


Paris, 1895, pg. 10.

www.dacoromanica.ro

25

Primele carti, tiparite In provinciile romane*ti au fost cartile slave ). Abia

In anul 1544 Incep sa apara carti tiparite In limba romana. Din acest an
pana la anul 1582, In una din provinciile romaneti, i anume In Transilvania, se editeaza un ir de carti
In limba romana.

Aparitia acestor carti ca1 a celor


In manuseris se datoreVe Apusului i
anume micarei protestante din provinciile germane. Germanii protestanti

avand scopul sa atraga de partea lor


i pe Romanii din Transilvania dau
tot concttrsul la tiparirea i traducerea
unui Intreg ir d WO ale Sfintei
Scripturt. Astfel, s-a tradus din limba
germana i s-a editat In Sibiu la 1544
Catehismul luteran" , prima carte ti-

1) Informatiuni despre cArtile vechi tipArite In


provinciile romAneti se pot gAsi la I. Bianu, op.
cit. Emile Picot, ibidem, in literatura rusA gAsim
date nu tocmai complecte la M. A. Maximovici
Opere Complecte" t. III, p. 687-690, Kiev, 1880
la Carataev I.: .Descrierea cArtilor slave manuscrise"
1883.

www.dacoromanica.ro

26

pdrit In limba romand i). Nu s-a pastrat nici-un exemplar din aceastd carte,

dar un mare numAr de mArturii din


acea vreme ne dovedesc MA nid-o
Indoiald existenta unei asemenea traducen 2)* De pe acest Catehism, pe la

1600, preotul din satul Mohaci (In

Transilvania), Grigore, a luat o cbpie,

care a ajuns pand la noi i care a


fost editata de B. P. Hajdeu la 18803).

Nu se tie cine a fost autorul acestei


traducen; judecdnd dupd faptul, cd
ortografia catehismului exprima mult
mai bine firea limbei romane, de cat
textele manuscrise de mai Inainte, avem motiv sd credem, cd autorul traducerei a fost de origind romaneascd 4).
1)1. Bianu si Nerva Hodos. Bibliografia roma-

neascA veche, v. I. pp. 21-23. I. Bianu. Despre


introducerea limbel romAne In biserica romaneascl

p. 8. A. D. Xenopol. lstoria rom. vol. V-. p. 198.


N. lorga. 1st. lit. religioase, pp. 64-66.
Aceste gtiri se dau in Bibliografia romAni
veche de 1. Bianu, pp. 21 23 Observatiuni Cu
privire la limba si compunerea catehismului, vezi
N. lorga, ibidem
Cuvente den bAtrani, volm. 11. p. 99.
N. lorga. Ibidene. p. 67.

www.dacoromanica.ro

27

Aceasta editie a catehismului a fost

multa vreme singura editie In limba


romana.

Tipartrea de c'rti in limba romana

se reIncepe In anul 1560, and In oraselul transilvanean Brasov apare o


tipografie. Initiativa Infiintarei tipografiei

si editarei de carti In limba ro-

mana si aici apartine protestantilor si,


anume, sus numitului german Hannes
Benkner, ocupand functiunea de conducator al judetului Brasov (jude), el
porunceste diaconului Coresi sa tipareasca o Evanghelie. Dupa cunt se
II Indeamnii la aceasta Intreprindere nu numai consideratiuni Cu
caracter idealic, ci si motive cu caracter material, deoarece vedem aparand deodata cu cartile In limba romana si editii de crti In .limba sla-

vede,

vona1). Despre viata ajutatorului apropiat a lui Benkner, diaconul Coresi,


1) Vezi tipariturile din tipogr. Brapvului la I.

Bianu qi Nerva Hodo BIM veche vol. I. pp. 43-93;

www.dacoromanica.ro

28

de numele cAruia este legat un ir de


tipArituri de cArti In limba romAnd i
slavond, nu tirri nimic pozitv.
Coresi, fiind de origind greacd, pro-

babil, pe care o Intlnim prin documentele de la inceputul veacului al


XVI-lea 1), InvAtase undeva arta tipograficA 2), s-a apucat cu toatA inima

de tipArirea de cArti. 0 Indelungatd


vreme tiinta romAneascA II socotia i
traducAtor al cArtilor sale tipArite, dar

ultimele cercetdri au dovedit, cd el a

redat numai vechi texte romdneti,


cariapdruserd sub influenta husitis-

mului ; de aceia i toatA micarea din


Braov nu poate pretinde, cd a fost
-o micare independentd literati, ci se
socotete numai ca o continuare a celei anterioare.
N. lorga. Istoria literaturei religioase, p. 68.
De acelas. Istoria- bisericei romnesti etc, p. 140 si
urm. A. D. Xenopol. Istoria romanilor. vol. V. D.
198-200. Analele Academiei romne, vol. XXVIII,
p. 99.
Prof. N. Iorga crede, cl Coresi a cunoscut
chestiunea editrei si tipografiei in teritoriile slavone.
Analele roman, vol. XXVIII, p. 99.

www.dacoromanica.ro

29

Din prefata Evangheliei, apArut In


1561, aflAm, cari au fost scopurile,

cari au condus pe Benkner si Coresi,


procedAnd la editarea de cArti romftnesti. In zilele mdriei lui lande , citim

aici, eu jupdnul Hand Beagner den


Brapv, am avut jelanie pentru Vintele
ceir(i creftinefti Tetroevanghelul i am
scris aceste sfente cdrti de Invel(dturel,
sd fie popilor rumdneg sei lnteleagd,
sel lave fe rumdnii cine-s crestini, cum
grde$te i sfantul Pavel Apostolul catrei
Corinteni 14 capete: la sputa beserecti

mai bine a grdi ciad i cuvinte cu in feles de ceit 10 mii de cuvinte netntelese
la limbd strand 3). Din aceste cuvinte,
pentru noi reese limpede legAtura acestor editan i Cu miscarea protestantA din

teritoriile germane. In ceiace priveste


textul acestei Evanghelii, ea nu este

altceva de cAt redarea vechei Evanghelii husite, de pe care a luat si Rada


GrAmAticul o cpie. Ortografia Evan3) I. Bianu i N. Hodcl. Ibidem, p. 44.

www.dacoromanica.ro

30

gheliei Intru putin se deosebete de


ortografia Catehismului din1544 l), dei

riftur, chirilita slavona, este mult

mai grobianA2), In anul urmator (1562)

tipografia de la Brapv da la lumina


Evanghelia slavond3), lar In 1563 s-a
tiparit un Apostol romanese). Cel din
urma apare ca o cbpie a textului
vechi al Faptelor Apostolilor", ca1
manuscrisul gsit In 1871 In manstirea Voronet5). Mai departe, In aceiai
tipografie se tiparesc de diaconttl Coresi, &ara de cateva carti slavone6),
i urmatoarele d'O romaneti.
Talcut

Evangheliilor cu adaosul

unui Molitvenic, editat in 1564').


I) N. lorga. lbidem, p. 71.
lorga, lbidem. I. Bianu vi N. Hodov. lbidem ;
pe pag. 46 se dA o fotografie dupl prefata la E-

vanghelie.

1. Bianu vi N. Hodov. lbidem, pg. 46-49. Carataev. Descrierea cArtilor slavo-ruse. I. pg. 24.
I. Bianu vi N. Hodov. lbidem, pg. 49.
N. lorga. lbidem, pg. 24-25, 74.
Despre cArtile slavone editate de Coresi, vezi
Carataev op. cit.
7)1. Bianu vi N. Hodov. lbidem, pp. 51-51.

www.dacoromanica.ro

31

Textul Evangheliei se deosibe0e mult


de vechile texte romane*ti: judecand
dupa prefata, talcuirea asupra Evangheliei este o lucrare compilativa, compusa pe temeiul
proorocilor, apostolilor fi scripturilor,
a sfin(ilor parin(i" 2).
Este caracteristic, ca In aceasta Evanghelie

trece ca un fir rqu tendinta

calvin, In ea sunt, deasemenea, i eiri polemice contra erarhiei biseri-

ce03). Tot4, cateva arhaisme, cari


se Intalnesc In talcuiri", vorbesc contra textului original al traducerei; cartea, probabil, este compusa dupa textele avute cu introducerea unor locuri
separate cu caracter polemic4). In ceia
ce priveVe Molitvenicull el a fost tradus acum din limba ungureasca afara
de Simbolul credintei" care este reproducerea unui text mai vechiu.
2) Extrase din prefatA sunt date de I. Bianu. Ibiciem, p. 51. Deasemenea i N. Iorga. Ibidem, p. 75.
3)..N. lorga. Ibidem, pp. 75-80.
Ibidem.

Ibidem, p. 26.

www.dacoromanica.ro

32

Psaltirea din 1577'), a cArei editare


a fost repetatA de Coresi in 1577, dar
de astA datA cu text slavon parale12).
Din prefata acestor ultime dou e-

ditii (cari se deosebesc una de alta


numai la sfarit) aflAm, cA Coresi a
scris aceastA psaltireil, fiindcA am

vdzut, ca toate noroadele au cuvantul


lui Dumnezeu In limba lor, i llama(
noi Rumdnii nu avem"). Totui cuvAntul am scris" nu vorbe0e despre
faptul ca traducerea psaltirei apartine
lui Coresi ; i aici el s'a folosit de
textul cel vechi husit, asem enea cu
textul psaltirei scheene i psaltirea manuscris din biblioteca Academiei romane de la No. 693.4) in sfArit, In
1)1. Bianu gi N. Hodos. Ibidem, pp. 54-56. Amu

stiri neclare, ca Coresi a editat Ind o psaltire in


1568, dei invAtatii In prezent se referl fag de
aceasta stire cu neincredere.
2)1. Bianu gl N. H000s. Ibidem, pp. 63-67. Carataev. Descrierea cArtilor slavo-ruse". t. I, p. 198.
L Bianu si N. Hodos. Ibidem, pp. 55-64.
Vezi mai sus N. lorga. Ibidem, pp. 21-22, 82.

www.dacoromanica.ro

33

1580, diaconul editeazd o Evanghelie


slavo-romneascd, o Evanghelie cu textul paralel slavo-romdn, ') iar In 15801581 Evanghelie ca invcittiturd.2) In care

textul romnesc al edangheliei este


Insotit de InvdtAturi pentru durnineci
peraznice. Aceastd evanghelie dupd
compunere se deosibeste de
editiile anterioare. Din prefata ei aflrn,

cd Lucas Hirscher, noul jude al Brasovului, si-a exprimat dorinta s editeze pentru Romni vre-o carte folositoare. El a cutat o asemenea carte
In toate tinuturile romanesti, si, In sfArsit, a gdsit-o la mitropolitul muntean,Serafirn. Cartea slavond gAsitd i-o dd

diaconului Coresi, care era un mqter


Invei(at intr'acest lucru sel o scoatel
pre limba runrdneasca." Dar, mai departe, se amintese ajuttorii lui la acest
lucru, preotii lane si Mihai.3) Prof.
1)1. Bianu i N. Hodo
Ibidem, . 205.

Ibidem, p. 80. Carataev

2)1. Bianu i N. Hodo. Ibidem, pp. 85-93.


3) 1. Bianu i N. Bodo*. lbidem. p. 91.

www.dacoromanica.ro

24

Iorga, Intemeindu-se pe faptul, c lui


Coresi li plcea s'd-si atribuie traducerea
cArtilor (psaltired din 1577), cari fu-

seser traduse mai inainte, tgdueste


participarea lui Coresi la traducere. 1)

Mai probabil este cd

lui Coresi Ii

apartine redactarea traducerei si Ingrijirei editiei. Astfel sau altfe1, dar

cartea aceasta, tradusd Inteo limbd


mldioasd si simpl, apare ca ceva
nott-In literatura romdneasc religioas,

cu att mai mult cu cat nu textele protestante i-au slujit ca original, ci o


carte slavond.

Pe la 1582 diaconul Coresi, probabil, a murit. Din aceastd vreme Theeteazd si editurile ardelene. Ultima carte
tipritd In aceastd provincie In limba
romnd a fost Palia"2)In 1582g), care
a apdrut In orasul Ordstie sub ingrijirea fiului lui Coresi, tipograful $erban. De_ pe la aceastd vreme, provincia aceasta Intrd In luptd, ea devine
N. 107ga. Ibidem, pp. 89-95.
Facerea i Exodul.
3)1. Biana i N. Hodo. Ibidem, pp. 93-93.

www.dacoromanica.ro

35

mdrul de discordie dintre Nemti, Ungur, Turci i doma munteni. Viata


culturald In aceastd provincie moare

pentru o Indelungat vreme; dar rolul


jucat de aceastd Toscan romdneascd
a fost foarte mare. Dacd recunoastem,
ins, cA toatd miscarea literar din
provincia ardeleneascd s'a exprimat
numai In editarea vechilor traduceni
husite, cd ea nu s'a manifestat cu nimic original, nici atunci Insemndtatea
acestei miscdri pentru Romni nu se
micsoreazd. In timpul celor 20 de ani
de activitate ai lui Coresi s'au editat
In limba roman toate cdrtile Sfintei
Scripturi cele mai de trebuint. Aceste
edituri repetd, In majoritatea cazurilor,
vechile texte, numai, In parte, corectate si modernizate. Uneori In ele se
IntdInesc constructii stilistice nenorocoase, uneori chiar si mari greseh tipografice, dar, cu toate acestea, d'Ole
acestea sunt una din cele mai puternice incercdri de a creia o limbd
terard. Vechile manuscrise, multumitd

www.dacoromanica.ro

36

raritdtei lor, au dispdrut incetul cu

Incetul. Aceste noi arti tipdrite, s'au


rdspandit repede peste toate teritoriile
romanevti-, ducnd cu ele vi ideia despre putinta Romdnului de a se rugh.
In limba pdrintilar si, de a-vi creia

o limn literar vi odatd cu acestea


vi ideia despre unitatea sa cultured
vi national.
CAPITOLUL III.
Tip5riturile sporadice de la sfOritul secolului
al XVI-lea I Inceputul celui al XVII-lea In
leggura lar cu cele din Rusia de sud-vest.

Cu toate acestea, cultura slavond


se mentinea In Muntenia vi Moldova.
Dacd tipdriturile fdcute In aceastd provincie ungureascd nu slujiau de cdt
ca lucrri pentru citire, limba slavond
continud sd fie limba oficiald a bisericei

vi statuld. Dar cultura slavond atre


sfArvitul secolului al XVI-lea Incepe sd

se slAbeascd. Minunatele manuscrise


slavone dispar, Inlocuindu-se Cu altele
mai simple ; In periodul de la 1588
pand la 1635 nu mai Intftlnim nici-o

www.dacoromanica.ro

37

tiparitura In limba slavona. Acest fapt

se explica nu atat prin slabirea inte-

resului pentru literatura slavona, nici


prin desteptarea constiintei nationale la
Romani, cat prin evenimentele politice,
luptele din afara si rzboaele civile,

cari bantuiau pamantul principateror


romane. La sfarsitul secolului al XVI-lea,

Muntenia are ca domn pe vestitul


Mihai-Viteazul (1593-1601), cunoscut

nu numai ca luptator contra Turcilor


pentru independenta politica a poporului sau, ci si ca om, care toat viata

sa s'a silit
tionala

realizeze unitatea napolitica a Romanilor. Neln-

cetatele lupte nu i-au dat, cu toate acestea, putinta sa puna chestiunea


nationala pe alt teren. Dupa el, istoria Romanilor In curs de aproape
30 ani, nu cunoaste alt reprezentant
politic mai de seam a. Pe tronul principatelor se schimba repede unul dup
altul un sir de domni neinsemnati,

-cad aruncara principatele romane In


lupte civile ; In acest timp nu putea
fi vorba despre nici-o activitate literara.
www.dacoromanica.ro

33

Mara de niste documente serse In


limba romnd, cari s-au pdstrat, din acest period, trebuie sa mai semnaldm
Incd un Cronograf, scris In 1620 de
alugdrul din mandstirea Bistrita, Mihail Moxa din porunca episcopului

Toman Teofil ') In traducerea sa din

limba slavond el ?si manifestd o oarecare independentd : alege din cronograful slavonesc (fireste, de origina
greacd), aceia ce i se pare mai potrivit
pentru Romdni, introducnd si consiaeratiunile sale 2).
Vremuri mai linistite si mai potrivite pentru munca culturald sosesc In
timpul lui Matei Basarab (1633-1654),

iar In Moldova, In timpul lui Vasile


Lupu (1634-1653). In timpul stApdnirei acestor

doi domni,

miscarea

cu turalo-nationald Inceputd mai Inainte si apoi tntreruotd, ia proportii


mult mai largi, si primeste oare-cum
o sanctiune oficiald. In domeniul dez1
N. lorga. 1bidem pp. 128-130.
2) N lorga. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

39

voltdrei limbei nationale si a culturei


nationale In acest period, se face foarte

mult. Iatd, pentru ce acest period apare casi un fel de granitd, care desparte doud perioade diferite dupd cuprinsul lor literaro-cultural 1).

Cu toat desteptarea, In acest period, a unor oarecari interese nationale, dintr'o parte; lar din altd parte,
Inclinarea multora din reprezentantii clasei superioare spre cultura
greacd, cari cdutau sA Inlocuiascd slavonismul, care isi trise veacul sdu,

tultura slavond s'a mai mentinur Inca


mult vreme printre Romni. In a1) Profesorul A. D. Xenopol, punand in baza

istoriei factorul cultural, imparte istoria Romanilor


In patru perioade: 1) veche
formarea natiunei
rornanesti si aparitia principatelor pana la 1290,
epoca slavonismului, (de la 12902) mijloci
epoca elinizmului (de la 1633-1821)
1633), noua
si cea mai nou
epoca romAnizmului. Vezi
Historie des Roumains de la Dacie trajane. Paris.
1893, vol. I, p. 4. Profesorul N. lorga si D. Onciul
sunt de alta prere cu privire la impArtirea istoriei. Vezi referatul lui D. Onciul Epocile. istoriei
romane: in analele Academiei Romane, vol. XXIX,
fascicula aparte pp. 8-12.
1906, precum

www.dacoromanica.ro

43

devr, influe.nta ei nu a fost asa de

puternicd ca mai inainte, dar aceastd


influent, care pentru noi este de o
importantd special, a venit din alta
parte, si anume din partea Rusilor.
Relatiunile, Incepute Intre Romani si
Rusii de la

Inceputul secolului

XVII-lea se intresc si mai mult


Aceste relatiuni cu Moscova si mai
cu seamd cu Rusia de sud-vest, au
mai intretinut Inca o bucata de vreme

focul, care mergea cu arderea spre

sfdrsit In aceasta vatrd streind a culture! slavone.

Nu este nevoie s ne oprim asupra


corespondentei i eprezentantilor bise-

ricei romne cu tarii si erarhii rusi,


de oarece ea are mai multd legAtur
cu istoria bisericei de cdt eu cea a

) D snre relatiunile bisericei romane cu cea


rusa, vezi lucra,ea lui N. Capterev : Caracterul
relatiunilor Rusilor cu Rasaritul ortodox in seco-

lele XVI si
1

Moscova, 1885. A. Muraviev : Re-

tiunile Rusiei cu Rasdritul fry thestiunile biseri-

cesti".

www.dacoromanica.ro

41

literaturei ; 1) noi vom semnal numai


laptul 0, caracterul relatiunilor dintre
Rusi si Romani nu se mArgineste numai la simpla milostenie despre care

mArturiseste trun intreg sir de documente. LegAturile str.Inse, Trichegate


Intre monahismul cult al Rusiei de

sud-vest si Romani au trebuit s atraga

dup sine IntArirea culturei deckute


intre Romani, cu atat mai mult cu
cat.:,multi din cei din urmA au fost
directi ai miscArei culturale
din Ucraina si in parte si ai celei
cirri Rusia moscovia, 2) si prin aceasta
pArtasi

1) Nu de mult a aparut asupra aces ei chestiuni


lucrarea tanarului Invatat roman Silviu. Dragomir,
In care se tia un intreg sir de scrirori, parte
publicate deja in literatura stiin(ifica rusa, iar
Darte extrase de dansul de prin arhivele ruse. Silviu
Dragomir. Contributiuni privitoare la relatiile bisericei romane cu Rusia", Bucuresti, 1912, editara
Academiei Romane. Vezi recenzia noastra In Ves-

titorul rus de filologie pe 1914, cartea 2-a. pp615 618.


) Petra !Novi% Pamvo Beranda, Nicolae Milescu
Spataru.

www.dacoromanica.ro

42

au influentat mult asupra Rusilor. 1).


Matei Basarab, ocupnd scaunul
muntean, s'a adresat mitropolitului
Petru Movil cu rugciunea de a-i
trimete o tipografie. Acesta din urm
Ii trimete srift" tipografic Impreun
cu doi tipografi, Timotei Alexandrovici si Ivan Gliebcovici. 2) Tipografia
a fost asezatd la Cmpulung (Dolgopolie), si In 1635 s'a tipArit In ea un
,Trebnica slavon 3) In aceiasi tipografie
s'au tnai tipkit Inca urmtoarele cal-1i

In 1642 In limba romng Invd(!urf


preste bate zilele", traduse din limba
greaca den multe dumnezele,sti MI
Vezi articolul lui N. N. Petrov, Monumentele
artistice romdnesti din Rusia si posibilitatea influentei lot asupra artei ruse": Lucrdrile congresulai
al XIV lea arheologic din Cernigov 1909. Moscova,
1910-1911. tom. 11, pp. 89-95. Recenzia asupra
acestui articol al lui V. Grebeniac In InsemnArile
societAtei stiintifice evcenco". tom. CXIV (1913,
cartea II-a) pp. 180-181.
N. lorga. Ibidem. p. 139.1. Bianu si N. Hodos.
lbidem p. 531.

L Bianu si N. Hodos. Ibidem, p. 103-104;


529-32. I. Carataev. Descrferea cArtilor slavoruse, tipArite cu litere cirilice", p. 448. Trebnic-

Molitfelnic.

www.dacoromanica.ro

43

de cAtre ieromonahul Melhisedec, egumenul sfintului !oca y al Adormirei Maicei Domnului" In folosul nu numai
al oamenilor stiutori, ci i pentru cei
simpli, nestiutori ')
In 1643 Antologhion, sirieci,
(vietoslov (Aldologie)" 2), poate o

retiprire dup Antologhion-ul" dela


Kiev In 1619.3)
Cartea este editat de acelas egumen

.Melhisedec; are la Inceput o Prefatil clre cetitori, lucrarea lui Ore-

ste Misturel, al doilea logofcit", Ca

tipografi au lucrat Stefan ieromonah...


.stIrb i kan Cunotovici, tipograf rus",
probabil, ucrain. Pe versul foaei ince-

ptoare se gseste stema Basarabilor


versurile lui Oreste Nsturel, cari
mai sunt puse si In editia NomoL Bianu si N. Hodos. Ibidem p. 127.
Ibidem. pp. 128-136. 536; I. Carataev. Ibidem.
p. 501-502.
M. U. Maximovici. Opera complectA a scrierilor", Kiev. 1830, p. 694. S. Golubev. Mitropolitul
de Kiev, Petru Movild, Kiev tom. I. p. 383." Carataev. Ibidem. pp. 351-357.

www.dacoromanica.ro

44

canonului" din mAnAstirea Govora


1640. Versurile le vom arAta, cand

vom vorbi despre Nomocanonul dirt


1640. In anal 1650, In aceiai tipografie, se tipArete o psaltire Inlimba
slavon Cu participarea aceluia egumen,
Melhisedec.
Aproape In acela timp cu Infiintarea

tipografiei In Cmpu-lung sub domnia

lui Matei Basarab mai apare Inca o


tipografie In mAnstirea Govora.

se tipAresc urmatoarele ckti


Psaltirea In slavonqte In 1637.2)
Aceiai Psaltire se retipkete In
1638 Cu o oare-care schimbare In
ortografie. 3)

2) Pravila aceasfa este direpteitorhr

de lege" In limba romAnk eind de


1. Bianu si N. Hodos. lbidem. pp. '177-178,.

V. M. Undoiskii. Schita bibliografiei slavone. Moscoya. 1871. No. 652. I. arataev, op. cit. pp.540-541..

1. Bianu si N. Hodos. ibidem. pp. 104-106..


532. Carataev op. cit. pp. 559-460. lbidem.

1. Bianu si N. Hodos. op. cit. pp. 106: 532


535. V. M. Undolskii. op. cit. No. 460. Carataev..
lbidem, pp. 461.

www.dacoromanica.ro

45

sub tipar In 1640.') Acesta este codul pravilelor bisericesti. Acest Noniocanon este tradus pentru niembrii clerului, nestiutori ai limbei slavone. Cartea s'a tiprit sub Ingrijirea egumenului

mndstirei Govora Meletie Macedoneanul.2) La finele artei gsim si


numele autorului traducerei : Aceastd
carte", se zice aici, a teilmeicit-o din
slavoneVe 'in timba valahei Mihail Moxa-

lie",3) traducdtorul cronografului din


1620.

Pe verso al foaei Incepdtoare este


Inserata stema Valahiei, sub care este
tipdrit un sir de versuri ale lui Oreste
Nasturel. Aceste versuri se gdsesc si
In Antologhionul de la 1643 (CAmpulung). Versurile sunt scrise In limba
slavond si dupd caracterul lor amintesc

versurile din Rusia de sud-vest, din


prima jumtate a secolului al XVII-lea.
i Hodo. lbidem, pp. 108-114.
lbidem. p. 112.
lbidem p. 113.

1. 13;anu

www.dacoromanica.ro

46

Sunt date In anex complect In editia Academiei romftne ').


4. Evanghelia ca invei(ellard, In limba

romn5, care a esit din aceiasi tipografie In anul 1642. La editia aceasta
ja parte acelas Oreste Misturel, dar
traducerea a fost f5cutA din limba slava

de ieromonahul Silvestru, dup cum


se vede din prefatA. $i aici ca original a servit, probabil, vre-o editie
chieveanA a lui Petru Movil6 din 1637.

Editia aceasta nu a fost terminat In


manstirea Govora, ci a fost transportata In altd mnAstire rhunteanA, Dealul,
unde a trecut, probabil, si tipografia.

In adev5r, din aceastd nou' tipografie,

In 1644, a esit aceiasi Evanghelie, al


Orel text }Ana la pagina 385 se asearrign aproape perfect cu textul evangheliei cu InvtAturA din 1642. La
sfritul evangheliei gAsim urmatoarea
Insemnare:
1)1. Bianu i N. Hodcl. lbidem. p. 109. S-au tipArit si de A. 1. latimirskii. ,Manuscrisele slave si
ruse din bibliotecele romanea. Petersburg. p. 434.
1905.

www.dacoromanica.ro

47

Cartea aceaski, numita Evanghelie


cu lnveitturd a lnceput sd se tipdreasca
In mil mistirea Govorii, i s'a sfdqit

In mndstirea din Deal cu hramul Sf.


lerarh Nicolae, fiind egumen Varlaam

Arapul". Putin mai jos gsim

nu-

mele tipografilor, In numrul arora


se amintete i loan Cunotovici, tipograf rus cu ucenicii 1)."
In aceia

tipografie a mnstirei

Dealului a aprut In 1646 un Slu-

jebnic"2), liturghierul slavonesc, iar In


1647 se tiprete In slavonete: Cartea
despre imita(ia lui Hristos... prin mun-

ca... lui Oreste Ndsturel al doilea logolkit kilmdcitd acum din latine.,ste In
timba slavond 3).

In sfrit, In Muntenia In timpul


Matei Basarab se mai

domniei lui

deschide Inca o tipografie In capitala


lbidem, p. 146.
Ibidem, p. 152-155, Carataev. Op. cit. p. 520.
Este posibil, ca acest Slujebnic sA fie o reproducere dupl Slujebnicul de la Kiev din 1629.
1. Bianu . i N. Hodq. lbidem, p. 153-160.
Carataev. op. cit. p. 529

www.dacoromanica.ro

48

principatului, In TArgoviste. In aceasta


tipografie se tiparesc urmAtoarele cArti:
I. Slujebnic, liturghierul In slavo-

neste, la 1646').
2. Penticostarul, aparut In 1649 In
slavoneste2). Aceasta carte este o reproducere a Penticostarului d la Kiev
al lui Petru Movill Pentru a ne convinge de aceasta, este destul sa comparAm cele doua editii 3).

Pe versul filei cu titlul editiei de


la TArgoviste gasim stema Ivlunte-

niei, iar sub el versuri dedicate Ele-

npi, soliei prea luminatului Domn Matei Basarab.


Numele autorului stihurilor nu-I a
Mtn, dar asernharea acestora din urma
cu versurile, puse In editiile Rusie
chievene, este incontestabill
3) Triodul din 1649, In slavoneste3).
1) 1. Bianu si N. Hodos. lbidem, p. 158. Carataev, Op. cit. D. 521.
2)1, Bianu si N. Hodos. lbidem, p. 171. Op. cit.
p. 537-538.
3) Ibidem. p. 175. V. M. Undolskii. Op. cit. pag.

42; Carataev. Op. cit. p. 538.


-

www.dacoromanica.ro

49

Cartea ce se chiamei pogribania


preo(ilor mireni qi a diaconilor" 1), care
a--- esit de sub tipar In 1650. Textul

acestei carti este slavonesc, dar lmuririle rnduelelor la molitfe sunt date
In romneste. Cartea aceasta asupra
Inmormntrei este compus de iero-

diaconui Mihail, care observnd ce


intr'une cr(i (este scris) tntr'un chip
intr'altele intr'alt chip", cu privire la
Inmormntare, am alaturat izvodul
slavonesc Idngel cel grecesc" i a editat cartea2).
Mistirio sau sacrament, sau
taine" (Tainele)tipArit In romneste
cu un text lmuritor In slavoneste, In

16513). Cartea are de scop s puna


pe 'preoti In legatura Cu esenta celor
sapte taine si este compus de pe
cdrti slavone si grecegi" de mitropolital Alunteniei %Stefan. Ea rsfrange

In sine influenta editiei moldovenesti


1) Traducltorul a vdzut un exemplar In Muzeal
Academiei nnperiale spirituale ain Kiev In bund
stare; este al doilea exemplar cunoscut.
2 1. &ata' si N. Hodos. lbidem, pp. 175-117.
3) Ibidern. pp. 178-183.

www.dacoromanica.ro

50

Celor qapte taine" din 1644, despre

care vom aminti mai jos ') Pe versa


filei titlului se afl stema Muntegiei
a mitropolitilor muntenir (gAtul sarpelui, d'n gtul sarpelui es o cruce

si o crja de !Astor ; Intre eledia-

dema, sustinuta de un idntisor), sub


care se afr versurile unui necunoscut
autor 2).

6) Indreptarea legei (Nomocanon)


tiparitei In l652;) carte Intinsd si bine edite, care cuprinde toatd judecata
arhiereascei si fmpeireiteasc de toate
vinile preote$ti
mirenesti, pravila
sfin(ilor
Apostoli,
a
celor
(7) soboare....
;
scnsei mai tnainte.... de Ioan Com.zinul"4)
Cu rugdciunea
Cu toatei nevointa mi-

tropolitului Stefan, [repine" depre dine* pre limbei ruazdneascei. Prin trudi
mult peiceitosului Dania Andrian, monah din Panonia.9 0 asemenea carte
I) I. Bianu 1 I1. Hodol. Ibidem, p. 14 .

Ibidem, p. 179.
lbidem. pp. 190-230.
4 lbidem. 190.
5) lbidem. 203.

www.dacoromanica.ro

51

(Pravilele ImpArAte$ti") a e$it In 1646

In la$i, In Moldova.. Aparitia acestei


ultime dill, probabil, a flcut pe mitropolitul $tefan sA traduca $i s editeze
Nomocanonul" su. Dar, pravilele
ImpArAte$ti se deosibesc printr'o mare

sistematizare, $i erau bune de aplicat

la judecAti pe and- Nomocanonul"

lui stefan, multumit lipsei de plan


i de clasificare a materialului, putea
fi folosit numai la citire1).
Ultima tipAritur tArgovi$teank $i
odat cu aceasta, $i ultima editurd In
Muntenia, In timpul lui Matei Basarab

a fost o carte, care se intitula:


7) Engheniasmos sau obnovlenie
(Moire) Sall trnosanie" (cinul sfintirei
bisericei, antimisului) npropusei din elineste si slavoneste" , prin osirdia
si cheltueala mitropolitului Stefan"
In 1652.2) Cu aceasta se terminA
strdlucitorul period al desvoltdrei liteI. N. lorga. lbidem, p. 170.
1. Bianu

i N. Bodo,. lbidem, pp. 204-206.

www.dacoromanica.ro

52

raturei bisericesti, al editrei de carti


bisericesti In limba roman si slavond
In timpul domniei lui Matei Basarab
si odatd cu el Inceteazd pentru multd
vreme acea activitate literal-5 pe care
el a sustinut-o toatd viata sa.
CAPITOLUL IV
Marea activitate literari din prima jumAtate
a sacolului al XVII-lea i influenta Bugle'
de sud-vest asupra el.

Intre acestea, In Moldova, prirt vremea aceasta se observA o miscare in-

telectual nu mai putin intensivA de


cat In Muntenia. Scaunul Moldovei,
cum am spus, este ocupat de un energic domn, Vasile Lupu, care se sileste
ca In toate sa nu rdmand mai pe jos
de cat concurentul sau, voevodul muntean. El Isi gaseste un talentat si energic ajutdtor in persoana mitropolitului

Moldovei Varlaam. Acesta din urtna


se trAgea dinteo. familie de trani, a

www.dacoromanica.ro

53

intrat de vreme In mdnstirea Secul 1,

unde a Invdtat limba greacd si slavon, castignd bogate cunostinte In


citirea Sfintei Scripturi. Dup o tre-

cere de 20 ani ajunge mitropolit si

dobAndeste o influentd simtit asupra


miscArei intelectuale din Moldova. Pa-

rid In clipa suirei sale pe tronul mitropolitan, el fusese In Kiev unde a


cunoscut pe Petru Movild, a vzut tipografia si scoala sa, si atunci, probabil, In mintea lui s'a zdmislit idea
sd Infiinteze aceste institutii si la sine
acasA.

Dupd ideia lui Varlaam, la lasi, Va-

sile Lupu Infiinteaz pe lngd noua

mnstire Trei lerarhi 1639 2) o scoald

In 1641 a drei menire era sd Invete


pe copiii de boeri limbile : greacd si

Despre mkstirea Secul, vez i A. I. latimirskii. Manuscrisele slavone si ruse din blbliotecile
romAnesti, Petrograd 1905, p. 2, 15, 32, 39, 41,
109 si altele.
Corespondenta cu privire la clAdirea acesiei
mnAstirl dintre Vasile Lupu si tarul Mihail Teodorovici citat6 in lucrarea d-lui S. Dragomir. Analele Academiei Romane XXXIV, p. 115J-1162.

www.dacoromanica.ro

54

slavoneascA. Ca profesori, probabil,

au fost invitati chieveni, de oare ce


mnAstirea Trei Ierarhi avea ca

egumen pe Sofronie Pociatkii de ori-

gind ucrain 1). Din aceast scoalg, care

nu a existat o Indelungd vreme, au


esit nu putini oameni buni conductori ai Moldovei; aici si-a primit instructia si cunoscutul traduator al
Rusiei moscovite, Nicolae Spkarul Milescu2). In acelas an, 1641, Vasite

Lupu se adreseazA lui Petru MovilA


cu rugciunea sA-i trimitA literA tipo-

grafia. Dup. cum se vede din prefata pritnei crti, esita de sub teascurile acestei tivografii a Moldovei,

preasfin(itul perinte Petra Moghila,


fecior de donin de Moldova... a felcut
pre pofta nzeiriei sale). Tipografia a
fost asezatd tot pe lngd aceiasi mnastire Trei Ierarhi.
N. Iorga. Ibidem, p. 148.
N. 1orga. Ibidem, p. 149.
1. Bianu i N. Hodq. Ibidem, p. 140.

www.dacoromanica.ro

55,

Prima carte, care

a eit de sub

teascurile acestei tipografii In 1643 Int


limba romn i care se numia Carte
romcineascei de Inveipturei dumenecelor"

teilmacitei den multe scripturi In limba


slavoneascei pre limba romeneascet de
Mitropolitul Varlam" ). Prin urmare,
cartea prezint nu o simpld traducere,
ci mai de grabd o compilatie, adunatet
din toti tellcuitorii Evanghelii, ,si "Ilya-Word bisericei"). Varlaam d In lu-

crarea sa nu numai o admirabil tAli un ir de


vieti de sfinti 3). Ca om evlavios el se
cuire a evangheliei, dar

tinea de acea Orere, c omul nu se


poate mntui de at numai prin ajutorul limbei slavone, iar pe de alt
parte, el a vzut, cA multi se Incearcd
a pogord ,si Svsnta Scripture" tot
mai pre ln(elesul oamenilor pein'au

lnceput a scoate a.eci pre linzba so


pentru ca sez' in(eleagel hiecine". Cu
'Aden.' 13. 137.

1. Bianu i N. Hodo5. lbidem, p. 140.

N. lorga. lbidei

www.dacoromanica.ro

56

mult mai vrcitos",


continua Varlimba noastrei romdneascd, ce
n'are carte pre limba sa, cu nevoie
este a fntelege cartea altii limbi ').

laam

Acest lucru a silit pe Varlaam sd


tipareasc'd evanghelia InvdtAtoare In

limba romnd. Cartea a rost destinatd


pentru citirea religioasd a mirenilor.
Limba cartel este limba obisnuitd moldoveneased, foarte apropiatd de limba
de conversatie trneascd, ceia- ce for-

meazd o Insemnatd destoinicie a traducerei lui Varlaam.


Urmdtoarea literatura a Moldovei a

fost Sapte taine a bisericii' despre

care am pomenit mai sus, care a esit


de sub teascul tipografiei In 16442).
Cartea coprinde in paginele sale diferite discutiuni asupra diferitelor chestiuni din viata bisericei, mai cu seamd

despre cele sapte taine. Este tradusd


1. Bianu i N. Hockl. Ibidem, p. 140.
lbidem, pp. 147-150.

www.dacoromanica.ro

57

den sfentele Scripturi

.Fi

tocrnit de

Eustratie, fost logofl"1).

Lui Eustatie Ii mai apartine traducerea i compunerea Pravilelor NOrte.sti, lucrare juridicd, 4t In 16462).

Titlul acestei 00 este Carte ronzeinescd de Inv(crtur de la pravilele inprte.Fti"

Aceasta este un cod de

hotArdri de legi, compus pe- baza izvoarelor grece0 ale lui Zonara, Vlastarie i Armenopol 2).
Acesta este primul cod de legi, care
trebuia sd serveascd ca manual practic

la judedti, care trebuia sd reguleze


vechile relatiuni de drept, Intemeiate
pe obiceiul pmntului4).
Sistematizarea expunerei, serioasa
clasificare a materialului, cum am spus

mai sus, deosibete acest monument


juridic de pravilele" domnului Muntean, Iatei Basarab.
lbidem, p. 150.
1. Wanu si Hodos. lbidem, p. 157.

Vezi prefata la Pravile". I. Bianu si N. Ho-

dos. lbidem, p. 150.


Vezi prefata la Pravile". 1. Bianu si N. Hodos. lbidem, p. 157.

www.dacoromanica.ro

58

Mara de aceste trei carti, In Iasi,


s'au mai tiprit Inca In 1645 Rdspunsurile mitropolitului Varlaam la catehismul calvinesc1)", raspunsuri pen-

tru care Varlaam a primit Imputernicirea de a merge la soborul de la


Iasi tot din acelas an, 16452). Nu ne-a
ramas nici un exemplar din aceasta

carte, dar avem date -precise, ca a-

ceasta carte a fost tiparita 3).


In aceasta vreme, In provincia ungureasca, numita Ardealul, incepe din
nou o viat culturala, care pare ca
este o continuare a miscarei din Secolul al XVI-lea. Protestantii In lupta
cu catolicismul se silesc sa apropie
la sine si pe Romani ; iata pentru ce
In 1640 In Belgradul transilvan (Alba lulia) se editeaza Catehismu calvinesc)4.
Acelas catehism, dar cu litere latine,
1)1. Bianu si N. Hodos. ibidem p. 150.
N lorga. pp. 149.-153.
1. Bianu si N. Hodos. lbidem, p 150.
J. Bianu si N. Hodos. lbidem p. 107. Avern
-*Uri cum ca in Ardeal s'a mai tiparit inca un catehism in 1F35. lbidem, p. 532.

www.dacoromanica.ro

59

se tiprqte In 1648% lar In 1656 apare Aptirarea catehismului", desmintirea -la Rdspunsurile" lui Narbarn 2).
In 1641, In Belgrad, se editeazd din
nou Evanghelia cu invdteiturei" a dia-

conului Coresi ' 1550-1581. Nod


Testament", tradus cu mare strdduintA din limbele : greacd i slavo-

neasca In limba romdneasca 3) Traducerea este fAcutd de ieromonahul


Silivestru i corectatd de mitropolitul
Ardealului Simeon Stefan4) In sfarit,.
111%1651 se editeazd In limba romana
Psaltirea s)". Traducerea este fAcutd
din limba jidoveascd" de persoane
necunoscute.
Vedel-n, cd Intr'un period de timp,
comparativ, scurt,

mai putin de 20

ani, din diferitele localitti locuite de


Romni, iese un ir de cArti In nurndr de 31. Excluzdnd din acest nulbidem. pp. 207, 537.
lbidem p. 115.
lbidem. 165-170.
lbidem. p. 169.
1. Bianu

N. Hado, lbidem pp. 184-190.

www.dacoromanica.ro

60

mdr dou' tipdrituri una In limba


greacd1), si altd In limba romneascA2),
cari nu prezintd pentru noi nici un
interes,
In general, s'a tipdrit 29
de cArti. Din ele, In limba slavoneascd

s'a tipArit 10, In limba romAnd 16, iar


In limba romAnd amestecatd cu limba
slavon' numai 3. Majoritatea tipAriturilor revine Munteniei; afard de aceasta,
toate cArtile tipArite in teritoriile romAnesti iti limba slavoneascd (10) si
cu text romAnesc amestecat cu cel

slavonesc (3) se tipAresc aici. Toatd


miscarea intelectuald a acestei epoci
s'a exprimat, dupd cum vedem, exclusiv, In traducerea si tipArirea de cArti
bisericuti, deoarece atunci taatd viata
spirituald era concentratd In bisericA,
In religie. RomAnii aflandu-se, pe de
o parte, sub influenta protestantismului
apusean, care gandea la atragerea lor
Decretul patriarhului de Constantinopol Partenie, tiparit in 1642, in lai, lbidem, p, 119.
Gramatele Principilor transilvani catre preotii
romani in timpul de la 1653-59, lbidem.

www.dacoromanica.ro

61

de partea sa, iar pe de alta parte,


sub influenta splendidei culturi sud-

ruse, ei au trebuit sA se detepte la


o viata culturala, Cu ata mai mult Cu
cAt !a acest lucru i-au ajutat vremurile
cele liniOte ale domniei lui Matei
Basarab i Vasile Lupu. Matei Basa-

rab Ins4 putin instruit, dar adanc


apreciator al culturei, ajuta cu toate
mijloacele la sadirea culturei In mijlocul poporului sau. Fait Indoialk la
acest lucru l-a ajutat foarte mult
cultul sag cumnat Oreste NAsturel,
om care cunoVea bine cateva limbi,
i care sta In fruntea acestei micari

culturale In aceasta frurnoasd domnie.


Lui Ii mai apartin, pe Ing traducerile
artate mai sus, 'MCA i traducerea din
limba slavoneascd In cea romneascA
a cunoscutei povestiri despre Varlaam

loasaf", traducere facutd In

1648-1649 i ramasA In manuscris1).


Micarea intelectual s'a expr;mat In
1) N. lorga. lbidem p. 165.

www.dacoromanica.ro

62

Moldova numai prin tipdrirea a patru


arti In limba romnd si acestea insa
sunt compilatii si traducen i fcute Intro frumoasd limbd nioldoveneascd.

judecnd dupd toate acestea, limba


slavoneascd se mai mentinea Inca des-

tul de tare In bisericd, de oarece In

tot acest period noi nu InnIn'm nici-o


carte de serviciu bisericesc In litnba
romneascd.

Majoritatea artilor tiprite- era destinatd pentru cetire. Dar, In aceste


"cdrti se exprim din ce In ce mai

mult deja despre necesitatea de a avea artile Sfintei Scripturi in limba


nationald, despre nevoia de a sdvarsi
serviciul divin In aceastd limbl. Lucrul

acesta se vede mai limpede In crtile


tipdrite In Ardeal. Aici de pild, In
Psaltirea din 1651, In prefat se aduc
ateva dovezi In foksuI acestei iciei .
Ideia despre unitatea nationald a Romnilor se exprimd Incd mai ciar,
1) 1. Bianu i N. Hodo. lpidem, p. 18S.

www.dacoromanica.ro

63

precum si comunitatea culturei lor.


Astfel, de exemplu : In prefata de la

Noul Testament", editat In 1-648 In

Belgrad, citim : Ned va rugdrn sd


luati crninte di Rirnfinii nu grdescu In
toate ttirdle intr'un chip, inca nici tntr'o
lard tog intr'un chip i)"; pentru aceasta,

traducatorul se silete ca sd scrie aa

fel ca s-1 Inteleagl Rorndnii din toate

pirtile2)". In ceia ce priveste limba


acestor traduceri, ea se aseamn de
cea literar, ea este mai liber, mai
curat i mai puternich de ct limba
traducerilor din secolul al XVI-a.
In

aceast privint se deosebeste

limba Moldovei, limba traducerilor lui


Varlaam si lui Eustatie, In cela TO
priveste ortografia, aceste traduceni

las cu mult In urmd traducerile de


mai Tnainte.

Toat aceast miFare :in parte a


izbucnit, cum am spus, sub influenta
lbidem. p. 170.
lbidein. loc. cit.

www.dacoromanica.ro

64

culturei sud-ruse. Petru Movila, dupd


cum am vazut, procurd tinuturilor moldovene tipografii, tot el trimete Romnilor profesori si tipografi. Scoala
superioard din Iasi din timpul lui Vasile Lupu, fArd indoiald, a fost infiintat

sub influenta tot a lui Petru Movild.


In sfrsit, majoritatea cdrtilor slavone
tipdrite In tinuturile romnegi, nu sunt

aitceva, In marea lor parte, de sat o

retiprire a .editiilor din Kiev. 0 parte


Insemnat din, traducen i este fAcutd
dupd aceleasi editii. Tot la aceiasi
vreme se refer si primele Incercdri

de a scri stihuri In limbele romnd si


slavon, fapt care st. In legAtur cu
versurile din Rusia de sud-vest. Asa
sau altfel, aceast epocd este una din
cele mai Insemnate din istoria dezvolOrel limbei iterare romnesti, a literaturei

romdnesti

In

genere.

Casi

epocele de mai Inainte, ea nu creiazd


nimic original In domeniut literaturei,
dar marea activitate a traducerilor a
trebuit sa elaboreze forme pentru

www.dacoromanica.ro

65

limbd mai stabil si sd pregAteasca


terenul pentru literatura originald.
Odat cu moartea acestor doi domni

de seamd ai Moldovei i Munteniei,


viata intelectuald pare cd moare pe o
bucatd de vreme, ca sd reInvieze cu
o putere si mai noud In epoca urmtoare, In a doua jumdtate a secolului
al XVII-lea. Aceastd noud miscare intelectuald Intre Pomni este legatd de
numele mitropolitului de Suceava, Dosoftei, a cdrui viatA si activitate ser-

vete ca obiect al lucrar& de fat.


CAPITOLUL V

mitr. Dosoftei i literatura


despre el. Cdnd s'a n5scut 1 do ce origin5
esta. Unde a Invgat. 4tir3 despre activitatea
Caracteristica

lui 00 la mitropoliat. Prima adresare caro


Moscova.

Activitatea Mitropolitului Dosoftei


de Suceava 1) coincide cu unul din cele
dela Suceava, vechia ca11 De Suceava"
pitall a principatului Moldovei. In care se ggsia
mitropolia tgrei. Uneori Dosoftel se numete
mai mitropolit de Moldova". Orwl se afta in Bucovina austriacg,

www.dacoromanica.ro

66

mai interesante perioade din istoria


dezvoltrei literaturei si limbei romanesti, cu epoca introducerei ei In biseria, Cu timpul recunoasterei ei In
mod oficial In viata religioasa a Romanilnr. Fiind unul din cei mai c.ulti
oameni ai timpului sau pastr o netarmuita iubire fata de cultura In deob-

ste. Neobosita sa muna carturareasca


a lasat o bogata mostenire patriei si
bisericei sale. Limba slavoneasca, care
stapanea scOala, biserica si cancelaria

rornaneasca de atata vreme era socolita ca limba oficiar si bisericeasca,


Incepand cam de la sfrsitul secolului al XV-lea si inceputul celui al
XVI-lea, se viclea, Inlaturata treptat

din locul sau de limba romaneasca.


Chiar In epoca lui Matei Basarab si
Vasile Lupu, epoca cea mai puternic
dezvoltat pentru literatura romaneasca,

limba romana Inca nu se introduce


In biseria. Este adevrat, ca bogatia
de traducen i In limba romaneasca In
aceasta epoca ne vorbeste despre ma-

www.dacoromanica.ro

67

rele interes ce se da limbei nationale.


Mult vreme intre Invtatii romni a
existat prerea, c in timpul domniei
lui M'atei Basarab i Vasile Lupu, limba romneasa a primit complecta recunoatere oficial ca limbd religioas ').

Dar o simpl statist.cd facuta artilor tiprite In aceast vreme, ne con-

vinge de contrariu. Din toate crtile,


editate In 1/mba romn, nu gsim nici
un molitfelnic, nici un tipie, adic nici

o carte, care ar contine ornduelile


bisericei ortodoxe pe cnd artile slavone0 se refera Mai mutt la ritualul bisericesc. Editurile romne0 din
aceast epoa-mineile-se Intrebuintau
numai pentru citirea religioasd In cas.

Mitropolitul Dosoftei apare ca un


direct continuator i complectator al
introducerei limbei rumneVi In bise-

rick Inceputa de atata vreme, ca un


apropiat urma al lui Vasile Lupu din

1) I. ianu Despre introducerea limbei romane0 in biserica Roman lor". Analele Academiei

Roa axle vid. XXVI, br, sep. p. 16,

www.dacoromanica.ro

68

Moldova, el Isi indreapt toat energia spre consolidarea limbei nationale


a Romanilor in viata !or bisericeascg,
qtre creiarea limbei literare romnesti,
spre traduced si editdri de cdrti In
aceast limb/ Activitatea aceasta este
destul de amnuntit cercetat de invtatii romni. Pentru noi, Ins, Dosoftei este interesant prin faptul, a o
parte si anume ultima, din viata si
activitatea sa, s'a scurs In *tile Rusiei de sud-vest, Ca' aceast activitate
a fost dirijat cAtre dezvoltarea literaturei ruse, care activitate este In
strns legturd Cu interesele literare
ale Ucrainel si tn parte si ale Rusiei
moscovite. In literatura rus stiintific
precum si In cea romneascd exista
prerea, a el de 14 1703 a ocupat
scaunul de episcop sau mitropolit de
Azov. 1) Cu toate acestea, In stiinta
1) P. Stroev. Listele ierarhilor si mandstirilor
bisericei ruse". Petersburg. 1877. Editia coesiei
arheologice. Pe pag. 491 citiin: Eparhia de Azov
a fog instituit in 1701, Si desfiintatd dupd redarea
Azovului Turcilor.

www.dacoromanica.ro

69

rusa nu exista nici o tire despre viata


i .activitatea lui ca atare, iar ceiace
avem, stint simple date fragmentare, cari
In majoritatea cazurilor sunt neexacte

necomplecte; deasemenea, nu avem


indicatiun limpezi nici despre activita-

tea lui de traductor Cu privire la numruT

continutul cartilor traduse de

el. Invtatii roman' au luminat numai terenul activitatii fui literare cu privire la

cartile romane0, lasand intr'o deasa


timbra restul activitati lui din Rusia.
Partenie Neboza, mitropolit de Laodiceia numit la 1701, iar la 2 Dec. 1703 mutat la Arhanghelsc.

Dosoftei ; mitropolit de Sucea'a"... Aseast


vr2re s'e repet de toti invItatii ru$ , cari Intr'un
fel sau altul se afing de activitatea lui Dosoftei.
2) In literatura rus gasim info rmatiuni dei
scurte $i nu tocmai exacte la P. S. Arsen'e de
Pscov [azi la Novgorod]. CercetAri $i monografii
pentru istoria bisericei moldovene", Petersburg,

1994. p. 52 56; E. Liolubinskii Scurt schit a


istoriei bisericilor ortodoxe" p. 380-381. Literatura din tuba romn este artata de A. I. la-

timirski Manuscrisele slavone $i ruse -din bibliotecile romnesti" din Colectia Academiei imperiale de Siinta. vol. 79 pag. 66-867. Deasemenea $i la E. Kaluzniacki. Zur Alteren Paras-

kevalitteratur Griechen, Slaven und Rumnen".Wien.


1899. pag. 31.

www.dacoromanica.ro

70

Pentru prima datd St. Dinulescu


Ittcrarea sa Yiata i scrierile kit Do-.
softei Mitropolitul Moldovei, Cernuti

1895" a dat cele mai compIecte si


serioase informatiuni asupra vietei si
activitti lui Dosoftei. In aceast lucrare sunt informatiuni destul de complecte Cu privire la activitatea literard
a lui Dosoftei In Moldova pnd la
186, adic. pnd In vremea cand Dosoftei a prsit patria sa. Despre activitatea lui Dosoftei In hotarele Rusiei de sud-vest nu gdsim aici nimic;
ni se comunicA numai c Dosoftei a
murit la 1711 In demnitatea de mitropolit al Azovului. Aceiasi stire o repetd si L Bianu in prefata Psaltirei
rimate reeditatd de Academia romftnd. La datele biografice despre Dosoftei, comunicate de St. Dinulescu

nu s'a mai adaus nimic nou pn in


vremea din urmd. Dupd cum am spusmai sus, asupra activittii literare a
lui Dosoftei s'a scris mult de difei
riti Invdtati romni ca B. P.

www.dacoromanica.ro

1-Faj-

71

lorga 2). episcopul Melhisedee) "si


Nicaeri si la nimeni nu gasim nici

-cldu,') I. Bianu,2) N.

o stire precisa' despre origina lui Dosoftei, anul nasterei lui i despre instructia elementard. Episcopul Arse-

nie de Pscov In lucrarea sa Cercetdri

i monografii pentru istoria bi-

sericei moldovene" presupune, ca" Dosoftei s'a nascut In Moldova, pro babil,

In lai, Intre anii 1627 i 16306) Mai


probabila este presupunerea lui N.

lorga, care crede, cd Dosofters'a ndsI) B. P. Haidcu. Psaltirea versificad a mitropolitului Dosoftei din 1673". in Columna lui Traian, I. [1870].

2)1. Bianu. Op. cit. Aici in intinsa prefad, pe

lAngd scurtele informatiuni biografice, gAsim o ex-

punere destul de pretioasa despre Psaltirea lui


Dosoftei.
N. lorga. !Maria litr. religioase a Romanilor.

Lui Dosoftei, aci, i se dedicA cap. 12 Mitropolitul Dosoftei si IncrArile lulu p. p. 178 200.
Episcopul Melhisedec. Cronica Romanului".
Bucuresti, 1874. vol. I.
D. A. Sturza in revista Convorbiri Literare",
1872 74, No. VI; A. Apostal Viata si activitatea
lui Dosoftei. Botosani, 1897.
Arsenic, ep. Pscov. Op. cit. p.52.

www.dacoromanica.ro

72

cut pe la

1624').

lard In ce const.

confirmarea acestei date. In Januarie

1684 Dosoftei a plecat In Rusia ca


sol cu o cerere cdtre tarii rusi loan

si Petra ca sd primeascd Mold ova sub

ocrotirea 100. Ajungnd in Chiev,.


Dosoftei a fost silit sd rarnae aci din
cauza epidemiei, unde II vedem pang.

In luna Martie n acelasi an tot in

Chiev 3). In Mineele sale (editate in


1682-1686) la 9 lulie, Dosoftei trans-

mite impresiunile sale asupra bunului

miros si a puterei de vindecare a

moastelor sfintilor din lavra Pecersca,.


cu care ocaziune descrie urtnAtoarea
minune Intmplatd Cu el.
Eram grozav de bolnav zice el
si am esFit (din pesterile Lavrei) atilt

de sndtos beat am plecat pe jos, sfiind om de 60


rind Maintea cailor
ant"). Astfel cd, putem spune in mod
N. Lrga. Op. cit. p. 178.

Vezi anexa scrisoare VII.


Vezi anexa scrisoare VIII,
N. lorga Op. cit. p. 199.

www.dacoromanica.ro

73

totdrt

ed. Dosoftei a vdzut lumina


zilei la 1624.
P5rerea episcopului Arsenie, mpri de cdtiva Invdtati romni,
despre origina moldoveneascd a lui
Dosoftei provoacd deasemenea o oarecare bnuiald. Pe versul unui document
i al unui tipic (3Iujebnic), care a trecut
prin mmnile lui Dosoftei, sunt notate
numele pdrintilor lui Dosoftei. TatAl
lui se numea Leontar, mama Miziria,
-iar bunicul Barila; bazdndu-ne pe cele
spuse mai sus, Mil Indoiald, cd aceste
nume nu sunt romnesti, i deaceia
profesorul N. lorga presupune, cd Dosoftei nu era de origind romneascd,
ci mai de grabd era un fugar din Galitia, poate, grec de origind. In folosul acestei presupuneri mai vorbeste
si Imprejurarea cd Intr'una din cronici,
Dosoftei es/Ye numit fiu de neguteitor"
i grecii foarte adesea erau Intlniti
ca negutatori. Pe de alta parte, avem
stiri cd una din mtusile lui purtd nu-

tit

me rornnesc sau mai degrabd bulwww.dacoromanica.ro

74

Stanca . Unul din cronicarii


romni Niculcea, contimporan cu Dogar

softei, Il

numeste fiu de mazerl").

Aceste date contradictorii despre origina lui Dosoftei nu sunt pentru origina romaneasca a lui Dosoftei.
Noi avem o altd presupunere. Pe la
1649 Intalnim pe Dosoftei ca un monah modest al uneia din manstirile
Moldovei, Pobrata,2)unde dupd cum se

vede dintr'o insemnare, se ocupd cu


studiul limbelor greacd, latina, romelneascd i polon53). Faptul cd, Intre

limbile In curs de studiere Intalnim


si limba romaneasca, putem Indrazni
sa credem, cd el nu era de origina
romaneasca, iar studiul limbei grecesti
Inldturd pdrerea lui N. lorga. Faptul
cd, In amintita notita, el nu vorbeste
N. lorga. ibidem. Op. cit. Trimitere la Neculcea.
nobil scos din demLotopisete, p. 233 MazAl"
nitate.

Literatura, privitoare la mAnAstirea Pobrata,


sau Probota, arAtatA de A. I. latimirskii". Manuscrisele...." p. 209.
I. Bianu. Psaltirea in versuri p, VII.

www.dacoromanica.ro

75

despre limba slavond bisericeascd si


limba literar din sudul Rusiei, pe
care dup cum vom vedea din activitatea lui, el o cunostea admirabil,
se poate presupune cd Dosoftei, era
mai degrabd slay, poate din tinuturile
de sud-vest ale Rusiei, vecine cu
In ceia ce priveste numele printilor lui, cu greu am putea admite,
cA poate fi vorba despre origina lui
greacd, Toate aceste nume, afard de
Leontar sau Leontie, sunt nume neortodoxe, mai degrabd sunt porecle:
Barila (la BianuBarula, Barilovici 1),
poate fi de la ucrainul Borola-Bari-

e re pnd in prezent se Intdlneste ontre Ucraini att ca nume


de familie cftt si ca porecle. Mai ddlovici),

parte, intr'una din scrisorile sale cdtre


patriarhul Moscovei loachim, Dosoftei
intervine pentru o oarecare rudd din
Lemberg numit Kiriac Papara,2) cei
I. I. Bianu. Psaltirea In versuri p. VII
2. Despre aceastA scrisoare mai jos, precum si
scrisoarea-anexd VI.

www.dacoromanica.ro

76

ce ne face sa credem mai mult, ca


Dosoftei, este de origin din Rusia

sud-vestia. Infrsit, In privinta lui Do-

sbftei, se mai poate face Ina o pre-

supunnre. In 1658 Dosoftei este ales


episcop de Hui In varsta cam de 34
ani. Vrsta aceasta se poate socoti ca

prea timpurie daa socotim, a Dosoftei se trage din tOrani. De aicea ,,se

poate conchide, a Dosoftei era de o


origin mai nobilA.

Nu fall interes este

chestiunea
cu privire la instructiunea lui Dosoftei.
Manuscrisele-autografe ale lui Dosoftei,
si

care ni s'au pAstrat, ne aratd a el


nu

'numai a stapnea bine ateva

limbi : greaa, latink ebraic, polonA,


romanA, slavon bisericeasc si rusa

de sud-vest literal-A, dar avea cunostinte foarte temeinice si despre


gramaticele clasice. PsaPtirea ritmatO
compusA de Dosoftei sub influenta po-

etului polon Ian Kohanovwki'). In co1) Despre aceasta mai jos.

www.dacoromanica.ro

77

lectia de traducen i a lui Dosoftei, care


se pastreaza In biblioteca catedralei

Sf. Sofia din Kiev No. 161 (38), gdsim traducen i din limbele greaca si
latina In cea slava; tot aici sunt si
scrisonle lui catre Varlaam lasinski,
mitropolitul Kievului, scrise In limba
ucraind a secolului al 17-lea. Articolul
special despre sibile, Inserat In aceastd
cole( tie

(fil. 607-614), este scris In

4 limbi: greceste, latirieste, slavona bisericeasca si romaneste, traducerea

aceasta, se deosebeste printeo uirnitoare exacitate. Pe marginile manuscriselor-ciorne kit filnim multe obser-

vatiuni-note In cari arata pentru care


motiv traduce asa sau altfel un anumit
cuvant; Indreptrile fcute multor forme gramaticale ne arata adanca cunostinta a lui Dosoftei In domeniul
gramaticbi. Indreptari de acestea gasim aproape pe fiecare pagin a manu-

scriselor luiciorne. Din prefata PsalWei rimate, aflarn ca cunostea si retorica.

www.dacoromanica.ro

78

Nu ne Indo!m de asemenea de cu-

nostinta poeticei pe care o poseda


Dosoftei, fapt pe care -I1 aflarn dintr'un
sir de versuri intocmite de el, afara

de psaltirea rimat. Dad mai avem


In vcdere incd si bogatele lui cunostinte In domeniul teologiei, mai cu
seama. In cel dogmatic % pentru noi
este fapt neIndoios, c aceste cunostinte nu puteau fi primite In singuratatea unei chilii manastiresti, chiar dac
am tine socoteala de asid uitatea si talentul lui. Dosoftei, Bra Indoiala, a
trecut printro scoala serioasa. Tradilcerile lui si notele tradeaza pe omul,
care a prirnit o foarte serioasa instructie pe vremea aceia. Unii Invatati presupun, ca a prima instructia in scoala
de pe ldnga mgnastirea Trei Erarhi,
Intemeiata, In lasi, de Vasile Lupu la
1641.2) Se mai poate face si o alta
presupunere si anume, ca Dosoftei a
Articolul lui despre transubstantierea Sf. Daruri;
ve7i mai jos.
Episcopul Arsenie Op. cit. pag. 52

www.dacoromanica.ro

79

putut fi elevul colegiului movilean din


Kiev, su, mai de graba, al scoalei
Brafscaia" din Lemberg. Despre a
ceasta vorbeste Intregul complex al
instructii lui. Gustul si interesul lui literar, care coincid perfect cu gusturile
si interesele literatilor din sud-vestul
Rusiei a secolului al 17-lea, cunostinta
temeinica a limbilor polona si ucraina,
patima lui pentru poezie, si in fine
acea prietenie cu cei mai de seama

oameni din sudul Rusiei, pe care a


pastrat-o pana la sfarsitul zilelor sale.
N, lorga presupune, ca Dosoftei a
fost egumenul manastirei Pobrata, 1)
aceasta presupunere, foarte probabila,
nu are nici-un temei dovedit, intennul
din documente, de 1a 10 Maiu 1658,
DOsoftei este amintit ca episcop al
Husilor, lar In anul urmtor 1659 el
este ales episcop al Romanului 2) !And

la 1771 cand ocup locul de mitropolit al Moldovei, nu avem niel o


1). N. lorga Ibidem, p. 179.
2) Ibidem, loe, cit.

www.dacoromanica.ro

80

tire. El nu se manifestO prin nimic,


probabi!, se ocupa In lini tea chiliei sale

cu traducerea cArtilor sf. Scripturi In


limba rornnO, ed,tate mai In urma de
el. In aceastd vrerne a compus i
Psaltirea In versuri, Moldova suferia
(in vremea aceasta cele mai grele clip
de rOzboaie civile, cari an avut loe
dupd moartea lui Vasile LUPU, continuandu-se pan la a lui Constantin
Cantemir (1654 1685)1) Imigratia

Grecilor In tinuturile romrjeti, care


Incepuse Ina din secolul al XVI 12a,
In secolul al XVII-lea, luase proportii
mult mai Intinse, nepierzdnd legdtura
lor cu Constantino?olul. Grecii au inceput sd pretinda la armuirea princi-

patelor romne. Din cauza aceasta,

In principatele romne se dezvolt In


cel mai mare grad viata de partid, care
duce la rOzboae neIntrerupte *i la dese

schimbdri de domni. Ca episcop, Dosoftei, pare-se, nu participa la politicd.


1) Constantin Cantemir a ocupat tronul de la

1685-1693.

www.dacoromanica.ro

81

Avem stiri, cd In 1684 a venit la Iasi,


unde se oprise In acea vreme cu toatd
suita sa Nectarie') patriarhul lerusalimului.

Este posibil ca In vremea aceasta


sd-si fi dobAndit pe lAngd curtea cl2mneascd Wartizani, multumitd cdrord

fi ajuns mai in urmd mitropolit al


Moldovei. In 1771 pe timpul Domnici
lui Duca Vodd, Dosoftei este ales mitropolit. Pe aceastd vreme se Incepe
lupta Intre Turcia si Polonia. Dosoftei,
poate, legat prin ortind sau amintirile
colare cu pAmantul Poloniei, simpatiza In aceastA vreme pe Poloni, el
Ii priveau ca pe izbdvitorii Romnilor
In viitor de jugul turcesc. Ca urmai
ai lui Duca Vodd a fost Stefan Petriceicu Vod'd2) care In 1673 dupd lupta
de ldngd Hotin a fugit In Polonia.
N. lorga Op. cit. p. 179. Despre venirea lui
Nectarie in Iasi, gAsim date in biog-afia lui tipailtA in lucrarea a polemicA contra papilor 1682.
I. Bianu si N. Hodos. Op. cit. p. 255.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VI. pp.
315 423 Petriceicu VocIJ. 1672-1674.

www.dacoromanica.ro

82

Dosoftei care Ina din luna lunie, se


gdsea In lagdrul lui Petriceicu Vodd 1)
plecat cu Domnul sdu In Polonia si
s'a reIntars la inceputul anului 1675.
Noul domn Dumitrascu Vodd Cantacuzino 2) pus de Turci, a Inchis pe
fostul partizan al dusmanului sdu
mandstirea Sf. Saya, numind pe un
nou mitropolit al Moldovei, Teodosie.
Dar, In curnd, Dos4tei, a reusit sd-si
astige Increderea noulif sdu domn, si
astfel

s'a redat catedra sa mitropo-

litand pe care a ocupat-o pdrid la 1686.


Depdtandu-se, probabil, de lupta politicd Dosoftei se declicd in-tereselor

culturale ale trei sale ; el se ocup


Cu activitatea cArturdreascd, se Ingrijeste de rdspndirea culturei, cari prin
acea vreme se sldbise grozav printre
Romftni. Adresandu-se catre patriarhul
Moscovei, loachim, cu rugdciunea ca
trimeat'd o

observa:

,,

tipografie, Dosoftei

Cad la nai a pierit invdtd-

N. lorga Op. cit. p. 180.


A. D. Xenopol, Op. cit vol IV pp. 339 343
Duca Voc15-Cantacuzino 1674-5 i 1682-5.

www.dacoromanica.ro

83

tura de carte $i putini sunt cei ce tnteleg ltmba cdrfei" 9.

Catre aceast vreme se raporta traducerea In limba romn i editarea


unui intreg *ir de carti. Tipografia inIiintata de Vasile Lupu, prin vremea
cand Dosoftei devine mitropolit se pa-

rginise, i noi avem tipografie, dar


este foarte stricatd, dupd can? !fi va
spune ca grai capitana' lona.,scu zice
Dosoftei Intr'o scrisoare catre Nicolae
Milescu Sptaru. Du,pa aceasta, el a
fcst silit sa-*i tipareasca cartile sale

In Uniev 3) ne Incetnd, In acela*i timp


sa se Irigrijieasc despre o tipografie

proprie. In arhiva principal a ministerului de externe din Moscova s'a


pastrat o scrisoare a lui Dosoftei ctre
Nicolae Sptaru, scrisa In Martie In
il) Muzeul din Moscova Rumiantev" Colecpa
lui V. M. Undolski, No. 210, f. 3 verso. Vezi Aanxa-scrisoare II, unde este redatd in intregime,
Arhiva principard a minsterulJi de externe,
sectia afacerilor valaho-moldovenesti", No. 2, vezi,
anexa-scrisoare I. Despre aceasta vezi si pe lurie
Arseniev. Date noud despre slujba lui Nicolae
faru in Rusia, Moscova, 1900 p. 50.
Vezi mai jos,

www.dacoromanica.ro

84

care roagA pe Sptaru s-i dea concursul pentru trimeterea tipografii. A-

fard de aceasta", citim aid) md rogr


ca in numele mea, sd salu(i pe pdrintele
nostru, patriarhul Moscovei # al Intregei

Rusii sdmi ddruiascd un teasc de tipografie .Fi litere, caractere mici" 1).
Patriahul loachim IncA mai dinainte

Ii fAgaduige prin ace14 cdpitan lo-

nagu, care venise de dou ori la


Mokova In 1679 pentru a Incheia
pacea dintre Turcia

Rusia,

A tri-

meat tipografia In Moldova.


Dorind sA reaminteascA patriarhului
despre fAgAduinta sa, Dosoftei, la 15
August 1679, trimete lui loachim pe
acelai lohagu Belevici, In care, intre

scrie : rugeim pe sfintenia


voastrd , prea cinstite .,si milostive ptirinte
altele,

ca sd faci ca noi o faptd de mild


iubire omeneascd $i sd ne trimeti ti-

1.-

pografia ca sa tipdrim cdrtile pe care


1) Arhiva principalA a ministerului de externe,
sectia afacerilor va1aho-mOldovene0 No. 2, vezi
P. N. Isatitqcov Basarabia". Descrierea istoria,
tompusa de N. I. Petrov. Petersburg. 1892 pag. 83.

www.dacoromanica.ro

85

le-am talcuit din greceste si slavoneste

In limba romand.... fa pentru D-zeu


aceastd dragoste pe care ne-ai fagaduit-o in timpurile mai bane".
Cum vedem din hartiile-ciorne ale
lui Canon Istomin, care indeplinea rolul de secretar al patriarhului Ioachim7
trimite lui Dosoftei, In Decembrie In
anul 1679, o scrisoare, lAudAnd ravna
calda si dumnezeeascd", loachim scrie ;
Obiectele tipografice pe care le-ati
cenit cu scrisoarea cdtre noi le-am tri-

mis bucuros cu trimisul vostru loan


Belevici, iar 'celelalte, casi au apartinut
tipografii, sunt, deasemenea, trimise, si
v-ala scris si cleosebit",i) In adevAr In
molitvelnicul, editat de Dosoftei, In 1681
1) Biblioteca sinodalA din Moscova. Ciudovskii
No. 300. Dessemenea Icoana afacerilor patrarhale",

Muzeul de la Moscova Rumiantev, No. 120, f. 4


verso. Despre aceasta vezi S. N. Brailovskii. In-.

semnArlle Academiei imperiale de tiintA pentru


sectia istorico-filologica" vol V. Petersburg 1982,
pag. 11, 84, 143 . Vezi Arhiva Rusiei sud-vestid
vol V, pag. 440 1. Inventarul lucrurilor patriarhale, trimise 4ui Dosoftei, vezi vol V. al actelor
istorice No. 50 pag. 36. Vezi anexa-scrisoare Ill.

www.dacoromanica.ro

83

gdsim o indicatiune, care ne spune, cd

tipografia a fost adusd i wzatd pen-

tru tipdrire de arti.

CAPITOLUL VI
Legturila lui Dandlei cu patriarhul loachim
1 cAlbtoria lui la Kiev. Chestia despre .ducerea lui In Polonia. LegMuffle lui cu
I ierarhil rui In timpul ederel lul In Polonia.

Legaturile lu Dosoftei cu Moscova

nu s'au oprit numai aci. La 29 August 1683 trimite o scrisoare destul


de Intinsd cdtre patriarhul loachim In
care se plnge contra episcopului unit
din Lemberg losif *umlianski, care face
mult reiu sfintelor biserici, silind spre
unirea cea peigubitoare de suflet, cdnd
pe fa(ei ceind in ascuns" ') Acest epis-

cop cu persecutiiI6 sale a dus pand

la srdcie pe ruda lui Dosoftei, Kiriac


Papara. Dosoftei roagd pe Ioachim .SA
protejeze pe aceast rudd a sa i
trimeatd In Iai hartia trebuitoare pen.1) ArhIva Rusiei de sud-vest, t. V. partea 1, pag.
209-211, Kiev, 1873, vezi anexa 4-a.

www.dacoromanica.ro

87

tru tipdrirea Proloagelor. Desi se pare,


cd Dosoftei se depOrtase de miscdrile
politice, totusi situatia de dependent
a Romdnilor, rzboaele neIncetate In
care Ii atrOseserA vecinii si nenorocirile legate de Aceste rOzboaie, frAmn-

tau grozav pe Dosoftei casi pe multi


din contimporanii sdi. 1n lanuar 1684
Dosoftei ImpreunA cu cei mai de seam
membrii ai clerului si boeril.or moldo-

veni se indreapt ctre tarii din Moscova, loin Alexei si Petru Alexei) Cu

lugciunea de a-i lua sub aripa lor ca


sd le trimeata oaste Impotriva Aga-

renitor", cari sunt gata a pustii peimdatul"'). Ca sol plena chiar Dosoftei cu numita scrisoare spre Moscova. Ajungdnd la Kiev, Dosoftei a

fost nevoit sO nu mai continue cltoria mai departe, cad, dup aim ant
spus mai inainte, prin locurile prin
1) Scrisoarea este tipAritA in Colectia com-

plectA a legilor imperiului rus", S. Petersburg.


1830, t. II, pag. 567-568. De asemenea la S. Dragomir Contributii...' , pag. 133; vezi anexa 5-a.

www.dacoromanica.ro

88

care trecea, bantuia ciuma'), *i In


Kiev se aranjase carantina. La 3 Mart
1684, lui Dosoftei i-au luat In Kiev
interogatoriul obiumit, care tmpreuna
cu petitiunea sa a fost trimes la Moscoya. Plangandu-se contra apasatorilor
Turci, contra nesinceritatei i nestatorniciei Polonilor, Dosoftei In numele
Initregului su popor moldoven 4i ex-

prima dorinta de a primi supunerea


rusa. In Kiev se interesau, dupa cat

reese din interogatoriu, de relatiunile


Romanilor fata de Poloni, pentru ca
deciaratiile lui Dosoftei au un caracter
oarecum justificativ. Romemii nu s'au
snpus regelui polon", raporteazt DoItei si nu voesc sci se supun nicide( 1- n, iar dacd s'au luptat impreunci Iiin-

gcr Hotin au fticut-o pentru frtietatea


de arme, iar nu pentru a se supune2).
1) Aceasta se vede din informatiile lui Dosoftei,.
vezi anexa 5-a.
3) Declaratiile lui Dosoftei sunt tiparite in Colectia complectl a legilor imperiului rus", t. II. pag.

563 69. S. Petersburg, 1830. Deasemenea *i la


S. Dragomir, op. cit. pag. 136. Anexa 6-a.

www.dacoromanica.ro

89

Ce rspuns a dat guvernul moscovit la cererea lui Dosoftei nu tim,


dar Dosoftei petrecand catava vreme In

pev, 9 . s'a intors In Moldova.


In toamna anului 1686 mitropo;itul
Dosoftei a fost din nou silit sa par5seasca Moldova, i de aceasta datk
pentru totdeauna. Regele Poloniei Ian
Sobieskii, care a participat in lupta de
la Hotin, a pdtruns in anul acesta In
Moldova, probabil, cu scopul ca sA o
smulga din mana Turcilor, i pustiind-o,

a pus mana pe orau114. In curAnd,

Ina Ian Sobieskii a trebuit sa Ora-

seac'd capitala Moldovei, i Impreund

cu el a plecat In Polonia i Dosoftei.


La intrebarea, ce a silit pe Dusoftei
sa pldce In Polonia, parerite In vtatilor
romani se Imprtesc. Unii din ei cred,
c'. Ian Sobleskii deprtandu-se din 14,

a luat cu sine i moa0ele sf. loan de


..;

I) In Vietele Sfintilor [Proloager, tipArite de

Dosoftei in 1682 1E86 cum am vAzut, se gOseste


descrierea vincleArei_lui prin mom.tele lavrei Pe-

cersca din Kiev, la 9 Iunie. N. lorga, vlst. lit, rel.


a RomAnilor" pag. 199.

www.dacoromanica.ro

90

la Suceava, vechiul patron al Moldovei si a silit prin aceasta si pe Dosoftei

s piece cu dasul. N. lorga crede, a


Dosoftei, simpatizad pe Poioni, a
primit cu bucurie pe Jan Sobieskii ca
pe izbAvitorul Moldovei de Turci, si

,cad regele polon a trebuit sd se intoarca In Polonia, Dosoftei tem2indu-se

de persecutiUni din partea dusmanilor


Polonilor, a pArAsit de butA voie lash,
ludnd cu sine si moastele SI. loan din
Suceava, odoarele bisericesti si actele
mitropoliei '). N. lorga Isi Intemeiazd
pArerea sa pe spusele a doi cronicari
moldoveni contimporani: Niculae Costin

si Neculcea. Constantin Cantemir, bunicul satiricului rus, suindu-se pe tronul


moldovean In 1685 a comunicat aces-

tor crinicari cele ce urmeazA. Dup


ce Dosoftei la cererea lui Constantin
Cantemir le a se intoarce cu sfintele
1) N. lorga, op. cit. pag. 181. Citate din Niculcea
Letopisete 11 pag. 35, 233; Index Zolkieviensis, in
Candela" pe 1885, pag. 98. Tot de pgrerea aceasta
este si A. D. Xenopol, 1st. Rom. t. VIII. pag. 183.

www.dacoromanica.ro

gr

moaste in Iasi, a refuzat sa Indeplineasc .aceasta. Constantin Cantemir


s'a adresat atre patriarhul Irusalimului

Dosoftei cu rugaciunea de a da anatemei pe fugar si hotul, care. a furat


moasteie moldovene, pe mitropolitul
Dosoftei'). Cu toate c aceasta stire
nu poate fi supus nnuelei, totusi mai
avem si alte stiri, cari contrazic pe
cea dinti i cari sunt luate din alte
izvoare. Cunoscutui invtat moldovean
de la &MI-situ] veacului XVII si Trice-

putul celui de al XVIII, Dimitrie Cantemir 2), fiind aliatul lui Petru cel Mare

i supus rus, In Descrierea vietei tatAlui sgu Constantin" spune, c mitro-

politul Dosoftei a fost dus cu sila din


Moldova3). Din aceste doua izvoare,
N. lorga, op. cit. pag. 181.
El a lAsat si alte lucrAri, editate de Academia

romAnA : 1) lstoria imperiului Otoman, 2) Descriptio

Moldaviae, 3) Vita Constantin Cantemirii, 4) Hronicul

vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor, 5) Divanul


altele.
Op. Dimitrie Cantomir : Vita Constantini Cantemirii, Bucuresti, 1883, pe pag. 44 gAsim urmAtoarele: ..nam totam urbem incenaio dedit, et

www.dacoromanica.ro

92

cel mai demn de credint, la prima


vedere, pare cd este .tirea dat de
cei doi cronicari Nicolae Costin i Niculcea, cari se Intemeiazd pe cuvintele
proprii ale lui Constantin Cantemir,
fostul domn al Moldovei, in momentul

and Dosoftei a trebuit sd pArdseascd

la0.

Noi, Insd, avem alte date, cari ne


pleaa ctre comunicarea lui Dimitrie
Cantemir. Dosoftei. care toatd viata
lui a fost dedicat intereselor ortodoxiei,

care a tradus un intreg ir de lucrdri


polemice, indreptate contra catolicismului, un duvnan Infocat al unitilor,

dup cum se vede din cererea

lui,

trimisd patriarhului loachim contra episcOpului Iosif -Sumleanskii, din motivele punctelor sale de vedere nu pumonasteria combusSit, Poloni et sacra vasa sunt

depraedati, interim et reliquias Sancti loannis novi,


magno cum gemmarum nretiosarum aliarumque argentearttm aurearumque cuppellectilium secum abstulit, et ipsum metropolitam impium militum facinus
coram exprobrantem, et elementiam praecantem,
secum captivum, ducere iussita.

www.dacoromanica.ro

93

tea sa simpatizeze pe Poloni. Polonii,


cari luptasera nu de putfne ori contra
Turcilor se gandeau sa puna mana pe
Moldova si adesea Isi indreptau armete lor contra Insusi Romanilor. Dosoftei chiar clad ar fi si fost fugar
din Polonia nu putea sa snfere aceste
fapte ale Polonio;. In declaratiile sale

date la Kiev, el da cea mai proasta

relatiune despre Poloni : Ei obijduesc


pe Romijni, si nu pot sei creadei Polonilor pentrucei ei sunt owneni reii si
nu p3tern sci credein in cuvintele lor,
ceici say' nestatomici". 1) Chiar daca

aceasta declaratie are un caracter de

siluire, tottii este mult adevar IntrInsa.


Noi, Insa, gasim si alte marturii mult
mai Intemeiate. La una din scrisorile
hatmatiului Mazepa ctre Petru cel
Mare de, la 1700 este anexata scrisoarea unui oarecare ieromonah Adrian,

care Impreuna cu Dosoftei a parsit


lasii In 1686 si a trait In Polonia.- In
1) Anexa 6-a.

www.dacoromanica.ro

94

aceastd scriSoare se expune istoria


pArAsirei Moldovei de cgtre Dosoftei:

a sosit regele" se zice ad," Cu o,as-

tea sa polon In p mantul moldovenesc


ludnd moaVele
In targul
sfantului marelai mucenic loan din Suceava, din la,Fi ne-a dus 'In Polonia" ')
De aici se vede. ciar, c Dosoftei

a pArAsit la0 nu dup propria lui

dorint5. Aceast pArere este confirmatd

de foarte multe indicatiuni cu privire


la -sArAcia lui din Polonia despre care

adesea ,e1 Insqi vorbete In scrisorile


sale ctre tari i ierarhi. 2) In aceste
scrisori el vorbete foarte adesea des-

pre srcia sa din strintate" despre petrecerea sa In scdrbe". In ma-

nuscrisul din catedrala Sf. Sofia din


Kiev gsim urmatoarea notit : In orazl Stryj, fiind In lung rbdare
deprtatd streintate ande trdesc smerit
Anexa 5-a

Cele mai de seaml scrisori, dupA pArerea

mea, sunt puse In anexele lucrArei de fatA.

www.dacoromanica.ro

95

pentru pgcatele mete") In acelas manuscris, In fata textului, unde se vorbeste despre suferintele Mkituitorului,
gdsim o asemenea expresiune neterminatd a lid Dosoftei : gandindu-m
eu pet ccitosul la prigonirea de acuml.
Mai Inainte am artat spusele unuia
dintre oamenii trimesi de Dosoftei In
Moscova pentru mild in care se vor-

beste despre dorinta lui Dooftei de


a veni din Polonia in patria sa, in

Suceava". Toate aceste argumente v-or-

besc despre starea neliberd a lui Dosoftei luat sub acoperAmIntul regelui
polon. Este adevdrat, cd Intruna din
scrisoPile lui atre tarii loan Alexei si
Petru Alexei gdsim o indicatiune nelmuritd, care ne sopteste despre alte
motive, cari au silit pe Dosoftei sd
pkseascd IVIoldova. Eu smeritul mitropolit de Suceava land in depeirtare
1) Manuscrisul bibliotecei catedrei Sf. Sofia, No.

161 (38) f. 362.

2) lbidem:

www.dacoromanica.ro

93

de pameintal meu cu stantul marele


mucenic al lui Hristos loan si ca toatet

averea biseric,easca a sfintei noastre


mitropolii di' Suceava Cu o parte din
fratii din cler, cari au m.ai scpat din
Moldova de sabia pustiirei si de mania
ostilor dusrnane ; acum petrecem In

orasul nostru Stryi si asteptam panel.


se va lini.,sti pmntul si atunci vom
lua Ingeduire &I ne tntoarcem ca total

ce avem .cu noi si ca sfantul marele


mucenic loan In patria noastret tn orasul

Suceava, jefult si pustiit de deasa cal-

care a Agarenilor, de siluire si de


grele nenorociri". ') Totusi nu avem

dreptul sd credem In aceasta scrisoare


pentru urmtoarele motives Intai, pentru
cd aceasta scrisoare stA In contradictie
cu mArturiile aduse rnai susy al doilea,

pentru CA' In aceast scrisoare se vor-

beste despre necesitatea de a lua de


la cineva IngAduire, probabil, dela rege,

al treilea Dosoftei, dacA nu ar fi fost


1) Arhiva Ministerului de externe, bAfaceriie grecesti" No. 11, vez i anexa 7-a.

www.dacoromanica.ro

97

retinut, ar fi putut trece in Rusia. unde


judecand dupd legatiffile lui cu Kievul
Moscova, ar. fi putut atta o foarte
frumoasa primire. Aceasta se poate

explica de team ca nu cumva scri-

soarea lui sa cada In mainile guvernului polon, fapt care ar fi Thrait


mai mult situatia lui. Dosoftei nu odata
aruncd valul. tacerei asupra motivelor
ederei lui in Poionia. Aa de pilda :
in nici o scrisoare, adresata mitropolitului Varlaam Iasinskii, Dosoftei nu
spune nimic despre motivele, cari l-au
fdc-ut s pdraseasca Moldova. Probabil,
Ca' transmitea despre aceasta oral prin

trimqi de el acolo. Intr'una

din scrisorfle sale, vorbind despre traducerile sale, Dosoftei adaoga:


Pa mai spone, de este ca pollu(er, si
cinstitul i 'sfintitul de curernd ieromoprin care transmite
nahul leraclie",
scrisoarea. In fine, noi mai gasim

alt dovada, care ne pare cea mai

tare. In anul 1709, arhimandritul dela


t) Manuscrisul catedrelai Sf. Sofia No. 161 (38)

pag 182.

www.dacoromanica.ro

98

Roman, Pahomie, nepotul lui Dosoftei,

se adreseaz cu o cerere cAtre Petru


cei Mar ca s intervie pentru Intoarcerea moasteior Sf. loan -din Suceava.
In aceast cerere citim : Mei Malin
Luminatiei tale Pripcireitsti, eu nevred-

nicul arhimandrit din pdmntal Moldovei, ....care. este past& de' regele
Sobieskii, ce_ne-a luat moastele Sf. loan
ce! Nou din Suceava si pe mitropolitul,
unchiul mea Dosoftei, mi bail. luat pri-

zonier pe care, I-a aruncat In tema ta


si ss,a sti7s lg acea suferintd" ').
Regele polon a fixat lui D,osoftei
ca loc de domiciliu orasul Zolki6v,2) nu
departe de Lemberg, sau mai birre\zis,
I-a inchis In castelul su din locali-

tatea Stryj,3) care se afla nu departe


de Lemberg. Pentru Dosoftei se Incep
zile de sracie si nenorociri. Este foarte

Arhiva principalA a Min. Externe din Moscova;

Afacerile moldovene$i" No. 7.


La nord de Lemberg pe oseaua LembergRawa Ruska.

Aceasta se vede din scrisorile lui Dosoftei i


din manuscrisul bibliotecei catedralei Sf. Sofia,
No. 161 (38) fi. 267, 283, 580, 748, la sud de Lemberg pe oseua Sokolniki-Mikolajow-Stryj.

www.dacoromanica.ro

99

posibil ca sa nu fi avut putinta sg


comunice despre suferintele sale. Prima
scrisoare cu cererea de ajutor cgtr

tarii rusi din Moscova a fost scris


de Dosoftei la 23 Noembrie 1688')
comunicgnd despte locul domiciliului

ELI, Dosoftei cerea : lar acurn ne


rugnz cu urnilitd smerenia noastrd
Prea Lumingtului si de Dumnezeu ln-4
cununatei imprdtiei tale ca s ne milui(i

si s ne trimeteli ajutor de mild si.


b3ni". Scrisoarea a fogt trimesd de
ierodiaponul loan din mIngstirea mos-

covit Donskii". Nu avem stire cum


s'au refexit. tarii moscoviti fatd de
aceastg scrisoare; probabil, ca cererea
lui Dosoftei a fost Indeplinitg, fiinq cg

la 27 lanuar 1690, Dosoftei se adres-eazg din not! 0i-re tarii Petru Alexei

si loan Alexei cu o scrisoare Insotit


si Cu o particicg din moastele Sf. loan
Persul.2) La 12 Mai, acelas an, 1690,
1) Anexa 7-a.
2 Arhiva princinall a Min. Externe din Moscova:,

Afacelile grece0" No 11, tipAritl

la S. Dr4-

gomir Contributia.,." pag. 141.

www.dacoromanica.ro

100

loan si Petru au trimes din Moscova


o scrisoare mitropolitului Dosoftei In
care i se comunicd despre primirea
mostelor si cd i. se trimete acum

prin noul sfintit in rapt nostra 1mpdreitesc Moscova iereul Iona, bani o
sutei de ruble, iar (le, nutropolite, prea
istinte rugeitorule de Dumnezeu darul
nostril impeirte'sc pe care-I vei primi
dela acest iereu"). Dupd cum se vede,
din scrisoarea boerului Mihai Romodanovskii, loan a venit la Moscova
sd multumeascd Impdratilor Moscovei
In numele lui Dosoftei'. In anul de a-

ctin' 199,citim In aceastd scrisoare,

a trimes ctre noi la ambasada orditielor


Prea stintitul Varlaam, mitropolitul Kievului, Galitiei si al Rusiei Mici pe un dlugdr, si noi oameni( vostrii am poruncit sd-I Intrebe, si la Intrebare ne,-a

spus, cd-1 cheam lona trimis din orasul 'Stryj de cdtre mitFopolitul de
Suceava Dosoftei cdtre voi, mare Domn,
1) Afacerile grece0i No. 25.

www.dacoromanica.ro

101

o scrisoare de mul(umire". In

adevdr, la acela$ dosar este anexatd

In Arhiva principald a Ministerului de


Externe $i scrisoarea de multumire a
lui Dosoftei ').
Aproape In acela$ tiMp, Dosoftei

s'a adresat dupd mil

cdtre patri-

arbul Moscovei, loachim. In actele Ar-

hive' nu se gseste scrisoare lui Dosoftei, dar gsim rdspunsul lui loachim
-cererea lui Dosoftei, scrisd In Octom-

brie 1689, In care loachim i exprimd


compAtimirea pentru nenorocirea, care

a ajuns pe Dosoftei si-1 In$tiinteazd


despre trimiterea a 50 ruble prin a-celas lona2).

La banii primiti de Dosoftei din


partea tarilor moscoviti $i de la pa-L
triarh nu trebuie s privim ca la un
fel de mild sau binefacere din partea
lor. Dosoftei dupd cum vom vedea
Mai jos,, a adus un mare serviciu biAfacerile greceti", publicat la S. Dragomir,
op. cit. pag. 147.
Vezi anexa 8-a.

www.dacoromanica.ro

102

sericei i literaturei ruse. El se ocupa


In chip activ cu traducerea de crti
pe care le trimete la Moscova pentru
a fi tiprite. Fr Indoiala, numai astfel se intelege largul ajufor material,

pentru acea vreme, dat lui Dosaei


din partea guvernului moscovit. Nu

fr Ingaduirea guvernului moscovit,


probabil, Dosoftei trimete In Rusia pe
acelasi calugar lona In tovaraia a dou slugi pentru o colecta de bani, In ar-

mandu-i Cu o adres cdtre crestinii

ortodoxi de pretutindinea").
Cu cereri de ajutor In bani, Dosoftei
se adresa i persoanelor particulare,
astfel ni s'a pastrat o scriso are catre Dosoftei a diacului moscovit Emilian Ucraintev, In care cel din urma multumete

pentru blagoslovenia data lui de catre

pentru scrierea sf. Peirintin. In sfarit mai amintim Inca


Dosoftei

despre o scrisoare a lui Dosoftei In


care recomand cuviosildr
prea
huninatilor nobili de Hristos iubitor"
Afaceri1e grece0" No. 2.

lbidem, vezi S. Dragomir, op. cit pag. 1E4.

www.dacoromanica.ro

103

pe un oarecare arhimandrit Laurentiu,


trimis, probabil, In 1693 in Imp'ArAtia
IVIoscoveil). Pe lngA aceste scrisori,
cari zugrAvesc, mai cu searnA, starea
de sArAcie a lui Dosoftei, In Polonia
s'a mai pAstiat frica cateva scrisori
notite importante In ceia ce privqte
schitarea activittii lui ca literat i tra-

ducAtor. Ne vom ocupa de dnsele


atunci cnd ne vom ocu7a Cu activitatea lui eArturAreascA.

CAPITOLU L VII
Chestiunea timpului i locului mortal mitropolitului Dosoftel. Versiunea, ca Dosoftel a fost
episcop de Azov.

In tot timpul ederei silite In Polonia,


Dosoftei, dupA cum am vAzut, se frmanta cu sufletul i cAuta fel i chip

sA se Intoard in Moldova lui. Soarta


InsA nu i-a trigAduit Intruparea acestui
Vis dor,it. Dosoftei moare In Zolkiew la
13 Decembre 1694. Ultimile lui tradu1] Afacerile gremti" No. 20.

www.dacoromanica.ro

104

ceri se referd la sfarsitul anului 1693 1)...


Dosoftei a muncit la traducen i de artf

pang In clipa mortii sale.

In literatura stintifick pan In ultimul

timp, insd, a stdpanit pdrerea, cd Dosoftei imediat dupd ce s'a asezat in


Polonia, s'a mutat cu domiciliul ski
In Moscova, unde s'a aranjat duprecomandqia compatriotului sdu Nicolae
Milescu Spdtaru2)., Aici, a trdit pand la

numirea sa de episcop al Azovului,

adicd pand la 1703. Unii Invdtati presupun, cd In acest an a plecat la Azov,


de unde s'a intors In Moscova Inaintea
campaniei dela Prtit din 17113), unde
muri in acele4 an. Altii socotesc,

el se enumarA a episcop de Azov,

In acest an el a facut i traducerea cartel


Pravilele si poruncile" din biblioteca catedralei
sf. Sofia, No. 232 (61) si Cuvantarea lui loan Zlataust despre moarte", dupa un alt manuscris -al
aceleiasi biblioteci, No. 161 (38), dupa care gasim
data de 1 Mak 1693, ft 748.
En. Arserite, op, cit. pag. 53; A. I. Sobolevskii

Literatura tradusa a Rusiei moscovite din veacul


XIV-XVII, S. Petersburg, 1903, pag. 301. I. Bianu,

Psaltirea in verstui" p. VIII.

Historya Nowozytna przez Tadeusza Korzona,.


1903, pp. 343-34 cu o schita a campuitii de lupta

(N. Tr).

www.dacoromanica.ro

105

blind In Moscova pftria la moartea sa


care a avut loc In .1711'). Tocmai In
vremea din urmA InvROW] romAn Sil-

viu Dragomir a ridicat din nou chestiunea despre timpul i locul mortii
lui Dosoftei, si pe temeiul noilor date
dobAndite de el, stabileste mai exact
anul si locul mortii mitropolitului Dosoftei2). El dovedeste, Ca' Dosoftei nu
a fost nici ()data episcop la Azov, ci
a murit In Decembre In 1694 In Zolkiew. Verificnd aceste date m am canvins de dreptatea sus numitului InvAtat.
In Arhiva principalA a Ministerului

de Externe din Moscova, In crtile,


uncle sunt insemnate intrriLa

qirik" din Moscova a chiar celor


mai neInsemnate persoane, IncepAnd
dela 1680 pand la 1700, IntAlnim numele lui Dosoftei. Venirea lui Dosoftei
la Moscova, a acestui om, care ocupa
o asa situatie InaltA, a omului care sta
Ep. Arsenie. Ibidem. A. D."Xenopol, 1st. rom.
-vol. VIII, pag. 183.
Revista Convorbiri literare", 1911, No. 10 pg.
1131-1143.

www.dacoromanica.ro

106

asa de aproape de sferile oficiale rusenu a putut sa ram and neobservat. Silviu
Dragomir tagadueste faptul vizitrei

Moscovei de catre Dosoftei, bazandu-se pe aceia. cA Dosoftei a trimis


de trei ori la Mosdova pe monahul
lona dupa milA, lucru de care nu ar
fi fost nevoe daca insusi Dosoftei veilea la Moscova. Ni se pare, ca regis-

trele intrd rilor" si qirilor" nu sunt


de acord cu aceasta parere.
Tot In arhiva aceasta s'a pstrat

scrisoarea hatmanului Mazepa, despre

care am amintit mai sus, catre Petru

cel mare, trimis din Baturin, la 29 De-

cembre 1700 In cate -.comunic cA f


s'a prezentat un calug& dela moastele
sf. mucenic loan cel Nou din Suceava"

si i-a dat o scrisoare In care roaga

ca sa fie lsat a merge la Moscoval).


Mazepa, neavand permisiunea data de
tar pentru aceasta, l-a retinut In Bo-

1] Arhiva principal a Minist. Externa, Afacerile.


mo1dovenet1", No. 6.

www.dacoromanica.ro

107

turin, iar adresa monahului Inpreund


cu scrisoarea sa a trimis-o la biroul
consular'. In aceastd adresd i se transmite istoria prinderei lui Dosoftei,
.ducerea lui In -Polonig.
ne-a dat
(Regele Poloniei) trelim", se zice
aci,
in orasul Stryj ci am trait noi
in acest ora. 8 ani, dupe' pbrunca milei lui regale, i a trait de tericita amintire parintele mill-01)01d in mare lip-

sa ,Fi carba
nu avea catre cine intunde milmile", mai departe ni se comunicdp cd Dosoftei s'a adresat Care
Petru cel mare prin monahul lona,

cu rugdciunea de a-i da ajutor, clupd


care Dosoftei a primit -ajutor de trei
*i in curand a murit, sFi din clipita and s'a pristavit de fericitel amin tire prea sfiintitul mitro polit, a tre-

cut 6 am, la 13 Decembre 9.


Prin urmare, dacd ludm In consideratiune timpul trimeterei scrisoarei
1) Anexa 10-a.

www.dacoromanica.ro

108

de catre Mazepa, 29 Decembre 1700,.


Dosoftei a murit la 13 Decembre 1694,

Aceasta data primeste o confirmare


indirect si prin cele ce urmtazd. Monahul comunica, cd ei au trait cu DoSoftei pe langa moastele Sf. Iban deSuceava 8 ani, si cum Dosoftei a parsit Moldova In toamna anului 1686,
prta la anul mortii lui, adic pana

la Decembre 1694, a trecut 8 ani si


ceva. Indicatiunea asupra mortii lut
Dosoftei, In Zolkiew mai aver]

Tried

Intr'unul din manuscrisele bibliotecii

Sf. Sofia din Kiev cu No. 232 (61).


Acest manuscris este o traducere a
lui Dosoftei Intitulata: Pravilele sau
poruncile sfintilor Apostoli", unde copistul, probabil, un tank co'ntemporan al lui Dosoftei. (manuscrisul
se refera catre sfarsitul veacului al
17-lea,
18-lea,

Si Inc eputul veacului al

(zice Intre altele : Omer"citorul acestei ccirti, este prea sfinPa Dosoftei, mitropolitul ortodolz de
www.dacoromanica.ro

109

Suceava. Mul(i povestesc bine despre


el, di ne pdrsind moastele sfntului

marelui mucenic al lui Hristos loan


ce! Non din Suceava, vietui pe Mngcl
sfintele lui moaste pernd la sfarsitul
sciu, trudiniu-se, si seirguindu-se spre
Intdrirea evlaviei. Cartea aceasta este
lineirturia sfintelor lui luerclei. Si aiormi
Cu pace tntru Domnul In Zolkiew si fu
Ingropat tot acolo pe 11n,gei moastel
mucenicului"').

Din tot ce am artat pan acum


urmeaza, ca prerea, expusa, pare-se,
perrtru prima data de P. Stroev i
ponfirmata pana in ultimul timp, ca
Dqsoftei a murit in Moscova, ca episcop de Azov cade. Cu toate ca aceasta
prere are oarecare temei real. Ideea
despre moartea lui.Dosoftei In Moscoxa poate sa fi izvorat din faptul
gasirei manuscriselor lui prin biblioFoaib. 168 verso.

P. Stroev Listele ierarhilor si rnAnstirilor


bisericei ruse", S. Petersburg, 1877, pag. 491.

www.dacoromanica.ro

110

tecile din Moscova. ,In cela ce priveste traditia, care .confirma cq tarie,

c Dosoftei a fost episcop sau mitropolit de Azov, dupa parerea noastra,

poate s se explice astfel. Din corespondenta enumarata a lui Dosoftel cu


tarii Moscoviti i cu patriarhul rees
c guvernul de la Moscova se referea
fata de Dosoftei cu foarte mare atentiurre. Petru cel Mare a poruncit de
trei ori c s dea lui Dosoftei prin
omul sat, de Incredere, monahul lona,
sume, dup vremea aceia, destul de
Insetinate. Aceasta largitate a lui Petru, care, In general, se pprta cu clerul foarte neprietenos, poate, sa .se

explice numai prin aceia a el avea

anumite intentiuni cu Dosoftei. Ultimii

ani ai vietei lui Dosoftei coincid tocmai c pregatirea lui Petru pentru
luarea Azovului. Este foarte posibil
ca Petru cel 3.1are, care pretuia cultura lui Dosoftei sa-i fi fagaduit talentatului mitropolit In azul tin& UM-

panii cu succes Catedra de la Azov.


www.dacoromanica.ro

III
CAPITOLUL VIII
Activitatea drturArease5 a lui Do3oftel In
Moldova. Psaltirea In versurl. Traducer!le si
editurile lul in Moldova.

Trecand la activitatea carturareasca


a lui Dosoftei, trebufe s spunem,

acest mare mitropolit se deosibete

de contimporand sai printr'o larga cultura. Stirile pastrate despre el, Il arata

ca pe o persoan mWer In ale cart& i ca pe un om, In general, foafte


cult, care impresiona pe toti cei din
jurul sat]. In scrisoarea de la 16 Decembrie 1679, patriarhul Ioachim com-

para pe Dosoftei dupa cunoVinte cu


iar dupa intelepciune cu Solomon. Cronicarul Niculcea (Letopisete
Il p. 233) descrie personalitatea lui

Dosoftei astfel: multe lirnbt


lineVe, latineVe., slovinege

eli-

i alte" .1)

1] N. lora: Is& 1:t. rel." pag. 182, citatul din


Neculcea : Letopisete" 11, p. 233.

www.dacoromanica.ro

112

Vestea despre el trecuse dincolo de


hotarele Alotdovei, dupd cum vedem
aceasta din mdrturia copistului sdu In
Pravilele sau poruncile" care necunoscAnd personal pe Dosoftei, vorbeste despre el, CA multi povestesc
bine despre
Dup toatd dreptatea, Dosoftei era

cunoscut intre contimporanii si ca


un om, care In tot timpul lungei sale
vieti s a ocupat cu cartea, autAnd

dea o at mai mare desvoltare

raturei bisericesti si limbei nationale,


aceasta pe de o parte, iar pe de alta,
s'a ocupat Cu chestiunile dogmatice,
cari frIrridritau pe vrernea aceia Rusia
moscovltd. Pentru ateasta si activitatea lui literard se imparte In douif perioade bine distincte : Period& rorneuzesc pnd la 1686, adied pAnd

In vremea cnd a trebuit sa


seasca Moldova, si periolul rus, de

la 1686 And la sfdrsitul vietei sale,


CAnd interesele lui iterare s'au unit
Cu interesele iterare ale literaturei ruse.
www.dacoromanica.ro

113

Lucrdri .originale a scris destul de pu-

tine. Activitatea lui In Moldova s'a


exprimat mai mult prin traducen i In

limba romand si In tipdrirea unui In-

treg sir de cdrti, mai cu seama, de

serviciu bisericesc. Dosoftei nu ne-a


ldsat cdrti Cu caracter omiletic, predici. Aceast trAsAtur de deosebire
intre el si reprezentantii literaturei bisericesti din sud-vestul Rusiei se vede
de la prima arunatura de ochi, pe and

la cei din urrna se Intalneste un nu-

mdr destul de mare de lucraricu carac-

ter omiletic, la cel dintai nu-1 aflarn.


Poate c'd el nu gdsia Inteansul talentul oratorului pentru care se cerea
anumite calitdti. Poseda Insd 'clarul
poetic ca si colegii sdi din sud-vestul
rus, era InpAtimit de stihul silabic, pe
atunci In curs; hecunoscut la Romani, de aici se vede, ca era un sigur
reprezentant al scoalei polone, sau al
celei din sud-vestul Rusiei. Toat, editurile lui Dosoftei sunt InbogAtite Cu
Intinse prefete dupa modelul celor din
www.dacoromanica.ro

114

sud-vestul rus de pe acea vreme. Caracterul, directiunea si cuprinsal lor

seamna foarte mult cu cele despre


cal-6 vorbiram mai sus. Dosoftei tp-

temeiaza prefe;ele sale mai mult pe


sfanta Scriptura, pe cand cei din sudvestul Rusiei dovedesc o mai adanc
cunostinta in literatura clasica profana.

Cea mai oe seama lucrare pentra

istoria literaturei religioase este, de

sigur, Psaltirea In versuri '). Poate

CA aceasta lucrare este' unica In felul ski

e
In intregul Rasarit. Aparitia,un ei asmenea Psaltiri In Rusia, a fui Simion

Polotkii, se refera la o vreme mai


tarzie, si anume la anul 1678, dar a
fost tiparita abia in 16802), cand
Psaltirea lui Dosoftei era deja tipa11 Reeditata i:lupl. menuscrisul-original ,si editia
din 1673 de prof. 1 Bianu : Psaltirea in versuri
intocmita de Dosoftei", Bucuresti 1837, editia Acadentiei romane. Vez, deasemenea, J. Bianu si N.
Hodos: Bibliografia romaneascA veche" pp 209
214. N. lorga : st. lit. religioase, pp. 187-195.
2) L. N. Maicov: Schite dii istoria literature,
veacurilor XVIIXVIII-lea", S. Petersburg 188g
pag. 97.

www.dacoromanica.ro

115

rit Ina In enul 1673, dar compus


mai Inainte. Am arAtat mai
sus, ck Dosoftei pand st-i procure
inc

tipografia, a fost silit sA-i tipareasca


lucrrile In Unievl Si Psaltirea ca pri-

ma carte tipdrita de el a fost impri-

mat In Uniev :. Titlul ei compect este,

cel ce urmeazA :, Psaltirea a (sfel)ntuhd Proroc David. Pre limba rumeineak al zeisa qi cu toatei cheltuiala
Prea luminatului infra Is. Hs. lo St3fan Petra Voevoda Domnul tri koldovei. Din s(fOntele scripturi a s(ti)nNor. printi dasceililot s(ti)ntei beserici, ca lungei osteneald In multi ai
drept socotitel ..si cercat prin s(fi)ntele

ci deaceia pre verpri tocmit


in clad ai foarte ca osdrdie mare, de
ciir(il

smeritul Dosoftei, mitropolitul de tata


Molclovei. In mndstirea Uniev s'a ti-

prit. Anii de la facerea lumei 7181

(ultimele cloud faze in slavoneVe2)".


Psa)tirea este editatA In ir pe 6+258
1) Unjejew or la vest de Vaqovia pe rau
Wa rta.

.t) Titlul este reprodus in editia4ui I. Bianu.

www.dacoromanica.ro

116

fije. Pe versul foaiei , de titlu este Inserata stema Moldovei (scutul, deasupra caruia se Incruciseaza o sable
O cada, Incununat cu o tiara ; In
mijlocul scutului
cbipul capului de

bou, cu o stea Intre coarne; pe la-

turile capului
soarele si luna, fcut
In stil renaisance" 1). Sub stema gasim urmdtoarele ,stihuri la luminatul
gherb a (ri Moldovei", cari, apartin,

probabil, lui Dosoftei :


Capul cel de bour de fiara vestita,

Samneaza puteare tarei nesmintita.


Pre cdtu-i de mace fiara si buiacd,
Coarnele'm Osuno la pamant fi pleaca.
De pre chip sa vead bouarul cei plsce,
C'ar vrea i toata vremea sd stea tara'n4
[pace" 2)

Aceste versuri silabice de 12 silabe


amintesc foarte mult.versurile pe cari
le Intalnim

In

crtile tiparului din

sudul Rusiei. Dupa aceia, urmeaza o


Stema este reprodusa la 1. Bianu. Psaltirea

In versuri", Dag. 2.

1
Bianu: Psaltirea in versuri", pag. 2. Deasemenea 1. Bianu si N. liodos; Bibliografia romdneasca pag. 210.

www.dacoromanica.ro

117

Intinsd adresare ctre milostivul fi


prealuminatul Domn loan Duca Voe-

vod". Verbind despre puterea rugAciudespre insemnatatea ei pentru

nei,

om, Dosoftei zice : Pentr'aciaia ni s'a


prut smerenii noastre a hi lucru de
treabd $1 de folos spsenii tlcovenia
aceatii sfinte cdrti a sfntului proroc
David, cdria iaste plind de rug i
plind de tainele ciale mare a lui Dumne-

zdu, pentr'aceiaia cu multd trudd

vriame 'ndelungatd, precum am. putut


mai frumos, am tlcuit 'am scris precum au vrut Dumnezdu sd poatd trage
hiria omului cdtre cetitul ei"1.
be aceta, vedem de ce motive s'a condus Dosoftei, pundnd psaltirea In versuri. Ea fiind plind de o dispozitie poeticd,

i de un aolnc lirism, nu ,a 'putut

fi hccesibild pentru ori ce cetitor, nu ori-

cine a putut shrill $i tntelege valoarea


frumusetea ei. Dosoftei anume a volt
sd scoatd la iveald aceastd valoare,

aceste comori poetice ale psaltirei.


1) 1. Maim Psaltirea in versuri", pag. 4-5.

www.dacoromanica.ro

118

Mai departe Dosoftei Insereazd Cuvdnt cdtre cetitor", unde, cum am spus
mai sus, dd bare cari stiri din retoricd

Cu privire la intelegerea unor expresiuni poetice (pismitelnai" obicialnai"


inoscazaemdi" prienositelndi"). Lamurira acestor expresiuni este Insotin de pilde din sf. Scriptur. D osoftei face aceasta intmplAtor, lac a
editor& voe.Fte sd pdtruncrd in addncal acestei sfinte dirti").
In sfdrsit, urmeaz cdatdrile proorocului $i Impdratalui David). Ps alttrea
se desface In catizm?, cari la rand&

lor si ele se Impart In psalmi. Primul


stih al psalmului se da si in slavoneste,
de exempl u : Blajen Ind] ije ne ide na
sdvet necestivdh".) Vdscdia etasasiq

iaza(i" etc. Fiecare psalm este Insotit


de comentarii. uneori foarte amnuntite,
CUTri de pildd: ps. 28r50, 63, 86, 121.
La inceputul psalmului se aratd si me-

trul stihului si cantitatea silabelor lui.


1. Bianu Psaltirea in versuri ifIg. g
Inklem pag. 11.

www.dacoromanica.ro

119

Lucrarea lui Dosoftei cuprinde pe


toti cei 150 psalmi, cari formeazA psal-

tirea. . Cum am vAzut din prefatA,


ea este scrisel in curs de multi ani".
Psaltirea a fost tipArit4 In 1673, dar
judecnd dup manuscrisul original %
ea a fost compusA intre 1660 si 1670,

In periodul, cnd Dospftei era


episcop la Roman. Prof. de la Universitatea din Bucuresti I. Bianu, care a
reeditat-o In 1887 inzista destul de
amnuntit asupra tehnicei stihului lui
Dosoftei si ajunge la concluzia, ca
psaltirea lui Dosoftei este tompusd

adicA

sub influenta psaltirei rimate a poetului


polonez din veacul. XVI Jan Kochanows-

ki2), care, diva cum se stie, a influentat sj. asupra ,psaltirei lui Simeon
Polotki. Psaltirea lui Dosoftei este scrisd
In

versuri silabice de diferite metre


1)1. Bianu. op. cit. pg. XXXVI.

2) lbidem pg, hLVI. Jan Kochanowski 1530

1580 ; Psalterz Dawid6w, tip la Cracovia I5i9,


1-listorya literatury polskiej od czaqw najdawniej-

szych do konca wieku XIX przez Piotra Chmielowskego fas. V, V' p. 233 24 . tot aci vezi si
foaia de titlu a rsaLiri la pag. 245. (N.Tr.)

www.dacoromanica.ro

120

16 si(tn 6, 7, 8, 10, 12, 13, 14


labe). In acel metru este scrisd i
i

psaltirea lui Kochanowski Insui Dosoftei cid o indicatie indirectd asupra


originalului pe care-1 imiteazd. In comentariile la psalmul 63 zice: di asa
am citit la psaltirea ce lesascd slavineascei"). Dar i In privinta foimei,
Dosoftei nu urmeazd Intru totul pe Kochanowski. In psaltirea acestui din urmd se pot gasi metre foarte complicate, Imprumutate de la Horatius
i

Dante (din Divina Comedie"); Dosoftei se folosete de cele Inai simple

metre. CercetAtorii de mai tarziu dovedesc, cd asupra unor psalmi ai Itii


Dosoftei a influentat foarte puternic
stihul popular romn2). Dar imprumuMid de la Kochanowski forma, Dosoftei nu traduce psaltirea polonez, ci se
line de scrierile sfinte, si scrierile sfingar pdrin(i", mai bine zis, el urrndrete traduc'erea prozaic fdcutd de el
Ibidem p. 203.

N. torga. op. eit pg. 186.

www.dacoromanica.ro

121

din slavonete In romanqte i editat


de el In 1680.
Dosoftei se poarta destul de liber
Cu textul psaltirei : versurile ei sunt
uneori Intinse, alte ori i se de,sfigu-

reaza Ins4i intelesul. Astfel In ps. 52,


Dosoftei vorbete despre creOnisrn si
cietini1), despre cari, se Intelege, nici
nu poate fi vorba In psaltire. In multe
locuri ale psgltirei lui Dosoftei, cum
a aratat prof. N. Iorga, sunt aluziuni la
nenorocirea Moldovei din acea vreme, la

jugul turcesc 2). Ne posedand meritele


poetice ale psaltirei lui Jan Kochanowski
la lucrarea lui Dosoftei, cu toate a-

cest6a, are o important istorica mai


mare pentru Romani. Din punctul de
vedere estetic psaltirea Iui nu .cla cetitorului modern nimic nou, c u a
avut nici-o aplicare practica In tiserica
ortodoxa, neinfluentand asupra aparitiei

lucrad de felul acesta, sau


mai bine zis, ne creind o coala litevreunoi

Bianu, Op. cit. pag. 17.


N. lorga, Op. cit. pag. 187.

www.dacoromanica.ro

122

rara'). Ea, Insa, avea, se vede, un


lar. cerc de cetitori ; la ea nu rar se
adresa omul evlavios In clipele de Indoiala ea era accesibila ori carui roman ounoscator de carte. Ca dovada
a raspandirei ei printre Romani avem
psalmul 46, care !Ana In zilele noastre
se canta de copii la Craciun nu numai
in Romania, ci i In Basarabia influenta ei asupra poeziei Criciunului
Romanilor, s'a atins mai cu seama
asupra acelor locuri din psaltirea lui
Dosoftei, cari sunt scrise In metrul
poeziilor populare.
O Insemnatate si mai mare are
psaltirea lui Dosoftei pentru istoria
limbei romane. Aceasta a fc st prima
Incercare setioasa In creiarea versuri-

lor literare. Pana la Dosoftei npi Intalnim mici versuri ale lui Oreste !Vasrurel, mitropolitului Varlam ; versuri,
Literaturk romAneassA mai cunoaste incA 3
psaltiri rimate; cari au apArut dup Dosoftei, oplar

nici una nu este in legAturA cu psaltirea lui; I. Bisnu,


op. cit. pag. XXXIV.

Vezi anexa.

www.dacoromanica.ro

123

cari se puneau pe foile de titluri ale


cArtilor tipArite. Aparitia lor, se datoreste IntamplArei. Dosoftei este ce/
dinti, care a recunoscut limbei ro-

mftne dreptul de a imbrca In forma

versului Malta liricA poeticA a sufletului omenesc, cum este aceia a psaltirei.

DacA incercarea lui nu a reusit Intru


totul, dacd ea aminteste IncercAri de
acest fel ale secolului XVII-lea si prima

jumdtate a celui al XVIII In literatura


rusA, este greu sA Invinuim pe Dosoftei de aceasta.
La sfritul psaltirei lui David a pus
o poezie a cunoscutului cronicar molctovean, contimppran i prieten al lul
Dosoftei, care, poate, cum spune prof.
I. Bianu, a inspirat lui Dosoftei ideea
de a pune lu versuri psaltirea 1). Titlul
podiei lui Miron, Costin este urmd-

torul: Tvorenie Mirona precestnago


Dvornica Velicago mjniei zemli"2),
(Compunerea lui Miron, prea cinstitulai
1) 1. Bianu : Op. cit. pag.
Itidem pag. 515.

www.dacoromanica.ro

124

marelui dvornic al (drei de jos). Cor-

pul poeziei MO este scris In roma-neste Intr'un vers silabic de 13 silabe.


Fa este foarte interesant5 dup cuprinsul s5u : In ea se vorbeste despre
originea romarfica a RomAnilor, despre
monumentele, cari mArturisesc despre
vochimea neamului moldovenesc.
In

ace/as an 1673 -si In aceiasi ti-

pografie dela Uniev, Dosoftei a mar

tiprit un Acatist al Maicii Domnului ' tradus In romAneste din sla-

voneste, dupa cum se vede In foaia


de titlu (In 4 pe 48 foi), Aici nu Int5inim -nici prefat si nici dedickie.

Probabil, cartea aceasta a fost tradusA

de pe vre-o editie din sudul Rusiei,


poate de pe editia lui Petru Movil5 din

1629') Titiul art& este urmAtorul

Precestniii acafist i moleben pres(fe)tiei


I) Titlul acestei editii coincide cu cel al editiei
Pr(e)c(es)tnli acafistd presladcomd

romanesti :

B(og)u Is. H(ristos)u pres(vie)tiei B(ogoridi)ti i s(vea)t


(o)mu

ierarhu Nicohe i ptycia(e)a sp(asi)t(e)ndea

m(o)tbd. probabit, Dosoftei 'a extras de aici numai


acatistul Sf. Fecioare. Despre editia de Kiev. vezi
I. Carataev, op. cit pag. 407.

www.dacoromanica.ro

125

B(ogorodi) fi, canon voscresen i prociea


sp(asi)telndea molbd c G(ospo)du
n(a).Femu Is, Hr(is)ta"; "(Preacinstitul
acatist i ruga pentra Preasfa'nta
Neisceitoare de Dumnezed, canonul
celelalte rugeiciuni mntuitnvierei

toare ceitre Domnul nostru Is. Hristos, tllmeicitei de pre limba slavoneascei pe limba rumeineascel trudoliubiem i tgeaniem Preos(vea)gennago
Kir G(ospodi)na o(t)fa Dosifea, Mitropolita Suceavscago i vseea Moldavskia
zemlea. V monas/ira Unevscom, typom

izobrazisea, roc 1673", (...prin


$i grija Preasfiafitului Domnului Doma
peirintelui Dosoftei, Mitropolital Sucevei
# a Intregel Wei Moldova. In meinds-

tirea Uniev s'a inchipuit prin upar in


anal 1673.
Dnp

aceia, In activitatea- de editare

a lui Dosoftei soseste o Intrerupere,


care s'a continuat 'Ana la 1679, .faikul
se explica, probabil, prin lipsa tipografii la Iai prin vremea aceia. In 1679,
Dosoftei, probabil. a oranduit tipogra-

www.dacoromanica.ro

126

fia adusA de Vasile Lupu si a tipArit

Randuiala Liturghiei", tradusA de

el din limba greacA. lata-i ttlu


D(umne)zdiasca Liturghie acum
"inteii tiperritel ronzline$te tu multel oseirdie, sei 'nteleaga tog spa(a)senia
lui D(umne)zeiu cu tntreg ln(elles.
Tiparitu-s-au

la sffein)ta mitropolie

In Iqi, luna Mai In anul 7167').

Cartea este tipAritA In formatul de


8+36+49 file. Pe versul foaei. de
titlu se aflA stema Moldovei si aule
versuri pe care le IntAlnim si In Psiltirea de la 1673. In Cuvdnt ceitre tot
neamul romnesc" aflAm, ca aceastA
carte este tradusA din limba greacA
ea chtine proscomidia, liturghia sf.
loan OurA de aur, Vasile cel Mare si
Grigore Dialogul, la sfarsitulcArtei sunt
tipArite douA rugAciuni, dupA care gAsim

numele tipografului Vasile Stavnitkii2).

In 1680 Dosoftei tipAreste Psa1L Bianu i N. Hodo ,Bibliografia rom. veche'

pp. 222-295.

Ibidem, p. 225.

www.dacoromanica.ro

127

tirea cu text paralel : slavonesc si


rotnAnesc. Aceast, psaltire,

dupA

cum a lniurit ' stiinta romnpascA, A


slujit de original pentru psaltirea In
versuri a lui Dosoftei 1).
Titlul complect al psaltirei este urmdzorul

Psaltirea denteles a s(fOntuluf 1(n)peirat pror(o)c David tipdrita,tntru bl(ago)s(lo)vite z di& marii sale prea 1.7rifinatului intru Is. Hr. loan Duca Voevod cu mila lui D(umne)zeiu D(o)rnn
teiri Moldovei cu cheltueala metrii sale
.Fi cu poslu.sarda2) smerenii noastre
Dose& mitropolitul Sucevei, In tipar-

nip s(fi)ntei mitropolii In la$i,..,v liet


ot selz(dania) mir(a) 7188 (1680) (rnie)

s(e)a April 11 dni"').


Psaltirea-i tipArit In formatul 40 pe

3+212 file. Pe versul foaei de tidu


este stema Moldovei si acele versuri

I. I. Bianu, Psaltirea in versuria p. XII. Dease-

menea N. Icrrga, 1st lit. relig. p. 184.


foslupnie ascultare.
1. Bianu

pag. 24.

i N. Hod(1, Bibliografia rom. vech

www.dacoromanica.ro

128

casi In cartea precedentd. In prefata,


dedicata lui loan Duca Voevod, Dosoftei prin citate din cap. 14 epist.
ap. Pavel catre Corinteni, dovedeste
necesitatea traducerei s. ScriPturi In
limba unui neam si In particular In romaneste. Ca model de traducere In
limba romana din cea slavona dm In

anexe un mic fragment dup cartea


lui I. Bianu ').

In anul urmAtor 1681, Dosoftei a


tiparit In limba romana Molitfelnicul.
Prin vremea aceasta se avezase deja
tipografia trimesa lui din Ailoscova de
patriarhul loachim. Titlul Molitfelnicului este cel urmator :
M(o)I(i)te(1)nic dentles acumu
tiprit Intru bl(ago)sl(o)vite zalele
marii sale Prealuminatului Igtru Is.

1-Ir, loan Duca vaevoda, cu mila lui


D(umne)zeu Domn Orel Moldovei gu
cheltuiala marii sale, si cu poslusania
smereniei noastre Dosoftei mitropoli1) 1. Bianu i N. Hodo, Bibliografia rom. reche

p, 229.

www.dacoromanica.ro

129

tul Suceavii, In tiparnita s(fi)ntei Mitropohi In Iasi v liet ot sAz(da)nia


mira 7189 m(ie)s(ea)ta Mai 22 d(e)ni1).
Dupd cum vedem, se repetA titlul psal-

tirei din 1680, este pus numai un


alt an.
Molitfelnicul este tipArit In format

de 4 pe 4+155 file. Pe versul foaei


de titlu g'sim si aci sterna Moldovei

aceleasi versuri din editiile precedente. Dupd o mic'A prefatd In care


Dosoftei multumeste lui loan Duca
Voevod pentru ajutorul ce i I-a dat
la tipArirea acestei cArti, unneazA o
si

hronologie" In versuri interesantA a


Moldovei, comp usa dupd
cum vedem din aceiasi prefatd de
Dosoftei.

domnilor

Hronologia este scrisd intr'un stil


silabic de 12 silabe : In total sunt 136
stihuri. Ea se Incepe cu slAvirea domnilor Moldovei, In deobste, dupd care
se dA o scurtA caracteristicA pentru
fiecare din ei, deosebit, Incepand cu
1) lbidem p. 237.

www.dacoromanica.ro

130

eel dintAi domn din Maramure, cu


voevodul Drago (1288-1348) i se
terminA cu contimporanii lui Dosoftei.

Pe margini (nu totdeauna exact)

sunt Insemnati anii suirei pe tron,

ai mortei catorva din 'domni sau ai


celor mai Thsemnate evanimente. La

sfl*tul hronologiei Dosoftei ajiingdnd


cu stihurile pAtf aici", chiam binecuvantarea lui Dumnezeu asupra lui
loan Duca Voevod i asupra casei luil).

AceastA singur poezie profan a lui


Dosoftei a fost tipArit de el cu foarte
mid schimbAri In Paremiile" lui Ind
din 1683. Mai departe, In Molitfelnicul" sau mai -zis In Trebnicur din
1681 se expune rnduiala diferitelor
slujbe bisericeti ca: sfintirea lordanului",

sfintirea mid", logodna",

cununia" i rugdciuni la diferite intmplAri cum de pilda: femeei dup


trecere la 40 zile dela natere", pentru
vindecarea bantuelei diavolului" i altele.
1) lbidem pag. 268. Un mic fragment din hronologia in versuri vezi in anexA.

www.dacoromanica.ro

131

Dupd rugciunea pentru trimeterea


ploaei", gsim urmtoarea notd, care

arat, c aceast carte s'a tiprit

la

1674: Pis(al)u Ceteituea: Let 7182 luni


(23), G(ospo)di Is. 11(rist)e, s(d)ne
b(o)jii edinorodne edinoseigne o(t)tu s
s(vea)teism balm d(u)how mol(i)tvami
pr(e)c(is)tdea i pr(is)qod(ie)vi Mariea
netlienno tea rojdseea blagelea i bl(agosloyvenndea, pomilui mea griesnago Do-

sofeea tvoev raba. Amin").

La sfritul crtei este tiprit o


strof de 4 versuri In limba romn,
compus poate tot de Dosoftei .
Ionaco Bilevici ce-au pus nevo'ntA
ue-au adus tipare de Mosc Cu priintA,
De-ai Dutmezeu s'aib5. intea vietii cart'
SA se scrie 'n rAndul cu sfintii In
parte. Amin".2]

O altd lucrare de searnd a lui Do-

softei este Viata si faptele sfintilor" sau cum se mai nume*te Proloagele lui Dosoftei" sau Mineele mol-

dovene0".
I) Ibidem pg. 239.
Ibidem, pag. 259. Deasemenea I. Bogdan:
.0 scrisoare din 1679 emitr. Doso.ter pag. 490 In
Anale:e Acad. rom. II. t. XXXIV 1911 12.
2)

www.dacoromanica.ro

132

Arsenie episcopul de Pscov In luctarea amintit mai sus presupune, a


Mineele" lui Dosoftei nu reprezint
altceva cleat traducerea Mineelor".
Sf. Dimitrie dela Rostov '). Noi nu avem la Indemn Mineele lui Dosoftei

pentru a putea s le comparrn Cu


Mineele sf. Dimitrie dela Rostov, dar
putem s spunem In chip hotArtor,
-ca Dosoftei nu a putut s traducA Mineele lui Dimitrie dela Rostov pentru

a Dimitrie dela Rostov nici 'nu se


gndia la compunerea Mineelor" sale

and a qit din tipar lucrarea lui Do-

softei, cel putin primele ei volume. Sf.


Dimitrie dela Rostov a Inceput corn-

punerea Mineelor sale dup ce, prsind egumenia din mnstirea Baturin,

s'a wzat In 1684 In lavra Pecersi a

de la Kiev i a lucrat la ele cu Intreruperi pan la 17052) adicA le-a terminat dup o destul de IndelungatA
vreme dup moartea lui Dosoftei. Mil) Arsenie ep. op. cit. pag. 54.
2) I. A. Sleapkin : Sf. Diutitrie dala Rostov si

vretnea lui". S. Petersburg, 1891.

www.dacoromanica.ro

133

neele lui Dosoftei, Ins, au fost tiprite

intre anii 1682-1686.

Lucrarea lui Dosoftei se infAtiseazd


ca ceva Intreg, terminat: el cl vietile
sfintilor pentru fiecare zi a anului. Mi-nele sunt tipArite In folio, In 4 volume
(I. vol. Septembrie
Decembrie, p.
4 + 248 f.; II vol. Ianuarie
Februarie,

88 f.;

Ill vcl.

Martie

lunie, mai

mult de 125 f.; IV vol., numrul foilor


necunoscut). Titlul complect al Mineelor lui Dosoftei este urmtorul:
Viala .Fi petrecerea svintilor acum
lip drite, intru 61(ags1o)vite zlele prea
luminatului Infra Is Hr. loan Duca

Voevoda, at mila- lui D(u)m(ne)zau

(lomn teireii Moldovei $i Ucrainei

ca

porunca mrii sale $i ca posI4enia a


smereniei noastre a lui Dosoftei Mitropolitul Suceavei, ln tiparnita sv(Ontei
Mitropolii In la$i la care tiparqd ne-ou
agiutorit dela Mosc svanyia sa pariatele nostril patriarhul loachim. V gie)to dela lnceputul lumii 7190, m(ie)s(ea)ta Octovri 27 dni; dela na$te-

www.dacoromanica.ro

134

rea D(o)mn(u)lui i Ma' ntutorulenos-

tru Is. Hr. jet 1682.').


Pe versul foaei de titlu este sterna

Moldovei i cunoscutele versuri din


lucrArile precedente ale lui Dosoftei, la
care a mai adaogat Inca o strofa de patru versuri, In care se lauda Duca Voda.

La inceputul primului volum se afla


o lunga dedicatie domnului loan Duca
Voevod2).

In ea se vorbete despre

apropierea sfintilor de Dumnezeu, des-

pre invatatura ce se poate scoate din


viata lor, despre nevoia de a cinsti pe
sfinti i de a le ti viata. Pentru aceia,
continua Dosoftei si noi smeritut
rugeitor al mdriei tale, pe ce2t am stiutlimba rom neascei , ne-am trudit si te-am
tlmcit din limbile: greceascei fl slavoneascd tn cea romneasc ca to(l sa
tnfeleagei si s laude pe Dumnezu3)" ,

Putin mai jos, In prefata catre cetitor,

Dosoftei Inca data arata mai exact


originalul Mineelor sale. Sfnta carte
1) I. Bianu Ti N. Eloclog op. cit. pag. 240.

2). lbidem, pg 242-244.


3) Ibidem, pag. 243.

www.dacoromanica.ro

135

scoasd de pe grece$te i elenege (sic)


din cele 12 Minee ale sfintei biserici si
din crtile tnvdtdtorilor bisericei In limba

romand ca lungd stdruintd *i ca dic(ionare." ').

De aici se vede limpede, c izvorul Mineelor lui Dosofle sunt Mineele


greceVi i traducerile lor slavone Cu
cari Dosoftei, dupd toat probabilita-

tea, compara textul grecesc. Noi nu


avem putinta sa verificam gradul de

dependenta a traducerei lui Dosoftei


de originalele greceVi, dar, judecand

dupa prefat, se poate spune cu in-

credere, ca. lucrarea iui Dosoftei nu

este o simpl traducere, ci mai de


graba o compilatie, extras din crtile
greceti a tot ce a gasit i crezut Dosoftei mai de searna. 2). Ca0 psaltirea
in versuri 3, Mineele lui Dosoftei s'au

compus treptat, in curs de multi ani.


I) Ibidem, pag. 243.
2)- N. iorga, op. cit. p. 183.
-3) Am vazut, in c6lAtoria mea din Aug. 1918;
in biblioteca ManAs. Noului Neamt [Basarabia] un
exemplar minunat pAstrat Inteo legAturA cu Acatistul M. Domnului (N. Tr.)

www.dacoromanica.ro

136

Ia acei4 prefatA cAtre cetitor Dosoftei

spune, cd a Inceput sd compund vieti le sfintilor dui:id dorinta Domnului


Gheorghe Ghica, care stApAnia Mol-.

dova pe la 1657 ') adicd, Dosoftei a

compus aceastA lucrare In curs de'


25 ani.
Mica proportie a lucrArei lui Dosoftei re permite s credem, cd Mineele

lui nu au avut acel caracter enciclopedic, cum sunt Iiineele mitropolitului

Macarie sau ale sf. Dumitrie 'de la


Rostov. El a avut In vedere sd dea
rurrnei sale o citire instructivA In limba
ni ate

In volumul al Ill-lea, la finele lunei


lui Mai (f. 137) s'a tipArit urmAtoarea
notd ; Anna Doroficeovna Lietavova
Marsakova Staro-Dubovsca ocazala
pomosci pri napeceatand i sconcealast
v zemlie leasscoi v 7194 (Ana Doroficeovna. Letavova Marsakova Staro-

Dubovsca a ajutat la tipcirire si s'a


sfarsit in fara lesasca la 1685.2).
N. lorga, 1bidem.
1. Bianu *i Hodots. Ibidem pag. 246.

www.dacoromanica.ro

137

In 1683, Dosoftei tipdrWe Liturghia

In a doua editie, la sfdritul careia

adaoga cdteva rugdciuni. ') Din aceastd


editie s'a pdstrat numai nite mici
fragmente.
Dar, judecand dupa viftul", aso-

rndnator cu oriftul", cu care s'au tiprit carti In tipografia, adusd din Moscova i dupa semnatura lui Dosoftei,
invatatii romdni socotesc aceasta liturghie ca o nou editie. 2) Tot lui Dosoftei

i se atribuie editia unui Octoih", poate


neterminatd, din care ne-a ramas numai un mic fragment. 3).
In sfArW, In 1683, Dosoftei a mai

tiparit In romneVe Paremiile". 4).

Titlul crtei este cel care urmeaza :

,Parimiile preste an tipeirite ru po-

runca meirii sale prealuminatului intru

Is. Hs. loan Duca voevoda ca mila

Jul D(unme)zdu D(om)n ((d)rii MolI. Maria i N. Hodq. Bibliografia, vol. I pg.
262-263.
lbidem p. 262.
lbidem p. 263.
lbidem, pp. 253-269.

www.dacoromanica.ro

138

dovei fi Ucrainei ca poslwania smeritului Dosoftei mitropolitul, la tiparnifct-

teirckt) ce ne-au arad s(fin)fia sa parintele nostru fericit Ioachim, patriarhur


de slvita patrierFia a Moscului, m(i)1(o)stivul D(umne)zolu sit-1 bgago)-

s(lo)vascil. V liet 7191, mle(sea)( Oc.


7 dni".

Cartea este editat tu

40 pe-

4+3+38+139+56+4 foi, iar pe ver-

slil foaiei de titlu este stema Moldovei i stihurile obinuite In editiile iui
Dosoftei. Dup aceia urmeazA hronologia, domnilor Moldovei pomenita
mai sus, dupA care este tiparit textul
Paremiilor". Pe foaia 129 gAsim aceast notg, compusd de Dosoftei :
S(vea)tieipmu g(os)p(o)d(Onu loaId= Patriarhu tarscago grada Moscvi
i vseea Rosii velicoi i maloi i proceaia.
Stihi voloskiie", (Prea sfntului DOmn
loachim, patriarhul ora.Fului lmpreitesc

Moscova .FI al Intregei Rusi, 'tuve .Fi


mica i celelate. Versar! romiinep).
Redrn i noi tu Intregime aceastd po-

www.dacoromanica.ro

139

ezie, Cu srift" latin cum este tiparit


in editia Academiei romne :
,,Laudata s'alb direptul pomana.
In ceriu si pre lume fara de prighana,
Ca si dela Moscva luciaste lucoare,
Intinzand lungi raze i (si) bun nume supt soare
loachim Svintul, a svinta cetate
Acia 'mparatsca, de crestinatate
La dans pentru mila cine nazuiaste
Cu ovilit suflet, bine-1. daruiaste.
C-am natuit si noi la svinta lui fata
Priimitu-ne-au bine ruga cu duIceaja.
Din patriarsie datu-ne-au tipare,
Sufleteasca treaba si bine ne pare.
Dia-i Dumnazau parte, si-in ceriu sa luciasca
De-a randul cu svinfii si sa proslavasca. Amin.

Unii d;ntre Invtatii romni mai soco-

tesc pe Dosoftei ca autor al Dictiona-

rului slavono-romn", care se Ostreaza In biblioteca societatei din Mosco-

va de istorie si anticitti ruse sub No.


240 1). Mai exist o prere, ca manustrisul este Thsusi autograful lui Dosoftei 2). Observatiunile fcute asupra acestui manuscris ne-au dus la concluzia ca
P. M. Stroev : Biblioteca sociatajei pentru
istorie si auticitti ruse Moscova, 1845, pag. 113.
B. P. Hajdeu : Cuvente den batrani" Buc. vol. I
pag. 113.
Ar. Densusianu : lstoria limbei si literaturei

romane. Iasi 1894, pag. 256.

www.dacoromanica.ro

I44
compunerea dictionarului nu are Ilia
cel putin pe departe asemanare cm
scrisul lui Dosoftei. Acest dictionar

reprezinta o destul de apropiata prelucrare a cunoscutului dictionar al lui


Pamva Beranda. 1).

Ultima lucrare a lui Dosoftei dirt


Moldova sunt Mineele" a caror editare a durat patru ani, dela 1682 pana
la 1686. Spre sfarOul sederei lui Dosoftei In Moldova activitatea lui slabete

In chip insemnator. Dela 1683 pana.


la 1686 nu a mai editat nid-o carte,
daca nu socotim Mineele, Probabil, ca
conditiile complicate ale vietei politice

nu i-au dat posibilitatea sa continuie


in linite activitatea sa culturala luminatoare printre Romani. Aluziuni la
aceste conditiuni nefavorabila gsim In
1) Presupunerile noastre asupra acestei chestiuni

ni le-am expus in articolul nostru : Dictionaruk

slavo-romAn din biblioteca societAtei de isto.ic si..


anticitAti ruse din Moscova", tipArit in Russkii filologhiceskii viestnica, 1914, cartea I. Vezi si V. N.
Peret: Darea de seamA asupra excursiesi seminarului de filologie rusA, fAcutA la Moscova", Kiev,
1912, pag. 101. V. A. CheltuialA : Cursul de istoria

lit, ruse" pp. 768-772. S. Peterburg 1911, p. I. c.


B. (N. Tr.)

www.dacoromanica.ro

141

prefata Mineelor lui In curs de vreme

indefungattl, zice el aici, am scris


si talcuit at am putut
In acest veac
1)
greu pentru tara".
CAP1TOLUL IX
Activitatea lul Dasofiel pe tare:ill
literaturei rusa.
In

1686, Dosoftei, dupA cum am

spus mai Inainte, pAraseste Moldova


si se aseaza In Polonia. Cu toate Imprejurarile grele despre care nu odatd

vorbeste In scrisorile sale atre tarii

Moscovei, patriarh si mitropolitul Kievului, Varlaam lasinskii, el nu-si pa-

rseste activitatea crturareasc.


Smuls cu forta din Moldova, de la
via sa activitate, pierzandu-si situatia
sa de mai inainte, el se aplic5 la alte
chestiuni, call cereau pe atunci dezlegare. Ca iscusit cArturar, adanc devotat nevoilor bisericei ortodoxe, Dosoftei, pomenindu-se In. mijlocul unei
lurni catolice, nu s'a clAtinat In con1) 1. Bianu 1 N. flodo. Bibliografia. pag. 245

www.dacoromanica.ro

142

vingerile lui ; simtilor la manifestArile

actualittei, el repede a intrat In cursul culturei chievene si moscovite, vd-

dind si ad energie si muna. La inceput, dupd sosirea lui Dosoftei In


Polonia Ii era grozav de greu, pentru
cd dup cum am vdzut, el numai In
Noembrie 1688 se hotAr4te sd dea
de

tire printr'o scrisoare tarilor mos-

coviti. Acum nu se putea gdndi la


nici-o lucrare. Dupd ce Dosoftei se
rnai obisnui cu noua sa situatie, sau

mai bine zis, cnd observatia asupra


lui se mai slbr, el se apucd de traducerea de cdrti In limba slavond
pentru binele ortodoxiei ruse. Cu pdrere de rdu, aceastd laturd a activitAtii lui Dosoftei, nu a fost nici de
cum cercetatd nici In literatura tiintificd rusk nici In cea romAnd. Indicatiuni asupra traducerilor lui Dosoftei, dei nu cu totul exacte, sunt la A.
I. Sobolevskii1) nesocotind descrierile
1) A. 1. Sobolevskii: Literatura tradus a Rusiei moscovite din veacul XIV-XVII", S. Petersburg, pp. 300, 303, 307, 319, 321, 327.

www.dacoromanica.ro

143

bibliotecilor, uncle se pAstreazd manuscrisele lui Dosoftei. In stiinta romAneascA, cateva traducen i ale lui Do-

softei, au fost semnalate nu de mult


timp intr'un mic articol al lui S. Dragomir 1).

Dupd cum se stie, Rusia moscovit

si sud-vesticd In a doua jumdtate a


veacului al XVII ducea o grea luptd
religioasd. Reforma lui Nicon 2) a Im-

pArtit societatea rus In doud tabere


dusmane si s'a ridicat un sir de chestiuni, care priveau partea formard a
religiei. La deslegarea acestor chestiuni a fost chematd toatd societatea
cultd a vremei aceleia, toatA literatura rusd. Aceste chestiuni religioase,
aceastd luptd dintre schismatici si ortodoxi, se inteteste prin alte noi chestiuni, puse In curs de cultura din sudvestul Rusiei. Influenta polono-latind
s'a atins de Rusia sud-vesticA nu numai In sferd instructiunei, ci si a
Revista Convorbiri literare" pe 1911, No. lo,

pp. 1131

1143.

P. Znamenskii: Manual de istoria bis. ruse"


pag, 290-294.

www.dacoromanica.ro

144

vietei religioase a Ucrainilor. Catoli-

cismul si-a ardtat influenta sa asupra multor obiceiuri ortodoxe. De

pila', cuvintele sfanta sf i n t el o r",

pronuntate In rdnduiala cununiei cnd


se d'A vin mirelui, Inconjurarea epitafului, Intrebuintarea vinilo' lui alb, adao-

sil' numai al aldurei In potir, purta-

Tea discului nu pe cap, ci pe umere 1)


si altele. Erau si deprtdri cu caracter
dogmatic, cum de ex: despre conceptiunea neIntinatd a sf. Fecioare Maria2).
Odara cu lipirea Ucrainei de Rusia

moscovit, se incepe o afluentd de

cdrti In Moscova, si Impreun ca ele

au Inceput sd se Intind

si pdrerile-

latine in privinta diferitelor chestiuni


cu privire la viata bisericeascd-reli-

gioasd. Aparitia fratilor Lihudi 3) si a


partizanilor InvtAturei grecesti sileste

pe patriarhul Ioachim sd dea o se-

rioasa atentie pdrerilor, rdspandite de


1. A. Sleapkin : Sf. Dimitrie de la Rostov $1
vremea lui", S. Petergburg, 1891, pag. 109.
Ibidem, pag. 110.

P. Znamertskii Cursul de ist. bis. ruse", S.


Petersburg 1904, pp. 307-309.

www.dacoromanica.ro

145

partidul latin. Din aceasta lupt relivioas celei mai ascutite chestiuni era
chestiunea despre timpul transubstanlirei sfintelor Daruri. Aceasta chestiune
,,era la noi", zice un cercettor stiintific,

,,In a doua jumatate a veacului XVII,

in curs de 10-15 ani o chestiune nu


numai domnitoare, ci chiar exclusivA
a timpului, ea frAmnta spiritele tuturor, deslegkei ei i se dedicaser cele
mai bune si inteligente forte ale timpului aceluia" 1). Aceast miscare se

Intkia Inca si mai mult prin nepl-

cutul raport dintre loachim fatA de Ucraini. Chestiunile despre erezii, chestiunile cu privire la randuele i dogme

sunt tratate In toate lucrkile literare

traduse sau originale din timpul acela;


Dosoftei, fk niei o Indoial, cunostea aceast5 lupt, fiindc6 aproape toate
traducerile lui i fragmentele compilate
originale se Invrtesc In jurul chestiunilor, cari frmntau pe atunci Rusia,
toate lucrkile lui sunt indreptate con1) G. Mircovici: Despre vremea transubstan_

lierei sf. Daruri" Vilno, 1856, pag. 9.

www.dacoromanica.ro

146

tra ereziilor, pentru Intrirea ortodoxiei


toate aceste lucCari dupa spiritul i
caracterul lor se potrivesc de minuneCLI lucrarile traduse i originale, cari
erau In mAinile Ruilor.

Cea mai de seam lucrare a lui


Dosoftei este: Traducerea lucrarilor lui Simeon al Salonicului" LucrArile lui Simeon al Salonicului cuprind discutiuni pentru toate ereziile",
despre slujba bisericeasca, slujitorii
bisericei, diferite rndueli ale slujbelor,

i se refer la acel ir de lucr5ri, cari


erau aa de trebuitoare pentru linitirea bisericei ruse atat de Invlurate ').
Lucrarile lui Simeon al Salonicului au

fost tiparite In grecete la 14 1683.


Dosoftei, mitropolitul Sucevei In scrisoarea sa catre Varlaam lasinskii, mitropolitul Kievului, comunic5 cele ce
urmeazA despre editarea lucfarilor lui
Simeon al Salonicului
1) G. Mircovici. Op. cit pag. 177. Despre Simeon.
al Salonicului, vezi Lecturile societAtei iubitorilor
de luminare duhovniceasca", 1894, No. 7 si Convorbitorul ortodox". 1872, No. 5.

www.dacoromanica.ro

147

Cartea aceasta este o carte patriarhald, care-1 pururea In mdinile lor.


..Si venind prea'sfinti(ii patriarhi la la#
in Moldova: Partenie, cu mila lui Dum_nezeu papti fl patriarh a Marelui ora$

Alexandria, al Libiei, Etiopiei, Pentapolei, i intregului Egipt, .Fi Dosoftei,


zu mila lui Dumnezeu patriarh al
sfatului ora .F lerusalim # a intregei
Palestine, al Siriei, Arabiei, a ambelor
par(i ale lordanului, Canei Galileit:; si
al sfatului Sion i vazilnd sdrdciu de

o asemenea carte trebuitoare, a dat-o


in noua tipograjle greceascd, agzatd
in vremea lui Duca Vodd" ').
FArd Indoialk cA editarea acestei
cArtii IntreprinsA de patriarhii rAsAriteni
la IaA nu s'a fAcut fArA participarea

lui Dosoltei, care ocupa pe atunci catedra mitropolitan. Titlul grecesc al


acestei cArti, tradus5 de cate-va ori

In Rusia este ardtat In anexA.


Odatd Cu aceasta, cum se vede din
1) Manuscrisul bibliotecei din catedrala sf. Sofia
clin Kiev, No. 161 (38), f. 182.

www.dacoromanica.ro

148

cuvintele titlului, la sfftrsitul crtel s'a


fipArit comentarii la liturghia lui Marcti

EYeseanul. Pe versul foal de titlu s'a


pus sterna Moldovei si versuri In limba

greacl, dedicate domnului Moldovei,


loan Duca Voevod '). AceastA editie.
a servit ca original pentru traducerea
fAcuta

la

1686-1688 In Moscova

dupl porunca patriarhului loachim 2).


LucrArile lui Simeon al Salonicului au
fost traduse la Moscova In Intregime
cuprinzAnd aci si dedicatia voevodului
Duca si lucrarea lui Marcul Efeseanul.
Cpile acestei traducen i sunt ardtate
de academicianul A. I. Sobolevski 3)
care stabileste, CA traducerea este facut de un batran monah din manAstirea Ciudov", Eftimie. Constatnd a
traducerea lui Eftimie, care este robit
I. Bianu si N. Hodos Bibliografia, Vol I pp.
273-275. Trimetere la E Legrand : Bibliographie
hellenique ou description raisonnee des ouvrages
publies par des Grecs au dix-sextieme siAc1e, Paris. 1892, pag. 414.

Ibidem, pag 27'.

A. L Sobolovskii. Literatura tradus." pg. 317-

www.dacoromanica.ro

149

de original, Maud ca traducerea sa

fie foarte grea la Inteles, Sobolevskit


adaoga : ,Probabil, Dosoftei, care se
gasea pe atunci In Moscova, spre a

o face mai clan', a corectat-o dupa

original. Rezultatul lucrarei lui a ajuns.

pan la noi fiumai bite singur cbpie, autograful lui se afl In Biblioteca sinodala No. 727 (Gorskii si Nevostruev No. 184". Aceasta garere a
lui SoboIevskii este bazata pe coinpararea a dou locuri paralele din
traducerea lui Dosoftei si a lui Eftimie, facuta de Gorskii si Nevostruev.

Totusi, Intamplatoarea coincide* a


acestor locuri nu vorbeste Inca In folosul ideii, ca Dosoftei a corectat numai textul lui Eftimie ).
De fapt, manuscrisul lui Dosoftei,
care se pastreaza In biblioteca sinoclala din Moscova No. 728 este adevarata traducere a lui Dosoftei, facuta
1) Gorskii si Nevastruev : Descrierea manuscriselor slave din biblioteca sinodal din Mos,ovaa,
partea ll, No. 184, pag. 499.

www.dacoromanica.ro

150

de el independent de traducerea lui


Eftimie din manistirea Ciudov. Dosoftei nu a putut sA se apuce de corectarea textului lui Eftimie pentru
nu a fost la Moscova. In biblioteca
catedralei Sfintel Sofia din Kiev se
pstreaza un manuscris semi-ciorn,
No. 161 (38), autograf al lui Dosoftei
cu aceleasi lucrgri ale lui Simeon al
Salonicului

Acest manuscris, scris de Dosoftei


In local lui de exil, In orasul
In rspasul de timp dela 1690 pang
la 1693, se trimetea de Dosoftei in
.diferite vremuri prin cetei(eni din Stryf2)"

lu Varlam lasinskii, mitropolitul; Kievului. Aproape fiecare trimetere era


intovdr4ita de ate o scrisoare; aceste
scrisori, mici note, ne dA un limpede
tablou despre Insasi mersul lucrgrei
lui Dosoftei cu traducerea. Aducem
N. 1. Petrov: ,,Descrierea manuscrlselor colectiiior din Kiev", 1904 pag. 41, fascicola III.
Manuscrisul bibliotecei din catedrala Sf. Sofia,
Kiev, No. 161 (38) f. 263. verso.

www.dacoromanica.ro

151

aici cele mai caracteristice fragmente


din cteva scrisori ale lui. Pe foaia
182 a manuscrisului No. 161 (38) din
biblioteca catedralei Sf. Sofia din Kiev, citim :

Peirinte sfinte, Domnnle Varlaame


primege-le cu bund cucerie ca pe acele cloud lepte. Prime,ste-le, intelepte

prea sfinte arhimandrite al Pecerskii,

.Fi Lila cu

milosdrdie ca.,si Hristos

miluitorul putinul acesta ca,gi cum ar

fi mult mai bogat darul delcdt toate,


inaurandu-te

asuprd-i, mdngele-1

.Fi--

dd-ne pricind bund de meintuire, primate .Fi pu final pentru mutt. Am tellmeicit deja 183 de capete .Fi mai am
90 de scris inainte, ceici ca toa tele sunt
373 (sic) mdrepteazei zicetile .,si nu-mirile slavone,sti precum .Fi greglile.
Acum numai litera nu avem, da fi-o,

vd rog, la tipar".
Dup cum reese din aceastd scrisoare, Dosoftei hrhea nAdeidea, ca
traducerea

lui

sA

fie

tipArit.

In

aceastd se vorbete despre originalut


www.dacoromanica.ro

152

traducerei lui Dosoftei, despre care a


fost vorba mai sus, vorbeste despre
tditia din Iasi a lucarilor lui Simeon
al Salonicului 1683. La sfarsitul traducerei lui Dosoftei gasim urmAtoarea
noat :
In sfdr$it, Cu bundtatea lui sus Hris-

tos $i mantuitorul nostru am sfdr$it

!oat& cartea fericitului Simeon al Tesa-

lonicului sau Salon icului tradusd din


primeste deci scirdcdcioasa noastra ascultare, prelatule
cl lui Hristos, binecuvinteazd pe sme_grece$te In *ruse$te

ritul tau rob Dosoftei, fost

nd-va

mitropolit al Moldovei" ).

Nu ne vom opri asupra destul de


numeroaselor InsemnAri de acest fe?,
notate prin acegt manuscris, asupra
observatiilor si corectarilor fAcute cu
;Ana lui proprie, pentru noi este lim-

pede cA traducerea apartine lui Dosoftei. Manuscrisul din biblioteca sinodalA din Moscova No. 727 este o
1) Manuscrisnl bibliotecei din catedrala sf. Sofia,
Kiev, No. 161 (38), f. 527.

www.dacoromanica.ro

153

cpie de pe manuscrisul bibliotecei


din catedrala sf. Sofia No. 161 (38).
Manuscrisul din Moscova, dupa observatiile noastre, nu este un autograf
al lui Dosoftei, ci o cpie prescrisa_
de cineva pe curat depe manuscrisul
din Kiev dupa porunca lui Dosoftei.
Numai dela foaia 220 pana la 373 pe
margini se intalnesc Indreptari scrise
cu Imana proprie a lui Do,softei dupl
care urmeaza scrisoarea scrisa cu mana proprie a lui, semnalata de Gorskii i Nevostruev ').
Maruntul semicursiv al manuscrisului

din Moscova, care- pe alocurea trece


in scris repede, care nu este scris

pretudindenea de acei* mana, nu


se aseamana cu cel caracteristic
care-i un scris statornic al lui Do-

softel. Poate, locuri separare din acest manuscris (dupa foaia 220) scrise
1) Gorskii si Nevostruev. op. cit. par. IL No.
184, pag. 499 si urin. In manuscrisul No. 727 din
biblioteLa sinodalA din Moscoya scrisoarea este
inseratA la f. 373 verso.

www.dacoromanica.ro

154

cu scrisul lui Dosoftei Inteo oare care

rnasur schimbat. Compararea unor


anumite locuri din manuscrisul cu No.
161 (38) din biblioteca catedralei Sf.
Sofia ne duce la concluzia, ca manuscrisul din Moscova este o celpie exacta
de pe manuscrisul din Kiev, cbpie In

care au fost introduse numai cate-va


Indreptri ortografice. Dam In anexa
-cate-va mici locurii paralele, luate la

Intamplare.

Chiar si observatii separate 'de ale


lui Dosoftei, care nu au nimic comuil
.cu textul, uneori, se repet In ambele
manuscrise

de ex:

Matzuscrisul din Kiev.

M-su! din Moscova.

F. 3 3. Sie sconceah 1691


Oct. 17 vecer(om). Otti
s(vea)tii bl(agoslo)vIte I

F. 412. Sie sconcealt 1631


Oct. 17 vecer(om).
s(vea)tli bl(agoslo)vite i

prostite mea griesnago vi

isba Dosofeea Suceavscago'.

prostite mea griesnago


vi raba Dosofeea Suceavscage.

Lucrrile lui Simion din Salonic au

lost traduse la finele veacului XVII,

-dupe cat se pare, de Nicolae Milescu


Spataru, ca original si pentru aceasta

traducere a servit editia de Iasi In

www.dacoromanica.ro

155

limba greac .din 1683'). Am amintit,


c In aceast e.ditie, dup scrierile
Simion al Salonicului s'a mai tipdrit
si comentariile la liturghia lui Marcu,
Efeseanul. Aceste comentarii au fost

traduse att de Eftimie ctsi de SO-

tarul si au fost lsate fra traducere


Dosoftei. Initiativa traducerei scrierilor
lui Simeon al Salonicului apartine, dupI
cum se vede, tot lui Dosoftei, cAci

dacg ar fi stiut despre existenta traducerei lui Eftimie, fcut ceva mai
inainte, nu ar fi putut sA spere la
editarea crtei, despre care fapt el

roagd In scrisorile sale pe patriarhul


loakim si pe mitropolitul Varlaam fasinskii.

Tot In aceast colectie de traduceni


a lui Dosoftei din biblioteca catedralei
sf. Sofia din Kiev No. 161 (38) de

pe foile 529-580 sunt scrise: Epis-

tolele sfilntului sfin(itului mucenic Ignatie

arhiepiscop al dumnezeescului ora


1) A. I. Sobolevskii. Op. cit. pa. 31.0.

www.dacoromanica.ro

156

Antiohia". Ele sunt In numar de 12


i ating chestiuni dogmatice de credint i sunt traduse de Dosoftei, dup

cum se vede din Insemnarea lui din


limba cea elineascd In cea slavoneasc

sau rusa" 1). Aceast traducere o Intalnim MO In 3 cbpii. Dosoftei observ

c' am prescris aceastei carte de trei


oric"). Dup cat se vede, aceste- 3
exemplare au fost trimese de el In Rusia.

Pe unul din aceste exemplare

11

chiar in colectia aceasta pe paginele 615-672. Aceast ultima apie

este o cpie de pe cel dintai exemplar, putin schimbat i corectat, scris

cu o m5runt semi-cursiv. Pe marginele primei copii gsim o multime


de Insemnri In limbile greaca i latinA

scrise de Ins4i mana lui Dosoftei. A


doua cpie, dup' cum se vede din
Insemnarea lui Dosoftei de pe pag.
616, 617 i 618, se destinase de
Manuscrisul bibliotecei din catedrala Sf.Sofia,
Kiev, No. 161 (38), f. 529.
Ibidem, ff. 529, 580.

www.dacoromanica.ro

157

Dosoftei pentru imprimare. Aducem

pentru caracteristicA mici extrase atat

din prima copie cat i din cea de a


doua :
COPIA I-a.

COPIA II-a.

t. 580 Lucise ubo pisania

f. 615 Lucia ubo pisanio

uzrienTe elico bo cias(to)


sa'sci ciuvstvam ne tocfiu
prepodaet liubimlnaea,po
citaet prIemliusceago, no
ind je protivoprientlet

eje i lucisim jelante bogatit obace vtoro gl(aRol)iu1 pristanisce pisan'iam podobie'.

uzrienTe, elico bo ceasta

sAeci ciuvstvam, ne tAciiu


ja prepodavaet liu-

IIi

blenicinaea pocitaet prfemliusceago, nA' i Miljb


vazaem priemlet ele c tu-

ciaim jelanie bogatit. Obaca

vtoro

gl(agol)eat

pristanisce i pisaniam obrea".

A treia ctopie a celar 12 epistole


lui Ignatie In traducerea lui Do-

softei o gAsim In biblioteca sinodald


din Moscova No. 4361). Aceastd c-

pie apare co o cpie de pe una din

cpiele din Kiev, facutA de Insql


Dosoftei.

Manuscrisul este scris cu un semicursiv mare; pe marginele manustrisului gAsim nenumdrate Insemndri, lar
pe versul filei 50 este urmAtoarea scri-

soare, scrisd cu obi nuitul scris al lui


Dosoftei
1) A. J. Sobolevskii. op. cit. 307. Gorskii i Nevostraer. .Descrieres..." No. 109.

www.dacoromanica.ro

158

Cu mila lui Dumnezeu Mareluf


Domn, prea Sfdatuld Kir loakim, pa-triarhul Mosco vei, al Intregei Rusii,

tuturor tdrilor de la nord, prea milostivului meu pdrinte si stapn,


rog, prime* aceastd ascultare a mect
ca bundvointa ca care m'am trudit
o Al Imdcesc din limba greceasca In
cea slavoneascd, fie bine pleicutd rugdciunea mea i primitd ca de la a
slugd a ta tri cinstea $i luada lui Dualnezeu celui iii treime slvit. AI tdu rob
smerit i nevrednic Dosoftei mitropolit
de Suceava".
Evident, CA aceastd cpie fusese
destinata de Dosoftei pentru tiparirer

el poate nu spera cu totul ca lucrarea lui sa fie tipArita la Kiev, iatd

pentru care motiv el se adreseaza cu


rugaciunea sa sa i se tipareasca traducerea si la Moscova.
In sfarsit, cpia a patra

i cea din
urmA se gaseste tot In aceiasi bibliotec.

sinodala din Moscova No. 346, prescrisa de un necunoscut In Moscova.

www.dacoromanica.ro

159

La finele primei cpii (f. 530-580,


manuscrisul catedralei sf. Sofia din
Kiev No. 161 (38) gasim un mic

artico) intitulat Din ccIrtile sf Ieronim", scris IntAi In grecege i dupd

aceia in latine0e lar putin mai departe (f. 582-587) Scholia In epis-

iolia d. Ignatii" In latinqte 1). Am spits mai sus, cd la finele vea,cului al XVII In Moscova cercurile
biserice0 se interesau foarte mult despre chestiunea transubstantierei sfintelor Daruri. Prin Polonia pdtrunde
in Ucraina pdrerea latind despre transubstantiere de unde prin Invdtatii

chieveni se strecoard la Moscova i

se confirm mai cu seamd printre

ucenicii si partizanii lui Simeon Polotkii 2).

Indicatiune asupra traducerei celor 12 enistole ale sl. Ignalie PurtAtorul de Dumnezeu aflam
la N. I. Petrov si P. N. Batinscov Bas irabia",
descriere istorick Petersburg, 1892, pag. 83.

L. N. Maicov: Schie din istoria literaurei,


ruse a veacurilor XVIIXVIII-lea". S. Petersburg,
1839, pag. 33. Despre Simeon (Petrovskii-Sitnia-

www.dacoromanica.ro

160

Patriarhul loakim, Impreund cu /ra(d


i monahul Eftimie din
mftndstirea Ciudor i, In general, Cu partizanii Invtturei greceti se ridia
Intru apdrarea pArerei ortodoxe despre momentul transubstantierei sfin-

Lihudi

telor Daruri.

Apare o Intreagd literaturd de traducen i 0 originald asupra acestei tiles-

tiuni. Patrarhul referindu-se bdnuitor


fatd de ortodoxia Ucrainilor, cu scop
ca sd afle mai exact pdrerea lor asupra acestei chestiuni, trimete -o scrisoare mitropolitului Kievului, Ghedeon Cetvertinsicii 0 lui Lazei r Bara-

novici. Se vede, a Invdtatii chieveni


nu au putut sd-i dea imediat rdspunsul la aceastd chestiune, cdci In 1689
loachim trimete- Ucrainilor o noud
novici) Poloildi (1629-1680) a se citi cea mai

!mina i mai noua analiza In capitala lucrare a prof.


V. A. Cheltuiala (basarabean) : Curs de ist. a lit.
ruse", li'eratura partea 1, cartea 11, S. Petersburg,
1911, pp. 870 892. Localitatea Polotc este la
vest de Vitebsc pe eoseaua Moscova-Vitebsc-

Dtinaburg-Riga. [N. Tr.)

www.dacoromanica.ro

161

scrisoare precum si lui Varlaam lasinskii In care cere cu inzistenta sa-i

se rdspuncla 1). In Marte 1689 Ghedeon Cetvertinskii si Varlaam lasinskii

trimet raspuns patriarhului In care ei


apara prerea latin' Cu privire la transubstantierea sf. Daruri, citand mai
cu seama literatura sud-rusa. Se vede,

ca ei erau mai in curent cu limba


i ,cunosteau foarte
slab pe cea greacd si modul cum era
literatura latina

expusa aceasta chestiune in literatura


ortodoxa-greaca.
Pe la finele veacului al XVII-lea, nu
erau In Kiev Invatati, cari sa stie limba
greac.

Dosoftei, cum am vazut, In 1684 a


venit la Kiev In Calitate de sol la tarii moscoviti Petru si loan. Ne sosind
pana la Moscova, Dosoftei s'a oprit
oarecare vreme In Kiev, unde a facut
eunostinta cu multi Invatati din sudut
Rusiei, cu care el facuse cunostintd
1) L A. *loaphin, Op. cit. pag. 186.

www.dacoromanica.ro

162

din scoald. Probabil, a fdcut cunw4tintd si

cu Varlaam Iasinskii. Amintind Inteuna


In scrisorile sale despre scrierile lui

Simeon al Salonicului, editate In Iasi


la 1683, Dosoftei zice : Dupd cdt lmi
aduc aminte mi se pare di v-am dat,

un caet din acestea cand am fost la


voi, dacd nu am uitat"). Din acest
moment s'au Inceput legdturile. Varlaam

Iasinskii, Instiintat despre cunostintele


lui Dosoftei de limba greack i dogmele
credintei ortodoxe, a cenit celui din
urm sd expund pdrerea printilor bisericei rdsdritene despre momentul
transubstantierei sf. Daruri. Rezultatul
acestei cereri sunt aceste fragmente

traduse si In parte chiar compuse de


el Insusi, cu privire la aceste ches-

tiuni liturgice. Este posibil ca si scrierile lui Simeon al Salonicului sd fi


fost traduse de Dosoftei dupd cererea
lui Varlaam Iasinskii, cari i-au trebuit
1) Manuscrisul din biblioteca catedralei sf. So-

fia, Kiev, No. 161 (38) f. 182.

www.dacoromanica.ro

163

sd se justifice In

ochii patriarhului
loachim, care bAnuise pe Ucrainieni de

Indepartare dela ortodoxie '). Cel putin, Intr'una din scrisori dupd trimiterea 'unei pArti din traducerea scrierifor lui Simeon al Salonicului gasim
indicatiunile lui Dosoftei la un sir de

scrieri al cdror cuprins se refer

la

chestiunile dogmatice si liturgice. Aid


!titre altele gdsim urmatoarele : sem-

nalez pe cat imi este ca putintd despre cartea sfantului Gherman patriarhul: tillcuirea sf. liturghii, pe care am
tdImacit-o din editia greacd, tipdritd
fa Vene(ia, ami! 1672, conlicenza dei

dar In ea s'a strecurat ,Fi


un mad nepotrivit dupd evanghelie.
Aceasta este cuvantul pe care oa-

superiori,

menii spun, ca a doua venire a lui


Hristos are sd fie duper* fase mii cinci

sute de ani, aducdnd ca dovadd mdr1) L A. *leapkin, op. cit., pp. 108-260, expune
amlluntit relatiunile lui Ioachim cu Ucrainii.

www.dacoromanica.ro

164

uriile s/. lpolit, s. Chiril precum

ale lui loan Gurei de aur"1).


In altA scrisoare a lui Dosoftei, care
Insotia unul din fragmentele liturgice
ale lui Dosoftei, mai gAsim Ind odatd

o indicatiune la un ir de arti trebuitoare ortodoxiei". Am, deasemenea,


aceastei carte tipeiritd ta limba greacei,
lntitulatei astfel DIatagai ton agion
fi mai am Incd o carte
apostdlon

mare a sf. leronim foarte trebuitoare


ortodoxiei. S. Hieronymi incubrationes
omnes barzo dywnaia fi foarte trebui-

toare pe care nu o pot trimete pe los


ceici este grea2).
Fr Indoiald, c aceste indicatiuni

sunt provocate de cererea lui Varlaam lasinskii de a traduce, de a indica cu privire la cele mai importante
chestiuni de dogmaticd i randuiald
ortodox, altfel Dosoftei nu ar fi avut
nici un motiv sA se Intinda asupra a1) Manuscrisul din biblioteca catedralei SE. Sofia, Kiev, No. 161 (36) f. 514 verso.
21 Ibidem f. 600.

www.dacoromanica.ro

16i

cestor crti. Asupra acestor lucruri


mai avem numeroase Insemnri ale
lui Dosoftei pe marginile manuscriseior In care se expun chestiunile aces-

tea liturgice, InsemnAri, cari ategeau

dupa cum vom vedea mai jos, atentiunea lui Varlaam lasinskii asupra celor mai importante momente ale

turghiei si mai cu seam asupra lo-

.curilor, and se svrmte transubstantierea sfintelor Daruri. Unul din

caete In care se expune aceast chestune a fost trimes de Dosoftei la 8


Septembrie 1690 l), prin urmare tocmai

atunci and chestiunea despre

transubstantiere la Kiev era mai ascutit, and patriarhul loachim era gata

dea anatemei pe chieveni pentru


plecarea lor catre catolicism,. Trebue
s socotim, ca fragmentele lui Do-softei au jucat un mare rol In lmurirea chestiunei despre transubstan-tiere in Kiev, 3n lepdarea Invatatilor
,1) Ibidem, f, 712.

www.dacoromanica.ro

166

din Kiev de Invatatura latina. Fragmentele lui au avut In Kiev aceiasi


Insernatate ca si fragmentele traduse
si originale ale lui Eftimie si fratilor
Lihudi d:n Moscova, Dosoftei doved;nd nu mai putine cunostinte In chest unite de dogma si leturgica de cat
cei dintai, ne mai vorbind despre
limba fragmentelor lui, care este mult
mai limpede i curata de cat limba
redrezentantilor Invataturei grecesti din.
Moscova.

CAPITOLUL X
Lucririle literate ale tul Dosiftel In legituri
cu chestiunea despre timpul transubstantierel sf. Daruria

0 lucrare mai timpurie a lui Dosoftei privitoare la chestiunile liturgice este traducerea scrierei lui Gher-man, arhiepiscopul (patriarhu0 Constantinopolului nIstoria bisericeascI
i vedenia tainicd", care se gaseste
In aceias colectie chieveanl No. 161

www.dacoromanica.ro

167

(38) pe foile 672-712. Aceastd scrie-

re a lui Gherman al Constantinopotului a fost tradusd In 1689 In Mos-

ova de staretul Eftimie dupd Indemnul patriarhului Ioachim1). Traducerea

ha Dosoftei s'a terminat la 8 Sept.


1690. Ca original al traducerei lui Eftimie a servit editia scrierei lui Gherman, esitd In Venetia la 1639, lar ca
original al lui Dosoftei a servit aceia
editie, dei, cum am vzut mai sus,
-el aratd greit anul editiei 1672. In
aceast scriere se vorbete despre templu, obiectele biserice0, vemintele slu-

jitorilor altarului, dupd care se expu.ne chestiunea liturghiei. Momentul tran-

substantierei st: Daruri se expune du.pd I. Zlatoust, Vasile cel Mare, lacov
fratele Domnului i altii. Aceastd ul-

timd parte, se vede, cd a fost compus de Dosqftei pe baza diferitelor


lzvoare. Pe margini, unde se expune
inomentul transubstantierei, Dosoftei,
1) A. 1. Sobolevskii Op. cit. pag. 305.

www.dacoromanica.ro

168

dd urmdtoarea notd: vezi cei aceastet


expresiune ,am vzur a fost lepdatk

din liturgia unitd" si putin mai jos-

aici se sdverr,s'efte darurilea (f. 701).


Prin aceasta, Dosoftei, probabil, a voit
sd atragd atentia lui Varlaam lasinskii
asupra unui loc mai interesant pentru
acesta din urmd.
O atentie si mai mare merita un aft

fragment al lui Dosoftei, care se referd tot la chestiunea timpului transubstantierei. El se Intalneste In patru
cpii, cari diferd putin una de alta.
Aceste patru cbpii dupd cuprins se

pot reduce la cloud variante, care se


deosibesc mult intre ele. Primei variante ii apartin cloud cpii, cari se gdsesc In colectia de traducen i a lui Do-

softei din biblioteca catedelei sf. Sofia din Kiev No. 161 (38), celei de a
doua ii apartin cbpiile, afltoare In
bibliotecele din Moscova, una In cea
sinodald No. 109 (dupd G6rskli
Nevostruev No. 436), alta In Muzeul
lui P. I. Sciukin No. 87. Si ne prim

www.dacoromanica.ro

169

la cpiile din Kiev. Ambele cbpii sunt


autografele lui Dosoftei cu Insemndrile si corecturile de mana lui proprie
pe margini. Titlul primei cpii este

urmAtoarea: ,Despre transubsantie-

rea sfintelor Taine" ').

Cuprinsul ei este aeesta totul In


lume are un Inceput, mijloc si sfarsit,
totul Ti supus unui anume conducator,
totul se face dupd o lege stabilit a
edrui pildd este facerea lumei de Dumnezeu In 6 zile, In totul stdpaneste o
minunatd ordine". pag. 95.

Dup aceia se comunica oarecari

stiri despre zAmislirea Maicei Domnu-

lui, despre viata pAmanteased a

lui

Hristos, despre conformitatea faptelor


lui; Dosoftei se opreste mai amanuntit
asupra Instituirei tainei euharistiei. Toate
faptele din viata pdmanteascA a lui

Hristos se amintesc In Fiturghia bisericei ortodoxe : dar acarn" adaogd


autorul, unii ne turburd i voesc sd
1) Manuscrisele din catedrala sf. Sofiei, Kiev
No. 161 (38) f. 588-598.

www.dacoromanica.ro

170

ne strice printr'o oarecare schimbare.


adaosd in simbol, care sfirbeste obiceiut
nostru, amandnd prinaceasta sdvarsirea-

sfinfelor daruri ale sf. Duh" (f. 585.


verso), dup aceia urmeazA nclespre
tdlcuirea sfintilor pciring asupra sfintet

liturghii". De la Inceput, se expunepArerea patriarhului Ghermarral Constantinopolului dup'a. flcuirea lur asupra
liturghiei (Istoria bisericeascd si vedenla tainicd") cu trimetere la loan,

GurA de aur, Vasile cel mare, s. Iacob fratele Domnului. Momentul transubstantierei se expune aici amAnuntit
0 In fata cuvintelor, unde se savdrete
transubstantierea sf. Darurl, Osim un
ir de observatiuni ale fui Dosoftei de
acest fel : lar prin recunoasterea sfntului duh aici se petrece transubstan-

lierea sfintelor Daruri a pdinei g vi-

nalui in trupul si sdngele Domnului ft


Mdatuitorului nostru lisas Hristos, dar
unii scornesc altceva nou. Cdci am
vcrzut o liturghie nou tipdritcr ca (itere!atine, dar in ea nu-i chemarea sidn-.

www.dacoromanica.ro

171

lului Duh, Domicil, facet o va scoate


la lumina ca lamina adeveirul sdu".
V. 591). Mai jos pe foaia 581 versa
gAsim urmAtoarea notA : vezi bine trwis-

formarea sfintelor Daruri a prea curatului Dulz in trupul fl sdngele Domnuluia . Insemnri mrunte mai IntIlnim
s

i mai departe. Dela f. 593 pAnA la f

397 verso avem un fragment Algae


dela sf. Climent Constitutiones Apostolorum", drept fragment, care trateazei
tot despre liturghie. In fine, urmeaz un
extras despre timpul transubstantierei
sfintelor Daruri
Marcu.

dupA

evanghelistul

A doua c6pie a articolului lui Do-

softei are urmAtorul titlu :


Vorbire
despretransubstantierea sfintelor taine",

ea se _afl legat Intr'asela volum cu


articolul anterior pe f. 713-723. AceastA cbpie este la fel cu cea dintAi
upr schimbat. Schimbrile constau
In aceia, cA In prima cbpie Dosoftei
traduce putin mai mult Oin constituliones Apostolorum" ale lui Climent,
www.dacoromanica.ro

172

pe cAnd In a doua gasim nurnai mict


citatfi (sau trimeteri) la Climent. Mara
de aceasta, In clipia a doua se gaseste un fragment din_cartea sf, Simem
al Saloniculni despre transubstantiereasfintelor Daruri, capitblul 85", (f. 722).
In nici unul din articolele lui Dosoftei

despre transubstantiere nu g'sim a-

ceste fragmente.

Fara Indoiala, acest articol din Opide chievene ale lui Dosoftei are un
caracter compilativ. Dosoftei si-a ales.
locurile despre transubstantiere din
diferiti autori, a tradus In timba slavona, a prelucrat oarecum,

In forma
aceasta le-a trimes lui Varlaam Iasinskii.
Dosoftei indica Insusi izvoarele articolului

: am tlmcit din timba

greac, din adevratele crli sfinte


din ale sfiintului Gherman, patriarhul
Tarigradului $i a altor scriitori foarte
vechi i din Apostoli, dupd cum cel ce

dore*, poate foarte bine scl vade ,


(f. 723), adica Dosoftei a adunat pa-

rerile ceb mai Insemnati cunoscatori


www.dacoromanica.ro

173

ai liturghiei i compunerea ei. In aceastd

privintd lucrarea lui Dosoftei aminteste


foarte mult cartea, care apAruse tocmai
atunci Cartea meirturisirei ortodoxe,..".
despre transubstantierea trupului $i

lui Hristos" a arhiepiscopului


Atanasie LiubimAi" de Holmogorskii.
Partea principald a acestei mici lucrAri

consta numai din extrase

mai cu

seams' din scrierile sfintilor peirinti,fdrd

nici mi adaos din partea compuneitorului` . In adevAr numArul autoritAtilor


la care Atanasie fac-e trimeteri este
Cu mult mai mare: ad i gAsim ertrase
chiar si din cAtevalucrAri ruSesti vechi.
In InsAsi constructia articolului lui
Dosoftei se ebsvrvA o anumit aranjare,
sistematizare : toatA este pAtrunsd de

o idee determinatA, de dorinta de a

expune mai !impede, mai In relief movnentul transubstantierei; Dosoftei se

tine strAns de chestiunea care-I intereseazA, el extrage numai locurile necesare scopului sAu din scrierile
tilor pArinti, subliniind In acelas timp
www.dacoromanica.ro

174

indepartrile In fiturghia catolid i

Mara de aceasta, In acest articol,

cai in articolul lui Atanasie, arhie-

piscopul Holmogorskii, nu se poate


ca sa nu semnalam moderatiunea tonului lui Dosoftei, lipsa de atacuri In-verunate contra bisericei apusene,
lipsa de testur polemicA ceiace era
In obiceiul vremei aceleia. In articolul
lui Dosoftei par'd se simte un anume
obiectivism, ceiace, de pild, nu gAsim
In articolele cu caracter analog ale

fratilor Luhudi.

Ca izvor principal al articolului lui


Dosoftei a servit lucrarea u.i Gherman,
Tatriarhul de Constantinopol, care dup.

cum am v'azut, a fost tradus de Dosoftei Inca din 1690. Dosoftei la compunerea noului articol despre transubstantiere s'a folosit chiar i de
vechia sa traducere.

Ca dovada aducem aceast mica


paralela:
www.dacoromanica.ro

175
Manuscri ul catedralei
Sf. Sofia No. 161 (38)
din Istoria bisericeascd
fi a vedeniei tainiceu.
ff. 672-712.

Acelq manuscKs, arti-

(F. 700 verso). Esce pri-

nula s'alba, i molimsea i


prosim i milisea die(sti
vi)em nisposli d(u)h tvoi
s(vea)titi na nas i na npediejasciea dan sia i procaea.G(ospod)i ije pr(es-

nosim ti slovesnuiu siiu


I bescrovnuiu slujbu, i
m(o)limsea i prosim j milisea die(istvi)em nisposli

d(u)h svol s(vea)tal na


nas i na predlejasciea dari

siea i. pr. i g(ospod)i ije


pr(esvea)tAi svoi d(u)h
y tretii ceas ap(osto)tom
svoim I preceea. diacon
bl(agoslo)vi vino s(vea)tai

hlieb. ierei je bt(agosio)vea i sAtvori hlieb sei


ces(t)noe
tvoego" 1).

tielo H(rbit)a

colul despre transubstantierea sfintelor


Daruri" ff. 580-590.

(F. f,91) ,Esce prinosimti


slovesnuiu siia,i bescrov-

vea) tAi svoi d(u)h y tretai


ceas ap(osto)lom poslavAi

togo bl(a)gAi ne otn(i)mt


ot nas. no obnovi nas

m(o)leascihtisea. tresci s

stihi Po obAceaiu : diacom


bl(agoslo)vi vl(acia)co
s(vea)tai htieb, iereije

bl(agoslo)vea gl(agol)et.i
satvori blieb ubo sei cestno tie1o1-1(rist)a tvoegkor

A treia cbpie a articolului lui Dosoftei despre transubstantierea se gdsete n manuscrisul No. 436 din bibliDteca sinodal din Moscova Impreund

cu epistolele lui Ignatie arhiepiscopul


Antiohiei. Aceasta cpie este un curat
autograf al lui Dosoftei, trimes de catre
el patriarhului loachim al Moscovei.
Aceast cpie este mai scurt (f. 51-54)

de at cele examinate mai sus; el

coprinde un extras din articolele de

www.dacoromanica.ro

176

mai lhainte al celui mai de seama loc


din liturghie despre transubstantiere
din sf. loan Hrisostom, Vasilie ce!
Mare, Marcu i sunt fara multe ama'nuntimi. La finele articolului gasim o no-

tita: vazarzd eu smeritul o liturghie a


celui infra sfinti pdrintele loan Zlataust

nou tiparita ca !itere latine in ruseste


fi fn timba sarmatd, dar Jara proscomidie, cred !asa' ca este cu adaos, dar

dupa luati mncati" nu-i chemarea


si. duh, fi m'ara mirat pentru cd era

o asa prescurtare. De acem am insem-

nat aici marturiile din limba greacd.

Sdracul fi smeritul r.m. Dosoftei, blagosioviti-md sfinti pdrin(i si ertati pe


cel pacatos" (f. 54).
Cpia a patra i cea mai din urmd
a articolului lui Dosoftei se coprinde
Tuteo colectie cu un coprins polemic
din jumatatea veacului al XVIII-lea,
apartinatoare muzeului din Moscova
al lui $ciukin No. 87') :f. (12---14).
1) A. L Iatimirskii, Inventarul vechil ,r manuscrise

slava si ruse din colecta lui P. 1. Sciukin, Mos-

cava, 1893, 1 pag. 130.

www.dacoromanica.ro

177'

Aceastd copie este o copie exacti de


pe fragmentul, pus tn manuscrisul No.

436 din biblioteca sinodall din Moscova. Copistul a bAgat In ea i notita


lui Dosoftei despre care am vorbit
mai sus despre liturghia uniatd.
Mara de aceste scrieri, traduse 4i
in parte compuse de Dosoftei In mod
independent, mai gAsim Inca un
de traducen i in limba slavonA, cari nu

au nici o leg'turA cu chestiunile


gice, dar legate cu literatura religioasA
a Rusiei. Tot aid intrA i traducerea
a celor 35 cuvinte ale lui loan Hrisostom, care s'a pAstrat numai Intro
cpie In autograful lui Dosoftei
biblioteca sinodald din Moscova No.
446. AceastA traducere a fost trimesA
de Dasoftei In Moscova la anul 1693,

cela ce se vede din urmAtoarea


dicatie a lui Dosoftei cAtre tarii Moscovei Petru *i loan.
,Ofer aceastd sfdntd carte qi rog
sa primifi aceastd lucrare a mainei
mete ui sei o Thmultiti prin tipar infra

www.dacoromanica.ro

178

vecinica gaud fi folosul sfintei ortodoxii cregine a sfintei voastre Imp&


reifii, prea smeritul rob Dosoffei mitropolit de Suceava, mei lnchin pelnei la
peimnt.

Ca original a servit du0 cum spune


academicianul A. I. Sobolevskii edita In greaca nou' a scrierilor lui loan
Hrisostom, apArut in Venetia In 1675')

Una din aceste cuvAntri a fost trimeasa In traducerea lui Dosoftei In


1693 In Kiev, ea este inserata In cunoscuta noastr5 colectie a traducerilor
lui Dosoffei No. 161 (38) din biblioteca catedralei sfintei Sofia din Kiev
pe f. 731-748. Ateasta este : Cavantarea 21-a a celui Infra sfin(i peirin-

tele nostru loan Hrisostom arldepiscopal

Constantinopolului, cuveintarea

despre moarte .Fi despre srdrput tumei".


1) A 1. Sobolevskii : Literatura tradusl a Rusiei
moscovite" pag. 300-301, Deasemenea Gorskii si
Nevostruev : Descrierea manuscriselor slavone
ale bibliotecii sinodale din Moscova", 11 No. 128,
pg. 132-141.

www.dacoromanica.ro

179

In aceiasi colectie No. 446 din biblioteca sinodald din Moscova la f.-

279-295 sub formd de caet aparte,

gasim cuvdntarea foarte folositoare


de suflet a prea euviosului i purtel-

torului de Dumnezeu pcirintelui nostru

Efrene (f. 279) si cuviintarea a doua

a lai

Efrern- Sirul despre

cinstitz
_cruce, pocelin( i a doua venire (f.

287) apartincitoare lui Dosoftei').


Putin mai departe In aceiasi colec-

tie o traducere pe care nu o area a-

.cademicianul Sobolevskii a lui Dosof-

tei despre viata lui Onufrie compus


de Ava Pafnutie (f. 310-319). Titlul
.acestei traducen este urratorul: Sfinta
viard a prea cuviosului Fi de Dumnezeu purtcitorului printele Onufrie, com-

pusei de Ava Pafnutie icieutul in Egipt, (care se praznueste la 21 lunie2)".


In sfArsit, In aceastd colectie mai
sunt {lima vieti, traduse de Dosoftei
A. 1. Sobolevskii, op. cit pag. 303. Gorskii si
Nevostruev, op. cit. pag, 137-3'.
Gorskii i Nevostruev, op. cit. pag. 133.

www.dacoromanica.ro

180

din greceste, viata lui Pancratie episcopul Tavromeniiskii si a lui Mihait


Malein. Titlul acestor vieti este urmAtorul :

Viola fi faptele celui infra sfintt


printele nostru Pancratie episcopal
Tavromeniiskii dela 9 lulie" (f. 320
manuscrisul din biblioteca sinodald din
Moscova No. 446). , Viata preacuviosului prirzteluinostru Mihail Malein dit

aceiasi land lulie 12" (f. 343 verso l).


Este posibil ca aceste vieti, destinate pentru anumite zile ale anului
sa fie In legAturd cu Mineele" lui
Dosoftei, totusi de o cam datA nu putem sA ne pronuntam definitiv In privinta aceasta de oare t e i In Romania Mineele" sunt o mare raritate.
In colectia traducerilor lui Dosoftei

din bib, Kiev. No. 161 (38) se mai


gAseste un mic articol despre

607b14) cu un text paralel : grecesc, latinesc, romanesc i slavonesc,


1) lbiclem, pag. 131 A. 1. Sobolevskii, op. cit.

pag. 327.

www.dacoromanica.ro

181

folosindu-se pentru toate limbile de,


caracterele cirilice. Acest articol dupd
primele cuvinte se deosebqte de
articolele despre Sibile traduse, indicate
de academicul A. I. Sobolevskii ').

In fine, lui Dosoftei Ii mai apartine


o traducere din limba greacA, necunoscutd de Sobolevskii Oreinduelele.
sau poruncile sfintilor Aposto102). Noi:

cunoa$em o cbpie a unui copist anonim dela sfArOul veacului XVII i inceputul celui al XVIII, care se pdstreazd in biblioteca catedralei sf. Sofia

din Kiev No. 232 (61). Pare-se, cd aceastd cpie s'a fAcut de pe vre-nciornA a lui Dosoftei, fiindcd lipsesc
multe capitole. Titlul complect al acestei lucrri a lui Dosoftei i cuprinsul
este urtnAtorul :

Ornduelele sau poruncile sf. Apostoli, tcrlmcite din grecqte sau dinecfe
dintr'un foarte bun izvor in limba rusa,.
Op. cit. Dag. 219, 222, 217.
Traducitorul posecl 18 clive fotografice duplk
aceastA lucrare minunat caligrafiati luate incit dim
1912.

www.dacoromanica.ro

182

.de mine smeritul Dosoftei, mitropolital

Sucevei in anal 7200, 1693? la Stryj


In castel pe lngli sf. loan Suceveanul,
marele mucenic al lui Hristas. (f. 1).
lard cuprinsul primei carti ;
I) Despre conrupfie ; 2) Despre vorbirea

.de rau sau vrajbe , 3) despre tnfrunzusetare i despre peicatul, care izvore4te din
aceasta ; 4) despre aceia, di nu se cuvine
vsa imitelm pe cei ce trese rau, ci jiecare
sez" se ocupe cu lucrur seiu ; 5) Ce ceirti trebuesc cinstite ; 6) despre depeiKarea de
eirfile profane; 7) despre femeia vicleanei ;

despre supunerea femeii iubitoare de sot


Infeleaptel, brbatului; 9) despre bunulstrai
al femeii ea beirbatul i 10) dEspre femeia
certeireafei

L limbutei.

Cu toate acestea, traducerea acestei


crli nu-i terminat, numai prima carte

este tradus (4 coale), dup aceia copistul a lasat 14 file goale, probabil,
spernd, a va traduce si pe celelalte
9 capitole si le va complecta. Pe filele 18-54 verso s'a Inserat cartea
www.dacoromanica.ro

183

doua despre episcopi, presviteri pi dia-

cord", dar i aici nu sunt traduse de


cAt 26 capitole, celelalte capitole sunt

Hsate de Ins4 Dosoftei WA traducere, lucru care se vede dinteo not,


lipit la f. 35.
Trecnd peste patru capitole (26-29)
i lsand pentru ele dou file curate
(36, 37), copistul dela capitolul 30
continn cartea 2-a !Ana la fine.

La filele 55-64 cartea treia despre


veiduve".

Dup' aceasta ,

Cartea cincea desp r e

mucenict

(f. 70-86).
Cartea pasea despre schisme pi e-

resuri" (ff. 86-105 Indreptat contra


ludeilor.

Cartea faptea despre &al,. multumire lui Dumnezeu pi imitarea tut


Hristos", (ff. 108-123).

Cartea opta d2spre darari, hiro-

tonii fi randuele sau canoanele bisericepti" (ff. 123-157). In aceast carte,


capitolul 12: Reinduiala lui 1.7COV Ze-

www.dacoromanica.ro

184

-vedea, fra tele lui lacov", este dedicatd

Dosoftei si aici la expuneTea mom&Itului transubstantierei sf.


Daruri observ: observd bine seivdrirea transubstantierei sf. Daruri, cun
se savdr,sesc prin sf. Duh $t se infra-

peazd dela sf. Duh ci Maria, sfd7ta


Fecioarei ; nu uita, deci, chemarea stern-

fului Da/i" (f, 137 .verso).

La finele artei gasim din nou un

adaos al lui Dosoftei S'a copiat acum de mine, smeritul Dosoftei moldoveanul din izvod grecesc. Anii 7200
lanuar I, In rapt Stryj. (f. 157 verso).
Dup aceste cuvinte, gsim o mica

Insemnare a copistului, pe care am

citat-o and am cdutat sa determindm


locul mortei lui Dosoftei.
Ca o caracteristicd a personalittii
lui Dosoftei, dela un om care a auzit
mult de Dosoftei dela contimporanii
sdi, ea nu-i lipsitd de interes, pentru

care motiv o ream aid tri Intregime:

TdIndicitorul acestei sfinte cdrti este.


prea sfintitul Dosoftei, mitropolitul ortodox

www.dacoromanica.ro

185

de Suceava. Multi povestesc bine despre el,

ca nepeirdsind moagele sfdntului marelui


mucenic

al ha Hristos loan ce! Nou din

Suceava, a vietuit pe ldngei siintele lui

moaste pn la sfdr$itul seiu, trudindu-se


irz lucrrile Domnului spre slava numelui
ce! sfdnt $i spre tntarirea evlaviel ;
cartea aceasta este, deci, o mrturie a sfintelor lui lucrri, $i a adormit cii pace in

Domnul in VIkiew, fiind ingropar tot acolo pe Iiingd moastele mucenicului, de bund

seamei, ca $i acolo 'in ceruri va fi pdrta$ la


aceia$slav. Pomenege Doamne su/letal robului tau, al prea sfintitului mitropolit Do-

softei, care s'a trudit la aceastd sfilntei


dumnezeiascd lucrare, $1 care ne-a descoperit at& de mult marele seitz talant dumnezeesc la lucrul mantuitor pentru noi, ca

cela ce cetim aici Sd 1 facem $1 scl tizfelegem de acum tnainte calle Domnulul cele

drepte, pe cari mai inainte nu le-am vddeci, In cereasca la tmpdrdtie


vepica odihnd ca sfinfli $1 prin sfintele lui
rugdciuni milue$1e-ne ;1 pre noi ea un bun
fi de oameni jubilar (f. 158 verso).

zut.

www.dacoromanica.ro

186

Aceasta traducere, fara Indoiala, a

-lost copiata In Rusia de pe vre-un


autograf-ciorna a lui Dosoftei. Este
posibil, ca i acest autograf al lui Do-

softei sa se pastreze In vre-o bibliotea dar noi nu am reusit sa-I


Am terminat cercetarea lucrarilor cunoscute ale lui Dosoftei, In legtura
cu chestiunile literature' ruse. Dar, nu
ne indolm, c legturile lui literare cu
Rusia au fost si mai intinse. in adevar,
simpla enumarare a numeroaselor
sale lucrar ne da temei sA credem
ca. Intr'un asa scurt raspas de timp
(1690-1693), ar fi greu cu toata sar-

guinta lui sA fi putut sa scrie mai mult.


Numai manuscrisul-autograf al lui Dosoftei (No. 161 (38) bibl. catedr. SI.

Sofia din Kiev coprihde 750 de file,


format mic, scris ca un cursiv mantra.

Ultima data care se_ Intalneste In manuscrisele lui Dosoftei este 1 Mai 1693.
Dosc,ftei a murit, slup cum am vzut,
la 13 Decembre 1694, adic cam peste
fapte luai i junzeitate dupa calcolul

www.dacoromanica.ro

187

de atunci (anul nou Incepea la 1 Sept.),


dup ultima datd, arAtata de noi In
manuscrisele lui Dosoftei, (manus. bibl.
catedr. si. Sofia din Kiev f. 748).

Probabil, cd din aceastd vreme, Dosoftei, Impovdrat de ani $i poate $i


de boale, nu a mai putut sd mai scrie,
nici s mai fraducdr Astf1,_ cd el nu
ar fi putut s lase mai multe lucrrl
dupd sine In limba slay& afar de ale
al-Mate de noi mai sus. Altfel std lucrul cu corespondenta lui si legdturile
sale cu Invdtatii din Kiev $i Moscova,

cari fard Indoial au existat.


A. I_ latimirskii intr'una din cercetdrile sale numeste pe Dosoftei prieten

al lui Simeon Polotkii $i al sf. Dimitrie dela Rostov, ') de $i nu avem date
spre a confirma aceasta , In nici una
1) A. I. Iatimirskii: Din istoria literaturei slave
in Moldova *i Valahia". S. Petersburg, 1906, pag.
56, i V. A. CheltuealA : Cursul de istoria litera-

turei ruse" partea I, cartea II. pp. 899-897, Dimitrie dela Rostov 1651-1709 (N. Tr).

www.dacoromanica.ro

188

din scrisorile lui Dosoftei, cunoscute


noua, trimese la Kiev sau Moscova,
nu intalnim numele acestor doi barbati ai literaturei ruse. -Este adevArat,
ea aceste legaturi se explica prin oare
cari interese literare generale (Simeon
Polotkii a compus o psaltire rimata,
Dimitrie de101ostov a lucrat Mineele),

putem Insa, sa ne indoim de legatura


lor apropiata. Prietenia mitropolitului
{le Kiev, Varlaam lasinskii cu Dosoftei

pentru noi este WA Indoiala. Dar, cu


parere de rau, nici una din scrisorile
lui Varlaam catre Dosoftei nu ne este
cunoscuta, si nu stim daca aceste scrisori s'au pastrat. Invatatii romani trimesi la sfarsitul veacului trecut de
Academia romana In Polonia cu misiunea de a cerceta In archivele Lembergului i alkiewului actele Mitropolitului, duse de Dosoftel din Moldo va,

nu au dat niel un rezultat hotarator :


nu numai ca n'au gasit aceste documente importante, dar n'au dat niel
peste scrisorile lui Dosoftei, probabil,

www.dacoromanica.ro

198

ele nu s'au pastrat.1) Aceste scrisori, Yns, au pentru noi o mare im-

ocA

portantd: ele ne-ar arAta, ce rol a jucat


Varlaam

lasinskii

In

activitatea de

traducere a lui Dosoftei, ce parte a


avut In alegerea unora sau altor lucrAri, ele ar limpezi, de asemenea, si
rolul lui Dosoftei in chestia deslegrei transubstantierei sfintelor Daruri
la Kiev.
CAPITOLUL XI
Observatlunl asupra Umbel traducerilar
lul Dasoftel.

SA ne oprim putin asupra limbei


traducerilor lui Dosoftei, traducen i fAcute Ini aceea limbA slavoneasca',
care scria cArtile pe care le trimetta
Ja Moscova i la Kiev. Am spus mai

sus, ca Dosoftei era un adoirabil cu2) Analele Academiei romine, vol. VIII. I pp
129-130. V. A. Ureche: ,,Asupra misiunei pentru
cercetarea documentelor, duse de mjtropolitul Dosofiei In Polonia. Veal si A. I. latimirskil: Manuscrisele slave si ruse din bibliotocile rornAnesti'. S.
Petersburg, 1905, pag. 225.

www.dacoromanica.ro

193

ndsctor al cdtorva limbi, era un po-

liglot al vremei sale, cum putini se


Intalniau In Rusia chievean din secolul al XVII-lea Aceastd vtiintd se
Intrezdrevte In traducerile Acute In
limba romdn, al crui spirit vi constructie vi-a Insuvit-o pe deplin, ea
se simte vi In cunovtinta limbei slavono-bisericevti pe care o stdpAnea
de o potriv ca vi pe cea romaneascd.
Aceast imprejurare este tocmai o piedied mare in deterniinarea originei lull.
Dosoftei deosibevte bine limba slavono-bisericeasca cdrturdreascd de cea
obivnuitd In disculie, deosebevte limba oficiald sud-rusa de limba nprdicrusa. Aceasta se intrevede limpede In
scrisorile vi traducerile sale. Scrisorile
lui Dosoftei cdtre mitropolitul Kievu-

lui Varlaam Iasinskii ca si notele de


pe marginele manuscriselor trimese
de el la Kiev, sunt scrise In limba

tipid ucraing a veacului al XVII-lea.


Aici, tnainte de toate, ne izbeste ma1) Suplimentul ce se va publica de autor In cu!Ind va deslega i aceastl chestiune (N-:-Tr.)

www.dacoromanica.ro

191

Tele numdr de polonizme. Aceste po-

lonizme se simt nu numai In lexica


lui Dosoftei, ci i In constructia frazelor lui, precum i In sintaxa limbei scrisorilor lui. Sd confirmarn acest
lucru, prin cateva exemple, folosindu-

ne mai cu seam5, de manuscrisul bibliotecei catedralei SI. Sofia din Kiev


No. 161 (38) ale" (f. 439 verso) ;

barzo" (f. 527); barzo dywnala" ,

(f. 600); vapno,Ftie", (f. 182, 265,514);

veja" (f. 439); draca" (f. 182); zviclii" (f. 600); crolevscom" (f. 580) ;
custodiea" (f. 589); letera" (f. 182 ;

ofierovatisea" (f. 712); ofierovan za"


(f. 727); prez grajdani" (f. 263) ;
pretalmaciv" (f. 514); treba" (f. 584);

trelegator" (f. 35); acesta din urrnA


din manuscrisul bibl. catedralei sf. So-

fia din Kiev No. 232 (61), f. 35.


Din particularitkile fon.etice ale limbei scrisorilor lui Dosoftei, cea mai
caracteristicd este trecerea lui B In
y, particularitate puternic rlispAndit
In Iimbite: ucraina i bielorusa, dar
cunoscutd i monumentelor din Pscov
www.dacoromanica.ro

192

*i Novgorod. Ad.ucern cateva exemple:

pisan y Striiu y zamcua (ff. 527, 712,


723, 748),

y gradie striiscom y domu cro-

levscom y zamcu" (f. 589),

y biblioteti (f. 600).

Aceastd particularitate a limbei


Dosoftei se Intdlnqte i In scrisorile
lui, trimese la Moscova In care se sileVe sd pdstreze, dac ne putem exprima astfel, stilul moscovita. Astfel,
In aceste scrisori IntAlnim :
y velicom oscudeniim (scrisoarea

tre patr. loachim din 20 Aug. 1683).


y Livovi (ibidem), y gradie Striiu"
(scrisoarea lui Dosoftei cdtre tarii loan

i Petru din 23 Noembrie -1688), or


(glare (ibidem).
lntre alte particularitAti mai putin
importante ale limbei lui Dosoftei se
poate semnala apropierea lui U l it,

particularitate, cate a adus cu sine


coincidenta acestor sunete In limba

ucrain Inteun sunet mediu n". Exem-

ple necestiviVii (f. 733) *i razlicinnh"


(ibidem).
www.dacoromanica.ro

193

Mai departe se poate indica rari ca-

zuri de schimbare a lui e In o dup

consoanele moi. Exemple : izeavieaiuq-

ceoi". (f. 514); scvernieipi" (f. 733)


mnogolietnoe" (f. 514).
In rand cu acestea gsim : gor.7ei"
(f. 733); nanyego" i vaFego" (adesea).
Sunt foarte interesante, deasemenea,
cazurile de trecere al grupei generale
i

slavone tj

mm,m si (i, slavon-bisericesc

de exemplu : videaqi" (f.

najaiwir (f. 439 verso)

182); obi

maiuqi"

(f. 514).

Numrul exemplelor s'ar putea Inmulti. Din particularilatile morfologice,


cari dezvluesc tiinta lui Dosoftei de
lirnba ucrainA, artm cateva cazuri de

terminare a gen. sing. In y a temelor


In a (sub influenta temelor in %), de
exemplu: do drucy" (f. 182); terminatia dat. sing. a acelor teme
In Euu si Ogll : "s(vea)tOtelemi" (ff. 529
bis, 712), i patriarhon" (f. 182).
Am putea s'A' artm hita un ir de
particularitti ale Iimbei lui Dosoftei,

www.dacoromanica.ro

194

cari 11 caracterizeazA ca pe un bun


cunosator al limbei ucraine, dar nu
ne punem ca scop special studierea
limbei lui Dosoftei. In scrisorile lui,
trimese la Moscova sunt mult mai putine ucrainisme, se vede, a le evita, dar

uneori se Intalnesc and i and i

aici. Nu ne vom opri mult asupra lor,


ci vom face numai nite fugitive observatiuni asupra traducerilor lui Dosoftei.

Traducerile lui Dosoftei sunt scrise


In limba slavonA bisericeascA. El Insui
recunoate aceasta, deosebete aceastA

limbA de limba sud-rusA, vorbitA In


care a scris scrisorile sale pentru Kiev.
Astfel, pe f. 617 a manus. bibl. cat.

sf. Sofia No. 161 (38) el zice, a a


tradus iz gretca" na slovenscoe", la
f. 182 acela manuscris, el roag5 pe
Varlaam lasinskii s corecteze nariecii
slavenskii". Dar aceasta nu-i bimba
veche-slavonA, ci cea ruso-slavonA bisericeasa. Dosoftei a serfs pentru Rui.

lat pentru ce nu rar indentificA timba

www.dacoromanica.ro

195

rusd Cu cea slavond. Astfel In manus.


No. 232(61) bibl. cat. sf. Sofia, Kiev
gdsim : ot grecesca iii ellinsca eaztica
prevedent... na rusctri eazeic" In manus.

No. 161(38) din aceias bibliotecd iz


ellinsca na ruslci" (f. 527). Limba

traducerilor lui Dosoftei este limn


simpl accesibild maselor largi. Dacd
compardm limba traducerilor lui cu
limba scriitorilor sud-rusi din veacul al
XVII-lea, o limb capricioas, artificial,

imediat se aruncd In ochi limpezimea


si simplitatea limbei lui Dosoftei. Limba lu este si mai superioard deck
limba cArturarilor Rusiei moscovite de
la sfrsitul veacului al XVII-lea, deck
a fratilor Lihudi si a staretului Eftimie.

Dar, dei Dosoftei In traducerile sale


evitd ucranismele totusi ele se mai Intlnesc desi mai rar. De exemplu:
cto camiene e(sti) i osnovanie pitaimosea s(vea)t(a)go h(risto)va ap(osto)la petra" (f. 592 verso), scazuem
vam, eaco strt sii" (ibidem); &at po-

ceatki" (1. 333); pravilah abo cawww.dacoromanica.ro

196

nonah" (f. 126) manus Kiev. No. 232


(61); custodiea" (articolul clespre transubstantiere, manus. No. 161 (38) (f.

589), dar alturi avem strajem".


Dar, totu, cum am vorbit, Dosof-

tel- a serfs ii limba, slavona. Slavo-

nismele se observa la Dosoftei nu


numai In constructia gramatical a frazei lui, ci $i In ortografia lui. Nazalele sunt intrebuintate de Dosoftei mai

mult sau mai putin consecvent In locul sunetelor vechi-slavonesti

de exemplu : prebavax$csa." (f. 658


verso, manus. No. 161 (38); nepre-

vratn" (ibidem).

Dar adesea In locul sunetului x. la

Dosoftei sta 8, de ex: prinovsceago" (f. 398 verso); Vierbiu" (f 399);


Liabas?ci ne hotmscih ego liubiti"

(515); In rand cu acestea este scris


$i pmtago" (f. 588 verso); rdzac"
f. 592.

Miituls se pune de Dosoftei mai


des in unirea cu lichidele

www.dacoromanica.ro

p i

197

In prepozitiile-prefixe. Ex: cmvi" (f.


588 verso); isplzneniiu" (f. 659);

g%rdosti... prdim bo" (f. 656); dar


un asemenea scris la Dosoftei se Intlneste rar; mai des IntAlnim: crovi"
(f. 589 verso), polnai" (adesea) In
prefixe mutul tare se IntAlneste foarte
des ; ex. : sgderjitelLnd" (f. 588)
zdavdi"

(ibidem)

sztvori

dem); szverseniu" (ibidem); mhoscet" (ibidem).


Mutut moale k la Dosoftei se intdlneste numai la finele cuvintelor si se
Intrebuinteazd, pentru Inmoerea consoanei precedente; ex: denh" (f. 588)

nosch" (ibidem). Foarte rar se Intlneste MUM


tor,

In mijlocul cuvinte-

cum de ex: dolf,stvuem"

(f.

515). Uneori, dacd nu o socotim ca


o trecere cu vederea, Dosoftei pune
In locul mutului moale L pe cel tare
% de ex: p%rvi" (f. 650 verso).
Particularitt irr Intrebuintarea prtilor de cuvnt la Dosofter sunt foarte
putine; Dosoftei &TO' cum se vede,

www.dacoromanica.ro

198

cunotea bine gramatica slavong i


pentru aceasta greelile, cari se IntAlnesc la el se pot socoti ca greeli,
sau a aceste greeli pot fi explicate
prin sArguinta lui Dosoftei spre o mai
mare exactitate In traducere, spre o
justA redare a originalului. De ex :
Intr'un caz IntAlnim la Dosoftei

concordare a determinatiunei cu substantivul : site bo i blagoudobniei,sdi

vamje i in(i)m bratiam slovo beidet


neghi i poleznieLFee". Pe marginile
manuscrisului (manus. bibl. cat. sf.
Sofia, Kiev No. 161 (38) f. 1 verso)
Dosoftei dA explicara acestei greeli

o 16gos masculina slovo neutrum i


bl(a)goudobnieiee" (ibidem).

Gen. sing. al substantivelor la Dosoftei se IntrebuinteazA just, In general,

ca In slavona veche ; de ex: B(og)a


i cel(ovie)ca" (f. 589); otvalenietn
camene" (f. 589 verso); dar uneori, se
vede, cA adie influenta altor cuvinte :
tiela i crove" (f. 591 verso) gen. sing.

stina", In locul obinuitului sdnoy".

www.dacoromanica.ro

199

Uneori intainim la Dosoftei la temele

a formele vechi-ruse : zacealo


taint" (f. 590 verso); dom molitvk"
In

(f. 672). In lntrebuintarea celorlalte


cazuri nu se observa la Dosoftei departari mari de gramatica ; mai adesea

se Intalnesc greeli obi nuite, cari se

explica prin amestecarea temelor substantivale, cum sunt terminatiunile Indativ la temele In o, 0111 i P{11 ; vo-

cat. sing. In e roditele cead nacazuite" (. 651). Dosolei intrebuinteaza


i

dualul : de ex : cito taco seitvoril

esi nama ceado, se ot(e)t tvoi i az


boieagea iscahova tebe" (1. 589) ; i
ta ne razumiesta gl(agol)a" (f. 589).
Intrebuintarea verbelor la Dosoftei
este deasemenea regulata ; adesea se

intrebuinteaza formele trecutului: de


ex: sobliudaa.,se" (f. 584) ; prespievaa$e" (ibid.).
Pronumele cir. se Intrebuinteaza de

Dosoftei mai adesea dupa verb In


legatura cu el : tn(o)lea.scihtisea" (f.
591); i m(o)limsea" (ibid), dar uneori

www.dacoromanica.ro

200

i tebie sea m(o)lim i tebie sea milldieem" (f. 591).


Nu este nevoe sd ne oprim amdnun-

tit asupra particularittilor limbei traducerilor lui Dosoftei. La el se intlnesc grqeli, dar aceste greeli nu
stricd limpezimei expunerei lui, nu

Intundcd ideea traducerilor lui, cum


vedem la traductorii din limba greacd
ai Rusiei moscovite dela sfdrOul veacului al XVII-lea 1). Am vAzut, a toate
traducerile lui Dosoftei In limba slavond au fost fAcute din grecete, majoritatea traducerilor lui au un cuprins
polemic, In parte dogmatic, de ritual ;
o parte Insemnatd din ele sunf traduced din lucrdrile sfintilor pArinti. Prin
urmare, Dosoftei In literatura rus5 ocupd un modest loe printre reprezentantii Invtdturei grece0 din Moscova,
cum era Epifanie Slavinetkii2), elevul
A. I. Sobolevskii, op, cit. pag. 289.
Vezi V. A. CheltuialA Cursul de 1storia kite-

raturei ruse" pp. 868-870. Epifanie Slavinetkii


+ 1675. (Nota Tr.).

www.dacoromanica.ro

201

lui, monahul

Eftimie din manastirea

Ciudov", fratii Lihudi') i altii. Influe* greceasca In literatura rusa din


a doua jumatate al veacului al XVII-lea

a fost putin simtit la ceeace era cunoscut2), In sfarit limba acestor traducen i nu era tocmai greu de Inteles".

Tocmai prin aceasta lucrarile lui Dosoftei ies mai limpede in relief Intru

cat ele qeu din maim unui bun cunoscator al originalelor grece0, care
stapanea comparativ mai bine limba
slavona., Am vzut, c unele traduceni
la care s'a trudit Dosoftei au fost fcute
In acela timp i In ivioscova. Aceasta

coincide* nu este o simpla Intamplare, ci ne dovedete, ca Dosoftei a

ghicit Indata acel curent, i acele cerinte, cari stapaneau In aceea vreme
In literatura' rusa. Lucrarile lui Dosoftei
n'au fost tiparite, lucru pentru care

nu odat a rugat pe acei carora

le

P. Znamenskii: Manual de istoria bisericei

ruse" p. 307. 8. (N. Tr.).


A. L. Sobolevskii. op. cit. pag.

www.dacoromanica.ro

202

scria manuscrisele sale. Lucrul acesta


s'a intAmplat probabil, nu pentru aceleag cauze, pentru care nu au fost tipArite lurrile reprezentantilor Invdtd:urei grecegti din Moseova '), ci mai
degrabd pntrucA, Dosoftei, trAind departe de Moscova nu a putut sd aibA
acolo aga tari prieteni, cari ar fi putut
sA dea concursul acestor tipAriri a lucrArilor lu. Aceste manuscrise in majoritatea cazurilor au ajuns pnd la noi
numai In autografe, dar acesta era canonul marilor reforme, cAnd viata przenta noi chestiuni, and societatea
rusd era stApnit de alte interese.
LucrArile lui Dosoftei au jucat un
mare rol la Kiev. Cunogtinta limbei
grecegti la Kiev prin vremea aceasta

era o mare raritate. Moscova cerea


hotdrAtor sd se rAspundd la cdteva

Intrebdri dogmatice gi liturgice. Toate


scrierile scriitorilor de gud-vest ai secolului al XVII-lea contineau In ele
1. Ibidem. op. cit. pg. 289.

www.dacoromanica.ro

203

o Interpretare gre0tA a acestor chestriuni. lat pentru ce Inv'tatii chieveni,

citnd odat aceste lucrri au suprat


pe Ioachim ; la a doua cerere a lui loachim de a se pronunta asupra acestei
chestiuni, Varlaam lasinskii s'a adresat pentru lamurire mitropolitului Dosoftei, autoritate care In chestiuni de
dogmatica

liturgia sta In afard de

price bnuiala. Admirabilul cunosator


al sf. Scripturi, care a tradus i editat
In viata sa nu o carte, bine cunosator al literalurei greceti, In fine, cel
ce a trecut practic slujba bisericeasa,

Dosoftei In adevr a rspndit Indoelile Invtatilor chieveni. Aceasta a


fcut-o numai el, care s'a ocupat cu

traducerea lucrArei liturgice a lui Gherman dela Constantinopole, a lucrrilor


lui Simeon dela Salonic, 0 cu compu-

nerea unui articol de liturgia. Pentru


aceasta, InsemnAtatea lui Dosoftei in
deslegarea chestiunei despre transubstantiere, Mil Indoialk este destul de
mare. Figura lui Dosoftei rsare Inteo

www.dacoromanica.ro

204

lumind si mai atrAgAtoare Inaintea noas-

tra, prin faptul, ca aceste traducen i facute In folosul ortodoxiei, s'au fcut

de el, cdnd se gsia In roble la aceia

contra cdrora au fost Indreptate aceste


lucrdri In adevdr, figura lui Dosoftei
se desemneazd ciar pentru numerosii
crturari ai veacului al XVII nu numai
ai Moldovei, ci si ai Rusiei, ea izbeste
ochiul prin inaltele sale calitti.

La Inceput, poate, vreun sdrguitor


ucenic al vreunei scoale bratscaia",
care se gAndea la sihdstrie, si era atras
de poezia crestinismului, dupd aceia

un modest monah muncitor, cuprins


de rdynd pentru complectarea educatiei sale... Aceste calitati 11 scot in
evidenta de vreme din mediul Inconjurdtor, el devine episcop, realizdnd
acel Malt ideal monahal, care l-a legdnat In anii tined. Schimnicia el o
Intelegea In cel mai inalt si nobil sens
al cuvdntului, el o intelegea ca lucru
pe terenul carturaresc pentru luminarea masselor populare. lata pentru ce

www.dacoromanica.ro

205

el se ocupa In acest timp cu traducerea de arti ale sf. Scripturi In timba


rornand. Intrupand In sine, probabil,
adncul sentiment al frumosului,
Dosoftei se apuc de o mare lucrare,
de compunerea psaltirei In versuri. In
fine, el ocupa un Inalt post de mitropolit al Moldovei si aici In toatd 1drgimea se desrsoard activitatea sa culturald printre Romani, interesandu-se

In acelas timp si de situatia

olitica

a lor. Dar Imprejurdrile se sChimbard,


Dosoftei devine captiv al regelui polon.

Si aici el dezvoltd o neobisnuit statornicie morara'. In secolul renegarei,


al lipsei de convingeri tari m rale,

Dosoftei ar fi putut trece la unk. i


prin aceasta ar fi putut s-si asigure

situatia sa si prin aceaste s se scape


de nenorocita situatie contra careia se
plange de atatea ori. Dar, se pare,
nenorocirile, i-au cAlit si mai mult pu-

tenle lui morale; Injosit, batjocorit si


fdr malta sa situatie, el in linistea
chiliei sale, gandind la Intoarcerea sa

www.dacoromanica.ro

206

In Moldova, se apuca cu o mare ener-

gie de lucru In folosul ortodoxiei",


ne temandu-se de Clumanii sal. Cu
atat mai simpatica rasare figura lui In
relief, cu cat el priveVe la lucrarile
sale ca la o ascultare", i din simtul
de modestie i smerenie", el nicaeri
nu amintete despre sine, despre origina sa, sau despre educatia sa. Acesta-i
un anonim i modest lucrtor carturar,

pe care numai vechea literatura II cu-

no4e. Si nu de geaba amintirea despre persoana sa, traditia despre el a


trait printre contimporanii i copistul

anonim reda exact despre el marturifle celor din vremea lui : multi povestesc bine despre el".
CAPITOLUL XII.
Particulariatile tipariturllor mitrOpolitului Dosoftei In Polonia si Moldova.

Asupra tipkirei lucrgrilor mitr. Dosoftei, Incepute la Uniev 5i sfk5ite in


la5ii Moldovei, vom vorbi in Ha ge-

www.dacoromanica.ro

207

nerale. Toate cartile ectitate de Dosoftei

sunt Infrumusetate cu pagini de titlu


pe care nu raK sunt Infatipte momente
din viata parnanteasca a Mantuitoruiui,
Maicei Dom nului i uneori i a sfintilor ').

Aceste gravuri, sunt marginite cu ornamentatie mai des din domeniul plan-

telor de cat din cel geometric cu o

speciala In stil renaissance". In insk,i textul, mai cu


searna, la inceputul capitolelor, uneori
se Intlnesc mici gravuri. Pe versul
filelor de titlu Dosoftei de obicei pune
stema Moldovei cu una i aceia*i poezie. Dupa aceia urmeazd dedicatia catre
domnul Moldovei i prefata, adresat
cetitorului Aceste dedicatii i prefete
nu se deosibesc prin multa vorba, cum
caracteristica.

se observa la crtile din sud-vestul

Rusiei veacului al XVII-la. Ele sunt


mai concise, mai simple tn expunere,
1) Un sir de gravuri din cArfile editate de Dosoftei, este reprodus In Bibliografa" lui 1. Bianu
si N. Hodos. pp. 209, 211, 215, 222, 223, 226, 229,
237, 240, 241 etc.

www.dacoromanica.ro

20ff

intocmite pentru un cerc mult mai larg


de cetitori. Toate c'rtile lui Dosoftei,
precum si crtile esite pn la el, sunt
tipdrite cu chirilita". In intrebuintarea
graficei slave, putin potrivite pentru
limba romn, la Dosoftei se observa
o anumit consecventd.
Ortografia lui, dac o compardm cu
cArtile anterioare, este mult mai justa
mai

statornicd si mai conforma cu

pronuntia romneasc. Dar totusi neadaptarea chirilitei la limba romnd se

vede la Dosoftei la fiece pas


el
nu-i consecvent in ortografia sa. Astfel, de exemplu, unul si acelas sunet
al limbei romnesti la Dosoftei se recia prin doud semne: romnescul ea
-.= x,

c.krcA," (cearcd), psaltirea


In versuri p. 77). Sunetul romnesc
modern a la Dosoftei se redd prin su.1;

netul mut tare z, de ex: pzg*nztxN"


(pAgAndtdia, ibidem p. 69); dar acelas

sunet se redd la Dosoftei prin e si


de ex : riddxjcle" (nadeide, ibidem

p. 222); Iume larg", (lume larg,


www.dacoromanica.ro

209

ibidem p. 153) Nazalul slavon x In


limba lui Dosoftei red pe I i ti de

ex: zx le" (zile, ibid. p. 129); pAgnii" (ibid).

Dosoftei IntrebuinteazA nejust i ne-

consecvent nazalul 4, de ex: c4nd",


(cand, ibidem p. 356).
La finele cuvintelor; cari se termina

In consoank In locul lui % st k; de


ex : fAcut." (fAcut ibidem, p. 357);
domnulh, (domnul, ibid. p. 356). In
ceiace priveVe limba traducerilor lui,
ne izbqte begAtia de cuvinte slavone.
Aceasta se simte atat In laturea matefled lexicalA a limbenui Dosoftei, cat
i In constructia frazei lui. In compatatie Ins cu predecesorii sAi traductori din slavonete el este mal simplu,
mai ciar.

0 Insemnat.1 parte din traducerile


sale sunt fcute din limba greac6 i
pentru aceasta el nu a putut sA introducA In traducerea sa cuvinte i
expresiuni intregi cum au filcut traductorii din limba slavd. El s'a fo-

www.dacoromanica.ro

210

losit In traducerile sale de limba romdnd simpld, populard, si dac traducerile sale se Intalnesc multe cuvinte slave, majoritatea lor sunt luate
din limba vie ramdneascd si numai o
micd parte este introdusd de el Insusi.
In traducerile lui se Intdlnesc aldturea
cu cuVintele adevdrate rorndnesti de
rAddcin latind, si cuvinte curat slave.

De ex: conceneasc" (psal. In versuri p. 175, 181); milostivire" (ibid.


p. 183); prosIdveascd" (ibid p 176);
vlagd", (ibidem p. 189) ; tldcovanie",
(ibid. p. 440); izbdvire", (ibid. p.
183) etc. Uneori anumite cuvinte romdnesti cunoscute lui Dosoftei, sunt
Intocuite de el cu cuvinte slave, cu
care imprejurare aplia terminatiile
celor din unnd limbei romne. Aproape
toate aceste cuvinte trdesc si pAnd
acum in limba populard romdnd, ele
s'au introdus- treptat, multumitd Iegdturilor culturale ale Romdnilor tti popoarele slave. 1.1-mba lui Dosoftei este
acea limbd romdneascd hisericeasc,

www.dacoromanica.ro

211
i
accesibil tuturor maselor
largi ale poporului, frumoasa i mladioas, elaborata de veacuri, pe care

simpla
tiinta

actuala romaneasca o apara

contra prefacerei artificiale 1).

Hand concluzia activittei crtua lui Dosoftei In Moldova

rareti

trebuie sa semnalam, ca Dosoftei este


unul dintre cei dintai, care a realizat

vechea idee a celor mai de seama

muncitori romani pe taramul carlei Cu


privire la introducerea limbei romaneti tn intrebuinfarea bisericeasc' a

poporului roman. Noi am vAzut, ca


pana la Dosoftei s'a tradus In limba
romana nu o singurA lucrare, dar toate
aceste lucrari, religio,ase dupa carac-

terul lor, nu se atingeau de randuiala


bisericeasca, de ritual. Acestea erau
carti

Cu

caracter religios-instructiv,

carti destinate pentru citire. Sfera activit'tei lui Dosoflei, cum am vazut,
1. Vezi articolul lui 1. N. Lahovary in revista
Convorbiri literare" ve 1911 No.1, 2, 3, 4: .Cum
'a stricat limba romaneascA".

www.dacoromanica.ro

212

se mdrgineste, de asem enea, la literatura religioasd ; unica lucrare profand


a lui Dosoftei este hronologia lui versificatd a domnilor MoldoveL Dar prin-

tre aceste cdrti religioase iese In relief

artile, cari trebuiau sd arunce de la


strand limba slavond din serviciut bisericei. Aceasta este Liturghia" lui
edited' In 1679 si 1683 Molitfelnicul"
din 1681 si Octoihul" din 1683. Toate
cdrtile lui Dosoftei sunt traducen i din
limba slavd sau greacd; el nu a lasat
dupd sine lucrdri originate, dacd nu
avem In vedere Hronologia lui versificap, prefetele" -si dedicatiile" din
editiile sale, cateva versuri si comentarii destul de Intinse la psaltirea In
versuri. Opera lui originald, compusd
In spirit occidental este Psaltirea In
versuri. Lucrdrile lui Dosoffei sunt un
viu monument al luptei Romanilor
pentru independenta lor cuituralo-nationald, pentru limb a lor; lucrdrile lui

ne aratd cat de mutt a trdit cultura


slavond la Romni si, cum a cedat lo-

www.dacoromanica.ro

213

cul sdu culturei nationale romneVi

-i limbei romnesti. Tot de odatA traducerile lui Dosoftei sunt cel mai bun
sigur izvor dupd care putem urmdri
treptata furi are a elementelor slave in
limba romdneascd literard bisericeascd
i

popular.

www.dacoromanica.ro

Concluziile noastre se reduc la


urmtoarele:

i. Mi$carea, izbucnit printre Romani, In


secolul al X VI-lea sub influenta curentel9r
culturalo-religioase din apusul Europei, In
folosul Hubei nafionale nu a fost addncei:
ea s'a atins numai de o netnsemnatei parte
a societafei $i s'a exprimat in editarea unai
$ir de cdrti din sf. Scripture!' pentru citirea
cre$tinului. Steipa nirea culturei slavone nu
s'a cleitinat prin aceastei migare.
2. Mi$carea culturalo-nationald, rend scald
In timpul domlitor Matei Basarab $i Vasile
Lupa dupd caracterul $i continatul Sad s'a
deosebit pu fin de cea anterioarei : ea a
tntdrit numai con$tiinfo necesitlei de a

avea call cu cuprins religios ta lima romana, dei In acest period nu s'a tradus

t i romane$te nici-o carte de slujbd bisericeascci. Cultura slavonei continaa sei se


menfittei, desi se desvoltei deja sub infldenttl, mat' cu seamd, a culturei ruse$ti
dela Kiew.
3 Realizarea ideei despre necesitatea de
a selvdr$i servicial religios In limba religioasei in timba nalionalei apartine mitropoli-

www.dacoromanica.ro

216

tului Dosoftei; el editeaz un sir de call,


care avea ca scop sei introduca aceast

idee In viatd. In lee-aura ca activitatea lui


Dosoftei in Moldova ski stramtorarea 11mbel slavone din servicial religios al Romanilor, si tmpreunei cu aceasta decderea
culturei slavonesti printre Romani.
Dosoftei nu a fost niciodata_ episcop
sau mitropolit de Azov, el nu a fost nici ta

Moscova, ci s'a ocupat ca traducerea de


carti in slavoneste in Polonia, ande a fost
dus cu sila de regele polon. El a murit aici
In 1694.

Activitatea lui Dosoftei ca traduator

in slavoneste este stains legat cu acele


carente iterare fi chestiuni religioase, ridicate in Moscova.

Traducerea lucrarilor lui Simeon al

Salonicului, care se peistreazei in biblioteca


sinodald din Moscova itt manuscrisul No.

727 apartine lui Dosoftei, iar nu monahului Eftimie din mnstirea Ciudov", cum
confirma Gorskii fi Nevoetruev si dupii ei
si academicianul A. I. Sotolevskii.
-Dosoftei a jueat un mare rol la Kiev
in chestia deslegarei discutiilor liturgice fi
In particular a chestiunei transubstantierei

sf. Datar!; el nu ramal di traduce !nerd"rile privitoare la aceasta chestiune, ci si


compune un articol de compilatie despre
timpul transubstantierei sf. Daruri.
www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

Pref.* traduclitorului

Scurt privire asupra limbei la Romani. (C


ditiile culturalo-istot ice ale dezvoltarei
tiunei romanesti. Cultura Maya la Romani
si limba romana).
. . . . . . . . 1-11

I. Primrle fnceputuri de limbi romineascd

scris. (Vechile monumente literale in limba


romana. Miscarea husita fn Apus si primele

traducen i in limba romana. Caracteristica

misarei intelectuale pr ntre Romani, provocata de curentele religioase din Europa


apuseana . .
.
. 11-22
11. Inceputurile de
tiprituri romane.,sti. Tipariturile lui Corest Aparitia tipagrafiei in
teritoriile romanesti. Protestantismul european din apus i noile traducen in limba

. ..... .

romana. Tipografia din Brasov si activitatea

lui Coresi. Editiile tipografiei din Brasov. 23-36


Tipariturile sporadice de la sfrFitul secolului al X VI-lea fi inceputut celui al XVII-lea

In legatura lor cu cele din Rusia de sudvest. (Epoca lui Matei Basarab i Vasile
Lupu. Miscarea intelectual din aceasta epoca In Muntenia. Legaturile culturale cu

Ucraina si Rusia moscovita. Editurile muntene din timpul lui Matei Basarab si tipografia din Campulung, manastirea Govora
si Targoviste
36-52
IV. Marea activitate literard din prima um&
tate a secolului al XVII-lea i influenta Ru-

ski de sud-vest asupra el (Miscarea intelectuall In Moldova in timpul lui Vasile


Lupu. Legatura cu Rusia. Tipografia din
Iasi si editiile ei. Caracteristica miscarei
intelectuale printre Romani In epoca lul
52-65
Matei Basarab i Vasile Lupu . .

www.dacoromanica.ro

218
V. Caracteristica mitropolitului Dosoftel fi

literatura despre el. Cand s'a ndscut fi de


ce origind este. Unde a taveifat.

despre

activitatea lui pawl la mitropoliaL Prima

adresare cdtre Moscova. . .


.
. . 65-86
Vi. Lrgdturile ,lui Dosof el cu patriarhul
loachim i cdlatoria lui la Kiev. Chestia

despre ducerea lui In Polonia. Legiturilc


lui ca farii fi ierarhi rufi In timpul federel

(Wan
Polonia.......
3-103
Chestiunea timpului ci locului morfei mi-

tropolitului Dosoftei. Versiunea, cd D softei


a fost episcop de Azov . . . . . . 103-110
Activitatea cdrturdreasc I a lui Dosoftei
tn Moldova. Psaltirea In versiuni, Traducerile
editurile lui in Moldova
111-141
Activitatea lui D3S0 ftei pe terenul literaturd ruse. Curentele intelectuale de la sfar$itul secolului al XVII-lea in Uzraina $i
Rusia moscovitA. LegAtura actiViatei lui
Dosoftei ca aceste curente. Traducerile lui
Dosoftei din grece$te In limba slavo,romAnA Traducerile lucrArilor lui Simeon de
la Salonic ; cbpiile traducerei lui Dosoftei. Traducerea celor 12 epistole ale SI.
Ignatie Purtatorul de Dumnezeu $i cdpiile
acestei -traducen. Relatiunile lui Dosoftei
fatA de discutiile dogmatico-liturgice a Rusiei chievene $i moscovite . . . . . . 141-166
Lucrdrile lai Dosoftei In leg Iturit ca che tia
despre timpul traumbstanfierei Sf. Darari :

Traducerea Istoriei biserice$ti $i a vedeniei tainice" a lui Gherman, arhiep. Constantinopolului. Articolul compilativ al lui Do-

softei asupra chestiei transubstantierei Sf.

Daruri," $i cOpule lui. Alte traducen i ale lui

Dosoftei, 35 cuvinte ale SI. loan Gurl de

Aur, 2 cuvinte ale lui Efrem Sind ; viata lui

www.dacoromanica.ro

zig
Onufrie, Pancratie Tavromeiniiskii sl ale tut
Mihail Malein; articolul despre Sibile; Pravilele sau poruncile sf. Apostoli". . . 198-206
Xl. Observatiuni asunra limbei traducerilor lui
Dosoftei: Caracteristica activitatei lui Dosoftei In legatura cu literatura rusa si
r,mrezentantii culturei ruse de la sfarsitul

sec. al XVII-lea ......

carturarestt In Moldoda. C3ncluzii

. 206-218

XII. Observatiuni asupra limbel traducerilor


tipdnte de Dosoftei In Moldova si Polonia
fi caracteristica generald a activitdtei
.

215-216

ALTE SCRIER1 ALE ACELUIAS AUTOR


IN R(JSE$TE.

Legendele romdnestl despre Maica DomnuIui,


in Etnograficescoe obozrienie", 1911, No. 3-4,
(cartea XC XCI).
Mitul despre palanjen In legenda Milled Domnulul, in Zapiski neofilologhicescago obscestva
pri Imperatorscom S. Peterburgscom Universitetie" fascicula VI, S Peterburg, 1912.

Dare de seamd asupra studiilor fdcute In


bibitotecile S.- Petersburgului, prescriptiile
ruse- vechi higienice. Fragmente de instructiun i

asupra lasarei de sange din Lunnic"/Dare

de seama despre excursia seminaralui de filologie, facuta la S. Petersburg sub conducerea


prof. V. N. Peret, Kiev. 1912.

Dare de seama asupra studillor, facute In

bibliotecile Mosc]vei. lzvoarele pentru biografia mitropolitului Dosoftei de Suceava. Dictionarul slavono-roman al Societatei de istorie
antichitati ruse. Dare de seam asupra ex-

www.dacoromanica.ro

220
cursiei seminarului de filologie rusl, fAcutA la

Moscova, sub conducerea prof. V. N. Perer,


Kiev, 1912.

.5) Contributii la chestiunea prescriptiilor higie-

nica in literatura rasa edge, Jurnal Minis-

terstva narodnago prosviesceniea",lanuar 1913.


-6) Dicflonarul slavono-rotnan din biblioteca sop cietAtei de istorie si anticitAti ruse din Moscova, No. 240: ,Russkii filologhiceskii viestnic",
1914, cartea I.

Silvia Dragomir: Contributii privitoare la relatiile bisericii romAnesti cu Rusia in veacul


XVII. Recenzie, Russkii filologhiceskii viestn-ca, 1914, cartea 2-a.

Contributil la istoria literatura scolaropedagocica in Rusia moscovita din veacul

XV11-lea, Jima' Ministerstva narodnago prosviescen iea".

Descrierea manuscriselor din Muzeul central


din Volania, ,TrudA obscestva izsliedovatelei
VolAni".

Dosoftel, mitropolitul Sucevei ct activitatea


lui carturareasca, /Contributie la istoria literaturei tomnesti si a legAturilor romAno-ruse
din veacul a XVII-leaj, Editia Academiei im-

periale ruse de stiinte, sectia pentru limba


literatura ruSA Kiev, 1915 (p. VI 173).

Mal multe articole in ziarele rusesti despre

Basarabia iscoalele ei.

IN ROMANOTE

0 acidia arheologIcti Cu privire

la

un otas

vechi din Basarabia.


Supliment relativ la viata I moartea lui Dosoftei, mitropolitul Sucevei.

Carte de eettre pentru scoalele primare, 'al-

cAtultA In 1917, si tipAritA In 1918.

www.dacoromanica.ro