Sunteți pe pagina 1din 4

Tema: Cercetarea la fata locului

NOIUNEA I IMPORTANA CERCETRII LA FAA LOCULUI


Cercetarea la faa locului presupune perceperea nemijlocit, de ctre organul de
urmrire penal sau instana de judecat, a locului unde s-a svrit fapta, a urmelor
i a altor mijloace de prob, spre a fi n msur s desprind o concluzie just, cu
privire la modul n care infraciunea a fost comis i la identificarea fptuitorului
Cercetarea la faa locului reprezint o activitate procedural i de tactic
criminalistic, al crei obiect l constituie perceperea nemijlocit a locului unde s-a
svrit infraciunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea i examinarea urmelor
i a mijloacelor materiale de prob, precizarea poziiei i a strii acestora, avnd ca
scop stabilirea naturii i mprejurrilor comiterii faptei, precum i a datelor necesare
identificrii fptuitorului
Cercetarea la faa locului este una dintre activitile procedurale i de tactic
criminalistic ale organului de urmrire penal, ce se realizeaz, de obicei, la
nceputul urmririi penale, n scopul cunoaterii nemijlocite a locului faptei, al
descoperirii, fixrii, i ridicrii urmelor create cu ocazia svririi infraciunii,
precum i pentru ascultarea martorilor, a victimelor sau chiar a fptuitorilor. Deci,
prin cercetarea la faa locului, organul de urmrire penal stabilete mprejurrile n
care a fost comis fapta, identific pe fptuitor sau delimiteaz sfera persoanelor
bnuite, adun, conserv, i examineaz, probele materiale descoperite.
Cercetarea la faa locului reprezint o activitate procedural, al crei obiect l
constituie percepia nemijlocit, de ctre organele judiciare, a locului unde s-a
svrit activitatea infracional, descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor i a
mijloacelor materiale de prob, n vederea stabilirii naturii i mprejurrilor comiterii
infraciunilor, a elementelor care s conduc la identificarea fptuitorului.
Cercetarea la faa locului constituie un procedeu probator, avnd drept obiect
obinerea de date privind mprejurrile n care a fost svrit fapta penal,
descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor infraciunii, precum i stabilirea strii i
poziiei mijloacelor materiale de prob.
Cercetarea la faa locului este activitatea procedural i de tactic criminalistic, al
crei obiect l constituie perceperea nemijlocit a locului unde s-a svrit o fapt de
natur penal, cutarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea i examinarea
mijloacelor de prob, inclusiv precizarea poziiei i strii acestora.
Consider c cercetarea la faa locului este o activitate cu o natur complex,
procesual i de tactic criminalistic care poate fi dispus i efectuat, att de ctre
de organele de anchet ct i de ctre instana de judecat ce const n descoperirea,
fixarea procesual, ridicarea i interpretarea naturii, strii i poziiei urmelor i a
mijloacelor materiale de prob, a legturilor dintre acestea, precum, i obinerea de
date privind numrul i identitatea fptuitorilor, natura i mprejurrile n care a fost
svrit fapta cercetat.

PREGTIREA CERCETRII LA FAA LOCULUI


Pregtirea cercetrii la faa locului se face n dou etape - la sediul organului judiciar
i la locul faptei, fiecare constnd din anumite msuri proprii, necesare pentru
atingerea scopului urmrit.
1. Msurile pregtitoare luate la sediul organului judiciar sunt mai mult de ordin
organizatoric, n vederea asigurrii cercetrii locului faptei n bune condiii sub toate
aspectele. Coninutul acestor msuri, n concret, depinde de natura faptei, specificul
locului n care a fost comis, modul i mijloacele de svrire, precum i de
posibilitile de care dispune organul judiciar n constituirea echipei de cercetare, cu
mijloacele tehnico-tiinifice corespunztoare.
a. Prima msur const din activitile pentru obinerea datelor necesare despre fapt,
locul i timpul n care a fost comis. n scopul evitrii formrii unei echipe de
cercetare necorespunztoare faptei svrite i a unor deplasri inutile, la adrese
greite sau fictive, organul judiciar sesizat despre svrirea infraciunii caut s afle
din surse sigure, demne de ncredere, ce anume infraciune, unde i cnd a fost
comis, numrul victimelor, volumul i natura pagubelor cauzate, dac fptuitorul
se cunoate sau nu, a fost ori nu descoperit i reinut de ctre organele poliiei. Cu
ct aceste date sunt obinute mai repede, cu att mai repede se poate constitui echipa
de cercetare i se poate face deplasarea ei la locul faptei. De asemenea, se mai pot
lua, prin intermediul organelor locale de poliie, msurile necesare pentru
identificarea i reinerea infractorului, dac acestea nu sunt realizate deja.
b. A doua msur privete transmiterea unor sarcini urgente pe care organele de
poliie urmeaz s le ndeplineasc la faa locului pn la sosirea echipei de cercetare.
Ele se refer la salvarea victimelor aflate nc n via, conservarea locului faptei,
prin mpiedicarea ptrunderii
n perimetrul su a curioilor sau a persoanelor interesate i de ocrotire a urmelor
mpotriva intemperiilor, evidena modificrilor intervenite la locul faptei,
identificarea martorilor i investigarea lor sumar, n vederea identificrii i reinerii
infractorului.
c. n funcie de natura faptei, locul n care a fost comis i urmrile sale, se constituie
echipa de cercetare, din care fac parte: procurorul, care conduce activitatea tuturor
membrilor ei; ofieri din compartimentul judiciar i de cercetri penale; ofierul
criminalist; experi de specialitate n domeniul tehnic sau de alt natur, cnd
particularitile faptei impun prezena acestora; ofieri ori subofieri din cadrul
organului de poliie n al crui sector de activitate s-a comis infraciunea; medicul
legist i subofierul care conduce cinele de urmrire, dac este cazul.4
d. Asigurarea participrii la cercetarea locului faptei a persoanelor legal interesate. n
asemenea calitate, li se deschide posibilitatea participrii la cercetarea locului faptei
prilor civile, civilmente responsabile, victimelor i fptuitorilor.5 Prile odat
ncunotinate, cercetarea se poate desfura i fr participarea lor. Fptuitorul, ns,
trebuie s participe. Cnd, din motive obiective, prezena sa nu poate fi asigurat, se

iau msuri pentru reprezentarea lui de un aprtor ales sau din oficiu.6
e. Alegerea mijloacelor tehnico-tiinifice necesare constituie o alt msur de
asigurare a unei bune cercetri la faa locului. Ea const din verificarea trusei
criminalistice universale, a mijloacelor pentru efectuarea fotografiei judiciare
operative (aparatele de fotografiat, filmele necesare n alb-negru i color, mijloacele
de iluminat artificial), aparatul de filmat cu accesoriile sale, substanele necesare
pentru ridicarea mulajelor, magnetofonul cu accesoriile corespunztoare, detectoarele
de metale i de cadavre, miniaspiratorul pentru ridicarea microurmelor, ambalajele
necesare pentru ambalarea i transportul urmelor descoperite.
EFECTUAREA CERCETRII LA FATA LOCULUI
Reguli tactice generale ale cercetarii la lata locului
Pentru ca efectuarea cercetrii la faa locului s conduc la realizarea sarcinilor ce o
impun, pe lng o pregtire atent i contiincioas, mai este necesar i respectarea
unor reguli tactice cu caracter general, aplicabile, indiferent de condiiile concrete, n
care se desfoar activitatea ori de natura infraciunilor svrite. Astfel, apreciez c
cercetarea la faa locului trebuie s fie efectuat n mod complet, detaliat, obiectiv i
organizat i c, pe timpul desfurrii acesteia, trebuie acordat o atenie deosebit
observrii, interpretrii i exploatrii, n interesul anchetei, a prezenei i
comportamentului din timpul desfurrii activitii, a persoanelor implicate n
svrirea infraciunii.
Cercetarea la fata locului constituie o activitate complexa care solicita exactitate si
calm, perseverenta si prudenta, eforturi si chiar sacrificii din partea echipei ndrituita
a o efectua.
Sesizata cu savrsirea unui omor, echipa de cercetare-condusa de procuror, nsotit de
lucratori de politie din formatiunile judiciar si criminalistica, precum si de medicul
legist, trebuie sa se deplaseze n timp util la locul producerii evenimentului.
Ajunsa la fata locului, echipa de cercetare urmeaza a stabili: determinarea locului n
care a fost savrsit omorul, stabilirea cauzei si naturii mortii victimei, stabilirea
momentului infractiunii, stabilirea modului n care a fost savrsit omorul,
identificarea autorului si a eventualilor complici, identificarea victimei, identificarea
instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savrsirea infractiunii, precum si
stabilirea mobilului sau scopului infractiunii.
Cercetarea la fata locului parcurge pe plan teoretic doua faze si anume: faza statica si
faza dinamica.
Aceasta distinctie ntre cele doua faze are un caracter conventional, n sensul ca nu
trebuie privita ca ceva rigid.
n raport de multitudinea situatiilor legate de mprejurarile comiterii faptei pot apare
cazuri cnd unele activitati din faza statica se executa n faza dinamica si invers.
Astfel, cnd se impune examinarea cadavrului, este posibil ca cercetarea locului
faptei sa nceapa cu faza dinamica.

B. Faza statica a cercetarii la fata locului


Aceasta faza a cercetarii locului faptei, debuteaza cu parcurgerea acestui loc si
examinarea atenta att n ansamblul sau, ct si pe zonele mai importante, fara a aduce
vre-o modificare zonei parcurse.
Cu aceasta ocazie, procurorul are posibilitatea sa verifice n concret daca locul
examinat a fost corect delimitat si sa procedeze n consecinta.
Cercetarea n faza statica a locului faptei, n cazul savrsirii unui omor va ncepe cu
constatarea mortii victimei, operatie efectuata de medicul legist n prezenta
procurorului.
Dupa ce procurorul a examinat locul faptei procedeaza la culegerea de informatii
despre victima, despre persoanele care au cunostinta de procedura omorului si despre
autorul acestuia, de la martorii oculari prezenti la fata locului.
Constatnd existenta sau nu a unor eventuale modificari survenite la fata locului dupa
savrsirea omorului, procurorul determina locul din care va ncepe cercetarea.
Cercetarea locului faptei n faza statica necesita fixarea pozitiei n care a fost gasit
cadavrul, fixarea realizndu-se prin fotografiere.
Fixarea pozitiei cadavrului si a aspectelor cele mai semnificative ale locului faptei,
coroborata cu datele obtinute de echipa de cercetare, serveste la formarea unei prime
ipoteze, referitoare la fapta.
Parcurgnd locul de cercetat trebuie sa se procedeze la marcarea locurilor unde se
gasesc urme ori mijloace materiale de proba, notndu-se totodata dispunerea
topografica a acestora.
Examinarea cadavrului n faza statica stabileste locul n care acesta a fost descoperit,
sexul, talia si vrsta aproximativa a victimei, precum si pozitia corpuli privita n
ansamblul sau.
Sintetiznd, rezulta ca n faza statica, echipa de cercetare ia contact nemijlocit cu
locul faptei, ceea ce permite formularea unei imagini generale asupra lui si a
evenimentului petrecut, iar prin masurile ce se ntreprind se asigura fixarea
procesuala a locului respectiv si nlaturarea posibilitatilor de distrugere.
C. Faza dinamica a cercetarii la fata locului.
Faza dinamica a cercetarii la fata locului ncepe dupa epuizarea fazei statice si se
caracterizeaza n raport cu aceasta. Aceasta faza consta n examinarea minutioasa a
tuturor obiectelor materiale de proba aflate la locul de cercetat, echipa avnd
posibilitatea miscarii obiectelor purtatoare de urme n functie de posibilitatile tehnice
din dotare.
Cercetarea n faza dinamica a locului faptei este cea mai complexa etapa, la ea
participnd toti membrii echipei potrivit sarcinilor ce revin fiecaruia.
n aceasta faza a cercetarii locului faptei, se va urmari si clarifica existenta
mprejurarilor negative constatate n faza statica.
Paralel cu activitatile de mai sus.ise iau primele declaratii martorilor, precum si
persoanelor suspecte, declaratii care recomandabil ar fi sa fie nregistrate pe banda
magnetica.

O atentie speciala urmeaza a fi acordata n aceasta faza examinarii cadavrului de


catre medicul legist, dupa ce corpul victimei a fost n prealabil fixat prin fotografiere.
Cu acest prilej vor fi examinate n ordine si amanuntit mbracamintea si ncaltamintea
cadavrului nregistrnd culoarea, croiala, materialul din care sunt confectionate etc.
Se vor preciza lipsa unor parti din mbracaminte sau ncaltaminte ce n mod normal
trebuiau sa existe.
Se va acorda o mai mare atentie buzunarelor, indicndu-se continutul acestora sau
pozitia (buzunar scos n afara pantalonului).
Corpul cadavrului se va examina indicndu-se constitutia fizica, semnele particulare,
culoarea pielii sau semnele cadaverice.
Examinarea corpului cadavrului va ncepe cu capul, gtul, regiunea toracelui,
abdomenului, regiunea dorsala, membrele superioare si inferioare.
O mare atentie va fi acordata unghiilor de la mini n care pot fi gasite resturi de
mbracaminte, fire de par, etc. smulse n timpul luptei cu agresorul. De asemenea, vor
fi verificate orificiile naturale ale corpului, (gura, anus, vagin) n care pot fi gasite
substante organize provenite de la autorul omorului.
Leziunile contatate pe corpul victimei vor fi descrise n detaliu, indicndu-se pozitia,
forma si marimea acestora.
Cu ocazia cercetarii cadavrului se va preciza cu aproximatie de medicul legist, data la
care a survenit decesul, procedndu-se la studierea semnelor specifice mortii.
Prin examinarea cadavrului se urmareste stabilirea cauzei si naturii mortii, gasirea
leziunilor traumatice, identificarea urmelor, instrumentelor sau mijloacelor ce au
provocat decesul. Examinarea cadavrului se va face numai dupa ce medicul legist a
constatat decesul.
4. FIXAREA REZULTATULUI CERCETRII LA FAA LOCULUI
Pentru ca elementele de fapt sa poata dobndi valoare de proba, constatarile facute cu
prilejul certcetarii la fata locului trebuie sa fie consemnate n mijloacele de proba
prevazute de legea procesuala penala24.
Mijlocul principal de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului l constituie
procesul verbal caruia i se pot anexa fotografii, schite, filme, ori nregistrari pe banda
magnetica sau video.
A Procesul verbal de cercetare la /ata locului
Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter: n primul rnd se
numara printre mijloacele de proba cu semnificatie majora n solutionarea cauzei iar
n al doilea rnd se constituie ntr-o dovada procedurala de natura a demonstra
ndeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia cercetarii la fata locului25.
Sub aspectul formei, procesul verbal de cercetare la fata locului faptei trebuie sa
raspunda unor exigente de stil, ct si unor cerinte:
Procesul verbal trebuie sa fie obiectiv, prezentnd imaginea fidela a locului faptei asa
cum a fost perceputa de colectivul de cercetare; trebuie sa fie complet, evidentiind
toate constatarile facute; sa se caracterizeze prin precizie si claritate n descrierea
urmelor si mijloacelor de proba fiind facuta n mod detaliat redactarea facndu-se

ntr-un limbaj accesibil, evitndu-se folosirea unor termeni de stricta specialitate;


procesul verbal de cercetare la fata locului mai trebuie sa fie concis, toate constatarile
facute de catre echipa de cercetare sa se regaseasca ntr-o forma concentrata.
Potrivit dispozitiilor art. 91 din C.pr. pen., procesul verbal de cercetare la fata locului
va avea urmatoarele mentiuni: data si locul unde a fost ncheiat; numele si prenumele
celui care l ncheie, precum si calitatea sa; numele si prenumele, adresa martorilor
asistenti; descrierea amanuntita a aspectelor constatate la locul faptei; numele si
prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera; mentiunile prevazute de
lege pentru cazurile speciale.
tn procesul verbal de cercetare la fata locului nu trebuiesc mentionate interpretarile
personale pentru a nu altera caracterul obiectiv al acestui mijloc de proba.
Procesul verbal de cercetare la fata locului se ntocmeste de regula la fata locului,
numai n cazuri deosebite acesta putn-du-se ncheia la sediul organului de urmarire
penala.
Pentru a se preveni eventualele scapari de informatii si pentru a nu da prilejul
autorului faptei de a-si pregati alibiul procesul verbal de cercetare la fata locului
trebuie sa aiba si un caracter secret pna la finalizarea cazului.
B. Schita locului faptei
Schita locului faptei constituie o modalitate de reprezentare grafica a situatiei de la
fata locului.
Prin aceasta se redau n sistem ortogonal, elemente esentiale din cmpul infractional
marite sau micsorate la scara. n literatura de specialitate, schita locului fapei a mai
fost numita si plan schita sau desen schita. Schita locului faptei ajuta la ntelegerea
mai exacta a tabloului real al locului savrsirii infractiunii.
La ntocmmirea schitei locului faptei trebuie sa se respecte executarea la scara,
orientarea dupa punctele cardinale si reprezentarea obiectelor de la fata locului, prin
semne conventionale criminalistice.
Pentru a putea reprezenta ct mai complet situatia de la locul faptei, este necesar ca
portiuni sau obiecte ntregi sa fie reprezentate folosindu-se n acest scop schita
executata n proiectie orizontala, schita executata n pozitie verticala, rabatarea
planurilor de proiectie si schita n sectiune.
C. Fotografia, filmul judiciar si nregistrarea audio la lata locului
Fotografia judiciara executata la fata locului, reprezinta unul din cele mai importante
mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii.
Fotografia judiciara ofera multiple avantaje concretizate prin rapiditatea nregistrarii
imaginii, fidelitate si prezentarea succesiva a celor mai semnificative momente ale
cercetarii la fata locului.
n vederea redarii imaginii complete a locului faptei, este necesar a se efectua
urmatoarele genuri de fotografii: fotografia de orientare, destinata fixparii ntregului
loc al faptei mpreuna cu mprejurarile raportate la anumite puncte de reprer,
fotografia schjita care are rolul de a fixa n mod fidel locul infractiunii ex.: imaginea
cadavrului si obiectelor din jurul acestuia.

Fotografia schjita poate fi executata sub forma fotografiei schite unitare, fotogrfiei
schita panoramica si fotografiei schita ncrucisata.
Un alt gen de fotografie judiciara este fotografia obiectelor principale, aceasta fixnd
corpul victimei, arma folosita de autor, obiecte ce poarta urme etc.
Pentru punerea n evidenta a urmelor, a detaliilor acestora, se executa fotografia de
detaliu.
Spre deosebire de celelalte genuri de fotografii care se executa n faza statica a
cercetarii la fata locului, fotografia de detaliu se executa n faza dinamica a cercetarii,
referindu-se la micro si macrorelieful urmelor sau obiectelor izolate.
Filmul judiciar se nscrie printre metodele tehnice moderne de fixare a rezultatelor
cercetarii la fata locului.
n sens restrns prin aceasta se ntelege pelicula cinematografica si banda video pe
care au fost fixate imagini ale locului faptei.
Din punctul de veder al modalitatilor de realizare, filmul judiciar prezinta multiple
asemanari cu fotografia judiciara, putnd fi de orientare, schita, a obiectelor
principale, precum si de detaliu.
Realizarea filmarii la fata locului presupune respectarea unor tehnici specifice
filmului clasic, fiind necesar, de pilda, o iluminare adecvata.
Folosirea magnetofonului cu prilejul cercetarii la fata locului serveste ca mijloc de
fixare a declaratiilor persoanelor implicate n fapta savrsita.
Totodata, prin folosirea magnetofonului se asigura nregistrarea tuturor constatarilor
facute n faza statica si dinamica a cercetarii locului faptei.
Desi nu constituie un mijloc de proba, nregistrarile de banda magnetica si dovedesc
utilitatea cu prilejul redactarii procesului verbal de cercetare la fata locului.