Sunteți pe pagina 1din 8

Cap.

VII Calculul suprafefelorpe planuri pi hnr,ti


pe planuri qi h64i prezintiio impofiantedeosebitA
Cunoagterea
suprafetelorreprezentate
ln anumiteetapede proiectarea unor lucrdri de construcgii,imbunitifiri funciare,cadastru,
asolamente
agricole,etc.
Determinareasuprafelelorpe planuri qi hi4i sefaceprin tei metode:
- grafice
- numence
- mecanici
7.1 Metode grafice
pe planuri
Preciziadeterminiriiprin metodegraficea suprafetelor
de terenreprezentate
qi hirfi estein functie de scaraplanului, de preciziamisuririi elementelorde pe plan, chiar de
deformaJialn timp a suportului(haltiei) pe cares-araportatsuprafatarespective.
a) descompunerea
in forme geometricesimpte(fig, 7.1)
- semisoardH; 5i Di pe plan
- setransformeelementelemisuratein funclie de scaraplanului
ZS:

Fig.7.l Descompunerea
in figuri geometricesimple

s=S.s
t=l

H
s',2= D ' ' '
b) melodaplaratelormodule
un calcmilimetricpestesuprafala
ln cauzi gi senum5reapoimodulele
Se suprapune
intregiqi modulelefracfionare,
careprin aproximare
setransformd
in moduleintregi(fig. 7.2).

7t

Fig. 7.2 Metodapatratelorrnodule

s=i,

;
(modul)in functie de sdaraplanului
s - suprafataunui pdtr_at
ex. S = 100rni (pntratcu laturade lcm), scara1:1.000
- nr. de moduleinhegi 30
- nr. de modulerezultatedin celefractionale9
S=39x 100m2= 3900m2=0,39ha

7.2 Metode numerice


Se bazeazdpe cunoattereaunor valori numerice: distanle, coordonatepolarc sau
rectangulare,valori ce definescpozitia planimetricda punctelorde pe conturulsuprafelei.
Nu este necesareraportareala scari a suprafeteiin cauzl. Alegereauneia sau alteia
dintre metodele numerice este funclie de situalia din teren gi, implicit, de elementele
cunoscute.
a) cAndin teren semisoarl numai distan{e - metodaintersectiilorliniare (fig. 7.3).

Fig. 7.3 Metodaintersecliilorliniare

t=ir,
i=l

s,=,filn,=ffip;a,ltn-)
pi - semiperimetrul
b) cdnd sefac ridiciri prin metoda coordonatelor echerice(fig. 7.4).

t.
Fie. 7,4 Metodacoordonatelorecherice

.s=S.{
S;= (11+h41).1,/2
h, li - mesuratepe teren
c) cand secunosccoordonatelepolare -metoda radiall (fig.7.5).

Fig. 7.5 Metodaradiali


.L

s=)s,
i=1

S==(/, 1,*,sinq
)
li, c{i- elementemesuratepe teren
d) cind se cunosccoordonatelerectangulare ale punctelor de pe conturul suprafelei (fig.
7.6).

Fig, 7.6 Metodacoordonatelorrectangularcabsolute

Estemetodaceamai precisl gi seaplichori de cateori esteposibil.


Relatiageneral[de calcul:

s=1i',b,.,-v,)
/- El

Conformfigurii qi aplicdndrelatiageneralSde calcul:


S = 1zz
[xr(yz- ye)+ x2(y3- y1)+ x3(y4 - y) + x4(ys - h) + xo(yr- ys)]
Pentruoperativitateserecomanddfolosireaunui programde calcul.

7.3 Metoda numerici


Presupune
raportarea
suprafeteila scaraplanuluiqi apoifolosireaunui planimetru.Se
aplici in cadrul unor suprafelecu contur sinuos(ex. suprafelemdrginitede curbe de nivel determinareavolumului de ap[ al unui lac de acumulare)saupentruverificareaunei suprafe{e
determinateprin metodacoordonatelorrectangulare.
In ultimul timp planimetreleclasice au fost transformateln planimetre digitale prin
introducereaunorcomponenteelectronicesauplanimetreelectronicecomplexe(digitizoare.).
La pomire sunt inffoduse scaragi unitateade mdsurare(in sistemmetric sau anglosaxon).
Dispozitivul permite determinarea,afiqarea gi inregistrarea mai multor elemente
geometrice:
- suprafalaunui teren numai prin punctareacapetelorsau cu un contur de
linii curbeprin urmirire
- distanterectiiinii (prin punctare),lungimeaunui arc, a circumferinlelor gi
lungimeatotale
- coordonatelestandard(sistem cartezian)ce se pot citi sau inregistra pe
imprimanti.
- razaunui arc.
( | :500).
Pr ecizia+O,2Vo

polarUSHIKHATA X Plan360
Fig.7.7 Planimelrul

Cap.VIRedactareaplanurilor qi hirfilor topografice


Ridicdrile topografice se concretizeaz6, de obicei, sub forma unor reprezentdri grafice:
planuri.profile,etc.
Succesiuneaeste bine determinata:la inceput se raporteazapunctele de sprijin 9i de
detaliu de coordonate rectangulare cunoscute, apoi punctele radiate (prin coordonate
rectangulare sau polare).
Rapodarea se face cu instrumente gi metode diferite, functie de elementele prin care
sunt determinatepunctelein cauzd:
- pe cale clasici
- cu instalatii automate

6.1".Raportareape caleclasici
a) Metodacoordonatelorrectangulare
Presupunecalculul coordonatelorabsolute ale punctelor in sistemul de proiecgie
considerat.Transpunereapunctelor prin intermediul acesteimetode asigurd o precizie de
raportarebuni (+ 0,1 mrn cu ajutorul coordonatografuluirectangularobignuitmic $i respectiv
deprecizie).
10,01mm cu un coordonatograf
punctelor
se stabileqlescaraplanului in funclie de formatul ales
lnainte de raportarea
(fig.6.1).

Y.i'

!r

Fig. 6.1 Alegereasceriiplanului


Ax=x,nax-XnLio

AY=Y."*-Y'in
1=d
Formulascdriiplanului:
ND
undeN estenumitorulscdrii,D distanlareal5,iar d distantade pe plan.

Dimensiuniledr gi d2secomparecu celealeformatelorSTASA+-Ao.


SealegeN = max(N1,N).
A+
A3
A2
Ar
Ao

297mmX2l0mm
42OmmX297mm
594mm X 420mm
840mm X 594mm
1198mm X 840mm

Ex. N=427 =>


scaraplanului N=500

La sciri mai mari de 1:2.000se traseaze


chenad ii indicatorul,iar la scdrimai mici
(inclusivl:2.000)sedelimiteazifoaiapentruraportarea.coordonatelor
co1lurilorde trapez.
Dupa stabilireascdrii planului wmeazetrasar6acadrului planului $i a caroiajului
cunoscute,
inscrisepe
rectangulare
rectangular.
Liniile de cadruau intotdeauna
coordonate
margineasecliuniideplan.
Caroiajul reprezinti o reiea de linii paralelecu axele de cordonate,formind p6trate
cu
mici, laturadeobicei100mm x 100mm.Liniile caroiajuluipot fi trasatepe toati lungimea
1orpentrua nu inc[rcapreamult desenu].
saunumaila interseclia
punctelorse folosegtecompasulqi rigla (se poateutiliza li o scarA
Pentruraportarea
grafica construitl in prealabil) sau daci num5rul punctelor este mare se folose$te
(computerul).
rectangular
coordonatograful
b) Raportarea prin coordonate polare
Se aplicd in cazul ridicirilor prin metodaradierii, dar pot fi raportatepi punctele de
polare
drumuife. Pentru aceastase folosescraportoaretopografice= coordonatografe
(punctelesuntdeterminate
prin distanteqi unghiuri).Su t formatedintr-unsemicerc$adat in
ambelesensuriavAndcentrulcerculuimaterializatprintr-unorificiu. Astfel se poate fixa
raportod in punctul de stalie deja raportatpe plan. Perpendicularpe diametrulraportorului
estefixateo rigld gradat6,cu gradafiila sciri diferiteex. 1:100,l:200, 1:500.
c) Raportarea punctelor de detaliu
Sepoatefacegi prin alte metodecandridicareain plan s-aficut prin metodeexpeditivecu
panglicade oJel$i echeretopografice.
c1) prin distanfe (fig. 6.2): cdndridicareas-a fdcut prin intersecliide distanle,folosind
la scaria distanleirespective).
corespunzitoare
compasul(cureducerea

Fig. 6.2 Raponarea


unuipunctprin disranle

c2) pr:n unghiuri se aplicdin cazul ridicirilor planimetricela care s-au mesuat numai
unghiuri(fig. 6.3).

Fig. 6.3 Raportarea


unuipunctprin unghiud

ca)prin metodacoordonatelorechericecAnds-aum[suratin terendistanteperpendiculare


(fig. 6.4).Sefolosescrigla,echenrlgi distanlierul.
I
--T\*

,il l\

iil

l r--9r--i--.r-L-o

rt

t'
2'
3'
Fig.6.4Raportarea
unuipunct
folosind
coordonatele
echerice

Dup[ raportareapunctelor printr-una din metodeleprezentate,lang[ fiecare punct


raportatsescrienumid punctului,eventualurmeazdunireapunctelorde detaliuconformcu
schi{ade teren.
Detaliileplanimetricese figureazdin principiula scard.Pentruuneledetalii (la sciri
metodacurbelor
mici) sefolosescsemneconvenfionale.
Pentruredarea
altimetrieisefoloseste
de nivel.
Se completeaztplanul cu toateinscripliilenecesare:
denumirealocalitililor, apelor,
pentrupunctelede
pidurilor, titlul planului,direcliaN, caroiajul,inventarulde coordonate
executantului,
etc.
statie,observatii,datala cares-afacutmasuretoarea,
scara,numele
Planul astfel oblinut se copiazi pe calc rezultdndoriginalul dupd care urmeazi si se
la executant.
executeprin copierecopiile necesare

6.2. Raportarea cu instalafii automate


Pentru reducerea volumului mare de munci necesar la raportarea $i trasarea in tug a
planurilor s-au realizat instalaiii complexe, automate, bazate pe utilizarea calculatorului.
Datele necesareraportdrii sunt inscdse in cametele de teren ale ridicirilor sau la tahimetrele
electronice(statii totale) pe suporturide date.
Ex. instalatia automateARISTOMAT 205G avdnd masa de lucru 1200 mm X 1500 mm,
viteza de desen30m./min,precizia graficd *0,01mm

Planul original estepdstratin condilii de arhivdla exerutant.Beneficiarulprimegtecopii


la aceeatiscare,ce sepot obline de pe original prin procedeediferite:
- heliografierepe haftie sensibil5de ozalid
- zincografiere:justificatd in cazul unor exemplarecopiatenumeroase,fiind
necesareexecutareain prealabila unui cligeu
- xerografiere:copiile se obqindirect gi rapid, chiar pe formatemari pinl la
An

Penhu racordareaunor ridicdri de sclri diferite sau pentru mtrrirea(micqorarea)unor


planuriseimpunetransformarea
acestora
de la o scarEla alta.
In cazulformatelormici trecereade la o scari la alta sepoatefaceprin fotografieresau
xerografiere,uneorifolosind metodacaroiajuluiprin folosireaunui compasde reduclie,
MetodatopograficAspecificAesteceaa pantogafierii utilizdnd pantograful.