LUCRARE DE ATESTAT

Buzatu Ionut
SPECIALIZAREA SCULPTURA

2014
Naist

PROFESOR COORDONATOR:Taicutu Gabriel

Cuprins
1.Argument

2.Continut propriu-zis

2.a)Compozitie
figurativa

2.b)Compozitie in
corelatie cu muzica

3.Structura lucrarii

4.Tehnica de lucru
4.a)Turnare in Ipsos

4.b).Definirea in lemn

5.Bibliografie

6.Anexe

1.Argument

Lucrarea de atestat intitulata Naist porneste de la afirmatia "Sensul

existenei i datoria fiecrui om este creaia."Orice simplitate este o
complexitate rezolvat.
Lucrarea de fata este reprezentarea unei forme sinoase , o forma curbata,
serpuitoare, datorata liniei sinoase .Linia sinoasa este o linie serpuitoare
,cotita ,o linie curgatoare, ampla .
Inca din antichitate de cand s-a descoperit
sunetul , care pe parcurs s-a dezvoltat ajungand la
asa numita muzica din epoca contemporana insa
cu greu vei gasi melodii, in care mitologicul
instrument al lui Pan sa fie mai bine pus in valoare,
decat in selectia alcatuita pentru colectia sunetul
magic al naiului. Muzica sa eterica are ceva
nepamantesc. Sonoritatile sale sunt blajine,
ezoterice, linistitoare; provin din insasi puritatea
naturii, precum picaturile de ploaie, care cad pe
suprafata valurita a apei, sau precum cantecul
pasarilor care insoteste cursul unui parau de
munte. Acestea au o putere magica ce ne
calmeaza, ne inspira, ne improspateaza si ne
regenereaza.
Instrument cunoscut din cele mai vechi timpuri,
naiul a revenit in atentia melomanilor de
pretutindeni abia in secolele al XIX-lea si XX, promovat de virtuozitatea
interpretilor romani, deveniti celebri, printre care Fanica Luca, Damian Luca
si Gheorghe Zamfir, de ale caror calitati te vei putea bucura in voie,
comandand colectia noastra.
Daca suntem in aceasta gama a muzici si a sunetului putem vorbi si despre
dans , dansul nu poate exista fara muzica dar totodata dansul imbraca forma
muzici el transmite sentimentele si traiirile puternice redate de muzica .
Aceasta forma este o forma sinoasa si totodata o reprezentare a dansului
datorita formei ce o imbraca. Aceste fapt ma caracterizeaza, astfel prin
muzica si dans individul isi schimba caracterul, muzica este interpretarea

specifica a existentei umane , in ea se afirma o atitudine fata de viata

muzica fiind o dimensiune psiho-emotionala a omului.Totusi filosofia cu
caracterul ei logic riguros, n-a putut sa marginalizeze importanta si
necesitatea muzicii ca fenomen social , caci daca s-ar exclude muzica din
societate, existenta umana ar devenii unagoala si uscata.
Muzica poate fi inteleasa sub mai multe dimensiuni , in dependenta de
functiile sale , de exemplu muzica ca arta sau muzica ca psiho-terapie.In cel
din ultim caz presupune faptul ca fiinta noastra nu poate fi abstractizata de
fonul sau mediul sau, de anturajul sau ambianta in care se afla , caci acestea
il predispun spre o anumita rezonanta si stare sufleteasca,si daca de
exemplu persoana se afla intr-o stare melancolica sau depresiva , atunci prin
muzica ea poate sa depaseasca aceste stari de a fi . Aceasta presupune ca
exista mereu o deschidere sistemica intre ambianta ,fiinta si muzica.Muzica
este una dintre cele mai importante forme ale existentei,in acest sens
filosofii afirma ca unde se termina cuvintele ,de acolo incepe muzica.
Muzica ,dansul si arta sunt un limbaj superior de comunicare. O forma de
expresie pshiho-emotionala cu mult mai profunda, cu mult mai reverbativa
de rezonanta interioara.Putem spune ca muzica nu are functie numai de
comunicare ci si de a trezi unele stari pshiho-emotionale mai acentuate si
mai puternice decat oricare alte forme.Muzica pe care un individ o asculta ii
defineste insusi caracterul. Lucrarea intitulata Naist defineste omul ca
insusi senusul sau este creatia. Prin aceasta lucrare se poate observa ca
datoria fiecarui om este creatia , artistul prin insusi aparenta lui este o
simplitate ,dar prin profunzimea lui si intrand in sufletul lui artistul devine o
complexitate ,un univers al creatiei, o lume a contrastelor.
Lucrarea este reprezentata de un naist un personaj ce canta la un nai prin
acest act naistul isi exercita si isi arata creatia sa ,in spatele caruia sta multa
munca si exercitiu .
Lucrarea de fata Naist prezinta o impunatoare verticalitate ceea ce reda
eleganta, simplitatea,traditia si caracterul puternic. Capul usor aplecat
lateral defineste trairea intensa a muzicii, sentimentul primordial reprezentat
de creatia sa.
Ca sa intelegem semnificatia lucrarii intitulata Naist , pornim de la
definirea acestuia si anume ca acest personaj artist aduce si reprezinta cu
sine o inaltare a fiintei umane, redand o dimensiune mai speciala a fiintei
umane .Arta fiind o manifestare spirituala specifica, ea realizeaza o
cunoasterea a omului prin intermediul imaginilor sensibile

expresive.Creatorul si receptorul operei de arta angajeaza mereu in procesul

de valorizare o imbinare a functiilor rationale cu cele ale imaginatiei si a
sensibilitatii.Obiectul cunoasterii artistice il constituie conditia umana si
implicit vorbim despre om , despre transpunerea uratului din natura in
contemplarea frumosului din arta.Creatia artistica utilizeaza limbaje specifice
si diferite genuri de exemplu cuvantul in poezie, roman ; culoarea in pictura ;
sunetul in muzica si materiale concrete in sculptura.
Insa opera de arta , in ceea ce are ea specific consta in aparitia lumii
imaginare pe care o vehiculeaza respectivul limbaj si chiar procesul
receptarii. Mesajul artistic apare doar atunci cand reconstituim si
reproducem, printr-o complexitate aparenta si o complicitate afectiva cu
opera astfel putem ajunge la un ansamblu de intelesuri, simboluri ,
personaje si chiar si intelegerea unor mesaje ascunse redate de diferite
limbaje artistice precum puncte, linii, s.a.m.d. asadar putem spune ca opera
finita este defapt o schematizare a unei ideii , un proiect de lume care va
deveni valoare estetica numai atunci cand receptam universul imaginar.
Opera de fata semnifica totodata si esteticul din arta care nu se reduce doar
la arta ci si la valoare expresiva a acestuia . Prin muzica personajul isi poate
arata sensibiliatatea lui fata de creatia sa , creatia sa devenind o arta , o arta
care este domeniul esteticului prin excelenta.

2.Continutul propriu-zis
Un scurt istoric al naiului ...
Pornind de la cel mai simplu tip de flaut Pan care se infatiseaza sub forma
unui manunchi de tuburi de dimensiuni diferite, e susceptibil de presupus ca
acest instrument a insotit manifestarile artistice ale omului inca din zorii
existentei sale. Coborat din mitologie, Pan, fiul lui Hermes si al Dryopei era
socotit drept protector al turmelor si pastorilor. Isi avea resedinta in Arcadia
si era considerat drept inventatorul unui instrument de suflat numit syrinx.

In morminte dateaza din epoca elenistica si romana la Tomis si Calatis au fost

descoperite inele pe care erau gravati fauni cu nai, bazorelieful daltuit in
peretele unui sarcofag din epoca romana descoperit in Oltenia, il infatiseaza
pe zeul Pan cu un instrument asemanator celui din zilele noastre.

Ca n cazul attor mari inventii ale umanitatii, nu cunoastem nici inventatorul

naiului. Cert e ca, anterior cu circa 6000 de ani de la inventia portativului
muzical, sunetele muzicale au fost definite ordonat n aceasta legatura de
bete de trestie, care era naiul primordial. Legenda spune ca naiul ar fi fost
inventat de Pan, zeul naturii la vechii greci.Teoria conform careia naiul ar fi
aparut initial doar ntr-o singura zona de pe glob, e cu totul neadevarata.
Arheologia si istoria au evidentiat prezenta naiului n toate colturile lumii. E
foarte curios ca forma sa nu difera aproape deloc, fiind chiar identica, spre
deosebire de celelalte instrumente traditionale si n ciuda punctelor cardinale
diferite n care a fost descoperit; n vremuri n care mijloacele de transport
erau cele primitive si nu permiteau traversarea unui ocean, spre un alt
continent. De parca o singura persoana l-ar fi asezat n toate colturile lumii,
la nceputurile acesteia.

Acum cteva mii de ani n urma

Se pare ca naiul a fost de la nceput creat ca instrument de sine statator. La
fel ca n biologie, iata ca ne confruntam si aici cu o teorie creationista si una
evolutionista. Aceasta din urma vrea sa argumenteze ca naiul ar fi evoluat
din fluier, prin adaugarea mai nti a uneia, apoi a mai multor tevi. Or,
fluierul a continuat sa existe pna n ziua de azi, ramnnd nsa un
protoinstrument (nu acopera o gama).

Naiul este un instrument muzical de suflat alctuit dintr-un grup de tuburi

sonore de dimensiuni diferite, lipite unul lng altul (la naiul romnesc, ntr-o
linie uor concav), n ordinea lungimii lor. Naiul se
acordeaz prin ceara de albine care se introduce in
tuburi. Cu ct mai mult cear are un tub, cu att mai
mare este nlimea sunetului corespunztor acelui
tub.

2.a)Compozitie figurativa
Compozitia figurativa se defineste prin aceea compozitie care se bazeaz pe
reprezentarea plastic i uor identificabil a fiinelor i obiectelor din
realitate.

2.b)Compozitie figurativa ritmica in corelatie cu muzica

Compozitia figurativa ritmica in corelatie cu muzica este acea compozite ce
se bazeaza pe o reprezentare plastica si usor indentificabila a fiintelor si
obiectelor din realitate corelate cu instrumentele muzicale si emotiile muzicii
ce ii inspira publicului care analizeaza lucrarea , o sensibilitate si emotie
profunda.
Compozita figurativa ritmica in corelatie cu muzica transcede o ambianta si o
simplitate aparenta , dar totodata este o complexitate rezolvata.

3.Structura lucrari
Sculptura este prin esenta sa, ceva static, care nu se schimba insa, in acest
domeniu al artei se duce mereu o lupta pentru a sparge granita dintre
miscare si nemiscare, viata si neinsufletire. Rezultatul acestei lupte este o
maniera de sculptura abstractizata. Piatra devine imateriala devine viata.
Bronzul devine Timp si Nemurire. Se anuleaza deci conceptia clasica despre
sculptura, relevand o dimensiune cu totul noua si neasteptata. Ceea ce este
real spunea Brancusi nu este forma exterioara, ci esenta lucrurilor.
Pornind de la acest adevar, nu poti exprima esenta realului imitand suprafata
exterioara a lucrurilor.

4.Tehnica de lucru
Crochiuri: schie de idee pe tema aleas.

Armtur pentru lut: srm groas i subtire, prins n cuioare pe o plac de

lemn (fluturai dac este nevoie)
Pregtirea lutului care trebuie s aib o consisten omogen
Prin adugare se pune pe armtur lut pn se ajunge la forma dorit
4.a)Turnarea

n ipsos:

ninte de turnarea ipsosului, ungem lutul cu ap i spun, pentru a nu

se lipi ipsosul de lut.

Turnarea se face din mai multe buci, numite capace ( stihluri), de
diferite dimensiuni , n aa fel nct s ias uor de pe lut
Desprirea bucilor se face cu tblie subire
Capacele (stihlul ) se unge cu sapun sau cu o (soluie de stearin i
petrol), se fac dou capace pentru a ine stihlul
Dupa ce am turnat negativul , se lasa negativul 30 de minute dupa
care incepem sa scoatem negativul si sa indepartam lutul de pe
negativ.

Se unge negativul cu sapun la interior, se unesc bucile (cu tot cu

capace) cu ipsos, dup care se toarn ipsosul.(se poate pune si o mica
aramatura din sarma groasa pentru a intari rezistenta)
Dupa circa 50 de minute putem indeparta negativul dupa pozitiv
astefel ajungem la forma finala a pozitivului .

4.b)Definirea in lemn
Definirea in lemn se face cu ajutorul instrumentelor :dalta si ciocan . Avand
ca model mulajul de ipsos putem incepe definirea in lemn cu ajutorul dalti si
a ciocanului
Lemnul in care definm lucrarea trebuie sa fie unul moale .

Bibliografie

Google istoricul naiului

Sculptura
Dictionar de sculptura
Arta si creatie