ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

MASTER STATISTIC

Proiect Econometrie Avansata

Bede Alexandra
Nechifor Andra
Grupa 1094
Master An II

2016

CUPRINS

Introducere
Prezentarea Greciei
Prezentarea Romaniei
Rata inflatiei in cele doua tari comparatie
Rata somajului in cele doua tari comparatie

Introducere

Descrierea Greciei

Grecia (n greac , pronunare n greac: [e laa]), oficial, Republica Elen (n greac

[elinici imokrati.a]) i cunoscut nc din antichitate i sub denumirea de Elada,
este o ar din Europa de Sud. Conform recensmntului din 2011, popula ia Greciei este de circa 11
milioane de locuitori. Cel mai mare ora i capitala rii este Atena.

Grecia se afl amplasat strategic la intersec ia ntre Europa, Asia de Vest i Africa i se
nvecineaz la nord-vest cu Albania, la nord cu Republica Macedonia i cu Bulgaria, i la nord-est cu
Turcia. ara este format din nou regiuni istorico-geografice: Macedonia, Grecia Central, Pelopones,
Tesalia, Epir, Insulele din Marea Egee (inclusiv Dodecanezele i Cicladele), Tracia de Vest, Creta i
Insulele din Marea Ionic. Marea Egee se afl la est de partea continental, Marea Ionic se afl la vest,
iar Marea Mediteran la sud. Grecia are cea mai lung coast din bazinul Mediteranei i a 11-a ca lungime
din lume, cu 13.676 km lungime, deinnd i un mare numr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227
sunt locuite). Optzeci la sut din teritoriul grec este format din mun i, dintre care cel mai nalt este
Muntele Olimp cu 2.917 m.

Grecia este o ar democratic i dezvoltat, cu o economie de venit mare avansat, un nivel de

trai ridicat i un Indice al Dezvoltrii Umane foarte ridicat. Grecia este membru fondator al Organiza iei
Naiunilor Unite, i membru al Uniunii Europene de la aderarea la o structur precursoare a acesteia n
1981 (precum i mebr a zonei euro din 2001), i este i membr a mai multor institu ii interna ionale,
inclusiv Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE i OMC. Economia Greciei este cea mai mare din
Balcani, n care ara este un important investitor regional.
Grecia este format dintr-o parte continental muntoas i peninsular, ntinzndu-se n mare n
captul sudic al Peninsulei Balcanice, terminndu-se cu peninsula Pelopones (separat de restul
continentului printr-un canal prin Istmul Corintului. Datorit coastei deosebit de complexe i datorit
numeroaselor insule, Grecia are a unsprezecea cea mai lung coast din lume, cu 13.676 km; frontiera sa
terestr este de doar 1.160 km. ara se afl aproximativ ntre paralelele de 34 i 42 latitudine nordic, i
ntre meridianele de 19 i 30 longitudine estic.
Sistemul politic
Grecia este o republic parlamentar. eful de stat este pre edintele Greciei care este ales de ctre
Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani. Actuala constitu ie a fost redactat i adoptat de al
Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor i a intrat n vigoare n 1975 dup cderea juntei militare din
19671974. Ea a fost revizuit de atunci de trei ori, n 1986, 2001 i 2008. Constitu ia, format din 120 de
articole, stipuleaz separarea puterilor n stat ntre ramurile executiv, legislativ i judectoreasc,
acordnd garanii extinse (ntrite n 2001) pentru drepturile cet ene ti i sociale. Dreptul de vot pentru
femei este garantat printr-un amendament la Constituia din 1952.
Conform Constituiei, puterea executiv este exercitat de pre edinte i de guvern. De la
amendamentul din 1986, rolul preedintelui a fost redus semnificativ la unul n mare parte ceremonial;
puterea politic se afl astfel n principal n minile primului ministru. Postul de prim ministru, eful
guvernului Greciei, aparine actualului lider al partidului politic ce poate ob ine un vot de ncredere n
Parlament. Preedintele numete formal primul ministru i, la recomandarea sa, nume te i concediaz al i
membri ai guvernului.
Contele Ioannis Kapodistrias (17761831), primul ef al statului, guvernator al Greciei
independente i fondator al statului grec modern.

Puterea legislativ este exercitat de un parlament unicameral cu 300 de membri. Legile adoptate
de Parlament sunt promulgate de preedinte. La fiecare patru ani se in alegeri parlamentare, dar
preedintele este obligat s dizolve parlamentul mai devreme, la propunerea guvernului, n condi iile unor
probleme naionale de importan excepional. Preedintele este obligat s dizolve parlamentul i n
cazul n care opoziia adopt o moiune de nencredere.

Partidele politice

De la restaurarea democraiei, sistemul bipartid grecesc a fost dominat de partidul liberalconservator Noua Democraie i de cel social-democrat Mi carea Socialist Pan-elen (PASOK). Alte
partide importante sunt Partidul Comunist al Greciei, Coaliia pentru o Stng Radical (SYRIZA),
Adunarea Popular Ortodox (LAOS) i Asociaia Popular Zorii de Aur.
n 2010, din ND i din SYRIZA s-au mai desprins dou partide, Aliana Democrat centristliberal, i Stnga Democrat de centru-stnga. Georgios Papandreou, pre edintele PASOK, a c tigat
alegerile legislative din octombrie 2009 cu o majoritate n Parlament de 160 de locuri din 300. Noul
guvern a depus jurmntul la 20 iunie 2011, i a primit un vot de ncredere la limit la 22 iunie, cu 155 de
voturi pentru, 143 mpotriv, i dou absene.
De la nceputul crizei datoriilor publice, n 2009, cele dou partide majore, Noua Democra ie i
PASOK, au suferit o abrupt scdere n sondaje, cele mai recente artnd o sus inere ntre 34% i 48%
pentru cele dou. Sondajele arat susinerea pentru PASOK ntre 8% i 18%, n timp ce Noua Democra ie
se afl ntre 18% i 30%.
n noiembrie 2011, cele dou partide mari, mpreun cu Adunarea Popular Ortodox au format o
coaliie larg, angajndu-se s susin un guvern de uniune na ional condus de fostul vicepre edinte al
Bncii Centrale Europene Lucas Papademos.
Guvernul de coaliie a dus ara n alegerile legislative din mai 2012 . Puterea partidelor politice
greceti tradiionale, PASOK i Noua Democraie, a sczut de la 43% la 13%, respectiv de la 33% la 18%,
din cauza susinerii de ctre ele a politicilor Mnimonio i a msurilor de austeritate. Partidul stngist
SYRIZA a devenit al doilea partid mare, crescnd de la 4% la 16%. Niciun partid nu a putut forma un
guvern, ceea ce a dus la repetarea alegerilor n iunie. Rezultatul a fost formarea unui guvern de coali ie
format din Noua Democraie (29%), PASOK (12%) i Stnga Democrat (6%).
6

Criza datoriei publice

Criza datoriei publice din Grecia debuteaz n 2009 i este o consecin a Crizei Economice
Mondiale din prezent. Punctul culminant a fost atins la 30 iunie 2015 cnd Grecia refuz s
restituie cele 1,5 miliarde de euro pe care le datora Fondului Monetar Internaional. Este primul
caz cnd un ar membr UE se afl n incapacitate de plat a datoriei ctre FMI. Pentru a
reducerea deficitului, diferitele guverne care s-au succedat au impus mai multe pachete de msuri
de austeritate:

9 februarie 2010: nghearea salariilor angajailor guvernamentali i interzicerea orelor

suplimentare.
3 martie 2010: suprimarea unor bonusuri de Crciun, Pate, creterea TVA, a taxelor pe

maini importate .a.

6 mai 2010: reforme n sectorul public, creterea vrstei de pensionare a femeilor,

creterea unor taxe.

29 iunie 2011: vnzarea unor proprieti de stat, creterea taxelor pentru persoanele cu un
venit anual de peste 8.000 de euro, introducerea unei extra-taxe pentru cei cu un venit de

peste 12.000 de euro anual, reducerea cunatumului pensiilor.

12 februarie 2012: reducerea salariilor i a pensiilor, anularea unor bonusuri de vacan,
reducerea bugetului Sntii i Aprrii, privatizarea unor mari firme cum ar fi

companiile de gaze DEPA i DESFA.

7 noiembrie 2012: recapitalizarea bncilor, reform n sistemul de taxe, n piaa muncii,

n sistemul de pensii.
17 iulie 2013: concedierea a 15.000 de angajai din sectorul public.

Despre Romania
7

Romnia este o ar situat n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunrii, la nord de
peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre. Pe teritoriul ei este situat aproape toat
suprafaa Deltei Dunrii i partea sudic i central a Munilor Carpa i. Se nvecineaz cu Bulgaria la sud,
Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord i est i Republica Moldova la est, iar rmul
Mrii Negre se gsete la sud-est.

De-a lungul istoriei, diferite poriuni ale teritoriului de astzi al Romniei au fost n componen a
sau sub administraia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus i a celui AustroUngar.
Romnia a aprut ca stat, condus de Alexandru Ioan Cuza, n 1859, prin unirea dintre Moldova i
ara Romneasc, pstrnd autonomia i statutul de stat tributar fa de Imperiul Otoman, pe care-l aveau
cele dou principate. A fost recunoscut ca ar independent 19 ani mai trziu. n 1918, Transilvania,
Bucovina i Basarabia s-au unit cu Romnia formnd Romnia Mare sau Romnia interbelic, care a avut
cea mai mare extindere teritorial din istoria Romniei (295.641 km2).
n ajunul celui de-al Doilea Rzboi Mondial (1940), Romnia Mare, sub presiunea Germaniei
naziste, a fost nevoit s cedeze teritorii Ungariei (nord-estul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) i
Uniunii Sovietice (Basarabia, Hera i Bucovina de nord). Dup abolirea regimului lui Antonescu de la 23
august 1944 i ntoarcerea armelor contra Puterilor Axei, Romnia s-a alturat Puterilor Aliate (Anglia,
8

Statele Unite, Frana i Uniunea Sovietic) i a recuperat Transilvania de Nord, fapt definitivat prin
Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947.
Dup nlturarea regimului comunist instalat n Romnia (1989) i dup destrmarea Uniunii
Sovietice (1991), ara a iniiat o serie de reforme economice i politice. Dup un deceniu de probleme
economice, Romnia a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unic de
impozitare, n 2005) i a aderat la Uniunea European la 1 ianuarie 2007.
Romnia este o republic semi-prezidenial. Este a noua ar dup suprafa a teritoriului (238 391
km) i a aptea dup numrul populaiei (peste 20 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii
Europene. Capitala rii, Bucureti, este i cel mai mare ora al ei i al aselea ora din UE dup popula ie
(1,9 milioane locuitori). n 2007, oraul Sibiu a fost ales Capital European a Culturii. Romnia este
membr a unor organizaii internaionale, printre care: ONU din 1955, CoE din 1993, Uniunea European
de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, OSCE, OIF din 2003, Uniunea Latin din 1980, i unor
instituii economice: Grupul Bncii Mondiale, FMI din 1972, BERD din 1991, OCDE.
Conform recensmntului din 2002, Romnia are o populaie de 21 680 974 de locuitori, iar
sporul natural este negativ. Populaia scade astfel, i din cauza acestuia, dar i din cauza migra iei
negative. Astfel, raportul Eurostat din 2014 arta c Romnia era ara din Uniunea European cu cea mai
abrupt scdere demografic ntre 1994 i 2014, dei vrsta median, de 40,8 ani, era nc sub media
european de 42,2. Acelai raport arat c Romnia se afl pe ultimul loc n UE la suprafa a medie a
locuinelor n mediul urban (circa 40 m), dar i pe primul loc la procentajul locuin elor folosite de
proprietarii lor n totalul locuinelor (94,7%).

Sistemul politic

Constituia Romniei se bazeaz pe modelul Constituiei celei de a cincea Republici Franceze i a

fost ratificat prin referendum naional la data de 8 decembrie, 1991. n anul 2003 a avut loc un plebiscite
prin care Constituiei i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conform cu legisla ia Uniunii
Europene. Conform Constituiei, Romnia este un stat naional, suveran i independent, unitar i
indivizibil. Forma de guvernmnt a statului romn este republic semipreziden ial. Statul se
organizeaz potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i
judectoreasc n cadrul unei democraii constituionale. Pre edintele este ales prin vot universal, egal,
9

direct, secret i liber exprimat. n urma amendamentelor din 2003, mandatul de pre edinte a fost prelungit
de la 4 la 5 ani. Preedintele numete primul-ministru, care la rndul su nume te Guvernul. n timp ce
eful statului i are reedina la Palatul Cotroceni, primul-ministru mpreun cu Guvernul i desf oar
activitatea la Palatul Victoria.

Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri, i Camera
Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera Deputa ilor sunt rezervate
reprezentanilor minoritilor naionale. Parlamentul are rol legislativ, discutnd i votnd legile ordinare
i organice, att n comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii parlamentului sunt ale i prin vot
uninominal mixt, universal, direct i secret. Sistemul electoral este unul propor ional (membrii
parlamentului se aleg din toate partidele care au dep it pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor
exprimate, n baza unui algoritm). Alegerile se in o dat la 4 ani, ultimele avnd loc la 30 noiembrie
2008. Palatul Parlamentului gzduiete din anul 1994 sediul Camerei Deputa ilor, iar din anul 2004 i
sediul Senatului.

Guvernul Romniei este autoritatea public a puterii executive, care func ioneaz pe baza votului
de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit
conducerea general a administraiei publice. Numirea Guvernului se face de Pre edintele Romniei, pe
baza votului de ncredere acordat Guvernului de Parlament. Guvernul este alctuit din primul-ministru i
minitri. Primul-ministru conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea
atribuiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adopt hotrri i, n condi iile n care este abilitat
de Parlament, ordonane.

Potrivit principiului separrii puterilor n stat, sistemul judiciar din Romnia este independent de
celelalte ramuri ale guvernului i este compus dintr-o structur de instan e organizate ierarhic. n
Romnia, justiia se nfptuiete numai de ctre nalta Curte de Casa ie i Justi ie i celelalte instan e
judectoreti, respectiv curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile. nalta Curte de
Casaie i Justiie este instana cea mai nalt n grad, iar rolul su fundamental este de a asigura
interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instan e judectore ti. Sistemul judiciar
romnesc este puternic influenat de modelul francez. Curtea Constitu ional este unica autoritate de
jurisdicie constituional n Romnia, independent fa de orice alt autoritate public i care are,
10

conform Constituiei Romniei, rolul de garant al supremaiei Constituiei. Constitu ia, introdus n 1991,
poate fi amendat doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat
n 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul s treac peste deciziile Cur ii
Constituionale, indiferent de majoritate.

Integrarea Romniei n Uniunea European din 2007 a avut o influen semnificativ asupra
politicii interne a rii. Ca parte a acestui proces, Romnia a ini iat reforme, inclusiv reforma din justi ie, a
intensificat cooperarea judiciar cu alte state membre i a luat msuri mpotriva corup iei. Cu toate
acestea, n raportul de ar din 2006, Romnia i Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte ri
ale Uniunii Europene.

Rata inflatiei

Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor

cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie n anul curent fata de anul precedent (sau alt
an ales ca perioada de referinta).
Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentual, ntre indicele mediu al preturilor din
anul curent i indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta).
Incepand cu anul 1992, indicele mediu al preturilor unui anumit an se determina ca medie
aritmetica simpla a indicilor lunari din acel an, calculati fata de aceeasi baza (octombrie 1990=100).
Rata anuala a inflatiei se calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum.

Inflaia msurat prin preurile de consum n zona euro este calculat lunar de Eurostat. Indicele
armonizat al preurilor de consum (IAPC) acoper, n medie, aproximativ 700 de bunuri i servicii,
reflectnd cheltuielile medii ale gospodriilor popula iei din zona euro pentru un co de produse.

11

Romnia a reuit dup 24 de ani de capitalism s intre n Occident din punctul de vedere al
inflaiei.
Producia agricol foarte bun i reducerea TVA la produsele de panificaie au dus inflaia la
1,55% n decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflaia ncadrndu-se la limita inferioar
n intervalul intit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.
Banca central a mai atins inta de inflaie n anii 2006 i 2011. Este pentru prima dat cnd
Romnia are o inflaie anual de sub 2%, adic limita uzual n rile occidentale, la care visa n anii de
hiperinflaie i inflaie galopant din perioada 1990-2000.
Stabilizarea inflaiei la aceste niveluri joase este o performan n condiiile n care pn n 2004
Romnia avea rate anuale ale inflaiei exprimate prin dou cifre, spune Eugen Sinca, analist - ef la BCR.
n 2005, n primul an de intire a inflaiei, preurile de consum au nregistrat o cretere anual de
8,6% fa de inta de 7,5%, n anul 2006 inflaia anual a cobort spectaculos la 4,9%, sub inta de 5%, iar
n anul 2007 a urcat napoi la fel de spectaculos pn la 6,6%, peste inta de 4%.
Nici n perioada 2008-2010 inflaia anual nu a reuit s ajung n intervalul intit de BNR. Lupta
cu preurile a devenit mult mai dur pe fondul crizei financiare internaionale, al scumpirii explozive a
petrolului i a altor materii prime.
Anul 2011 s-a ncheiat cu o inflaie de 3,14%, n int, n timp ce n 2012 Romnia a ajuns la o
rat a inflaiei de 4,95%, n afara intervalului intit, n urma produciei agricole slabe, a scumpirii energiei,
a gazelor i a petrolului, precum i din cauza deprecierii leului. Cererea slab din economie nu a putut
contrabalansa o serie de creteri de preuri.
In graficul de mai jos se poate observa evolutia ratei inflatiei pentru cele doua tari analizate:
Romania si Grecia..

12

Evolutia ratei inflatiei 2004 - 2014

14.0
11.9
12.0
9.1

10.0
8.0

7.9

6.6

6.0
4.03.0

4.9
3.5

3.3

3.0

5.6
4.2

5.8
3.1

1.3

2.0
2004
(2.0)

6.1
4.7

2005

2006

2007

2008

2009

3.4

3.2
1.4

1.0
2010

2011

2012

2013

(0.9)

(1.4)

2014

(4.0)
Rata inflatiei Romania

Rata inflatiei Grecia

Rata somajului
Romania
Rata somajului se refera la indicatorul obtinut in urma raportarii numarului de someri la populatia
de referinta. Se inregistreaza o crestere a ratei somajului in momentul in care apare decalajul intre oferta
si cererea de pe piata muncii din cauza caruia persoanele nu isi pot gasi un loc de munca.
Rata somajului este un factor important de care se tine cont atunci cand se iau masuri de politica
economica sau de protectie sociala. Prin intermediul recensamintelor si anchetelor prin sondaj se pot
obtine mai multe informatii despre rata somajului.
Exista opinii care considera ca rata somajului calculata dupa metodologia BIM la 7,5% in
Romania este una ridicata, ingrijoratoare. Da, este adevarat orice persoana somer este o ingrijorare pentru
orice Guvern, pentru societate in general, dar si la nivel individual. In numeroase studii somajul a fost
asociat cresterii excluziunii sociale, saraciei, bolilor de inima, alcoolismului si dependentei de droguri.
Chiar in momentul in care vorbim - somajul record la nivelul tinerilor din UE reprezinta indicatorul
semnal al unei generatii pierdute.

13

Cu unul din doi sau trei tineri someri, exista o probabilitate foarte mare ca gradul de
competitivitate al economiilor respective sa coboare abrupt. Somajul determina pierdere de productie,
determina costuri economice si sociale greu de cuantificat.
Prima. Potrivit estimarilor, Romania are o rata efectiva (reala) a somajului doar cu putin peste rata
naturala a somajului (cea corespunzatoare functionarii economiei la nivelul PIB potential, un nivel pe care
il putem considera normal) in Q2 2013 aceasta fiind de 7,37% fata de rata efectiva de 7,5% (explicatiile
pot fi detaliate intr-o analiza ulterioara). Se observa ca evolutia ratei naturale a somajului este strans
corelata cu evolutia ciclului economic si ca exista indicii care sa arate o histereza puternica a ratei
somajului.
Incepand cu anul 2006Q2, Romania a avut o rata naturala a somajului aproape de rata reala
somajului (in acel moment economia fiind la nivelul potential). Ulterior, rata naturala a somajului a intrat
sub nivelul 7 procente, atingand in 2008Q3, pe fondul decalajului puternic inflationist, un nivel minim de
6,68 procente.
Se observa ca intre 2007Q1 si 2008Q4 rata reala a somajului a fost mai mica decat rata naturala a
somajului. De exemplu, in 2008Q3 rata reala a somajului a fost de 5,4%, iar rata naturala a somajului
6,68%, ceea ce indica o rata a somajului ciclic negativa de peste 1 punct procentual, semnificand efectele
excesului de cerere din economie.
Dat fiind ca somajul structural indica o oarecare inertie, am putea lua in calcul ca in prezent exista
o influenta ridicata a somajului frictional (persoane care intra pentru prima data pe piata muncii si
persoane aflate temporar intre doua locuri de munca, cu mare probabilitate de angajare).
A doua, comparatia privind rata somajului la nivel european relaxeaza putin ingrijorarile (desi si
emigratia are un cuvant de spus aici). Desi nu rezolva problema, comparatia ne indica faptul ca o posibila
rezolvare a problemei cresterii ocuparii s-ar putea realiza mai rapid decat in alte state europene, desi rata
somajului pe termen lung in Romania (peste 12 luni in somaj) este de 3,4% (deci 45% din total somaj
BIM). In randul tinerilor situatia este si mai ingrijoratoare, dupa cum se vede din graficul de mai jos. Pe
langa faptul ca unul din patru tineri este somer, aici mai exista o problema, 706.000 de tineri intra in
calculul NEET (Not in Employment, Education and Training) fiind exclusi din punct de vedere social.
Costul cu acesti tineri NEET este estimat de catre Eurofund la 1,54% din PIB.
A treia. Histereza somajului indica necesitatea unor politici structurale adecvate. Din datele
ANOFM, referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei cu nivel de
instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se
14

adreseaza agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de
munca, aceasta fiind de 75%. Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 18%, iar cei cu
studii universitare doar 7%. Masurile propuse de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca,
prin intermediul Programului National de Ocupare a Fortei de Munca sunt legate de medierea incadrarii
in munca pe perioada nedeterminata si determinata; acordarea serviciilor de informare si consiliere
profesionala; organizarea cursurilor de formare profesionala; completarea veniturilor somerilor care se
incadreaza inainte de expirarea somajului; Incadrarea somerilor peste 45 de ani sau unici sustinatori ai
familiilor monoparentale prin subventionarea locului de munca; stimularea mobilitatii fortei de munca
(incadrarea intr-o localitate la o distanta de peste 50 km fata de domiciliu; incadrarea in alta localitate cu
schimbarea domiciliului); prima de incadrare pentru absolventi;Incadrarea persoanelor cu handicap, prin
subventionarea locului de munca; consultanta pentru initierea unei afaceri; burse de locuri de munca s.a.

Totusi, pare ca totusi finantarea alocata politicilor pe piata muncii nu ne ajuta prea mult. A patra.
Urgenta maxima este implementarea unui Plan de reducere a somajului in randul tinerilor. In opinia mea,
implementarea unei Scheme pilot de tip "Garantii pentru tineri"- masura luata deja de Ministerul Muncii
in vederea imbunatatirii accesului pe piata trebuie completata cu masuri directe de sprijin pentru firmele
private. Sistemul de garantii pentru tineri presupune ca in termen de patru luni de la intrarea in somaj sau
de la momentul in care nu mai participa la o forma de invatamant formal sa se asigure o oferta de buna
calitate pentru ocuparea unui loc de munca, pentru continuarea educatiei, intrarea in ucenicie sau pentru
efectuarea unui stagiu. Schemele de "Garantii pentru tineri" vizeaza prevenirea abandonarii timpurii a
scolii, cresterea sanselor de obtinere a unui loc de munca si eliminarea barierelor practice din calea
obtinerii unui loc de munca.

As mai adauga aici ca masuri structurale extinderea Programului pentru stimularea infiintarii si
dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri (startup uri incubatoare de afaceri, etc);
stimularea participarii tinerilor romani la programul "Erasmus for Young Entrepreneurs". Consolidarea
parteneriatului public privat pentru infiintarea unui program autohton de formare a tinerilor antreprenori;
Facilitarea tranzitiei de la scoala la munca prin promovarea uceniciei si combinarea oportunitatilor de
munca si pregatire. Intreprinderile mici (sub 50 de salariati) care angajeaza minim 5 ucenici vor primi un
ajutor suplimentar, o subventie pentru fiecare ucenic/an, cu conditia de a mentine acei angajati timp de 2
ani; Promovarea transformarii internshipurilor in contracte de munca permanente (contracte pe perioada
nedeterminata). Firmele sa primeasca din partea statului subventie per angajat pentru care internshipul se
15

transforma in contract de munca pe perioada nedeterminata (firma trebuie sa mentina acel angajat
minimum 2 ani); Programe de tip "Pasarela" locurile de munca din sectorul public pot fi oferite temporar
tinerilor dezavantajati pentru a dobandi "abilitati transferabile" in joburile din sectorul privat;
Generalizarea stagiilor de practica la toate nivelurile de educatie de tip invatamant profesional si tehnic,
vocational si teoretic, la nivel preuniversitar si universitar; Extinderea colaborarii dintre scoala,
universitate si angajatori prin crearea de platforme platforme on line cu locuri de munca disponibile
(intalnirea cererii cu oferta de munca); Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de
munca care prevede un stagiu platit de stat, cursuri de specializare si pregatire si la final, consiliere pentru
plasamentul pe piata de munca.
Solutiile punctuale sunt bune dar pentru reducerea somajului structural va trebui sa mergem mai
departe. Este necesara atacarea rigiditatilor structurale de pe piata muncii, cresterea productivitatii, masuri
pentru mobilitatea redusa a fortei de munca, reducerea asimetriei informationale pe piata muncii si in mod
sigur, reducerea impozitarii muncii.

Grecia
Anul 2010 a nsemnat pentru Grecia, momentul maxim de acutizare al consecinelor celei mai
severe recesiuni de la cel de-al doilea rzboi mondial, care a lsat n urm probleme cum ar fi: rate
ridicate ale omajului, datorii publice i deficite bugetare mari. Pentru Grecia, 2010 a nsemnat, de
asemenea, un an de noi msuri de austeritate severe, necesare pentru consolidarea efectiv a sistemului
fiscal i reducerea deficitului bugetar foarte mare i al nivelului datoriei publice. n 2010, Grecia a fost
sprijinit n eforturile sale de redresare de ctre ajutoare de urgen acordate de ctre UE i FMI. Spre
deosebire de Irlanda, care a refuzat iniial ajutorul extern, autoritile de la Atena au acceptat sprijinul
internaional spre a evita colapsul economic. Ajutorul, acordat n mai 2010, a nsumat 110 miliarde de
euro.
Cu toate acestea, n perioada 2011-2013, situaia economic a Greciei era departe de a fi una
stabil, cu un ritm negativ al PIB n cretere, cu o rat a omajului ngrijortor de mare, un deficit bugetar
ridicat i o datorie public uriaa.
n 2015, rata omajului rmne n continuare foarte ridicat, 25%, cu o minor diminuare
comparativ cu anul precedent, 26,8% n 2014. n analizele sale, Comisia European estimeaz c pentru
continuarea reducerii omajului n 2015, ritmul crerii de locuri de munca ar trebui s fie unul susinut, iar

16

acest lucru este dificil n condiiile n care salariile din Grecia sunt nc mari comparativ cu unele ri din
Europa Emergent, cum ar fi Ungaria sau Polonia.

Mai jos se poate observa evolutia ratei somajului in cele doua tari analizate: Romania si Grecia.

Evolutia ratei somajului 2004 - 2014

30.0
24.5

25.0
17.9

20.0

26.5

17.9

12.7

15.0
9.0
10.08.0

27.5
24.5

8.4
7.1

7.8
7.2

2005

2006

9.6
6.4

5.6

6.5

7.0

7.2

6.8

7.1

6.8

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

5.0
2004

Rata somajului Romania

17

Rata somajului Grecia