Sunteți pe pagina 1din 23

Intreprinderea

producatoare de
CPUNI

-2007-

CUPRINS

Nr.crt

Pag.

Importana culturii

Evoluia sortimentului

Principalele soiuri cultivate

Particulariti biologice

10

Tehnologia de cultur

12

Tehnologia de cultur anual

12

Tehnologia de cultur multianual

14

Cultura multianual modern

15

16

10

Bolile si dunatorii cpunului

18

11

Masuri de prevenire si combatere

20

12

Msuri pentru asigurarea calitii produciei

21

13

Analiza economic

25

14

Bibliografie

34

IMPORTANA CULTURII
Cpunul este rspndit pe ntreg cuprinsul globului, fructele lui fiind preferate de o
mare parte din populaia acestuia pentru aroma lor fin i specific.
Plant ce gsete condiii de cultur n aproape toate zonele rii, avnd un grad mare
de plasticitate ecologic, puin pretenioas fa de factorii pedoclimatici, cpunul se bucur
de o mare apreciere n multe ri din lume inclusiv n Republica Moldova datorit valorii
alimentare i terapeutice, prin bogia n vitamine i substane minerale.
Cpunul este una dintre speciile pomicole care prezint un interes economic deosebit
datorit potenialului mare de producie i a calitii fructelor. Sunt fructe de prim apariie,
alturi de cire fiind printre primele fructe care ajung la maturitate n timpul anului (maiiunie) i are o perioad suficient de lung de valorificare datorir numeroaselor soiuri cu
epoci diferite de coacere ct i unui caracter genetic specific (remontana unor soiuri) .
Specie precoce, produce fructe n primul an de la plantare, dac stolonii se planteaz n
luna iulie. Aceast particularitate de precocitate accentuat are o importan cu totul deosebit
pentru producie, permind nfiinarea de plantaii anuale i multianuale, introducerea
cpunului n asolamentele serelor, spaii protejate i recuperarea rapid a cheltuielilor fcute
cu nfiinarea plantaiilor. Capunul permite obinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii
sau mai trzii dect cele care se obin n camp.
Avand o talie redus (15-40 cm) sub form compact sau rar, cpunul se poate cultiva n
spaii foarte mici din grdina casei, dar si pe suprafee mari n aer liber, n solarii sau n sere.
Cultivarea capunului se poate face i intercalat n plantaiile de pomi fructiferi, se mai poate
cultiva n vase cu amestec de pmnt i soluii nutritive.
Fructele cpunului se preteaz pentru cele mai variate moduri de valorificare n stare
narural (proaspete i congelate) i prelucrate (sub form de dulce, compot, gem, jeleu,
suc, necter).

2.Descrierea afacerii, misiunea i obiectivele


Cpunul, prin sortimentul de soiuri existente n cultur i prin perioada n
care i matureaz fructele, prezint o importan mare n alimentaia omului,
fiind prima specie care ofer fructe proaspete, n primvar, dup o perioad
srac, n care au predominat merele. n funcie de sistemul de cultur,
maturarea fructelor la cpun ncepe din a doua jumtate a lunii aprilie (cultura
protejat i forat) i se prelungete pn la mijlocul lunii iunie (la cultura
multianual n cmp.
n prezent, dintre toate speciile pomicole, cultura cpunului este una din cele
mai rentabile i mai eficiente culturi n condiiile unei cultivri corespunztoare.
Majoritatea soiurilor cultivate n republica noastr au un potenial biologic de
peste 15 -20 t/ha.
Compania SRL" Strawberry land" a fost fondat de ctre 3 fondatori ceteni
ai Republicii Moldova la 22 Mai 2016 n calitate de Societate cu Rspundere
Limitat, i este nregistrat la Camera nregistrri de Stat al Republici Moldova
cu numrul Nr.100764047124 i reprezentat prin Osipov Alina n calitate de
manager principal al companiei.
Fondatorii i Capitalul Social:
Nr. Numele Fondatorului Cota Parte % Valoarea
(lei)
1
Osipov Alina
60
3240
2
Osipov Dorin
20
1080
3
Rotaru Mihai
20
1080
TOTAL
100
5 400
Activitatea de baz a ntreprinderii se axeaz pe cultivarea cpunului,
ambalarea i comercializarea pe piaa local ct i n oraele Rep. Moldova.
SRL,,Strawberry land i are oficiul n r-nul. Criuleni, s.Cimieni.
SRL,,Strawberry land are misiunea de a deveni cel mai mare productor i
distribuitor de cpune i produse din cpune din centrul Republicii Moldova.
Pentru a ndeplini misiunea propus, SRL Strawberry land i propune
urmtoarele obiective:
1. Cultivarea i fabricarea de produse ecologice i de nalt calitate;
2. Asigurarea consumatorilor cu produsele ntreprinderii anul mprejur;
3. Crearea, n al doilea an de activitate a unei linii de conservare a
cpunilor;
4. Dublarea suprafeei cultivabile cu cpuni n al treilea an de activitate;
5. Cucerirea pieei comercializarea cpunii din cele mai mari orae ale
Moldovei;

6. Obinerea n al patrulea an de activitate a certificatelor ISO i exportarea


produciei pe piaa regional (UE);
Afacerea are anse reale de succes deoarece noi intenionm s realizm
cpuni nu doar n perioada mai-iunie atunci cnd concurena este sporit, ci i
mai trziu, prin august-septembrie la o a doua recolt. n funcie de tehnologie i
obiectivele propuse, produsul nostru ar trebui s ias primul pe pia, cam n a
doua jumtate a lunii aprilie. n primul rnd vom pune accent pe calitatea
produsului, s fie la cel mai nalt nivel deasemenea, le vom realiza la cel mai
rezonabil i accesibil pre pentru toat populaia.
Misiunea afacerii este de a genera profit prin modernizarea i gestionarea
celei mai mari bogii naturale ale rii noastre i anume solul fertil numai bun
pentru agricultur. Factorii ce vor contribui la realizarea obiectivelor propuse
sunt: calitatea produselor, pre rezonabil, responsabilitatea, amabilitate.

3.Afacerea i produsul
Afacerea const n cultivarea cpunului n mai multe perioade ale anului,
ambalarea i realizarea acestuia pe piaa local.
n Republica Moldova, cpunile ajung la rod la nceputul verii, n perioada
mai-iunie iar unele soiuri rodesc de mai multe ori, pn prin octombrie. De
aceea n activitatea noastr avem ca scop s utilizm mai multe metode de
cultivare a cpunilor i anume:
1. Vom cultiva soiurile remontante, adic care rodesc de 3-4 ori pe an.
2. Totodat pentru o producie de mas i specializat vom utiliza i sistemul
de cultur anual. Adica le vom cultiva vara iar dup ultima rodire, n maiiunie anul urmtor, defrim terenul i plantm noi stoloni n iulie-august. Vom
folosi i aceast metod de cultivare deaorece n primul an fructele sunt cele
mai mari i cele mai abundente, iar n anii urmtori producia scade dramatic,
att cantitativ ct i calitativ (fructe mai mici). Cultura anual mai are un avantaj,
distruge focarele de infecie i menine pe teren doar plantele sntoase, n plus
plantele tinere sunt mai rezistente la boli i duntori dect cele btrne.
3. Vom cultiva n sere pentru a obine producii mai timpurii dect n aer liber
precum i cultivarea n ghivece cu sol mbogit din punct de vedere nutritiv.

4.Sortimentul de cpuni cultivat


Grupa soiurilor neremontante :
Gorella.
A fost obinut n Olanda, are o comportare foarte bun, att n cmp ct i
n culturile forate. Planta este viguroas, prezint numeroi stoloni, cu frunze
nalte verde deschis. Plantele sunt rezistente la ger, secet i principalele boli.
Potenialul productiv atinge 300-687 g/planta.
5

Fructele sunt mari intre 10-19 g, conice, usor alungite, cu vrful teit,
retezat. Au suprafaa neregulat. Culoarea lor este roie-intens lucioas, cu
achene dese aezate pe conturul fructului. Pulpa este roie-portocalie, fr goluri
consistenta si intens aromata. Recoltarea are loc in prima decad a lunii iunie.
Talisman
Un soi de origine britanic, introdus n ara noastr din 1959. Are o
coacere trzie. Planta are numeroi stoloni, portul rsfirat i vigoare mijlocie.
Are o rezistent mare la ger, este rezistent la putregai (Botrytis cinerea), la
finare i la Mycosphaerella. Este deosebit de productiv (20-27 t/ha) i n
utlimii ani fructific i toamna. Fructele sunt de mrime mijlocie (11-14 g),
conice i aparent costate, aplatizate lateral i cu vrful ascuit sau obtuz.
Culoarea acestora este rou-portocaliu, potrivit de lucioase. Caliciul este mare i
alipit de baza fructului. Achenele sunt mici si rare, ngropate superficial n fruct.
Pulpa fructului este consistent, cu golul central mic sau absent, suculent i
potrivit de aromat.
Benton
Un soi cu coacere trzie, provenind din SUA, cu plante viguroase care
formeaz un numar mediu de stoloni. Gustul fructelor este mediocru,
productivitatea mare (400-500 g fructe la o plant), iar recoltarea se face n a
doua decada a lunii iunie. Fructele sunt de mrime potrivit, sunt conic alungite
cu vrful ascuit sau obtuz, i au culoarea rou mat. Caliciul este mic, cu
desprindere uoar. Pulpa este intens colorat, cu consistent potrivit.
Aiko
Un soi de provenient american, rezistent la ger i la secet, cu producie
de 400-500 g la o plant. Planta are vigoare mijlocie, tufa este rar i formeaz
numeroi stoloni. Inflorescenele au flori hermafrodite i sunt mai scurte dect
frunzele. Fructele sunt mijlocii spre mari, conice, de culoare rou-aprins, i au
achenele ngropate superficial n pulp, aceasta este foarte slab colorat n roz i
prezint un gol n mijloc. Este foarte consistent, dar calitile gustative i
aroma las de dorit. Caliciul este mare i se desprinde greu de fruct.
Acest soi prezint tendine mari de remontan n anumii ani, de aceea,
unii autori l ncadreaz n categoria soiurilor remontante.
Elsanta
Este un soi olandez cu coacere medie, plant viguroas cu 15-22 de
inflorescene, cu uoar sensibilitate la ger i bun comportare fa de atacul
principalelor boli. Fructele sunt mari (12,8-15,4 g), de form conic, uniforme
ca mrime i coloraie, cu textur i fermitate foarte bun, cu gust echilibrat.
Maturarea fructelor este medie, n jurul datei de 14-25 mai, cu o productivitate
bun de 338 480g/pl.
Premial

Soi obinut i omologat n 1989 la ICDP Mrcineni. Planta este


viguroas cu port rsfirat, rezistent la ger i la principalele boli. Fructele sunt
mari de form conic, de mrime mijolcie (10-12 g), uniforme, colorate atractiv
n rou aprins i lucioase. Pulpa roie de fermitate mijlocie, potrivit de suculent
cu gust placut, echilibrat. Maturare n decada a III-a lunii mai
Soi cu nflorire timpurie, productiv, fructe de calitate, recomandat pentru
cultura protejata n sere, solarii, tunele.
Coral
Soi creat la ICDPP Mrcineni n anul 1993. Planta este viguroas, cu port
erect, rezistent la Botrytis i Phytophtora. Fructele sunt de mrime mijlocie
(10-12 g ), de form conic alungit, culoarea principal rou-aprins lucios, cu
achene mijlocii, semingropate, cu caliciu mare, detaat de fruct i desprindere
uoar. Pulpa are fermitate mare i caliti gustative
Grupa soiurilor remontante:
Red Gauntlet
Soi englezesc, se preteaz att pentru cultura n cmp, ct i pentru
cultura forat n sere. Planta are vigoare mijlocie, cu port dirijat. A fost
comercializat ncepnd cu anul 1957. Planta formeaz un numr potrivit de
stoloni lungi. Soiul este rezistent la secet, la ger i principalele boli, in special
la finare. Este printre cele mai productive soiuri de cpun obinndu-se
producii care depesc 25 t/ha.
Fructele au pedunculii rezisteni, motiv pentru care se desprind cu
dificultate de plant. Fructele au ntre 10-12 g, sunt scurt conice iar uneori lite
i costate si vrful uor teit. Culoarea este rou nchis, ca i pulpa, care este
mai roz n interior. Achenele sunt mici, ngropate superficial. Pulpa este
consistent, acidulat-dulce, destul de aromat, potrivit de suculent.

5.BOLILE I DUNTORII CPUNULUI


Viroze.
Sunt multe viroze la cpun, unele se transmit prin intermediul cicadelor,
afidelor sau al nematozilor, altele se gsesc in stare latent, cum este cazul
ptrii frunzelor Strawberry motley virus, de aceea se recomand utilizarea de
stoloni liberi de virusuri i arderea materialului infectat.
Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor,
incretirea frunzelor, etc.
Micoze.
1.
Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a
fost descoperita de E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti.
Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai
frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie
miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata
7

superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide : Karathan 0,1%, Topsin


0,07%, Benlate 0,06%, etc.
2.
Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte
periculoasa. Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman
ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice.
Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma.
Plantele se ofilesc total si se usuca.
3.
Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca
rizomul la nivelul coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales
fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea
plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si
devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin.
Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate.
4.
Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans.
Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm.
Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate.
Este o boala mai rar intalnita.
5.
Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella
fragariae. Este cea mai raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri
rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin
aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un
contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate.
6.
Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia
fragariae, Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Ataca limbul
foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici
circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se
maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se
transmite prin resturi vegetale infectate.
7.
Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile
si fructele mai ales pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta.
Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se
brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi
infectate.
8.
Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium
alboatrum. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica.
Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand
in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa
deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa
si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun
favorizeaza aparitia bolii.
Insecte daunatoare.
8

1.

Afidele.
Se mai numesc paduchii de frunze. Exista mai multe specii de afide
daunatoare capsunului, dintre care amintim pe cea mai frecventa Myzus
fragariae - Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile
vegetale. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor.
Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic, prin oua
nefecundate. Are mai multe generatii pe an. Atacul masiv are loc in lunile
iunie-iulie. Frunzele atacate se rasucesc, se usuca si cad. Afidele pe langa
pagubele pe care le produc direct, mai sunt si transmitatori de viroze,
aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt.
2.
Acarienii.
Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni, reprezentati de speciile
Tarsonemus fragariae Paianjenul capsunului, Tetranychus urticae
Paianjenul rosu comun, etc.
Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. Corpul femelei este oval de
culoare alb sidefie in momentul aparitiei, apoi se brunifica cu timpul.
Masculul este mai mic decat femela. Acarianul ierneaza ca femela adulta
in inima plantei, in mugurele central. Primavara cand capsunul porneste
in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe
frunzulitele tinere. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera
frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata.
Frunzele atacate se incretesc, devin brune si casante.
Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Femela are corpul ellipsoidal,
galben roziu apoi portocaliu. Masculul are corpul piriform, galben verzui
apoi brun. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Primavara
femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a
frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. Pe frunzele atacate apar
pete galbui, corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. Cand
atacul este foarte puternic, petele acopera frunza in intregime, frunza care
se usuca in final. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta
albinelor, deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice
si pentru albine. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de
fauna utila, iar daca nu, se vor adresa note de prevenire stuparilor din
zona, in timp util inainte de aplicarea tratamentului.
3.
Gargarita neagra sau Anthomus rubi.
Ataca frunzele si florile, din mai pana in iunie, in cursul noptii. In
restul anului, larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand
uscarea plantelor.
4.
Gandacul capsunului, sau Galerucella tenella.
Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Primavara
gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. Depune ouale in tot cursul
lunii mai. Larvele apar esalonat, incat pe plante se pot gasi concomitent

larve dar si gandaci din generatia a doua. Daca atacul este puternic,
plantele se usuca si pier.
5.
Gandacul paros Epicometis hirta.
Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic
poate compromite recolta, chiar daca plantele supravietuiesc.
6.
Nematozii.
Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat, care
prezinta dimorfism sexual. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor
virusuri. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. Dintre acestia,
cele mai importante specii sunt:
- Meloidogyne hapla. Femela matura are corpul in forma de para, cu o
protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. Atacul se
manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale, datorate celulelor
polinucleate care inconjoara corpul nematodului, servindu-i drept
protectie si sursa de hrana. In final plantele atacate se usuca.
- Aphelenchoides fragariae. Are aspectul unui vierme microscopic
subtiat la ambele capete si transparent. Traieste in toate organele plantei,
in care patrunde prin stomate si prin rani. Atacul lui produce zbarcirea si
inrosirea frunzelor, precum si rasucirea lor. Florile se deformeaza si se
atrofiaza. Plantele atacate nu mor, dar raman debile si nu mai produc
aproape deloc. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in
sol.
- Ditylenchus dipsaci. Este un nematod polifag. Exemplarele acestei
specii sunt foarte mici, cu aspect viermiform. Frunzele plantelor atacate
raman mici cu limbul deformat si ingrosat, cu petiolul scurt si rasucit. In
final plantele mor.

7.

Alti daunatori.
- Crtia Talpa europaea
Este un mamifer mic, insectivor, subteran, cu corpul cilindric,
blana neagra si catifelata, ochi mici acoperiti de o membrana. Picioarele
anterioare sunt scurte cu gheare puternice, adaptate sapatului de galerii.
Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate.
Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte, si dreneaza si
aereaza solul. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului
pe care il dezradacineaza. Se poate combate prin momeli toxice.
- Coropinia - Gryllotalpa grylootalpa
O insecta din ordinul Ortoptera, cu corpul greoi si cu picioarele din spate
adapatate pentru sapat, de forma unor lopeti. Cu ajutorul lor isi sapa
galerii in sol, care se termina printr-o camera in care femela depune anual
in fiecare primavara circa 200-300 de oua. Larvele naparlesc de 5-6 ori
10

pana la maturitate. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate


cu gunoi putred, paios. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod
radacinile. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice.
- Limaxul Agriolimax agrestis
Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. Se
combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins.
- Carabuul de mai Melolontha melolontha
Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor.
- Viermele srm Agriotes vestulatus
Traieste in sol si roade radacinile plantelor.

6.MSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAII


PRODUCIEI
Calitatea cpunilor ajunse pe pia este dependent ntr-o msur
nsemnat de condiiile n care se fac recoltarea i pstrarea acestora.
Recoltarea
Recoltarea cpunilor trebuie sa nceap dimineaa devreme dupa ce roua
de pe suprafata fructelor s-a uscat. Se va evita recoltatul dup amiaza la
temperature ridicate, n special la temperaturi peste 25 grade.
Recoltarea trebuie executat n regim de peste o zi pentru regiuni
temperate racoroase iar perioadele neobinuit de aride ar putea sa fie necesar
recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi.
Maturitatea de recoltare
Cpunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate, dependent de soi
i preferinele de pia. Maturitatea cpunilor este cel mai bine oglindit de
culoarea suprafeei externe i fermitatea fructului. Fructele de capsun nu se mai
coc dupa recoltare. Recoltatul se va face la maturitate de consum. Nu se permite
a lsa fructele sa se rscoaca deoarece se deformeaz uor, se deterioreaz
repede, i nu vor rezista rigorilor de transport la distane mari. La sosirea pe
piaa de destinaie, fructele rscoapte vor fi moi i vor avea un termen de
pstrare scurt. n afar de aceasta, scurgerile de sev din fructele supra-maturate
i deformate va pta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi.
Pe de alt parte, fructele imature vor avea vrfuri si umeri albi, pulpa interioar
va fi albicioas si vor avea caliti gustative foarte proaste din cauza
coninutului sczut de zahr Fructele imature nu trebuie sa fie culese, deoarece
coninutul de zahr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Dup recoltare cpsunele
nu se mai ndulcesc, iar tesuturile albe nu se coloreaz n rosu.

11

Ambalare
Aparena si calitatea capunelor vndute n toat lumea s-a mbuntit
datorit rspndirii pe larg a caserolelor din plastic - ca ambalaj final de
comercializare a capsunelor care pot conine de la 250 grame pna la 500
grame de fructe.
Caserolele se plaseaz n cutii de plastic sau carton direct n cmp. Tot n
aceleai cutii caserolele cu fructe se transport la supermarket. Designul cutiilor
trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor, fara ca acestea sa se mite (de
exemplu 6, 8, 12 caserole intr-o cutie). La rndul lor, cutiile de plastic/carton
trebuie sa fie aranjate perfect pe palei - de obicei, mrimea paletului standard
este 1m x 1,2m. Cutiile ce se aranjeaz pe palete nu trebuie s depeasc
perimetrul paletului (n caz contrar, aceste lazi vor fi instabile, se vor detaa
deteriornd produsul i ngreunnd procesul de mnuire.
Sortarea direct a fructelor n ambalaj final la momentul recoltrii reduce
de cteva ori numrul de atingeri ale fructului la doar o singur dat.
Starea fitosanitara a cmpului
Starea fitosanitara adecvata a cmpului constituie un aspect important n
mentinerea cotei nalte a pietei de fructe calitative pe parcursul ntregului sezon
de recoltare. Fructele deteriorate, supracoapte sau putrezite trebuie s fie
nlturate cu grij de pe cmp la fiecare recoltare.
Suprafaa temporar de stocare trebuie s aib acoperi pentru a proteja fructele
de razele solare directe si de ploaie.
Cntarirea
Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual,
caserolele trebuie sa fie cntarite cu precizie.
Pentru cntarire se recomand utilizarea unui cntar cu platforma orizontal cu
un ecran digital
cu o acuratete de +/- 1 - 2 g. Fructele ambalate trebuie sa aib o mas cuprins
ntre 260 si 265 g (excluznd greutatea ambalajului), pentru a asigura sosirea
acestora la destinaie cu o masa neta de cel putin 250 g.
Exactitatea cntririi caserolelor pentru comercializare constituie o etap
important a procesului de control a calitii.
Operatiuni de racire post-recoltare
Fructele de cpsun reprezint o categorie dintre cele mai perisabile si
trebuie rcite imediat dup recoltare pentru a maximiza termenul de
comercializare i pentru a menine calitatea fructelor.
Lanul de rcire trebuie meninut la etapele de depozitare, distribuie si
desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse ntre 0 si 1 C.

12

Racirea fortata cu aer


Racirea forat cu aer este metoda ideal pentru nlturarea cldurii de
cmp din cpsuni. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor,
procesul de rcire forat cu aer ar trebui s nceap n decurs de o or dup
recoltare .
Rcirea fructelor fr a aplica sisteme de rcire forat (ventilator) este
ineficient, i rcirea cutiilor cu capsuni poate dura pn la 24 de ore. De obicei,
rata de rcire este de 5-10 ori mai rapid atunci cnd se utilizeaza sistemul de
racire forat cu aer comparativ cu rcirea n camere ce nu au astfel de sisteme.
Depozitarea frigorific
Fructele de capun trebuie s fie pstrate n depozite temporare la
temperatura cuprins ntre 0 - 1C i cu o umiditate relativ de 98 %. Podeaua
din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie s fie capabil sa reziste la
greutati mari si la mediul ud, asigurnd n acelai timp o izolare eficient.
Sistemul de umidificare
Dup recoltare, coninutul de ap din capsuni scade rapid. Pentru a
preveni zbrcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este
important meninerea unui nivel nalt al umiditaii relative pe parcursul tuturor
etapelor de mnuire post-recoltare a produsului. Umiditatea relativ optim
pentru cpsuni este cuprins ntre 90 - 98 %.
Exist mai multe metode disponibile pentru meninerea unui nivel nalt al
umiditii relative pe durata depozitrii temporare. Acestea variaz de la udarea
podelei, sau deschiderea recipientelor umplute cu ap, pn la instalarea unui
sistem controlat automat de creare a ceei sau de umidificare.
Meninerea lanului frigorific pe durata transportului
Cutiile cu cpuni trebuie s fie aranjate pe palete i pregtite pentru
export atunci cnd fructele sunt n interiorul depozitului frigorific. Cutiile
trebuie s fie scoase din depozit i ncrcate ntr-un camion frigorific.
Mentinerea lanului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile
integrale ale cerinelor privind controlul calitaii, planurile sistemului de analiza
a riscurilor i punctelor critice de control (HACCP), si ale cerintelor
EUREPGAP.

7.ANALIZA ECONOMIC
Prezentm n continuare o list de mijloace fixe care s permit att
asigurarea mecanizrii lucrrilor conform tehnologiei, ct i condiionarea
produciei.

13

Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Denumire mijloc fix

Durata
amortizare

Valoare

Tractor
Plug 2 trupite
Grapa discuri
Freza
Cultivator
MIC
Remorca
Motopompa
Maina tratament fito.
Instalatie irigat picurare
Depozit
Masina modelat solul
TOTAL

5
10
8
8
10
5
5
10
5
10
20
8

42000
4200
8750
5250
7700
8750
12250
1750
11100
300000
75000
6450
483200

Cota
amort
8400,00
420,00
1093,75
656,25
770,00
1750,00
2450,00
175,00
2220,00
30000,00
3750,00
806,25
52491,25

Considernd o dimensiune a exploataiei de 5 ha, obinem o amortizare pe


hectarul de cultur de 10498 lei, valoare utilizat n determinarea indicatorilor
de eficien economic .

8.Analiza SWOT
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Tehnica agricol i echipamentul,


disponibil actualmente,nu permite
conform normelor tehnologice
prelucrarea cu eficien a suprafeei
disponibile deoarece nu dispune de
agregatele necesare.

SRL Strawberry land nu este n


stare s efectueze toate lucrrile
mecanizate agricole cu tehnica ce o
dispune la moment, din acest motiv,
s-a luat decizia de a procura tehnic
nou.

OPORTUNITI
Tehnologiile de cultivare a culturilor
agricole sunt bine cunoscute de D-nul
Rotaru Mihai, care dispune de studii i
experien n acest domeniu.

RISCURI
n general afacerea dat este
supus n special riscurilor legate de
calamitile naturale, care ar putea
afecta recolta i n consecin
rezultatele financiare ale
ntreprinderii. Din aceste riscuri va fi
nlturat numai riscul legat de secet.
Un alt risc sunt defectele sistemului

Amplasarea n zona de lng iaz;


Utilajul i echipamentul econom i
efectiv pentru efectuarea lucrrilor

14

agricole la timp;
Mijloace circulante disponibile;
Existena mijlocului de transport
pentru transportarea produciei
agricole.

de irigare, care ar putea influena


capacitatea de a ndeplini irigarea la
timp pe suprafaa planificat. n
aceast ordine de idei se presupune
ca sistemul de irigare s fie supus
periodic unei verificri tehnice.

15

9.DEVIZ TEHNOLOGIC NFIINARE CULTUR


LUCRRI MECANICE
Nr
crt
.

Denumirea
lucrrii

UM

lucrri
i

Ore
mec
.

Cons.car
b.
l/um

*Tarif
lei/U
M

ha

to

60

Nivelare curenta
Incrcat gunoi
grajd
Transp. gunoi
grajd
Adm. gunoi grajd

to
km
ha

Erbicidat

Volumul

LUCRRI MANUALE
Total
chelt
.
-lei10

ZO
nr.

Tarif
-lei-

Total
retrib.
- lei-

11

12

13

0,00

300

MATERII I MATERIALE
Pre
Denumirea
U
Cant unita
materialulu
M
total
r
i
-lei14
15
16
17
Gunoi grajd

To

60

30,00

Total
chelt.
-lei18

Total
chelt.
agrot -lei19

0,00

0,00

1800,00

2100,00

600

10

180

0,00

180,00

25

15

45

0,00

45,00

ha

15

0,00

15,00

Arat

ha

32

96

0,00

96,00

Discuit

ha

15

0,00

15,00

Frezat

ha

40

120

0,00

120,00

9240,00

9490,00

0,00

750,00

924,00

1024,00

Mocirlit stoloni

10

Plantat stoloni

11

Completat goluri

TOTAL

ha
ha

10

25

250

30

25

750

46

97

25

100

Stoloni

Stoloni

Bu
c
Bu
c

4200
0
4200

0,22

0,22

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

1100

11964,00

13835,0
0

771

44

16

DEVIZ TEHNOLOGIC AN 1 PRODUCIE


LUCRRI MECANICE
Nr
crt.

Denumirea lucrrii

UM

Vol.
lucrrii

LUCRRI MANUALE

MATERII I MATERIALE
Total
cheltuieli
-lei-

Total
cheltui
eli
agrot.
-lei19

Ore
mecaniz.

Cons
carb
-l/um-

*Tarif
lei/UM

Total
chelt
-lei-

ZO
nr.

Tarif
-lei-

Total
retribuii
- lei-

Denumirea
materialului

U
M

Cant.
total

Pre
unita
r
-lei-

10

11

12

13

14

15

16

17

18

to

0,50

1190

595,00

670,00

0,00

81,00

133,00

148,00
42,00
1000,0
0

Transport ngr. chimice

to

75

Administrat ngr. chimice

ha

Erbicidat

ha

15

Prait mecanic 2 treceri

ha

42

0,00

Prait manual 2 treceri

ha

1000

0,00

Tratament fito 2
tratamente

ha

mc

0
2

0
3

40

25

25

30

70

450

60

18

75

5,00

27

Fungicid

1,50

45

67,50

97,50

Fungicid

kg

1,20

79

94,80

94,80

Insecticid

0,15

43

6,45

6,45

Insecticid

0,15

146

21,90

21,90

0,00

550,00

600,00

618,00

Transport paie

10

mprtiat paie mulcit

ha

25

50

0,00

11

Recoltat n 5 treceri

to

112

25

2800

0,00

12

Cosirea frunzelor

ha

0,00

50,00
2800,0
0
200,00

13

Strans si ars resturi veg.

ha

50

0,00

50,00

14

Transport ngr chimice

to

75

0,00

75,00

15

Administrat ngr chimice

ha

595,00

601,00

16

Formare benzi roditoare

ha

250

0,00

250,00

0,00

0,00

4325

2113,65

7355,65

200

TOTAL GENERAL

10

0
81

917

100
0

200
0

pentru anul urmtor

25

Irigat

Erbicid

to km

1500

Ingr complexe

173

25

25

Paie

Ingr complexe

to

to

6,00

0,50

100

1190

17

DEVIZ TEHNOLOGIC AN 2 PRODUCIE


LUCRRI MECANICE
Nr
crt.

Denumirea lucrrii

UM

Volumu
l lucrrii

Ore
mecaniz
.

Consum
motorin

-litri/um-

LUCRRI MANUALE

MATERII I MATERIALE

*Tarif
lei/U
M

Total
cheltuiel
i
-lei-

ZO
nr.

Tarif
-lei-

Total
retribui
i
- lei-

10

11

12

13

UM

Cant
total

Pre
unitar
-lei-

Total
cheltuieli
-lei-

14

15

16

17

18

19

595,00

670,00

0,00

81,00

133,00

148,00

Ingra
complexe

Transport ngraminte chimice

to

75

Administrat ngrminte chimice

ha

Erbicidat

ha

15

Prait mecanic 2 treceri

ha

42

0,00

42,00

Prait manual 2 treceri

ha

1000

0,00

1000,00

Tratament fito 2 tratamente

ha

0
2

Denumirea
materialului

Total
cheltuieli
agrotehnice
-lei-

40

25

25

30

Irigat

mc

1500

70

450

Transport paie

to
km

60

18

25

0,50

1190,00

75

to

Erbicid

5,00

26,60

Fungicid

1,50

45,00

67,50

97,50

Fungicid

kg

1,20

79,00

94,80

94,80

Insecticid

0,15

43,00

6,45

6,45

Insecticid

0,15

146,00

21,90

21,90

0,00

550,00

600,00

618,00

100
0

Paie

to

6,00

100,00

mprtiat paie mulcit

ha

25

50

0,00

50,00

10

Recoltat n 8 treceri

to

196

25

4900

0,00

4900,00

11

Cosirea frunzelor

ha

0,00

200,00

12

Strangere si ardere resturi vegetale

ha

50

0,00

50,00

13

Transport ngraminte chimice

to

0,00

75,00

595,00

601,00

250

0,00

250,00

0,00

0,00

6425

2113,65

9455,65

14

Administrat ngrminte chimice

ha

15

Formare benzi roditoare pentru anul


urmtor

ha

200

200
0

5
1

1
1

5
2

75

6
0

0
10

0
TOTAL GENERAL

81

25

917

257

25

Ingra
complexe

to

0,50

1190,00

18

DEVIZ TEHNOLOGIC AN 3 PRODUCIE

LUCRARI MECANICE
Cons
Total
Ore
motorin
*Tarif
cheltuiel
mecaniz

lei/U
i
.
-litri/um
M
-lei7
8
9
10

LUCRRI MANUALE

Pre
unitar
-lei-

Total
chelt.
-lei-

Total
cheltuieli
agrot.
-lei-

17

18

19

1190,00

595,00

670,00

0,00

81,00

133,00

148,00

0,00

42,00

1000

0,00

1000,00

Nr
crt
.

Denumirea lucrrii

UM

Volumul
lucrrii

Transport ngr chimice

to

75

ha

ha

15

ha

42

ha

ha

2
3
4
5
6

Adm. ngrminte
chimice
Erbicidat
Prait mecanic 2
treceri
Prait manual 2 treceri
Tratament fito 2
tratamente

Irigat

Transport paie

mprtiat paie mulcit

mc
to
km
ha

0
2

ZO
nr.

Tarif
-lei-

Total
retribui
i
- lei-

11

12

13
0

40

25

25

30

1200

70

360

60

18
0

25

25

U
M

14
Ingr
compl

15

16

to

0,50

Erbicid

5,00

26,60

Fungicid

1,50

45,00

67,50

97,50

Fungicid

kg

1,20

79,00

94,80

94,80

Insecticid

0,15

43,00

6,45

6,45

Insecticid

0,15

146,00

21,90

21,90

0,00

460,00

600,00

618,00

0,00

50,00

100
0

Den.
material

Cant
total

75

MATERII SI MATERIALE

50

Paie

to

6,00

100,00

19

10

Recoltat n 8 treceri

to

168

0
TOTAL GENERAL

80

546

217

25

4200

0,00

4200,00

0,00

0,00

5425

1518,65

7489,65

20

10.BUGET (VENITURI, CHELTUIELI) CULTURA MULTIANUAL


INDICATORI
A. VALOAREA PRODUCTIEI
A1. Din care pt productia principala (q1
x K)
B (+) SUBVENTII
D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III)
D1. Din care pentru productia principala
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)
1.Cheltuieli cu materii prime si
materiale
-Smnta si material saditor
-Ingrasaminte
- Pesticide
- Alte materiale
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate
3. Cheltuieli cu irigatii
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din
I.)
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA
III. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8)
5 Cheltuieli generale (4% din I + II)
6 Dobanzi la credite
7 Asigurari (3% din I + II)
8 Amortisment pt cladiri si utilitati
E. (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 - D1)

U.M

VALOARE
total
PLANTARE

dc:

Lei/ha
Lei/ha

124.700,0

0,0

AN 1
29.000,0

124.700,0

0,0

29.000,0

52.200,0

43.500,0

Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha

0,0
119.094,9
101.757,9
36.596,9

0
25.896
25.896
13.706

0
22.669
22.669
6.542

0
28.295
28.295
9.182

0
24.898
24.898
7.167

30.610,0

11.964

5.114

7.514

6.019

Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha

10.164,0
4.775,0
971,0
14.700,0
1.666,0
1.260,0

10.164
1.800

0
1.190
324
3.600
467
450

0
1.190
324
6.000
467
450

0
595
324
5.100
186
360

3.061,0

1.196

511

751

602

Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha
Lei/ha

17.275,0
47.886,0
2.153,0
0,0
3.741,0
41.992,0
22.942,1

1.100
11.090
592

4.325
11.802
434

6.425
12.688
624

5.425
12.306
503

0
10.498
-25.896

870
10.498
6.331

1.566
10.498
23.905

1.305
10.498
18.602

0
546

AN 2
52.200,0

AN 3
43.500,0

21

F (-) Impozite si taxe


G. (=) PROFIT NET+subventii (E - F +
B)
H. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E :
D1) X 100
I. RATA PROFITULUI NET + subventii
(G : D1) X 100
J. COST DE PRODUCTIE (D1 : q1)
K. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL
L. PRODUCTIE ESTIMATA

Lei/ha
Lei/ha

3.668,0

-4.144

1.012

3.824

2.976

19.274,1

-21.752

5.319

20.081

15.626

19,3%

-100,0%

27,9%

84,5%

74,7%

16,2%

-84,0%

23,5%

71,0%

62,8%

Lei/kg
Lei/kg
Kg

2,4
2,90
43000

2,90
0

2,90
10000

2,90
18000

2,90
15000

22

BIBLIOGRAFIE

Cultura Cpunului n camp i n spaii protejate Prof. univ. dr


Nicolae Cepoiu, dr. ing. Constantin Manolache, dr. ing. Sorin epordei
Ed. Ceres 2006
Ghid pentru cultura cpunului coord.Isac Ilarie, Coman Mihail,
Aurelian Olteanu, Gheorghe Voica - Editura Pmntul 2005
nfiinarea i ntreinerea plantaiilor de prun, cire, viin, coacz
negru i cpun ICDPP Mrcineni - Ghid practic, 2004
Entomologie horticol- Georgeta Teodorescu, Traian Roman, Mihaela
Sumedrea Ed Ceres Bucureti, 2003
Cultura arbutilor fructiferi - Lenua Chira - Editura MAST, 2000
Cultura cpunului Grigore Mihilescu - Editura Ceres, 1998
Cultura capsunului in cimp si solarii - Grigore Mihiescu - Editura
Ceres, 1987
Ghid pentru condiionarea post-recoltare a fructelor de cpun n
Moldova David Picha, 2006

23

S-ar putea să vă placă și