ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT
ECOTEHNOLOGIE

Vizireanu Eugen
Grupa 641 CB
prof : Radu Constantin

2013-2014

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

CUPRINS:

1. Stabilirea rolului functional al piesei

2. Alegerea materialului optim
3. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic
4. Stabilirea surselor de poluare
5. Stabilirea naturii substantelor poluante
6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa
7. Calculul coeficientului de poluare total
8. Calculul indicatorilor calitate a mediului

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Ecotehnologia este stiinta aplicarii tuturor stiintelor, in vederea realizarii de bunuri cu o

anumita utilitate social, in conditiile unei dezvoltari durabile si a unei poluari minime. Ea
studiaza toate transformarile la care este supusa substanta, in procesele ecotehnologice de lucru
si modalitatea conducerii acestei transformari in vederea obtinerii produselor necesare societatii,
in conditiile unei dezvlotari durabile si a unei eficiente optime.
Principalele etape n proiectarea procesului tehnologic sunt:

1 Stabilirea rolului functional al piesei

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces
tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul rand o proiectare
functionala care trebuie sa coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul funcional al piesei
este dat de rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul
rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee.
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din care face
parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;
- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul suprafeelor.
- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei n vederea prelucrri
ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in funcie de configuraia geometric final
a piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric;
- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce urmeaz
a fi prelucrate.
- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de asamblare.
Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a
semifabricatului);

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

- fr prescripii referitoare la precizia de forma;

- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare la tipurile de suprafee ce delimiteaz o pies n spaiu se
poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se
poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei piese care
s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele de metoda de analiz
morfofuncional a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape:
descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma
geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de form,
precizie de poziie, rugozitate i duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici ;
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a diferitelor
tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul funcional impus
unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu
caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale,
tehnologice, sau auxiliare).
innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd forma i
dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit drept dispozitiv pentru fixare si
orientare.
Din analiza grafului suprafete-caracteristici reiese ca rolul Universal cu 4 bacuri este:
asigura prinderea pieselor pe strung;

asigura miscarea de rotatie ;

TABEL 1:GRAFUL SUPRAFETELOR

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

2 Alegerea materialului optim pentru confecionarea

produsului
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea
piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O
alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie, este o problem foarte complex ce
trebuie rezolvat de proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului
cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel
material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n
condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
n urma aplicrii acestui criteriu a rezultat ca piesa luat n studiu este recomandabil s
fie confecionat din oel tip Fc 250.

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul
nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim
i a caracteristicilor acestuia :
Fizice
Proprieti
Nr.
crt.
Funcionale
0
1
2
3Proprieti
Tehnologice
4
Proprieti
Economice
5
6

7
8
9
10
11

12

13

Greutate specific , temperatura de topire , condiii

termice Game de
Not Obs.
Proprietatea
Chimice
Rezistenavariate
la coroziune
a
Mecanice
Rezistena2la rupere , duritatea3
1
4
Electrice
Conductibilitate
,
impedan
Densitatea materialului.
< 5,0
1
Magnetice
Permeabilitate
magnetic
in [Kg/dm3]
5,010,0
2
Optice
Opacitate >10
, reflexie
3
Nucleare
Perioada de
njumtire , absorbia
, atenuarea
Conductibilitate termica Cr
<0,2
1
Estetice
Culoare , aspect
, grad de netezime
in [cal/cm*s* C]
0,20,4
2
Turnabilitate
>0,4
3
Deformabilitate
Rezistenta la coroziune. Rc
<0,02
3
Uzinabilitate
viteza de coroziune
0.020,05
2
Clibilitate
in[mm/an]
>0,05
1
Sudabilitate
Duritatea. HB,
<90
1 i de energie ,
Pre de cost
, consum de resurse
in [HB]
90160
2
coeficient de poluare si coeficient
de protecie a
>160
3
operatorului
Modulul de elasticitate. E
<10 6
1
in [daN/cm2]
10 62,0*10 6
2
6
>2,0*10
3
Rezistenta la curgere a
<700
1
materialului Rp 0,2
7001500
2
In [N/mm2]
>1500
3
Rezistenta la rupere. Rm ,
<35,0
1
in [daN/mm2]
35,060,0
2
>60,0
3
Rezistenta la oboseala. 1
<300
1
2
In [N/m ]
3001000
2
>1000
3
Alungirea relativa At
<20%
1
[%]
20%40%
2
>40%
3
Reziliena KCU 30/2
<50
1
in [J/cm2]
50100
2
>100
3
Rezistena la fluaj
<100
1
Se ine
in [N/mm2]
cont i de
100300
2
temperatur
>300
3
a
Proprietile tehnologice
Satisfctoare
1
Notarea se
(turnabilitatea ,deformabilitatea ,
face cu
Bun
2
uzinabilitatea , sudabilitatea ,
calificativ
Foarte bun
3
clibilitatea)
e
Preul de cost , PC
in [lei/kg]

<500
5001000
>1000

3
2
1

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proietare si

tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa le
poate atinge.
Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce
trebuie rezolvata de proiectant.
In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand acel material care
indeplineste cerintele minime de rezistenta durabilitate ale piesei in canditiile unui pret de cost
minim si a unei fiabilitati sporite.
De obicet, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegerapida a materialului se
pleaca de la cateva date referitoare la: solicitarile din timpul exploatarii, conditiile de exploatare
(temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru etc), clasa din care face parte piesa si conditiile de
executie.Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale,
tehnologice si economice,in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de
analiza a valorilor optime
Principalele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoarele:
2.1Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale
acesteia
Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice defunctionare ale acesteia
se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafelelor.
2.2 Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim
Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se
face luand in considerare intregut ansamblu de proprietati functionale (fizice, chimice, mecanice,
electrice, magnetice, optice, nucleare estetice), proprietati tehnologice (turnabilitatea,
deformabilitati uzinabilitatea, sudabilitatea si calibilitatea) si proprietati economice (pretul de
cost, consumul de energie, de materie prima, poluarea etc).
2.3. Descompunerea factorilor analitici n elemente primare
Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face tinand cont de conditiile
rezultate la paragrafele 2.1 si.2.2. in cazul carcasei prezentate se iau in considerare cel putin
proprietatile: conductibilitatea termica, temperatura de topire, duritatea, rezistenta la coroziune,
elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenja la rupere, duritatea si rezistenja la oboseala. De
asemenea, se iau in considerare cel putin tumabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea,
calibilitatea, sudabilitatea si pretul de cost. Toti factorii primari luati in considerare sunt prevazuti
in graful materiale propietati din tabelul 2.
2.4. Aprecierea cantitativ a factorilor analitici
Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare ,
functie de valoarea fiecarei proprietati k , acordandu-se o nota tk . Se alege sistemul de notare se
acorda note de la 1 la 3 cu indicatiile din tabelul 3
2.5. Stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar.
Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de rezultatele
obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietati k, o pondere dk. In Stabilirea
ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei:
m

d
k 1

1.0

(5.2.1)

Unde: m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

In cazul universalului prezentat se accepta ponderea cea mai mare pentru turbanilitate
(d7=0,2) i preul de cost (d10=0.2). Se ia apoi conductibilitatea terminc, rezistena la coroziune
(d2=d3=0.1) ca principalele proprieti rezultate din funcionarea piesei, deformabilitatea i
uzinabilitatea (ds=d9=0.1).
2.6 Alegerea soluiei optime la un moment dat
Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul
m

d k max

(2.2)
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie
confectionata din fonta Fc250.
i 1

2.7 Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire
economic a unui material cu un alt material
Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire
economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul
optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.
Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caractristicilor acestuia
luate din standarde sau norme.
Materialul din care se confecioneaz produsul este elementul cel mai important din punct de
vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai
poluant din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibil calcularea
coeficientului de poluare introdus de aceast etap trebuie inut cont de mai multe cunotine.
n general, pentru obinerea unui material se pornete de la minereul corespunztor care
mai nti se supune unor operaii de preparare. Se calculeaz coeficientul de poluare cu
relaia:Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
n care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaz atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaz apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaz solul;
Qtp - cantitatea total de substan poluant;
Qpa, Qpl i Qps se exprim n tone emisii/ton de minereu preparat.
n cazul produsului Universal , numrul total de piese n= 150 buc/an
Mpiesa=13,5kg
Mpiese total= 13,5* 150= 2025kg= 2,025 tone

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

3 Diagrama flux a procesului tehnologic

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoaterea
mai inti a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea a fi realizat.Schema de
principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei Carcasa reductor se
prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea
polurii i pentru a ntocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele i momentele in care
se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*) n schemele ce vor fi
prezentate in continuare.
Pincipalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt prezentate in continuare.
Analiza

Primirea

*Curatirea

Receptie

*Aprovizionar

*Elab.mat

Pro

*Controlul

Identi
ficare

Controlul

*Executie

*Prelucrari

*Preparare

*Rebut

*D

*Inspectii si

*Manipular
e,

*Service

Punere in

Acelasi rol

Reutili
zare

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

*Reciclar

Figura 1.Diagrama flux a procesului tehnologic

4 Stabilirea surselor de poluare

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu
sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n
care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):
Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid
n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect
pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu.
Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de
acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s
distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o
cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se
hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numete bioacumulare.

Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Utilizarea in exces a substantelor

Supraexploatarea resurselor
Schimbarea destinatiei terenurilor
prin realizarea de constructii
Acumularea de haldede steril,

Valorificarea unor zacaminte de

Poluare
a

Activitati care conduc la

*
Cauze accidentale de scurgeri a

Depozitarea abundenta si
Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui,
formandu-se totusi un corp cu functii analogice.

Poluarea apei
Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de
poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a
gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc.
Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat)
se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n
anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de
poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.

1)
a)
b)
c)
2)
a)

b)

Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o
activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea .
Clasificarea surselor de poluarea apei se face dup mai multe criterii:
Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse:
continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc)
discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective
care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse
de poluare organizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8).
sursele de poluare organizate sunt urmtoarele:
surse de poluare cu ape reziduale menajere;
surse de poluare cu ape reziduale industriale.
sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele:
apele meteorice;
centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite proveniene;
b) deeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.

Tabel 4.1 Surse de poluare a apei i procesele de provenien a acestora

Categoria
Sursa
Procesul generator de poluare
Agenii poluani
Prepararea minereurilor metalifere
-sruri de metale grele;
i nemetalifere;
-particule n suspensie
Preparaiile de crbune;
(argil, praf de crbune);
Industria
Flotaiile;
-produi organici
minier
Extracia i prelucrarea
folosii ca ageni de
minereurilor radioactive.
flotaie;
-deeuri radioactive.
Procedee pirometalurgice i
-suspensii insolubile;
Hidrometalurgice;
- ioni de metale grele;
Industria
Procese de rcire;
- fenoli;
metalurgic
Procese de splare.
- cianuri;
- sulfai;

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Ape
uzate
industriale

Industria
chimic

Industria
petrolului i
petrchimic

Industria
termoenergetic

Apa de rcire, dizolvare i reacie

din procesele tehnologice de
fabricare a substanelor organice i
anorganice

- acizi;
- baze;
- sruri;
- cenu;
- suspensii;
- colorani;
- detergeni.

Extracia ieiului, transpotul i

depozitarea ieiului i fraciunilor
sale, transportul naval, accidentele
tancurilor petroliere

-petrol;
-produse petroliere;
- compui fenolici i
aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.

Deversarea lichidelor calde din

sistemele de rcire a instalaiilor sau
centralelor electrice
Procese de fabricare i prelucrare

- lichide calde (poluare

termic)

Industria
alimentar
Procesele de fabricare i
prelucrare
Industria
celulozei i hrtiei

Ape
uzate
menajere

Ape
uzate
agrozootehn
ice

Ape
meteorice

Locuine
nstituii publice
Bi spltori
Spitale coli
Hoteluri
Uniti
comerciale i de
alimentaie

Folosirea apei ca agent de splare

i curare

Agricultura

Irigarea terenurilor agricole

Zootehnia

Adparea animalor;
Salubrizarea cresctoriilor de
animale.
Contactul precipitatiilor

Ploaia
Zpada

-substane organice;
-germeni patogeni.
- acizi organici;
- rini;
- zaharuri;
- colorani;
-compui cu sulf;
-suspensii;
-celuloz.
-produse petroliere;
- detergeni;
- pesticide;
- microorganisme;
-parazii;
- substane minerale.
- ngrminte;
- pesticide;
- suspensii.
-suspensii organice;
- ageni patogeni.
- ploi acide;
- ngrminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai
mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.
In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale
spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de
poluare :
Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
Incarcare cumetale grele :

Prelucrari chimice
Industrie metalurgica si
constructii de masini
Transporturi

%Fe

%Cu

%Pb

%Zn

%Cr
1
8

%Cd %M
n
3
5
1,7

%N
i
5,5
2

0,6
11

0,3
5

2
1,3

0,5
8

0,04

Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia
normal a acestuia, care n funcie de concentraie i timpul de aciune provoac tulburri n
echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul omului sau mediul de via al florei i faunei.
De aici rezult c pentru a fi considerate poluante substanele prezente n atmosfer trebuie s
exercite un efect nociv asupra mediului de via de pe Pmnt.
Principalele substane ce contribuie la poluarea atmosferic sunt: oxizii de sulf i azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul i monoxidul de carbon; acetia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereaz n fiecare an dezvoltarea industriei, i care
afecteaz ecosistemele acvatice i terestre n momentul n care poluanii se dizolv n ap sau
precipit sub form de poaie acid.

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta)

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

5 Stabilirea naturii substanelor poluante

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :
- Substante organice, reziduuri biologice ;
- Substante anorganice ;
- Substante radioactive ;
- Produse petroliere ;
- Microorganisme patogene ;
- Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.
Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de
Concentratie
Concentratie
Concentratie
Cauzele
calitate avizati
avizata (mg/l)
medie
maxima
poluarii
masurata
masurata
(mg/l)
(mg/l)
1
2
3
4
5
CBO5
15
72.8
72.8
-deficiente
constructive la
Suspensii
25
48
48
tratare biologica
CO-Mn
25
79
79
Reziduu fix
1200
695
695
-statie
H2S + sufluri
0.1
1.5
1.5
subdimensionata
Extractibile
5
12
12
Fenoli
0.02
0.0031
0.0031
-functionare
Ptot
0.1
3.056
3.56
defectuasa a
retelei de
Azotati
35
2.26
2.26
canalizare
Azotiti
3
0.116
0.116
Amoniu
3
37.49
37.49
Cianuri
0.01
0.0108
0.0108
PH
6.5-8.5
7.6
7.6
NOx
35
56.8
56.8
Metale grele
900
1393
1393
HPA
0.5
2.9
2.9
Praf
20
63
63
Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce
trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi
aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo
unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

a) Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
reziduuri menajere
reziduuri industriale
reziduuri agrozootehnice
reziduuri radioactive
Solul poate fi poluat:
direct:
- prin deversri de deeuri pe terenuri
- din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole
indirect:
- prin depunerea agentilor poluanti evacuai iniial in atmosfera
- apa ploilor contaminate cu ageni poluani splai din atmosfera contaminata
- transportul agenilor poluani de vnt de pe un loc pe altul
- infiltrarea prin sol a apelor contamnate

b) Surse de poluare a apei

Clasificarea surselor de poluare:
In functie de actiunea poluantilor in timp:
continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care
functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii
industriale deplasabile);
accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);

In functie de provenienta poluantilor:

surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din
utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme de
canalizare;
apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie
cea mai masiva si nociva categorie de poluare;
apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole
(irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile
solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a
canepii).

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

c) Surse de poluare a aerului

Surse naturale:
solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera
fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;

gazele si vaporii naturali;

eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;

praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.

Surse artificiale:
surse fixe-produc o poluare limitata:

procesele industriale;

procesele de combustie.
surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:

transporturile rutiere;

transporturile navale si aeriene;

transporturile feroviare.

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

6 Calculul coeficientului de poluare pe etap

Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.
Etape :

6.1 Prepararea minereului

Pentru aer:
- Praf : 13,5 kg/t
- CO : 14,8 kg/t -monoxid de carbon
- SO2 : 3,6 kg/t -dioxid de sulf
- Pulberi in suspensie : 65,63 kg/t
- CO2 : 46 kg/t -dioxid de carbon
Pentru apa :
- Ape uzate : 450 kg/t
Pentru sol :
- Praf depus : 259 kg/t
- Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(143,53 + 450 + 259) 857 = 73,061821 [kg emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

6.2 Curire semifabricat

Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod
mecanizat, in utilaje specializate.
In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 250 se recomanda jeturi puternice de alice
metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialuluiturnat.
De asemenea se aplica, in functie dedestinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel :
- Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 C cu racire in ulei, urmata
intotdeauna de o revenire joasa la 425 C ;
- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 C urmata de o revenire la
temperaturi cuprinse intre 400-700 C ;
- Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 C,
mentinere si racire ;

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

- Nitrurarea : se poate executa in bai de saruri sau in plasma ionica .

Curirea, decaparea, degresarea snt etape foarte importante n proiectarea i realizarea
oricror produse deoarece nainte de oricare operaie tehnologic pretenioasa trebuie executat
curirea, decaparea i degresarea suprafeelor. Sunt foarte multe situaii cnd curirea se face
prin diferite metode: clasice manuale (ciocniri, pcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de
srm, sablare-alicare); speciale (curirea chimic, alectrochimica, prin vibrare, cu plasm, cu
laser, ultrasunete, flacr i metal abraziv, termic, electrochimica, cu jet de ap, cu flcri, etc.).
Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului,n funcie de
metodele folosite i de operaiile tehnologice viitoare,pentru c exist o mare diferen ntre
curirea suprafeelor n vederea sudrii i curirea suprafeelor n vederea acoperirilor de
protecie, sau ntre curirea suprafetlor pieselor turnate dup dezbatere i curatirea suprafeelor
instrumentelor medicale.
n cazul piesei Carcasa reductor curirea se face cu urmtorii compui chimici:

Pentru ap:
Cl=0,000002 kg (clor)
CH 4 =0,3 kg

(metan)

CO 2 =0,274 kg

(dioxid de carbon)

SO 4 =0,0004 kg

(sulfat)

SO=0,00001 kg

(oxid de sulf)

Total=0,574412 kg emisii substane poluante

Pentru aer:
NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kg
Toluen(hidrocarbur aromatic lichid, se ntrebuineaz la prepararea unor colorani)=0,44 kg/t
Dicloretan(este un lichid incolor, cu miros asemanator cloroformului)=0,66 kg/t
Pentru sol:
Compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg

[tone emisii]
unde:
Qptc este cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire, decapare
degresare;
Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire, decapare degresare;
Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de curire, decapare
degresare;
Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat
Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la degresarea
metalelor cu HCl vom avea:

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Cpcd = Qptc*

=1,87444*13,5=25,304967 kg/t

6.3Aprovizionare materii prime

Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima
intreprinderea la care se realizeaza produsul carcasa reductor este de 150 km.
Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.

Pentru aer :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t
Total= 1,9355 kg/t emisii.
Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta =
=0.0068 kg/t EN-GJL 250
Coeficientul de poluare pentru transport este:
unde:
Qt cantitatea total de substan poluant ce apare n timpul transportului,
Qta cantitatea de substan poluant a apei ce apare n timpul transportului ,
Qtar - cantitatea de substan poluant a aerului ce apare n timpul transportului,
Qts cantitatea de substan poluant a solului ce apare n timpul transportului ,
Mu masa util a semifabricatului sau a piesei.
Cpta=1,9355*13,5 = 26,12925 kg/t emisii

6.4Elaborare material

Pentru aer:
-

praf in aer : 0.008 kg

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

So2 :
0.00236 kg
Nox :
0.00162 kg
Co2 :
2.16 kg
Gaze arse : 4 kg

Rezulta

Qsa

=6.17 kg/kg EN-GJL 250

Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Q
Rezulta = ss =0.0068 kg/kg EN-GJL 250

[t/emisii]
kg emisii/t
Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 13,5 = 29,41353 kg emisii/t

Tabel emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fonta

Nr. crt Emisia sau subprodusul
U.M.
1
Praf in aer
Kg/kg fonta
2
CO
Kg/kg fonta
3
SO2
Kg/kg fonta
4
NOX
Kg/kg fonta
5
CO2
Kg/kg fonta
6
Gaze asre
Kg/kg fonta
7
Zgura
Kg/kg fonta
8
Namol
Kg/kg fonta
9
Praf depus
Kg/kg fonta
10
Alte depuneri
Kg/kg fonta
11
Refractare
Kg/kg fonta

Cantitatea (max.)
0.00058
0.024
0.00147
0.00110
1.78
19
0.368
0.043
0.01
0.006
0.003

12

Apa uzata

Kg/kg fonta

0.02

13
Total

Uleiuri

Kg/kg fonta
Kg/kg fonta

0.0008
21.26

6.5 Executie semifabricat

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Caracteristicile mecanice ale Fc 250 se prezinta in tabelul 6.3

Tabel 6.3. Caracteristicile mecanice ale Fc 250
Tip Densitat Caldura Conductibili Dilatarea liniara Rezisti
ul
ea
masica
tatea
10-6 mm/mmC vitatea
fon [g/cm3] (20termica
tei
120)
[Cal/g
C]
Fc
25
0

7,2

0,110,13

0,121

2020100[ 500[C]
C]
9-11 -

Forta
Permeabilita
coerciti tea maxima
va
[G/Oe]

[
cm]

[Oe]

50-100

2,5

1560

Pentru apa:
Cr=0,0001 kg(crom)
Cu=0,0001kg(cupru)
S=1,1 kg (sulf)
Qexa=1,100035 kg emisii
M semifaricat =14 kg
M faricat =13,5 kg
M semifaricat - M faricat =0,5 kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)
Total=1,100035 0,5 =0.5500175 kg

Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg
(mangan)
Si=0,0007 kg
(siliciu)
P=0,0002 kg
(fosfor)
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442 13,5 8.669 kg emisii
Q pct = 0.322 kg emisii
C pcd = 0.322 13,5 4.347 kg emisii

6.6 Controlul produsului neconform

Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentrante
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici i performante ale umui produs (analiza, msurare) compararea lor cu nite

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

specificaii tehnice i tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare),
clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) i stabilirea unor aciuni
corective sau preventive (concluzii). Specificaiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de
ctre beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industrial, norme ale organismelor
de certificare produse, standarde, legislaia naional sau internaional.
Piesa CARCASA REDUCTOR a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.
Se bazeaza peevidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de
contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intreo substanta lichida, de
culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba
(developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.4
Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu,
material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.
Avantaje:
-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale
-Exista putine limitari practice de folosire.
-Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si
neconductoare
-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus
-Sunt testate chiar si geometrii complexe
-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei
defectului
-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat
-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici
Dezavantaje:
-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata
-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase
-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului
-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie
-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata
-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii
-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre
lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet
in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu
contrast de culoare.
Control cu lichide penetrante al piesei ,, CARCASA REDUCTOR:
Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent
Denumire

Prezentare

Solvent

Developant

Norme

KD- Check RDP1

-500ml, spray

KD-Check PR-1

KD-Check SD-1

EN ISO 3452

-10 l, canistra

KD-Check PR-2

9901

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Rosu

-200 l butoi

sau apa

Tabelul 2.Penetrant fluorescent, lavabil cu ap sau solvent

Denumire
Prezentare
Solvent
Developant
KD-Check
-500 ml, spray
KD-Check PR-1 KD-Check SD-1
FWP-1
-10 l, canistra
sau apa
sau
Fluorescent
-200 l, butoi
KD-Check DD-1
KD-Check
apa
sau
FWP-2
KD-Check DD-1
Fluorescent
Sensibilitate
maxima
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf
<10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 3. Degresant
Denumire
Prezentare Utilizare
KD-Check PR-1
-500 ml, Curatare prealabila
indepartare penetrant
Pe baza de solvent (benzina)
-10 l,
KD-Check PR-2
Pe baza de solvent (alcool sau canistra;
acetone)
-200 l, butoi
-500 ml, Curatare prealabila
spray; indepartare penetrant
-10 l,canistra;
-200 l, butoi
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf
<9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 4.Developant
Denumire
Prezentare Utilizare
KD-Check SD-1
-500 ml, pentru toate lichidele
spray; penetrante
Developant umed pe baza de
solvent
-10 l, canistra;
KD-Check DD-1
-1 kg, doza; pentru toate
lichidele penetrante
Developant uscat
-20 l, butoi

Norme
DIN 54.152
9904
Nivel III,
AMS 2644
(MIL-I-25135)
9909

Norme
EN ISO 3452
DIN 54.152
9902
EN ISO
3452
DIN
54.152
9907

Norme
EN ISO
3452
DIN
54.152
9903
DIN 54.152

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

9908
Compoziie:
Ingredient corozive:
halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t
Pentru ap:
K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t
F=0,000055 kg/t (flor)
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t
(sulf)
Penetrant fluorescent=0,35 kg/t
Solvent=0,7 kg/t
Qpca =1,2109 kg emisii.

Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg (bicromat de potasiu)
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu
Cpcd =2,819 13,5= 38,0565t / emisii

6.7Reparare, recondiionare
Sunt operaii tehnologice care apar n general dup scoaterea din uz a produsului(casarea
produsului)dup un anumit numr de ore de funcionare n regim normal (cazul reparaiilor curente
sau reparaiilor capitale sau un anumit numr de ore funcionale la parametrii necorespunztori).
n general reparaiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente
specializate i a unor materiale corespunztoare astfel c,impactul asupra mediului este mai mare
sau mai mic n funcie de natura operaiilor i mai ales de produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrrilor i operaiilor care se
execut pentru repararea unui echipament sau instalaie i anume:
pregatirea de fabricaie;

producerea anticipat a pieselor de schimb;

aducerea instalaiei n secia de reparai;

demontarea instalaiei,a ansamblelor i a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontrii

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

acestora;
curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;

inspectarea pieselor demontate i constatarea defectelor;

sortarea pieselor;

stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiioneaz i a celor care se execut din nou
innd seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
executarea pieselor;

ajustarea i montarea pieselor pe subansamble;

reglarea pieselor i subansamblelor pe instalaie;

vopsirea instalaiei;

rodajul instalaiei;

tesatrea instalaiei n vederea recepiei;

transportul i insatalarea instalaiei;

repunerea n funciune;

receptia la beneficiar.

Recondiionarea unui produs se face fie pentru a ndeplini acelai rol funcional sau
pentru un alt rol funcional. Pentru fiecare tip de instalaie sau main i tip de reparaie n parte
se stabilete cte un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact asupra mediului
aproape la fel ca cel de fabricaie. Reparaia nseamn o refabricaie n producie individual
chiar dac producia a fost o producie de serie mare sau de mas.
Recondiionarea se face de regul prin procedee care conduc la remedierea defectelor,
putnd fi chiar parte a proceselor de fabricaie. n general, tehnologiile de remediere a defectelor
se pot aplica i pentru recondiionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile
specifice recondiionrii. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (buce
pentru alezaje, respectiv manoane - pentru arbori, aibe, spire de arc, plcute etc.) asamblarea
acestora fcndu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare Sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.
Tabel.6 Limitele tehnologice ale procedeuluide reconditionare
Procedeul de
Productiv Duritatea
Uniformitate Aplicabilitate
depunere
itate
stratului
a stratului
a la uzura
[kg/h]
depus
depus [mm]
[mm]
[daN/mm2]
Sudarea cu arc
1-3
300-400
1-2
<6
cu electrozi
inveliti
Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:
SO2 =0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
CO2 =0,50 kg.

Procedeul de
depunere optim

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

La acoperirile de protectie:
Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,
degresanti NMVOC = 4.6 kg.
Pentru sol:
degresanti NMVOC = 5 kg.
La prelucrarile mecanice:
Pentru aer:
Pb= 0,000001 kg;
materii in suspensie= 0,001 kg,
Pentru apa:
fenoli= 0,00001 ;
Sol:
Cl = 0,000001 kg ,
toluen = 0,000005 kg.

6.8 Inspectie Si Incercari

Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, el
este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs
cu specificatiile sale.
Rezultatele controlului pot influentta deciziile managerial, tehnologice, constructive de
conceptie, de executie, de exploatare si de mentenanta, controlul constituind o bucla de feedback. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care
creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict
absolul necesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor pe
clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractual de catre beneficiar, norme interne ale
firme, norme de ramura industrial, norme ale organismelor de certificare produse, standard,
legislatia nationala sau internationale.
Lichide penetrante
Compozitie:
Ingredient corozive:
-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)
-Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei:2
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesarea realizarii controlului
produsului neconform
Numar coli
20
cerneala
100 ml

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Apa
Energie electrica

2l
200 w

Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg

Pentru apa:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.

Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
[t
emisii]
Cpc=0,321 13,5 4.3335 kg emisii

6.9 Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Pentru aer:
Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tonaj care au consum de benzin.
Poluantii benzinei:
CH 4 =0,005 kg(metan)
CO=0,043 kg
(monoxide de carbon)
CO 2 =1,5 kg

(dioxid de carbon )

N 2 O=0,092 kg

(dinitro monoxid)

NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
NOX=0,047 kg(oxizi de azot)
SO 2 =0,232 kg(oxizi de sulf)
Pentru apa:
Pulbere de praf=0,01 kg

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Total=2,078 kg emisii

Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg
CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q pct =0,5025+2,078 =2,5783 kg
C pcd =2,5783 .13.5 34,80705 kg emisii

6.10 Prelucrari mecanice

Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita
rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de
prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea.
Fiecare operatie seexecuta peechipamente tehnologice specific, cu SDV-uri ccorespunzatoare si
in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante si emulsii
de racire sau accelerare a procesuluide aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi). In cadrul
acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai
mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere.
De vxemplu, in cazul prelucrarii prin aschiere, apar o serie de compusi organic volatile (COV),
care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin nocivitatea intrinseca si
unele proprietati fizico-chimice, sau indirect, prin degradarea aerului (poluarea fotochimica si
efectul de sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de
diferite categorii. In general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime
microscopic (sub 10m). Daca diametrul este mai mare de 10 se considera ca vstecu aerosol
pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se formeaza langa bule careexplodeaza,
langa pulverizatoare, dar mai ales langa distribuitoarele care stropesc cu emulsie.

Pentru apa:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pml =0,000112 kg

Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
C pma =0,350162 kg

Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pms =0,000112 kg
Q tpm =0,35038 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :
[kg emisii] in care :
-cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii
/ t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii / t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii /t de produs ]
- cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii /t de produs]
- cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.
= 0,35038 13,5 = 4,73013 kg/ t emisii

6.11Coeficientul de poluare total a prcesului tehnologic de tratament termic

Cptt=QptNpe=(Qpta+Qpte+Qpts) N pt kg emisii
Qpt=cantitatea egal de substane poluante ce apar n timpul tratamentului termic al unui produs
n kg emisii/produs.
Qpta= cantitatea egal de substane poluante a aerului ce apre n timpul tratamentului termic
Qpte= cantitatea egal de substane poluante a apei
Qpts= cantitatea egal de substane poluante a solului
Npt=numrul de produse tratate termic n kg emisii /produs

Pentru sol:
NOX=0.0005kg
=0.005kg
Qpts=0,0055 kg/t

Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/t
Cptt=4,30555*13.5=58,124925kg emisii

6.12 Rebut nerecuperabil

Rebutul reprezint un produs care nu poate fi folosit n scopul n care a fost proiectat, nu
corespunde funciilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economic.
Deeul reprezint un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv
sau material rezultat n urma unui proces tehnologic su biologic, care nu mai poate fi utilizat ca
atare
Pentru aer:

Fe 2 O3

=0,35 kg/t.
Pentru sol:

Fe 2 O3

=0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Crd = 0,7*13,5=9,45kg [agent poluant]

6.13Reciclare
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al
reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale
si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si
mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel
incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic
de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu
mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
Reciclarea conserva energie. Mult mai putinaenergie este necesara pentru a transforma
materialele reciclate in produse noi, comparatic cu a incepe productia cu material primare,
brute.Produsele trebuie s fie concepute astfel nct s poat fi incluse cu uurin ntr-un circuit
de reciclare dup scoaterea lor din funciune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea,
depozitarea, sortarea, demontarea, recondiionarea (refabricarea), actualizarea (upgrade),reintroducerea produsului n circuitul de utilizare, tratarea i depozitarea deeurilor.
Pentru a se permite reciclarea uoar a produselor i a componentelor acestora, la
conceperea produselor, proiectantul trebuie s aib n vedere satisfacerea urmtoarelor cerine:
reciclarea materialelor, separarea componentelor n raport cu materialul acestora,
reutilizarea uoar a materialelor;
folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pus la punct o tehnologie de
recuperare, tratare, reciclare;
procedee de reprelucrare a componentelor;
separarea componentelor de forma exterioar cu rol de cele de structura i cele
funcionale;
utilizarea unor asamblri demontabile pentru componentele schimbabile;
modularizarea produselor i a componentelor:

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

normalizarea i tipizarea componentelor i produselor;

controlabilitatea componentelor i ansamblelor;
diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzur, utilizarea de materiale
rezistente la uzare etc.);
mentenabilitatea (tehnologii de reparare i de ntreinere, instruciuni de
exploatare i de ntreinere);
ntreinere ct mai simpl i uoar;
posibilitatea de a se verifica i sorta componentele dup coduri;
accesibilitatea componentelor n vederea demontrii uoare;
rezistenta la coroziune i la degradare pe ntreaga durat de via a
produsului;posibilitatea de montare i respectiv de demontare uoar i rapid;
posibilitatea de curire uoar:
posibilitatea de manevrare;
posibilitatea de a reprelucra componentele.
Figura urmatoare prezint aplicarea reciclrii la produsele de larg consum, respectiv la
bunurile industriale. Ambele tipuri de produs parcurg tehnologii similare de recondiionare,
efectul economic generat de reutilizare este diferit, n funcie de complexitatea i utilitatea
produsului respectiv.

6.14Coeficient de poluare deseuri si scoatere dinuz

n cazul piesei carcasa reductor poluarea introdusa in natura este transferata la
sectiunea reciclare reconditionare deoarece deseurile metalice nu sunt aruncate ci

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

reconditionate sau topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila refolosirea
materialului vechi decat elaborarea din minereu brut.
=

0,01= 112,4370,01=1,124[kg emisii]

7 Calculul coeficientului de poluare total

C pt

Cunoscnd coeficienii de poluare introdui n fiecare etap a procesului tehnologic de realizare a

C
produsului se poate determina coeficientul de poluare total pt cu relatia :

Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]
Unde :
Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
n funcie de mrimea coeficientului de poluare trebuie luate i msurile de prevenire sau
de reducere a impactului asupra mediului, astfel :
C 10 Gu
-daca pt
, poluarea este foarte grav i trebuie luate masuri urgente de prevenire si de
reducere a polurii ;
5G C pt 10 Gu
-daca 0, u
,poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut
necesare ;
30Gu C pt 5Gu
-daca
, poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
C 30 Gu
-daca pt
, poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii ;
5Gu C pt 3,0 Gu
- daca
, poluarea este acceptabila

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

= [kg emisii/t piesa]

Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
Cpt = 73.0618+25.304967 +29.41353 +4.347 +4.7303
+0.1208+58.124925+0.923+4.3335=142.834897kg emisii raportate la 13.5 kg fonta.
Cpt<30Gu(142.834897<405)
poluarea nueste inca in limitele de alerta, fiind necesare
planuri de prevenire si reducere a poluarii mai tarziu.

8Calculul indicatorului de calitate a mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i,
cu relatia:
CMAi Cef
Icmi= Cmax i CMAi [%],
in care:
Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;

CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul i;

Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul i;

Cmax concentratia maxima in poluantul i ce conduce la degradarea inevitabila a

mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare
servicii sau oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere
urmatoareleelemente:
-planul calitatii;
-traseul tehnologic;
-diagrama flux a procesului tehnologic;
Aer:
Tabel 8.1 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului
Poluant

Limita
admisa

Limita de
interventie

[mg/m3]

[mg/m3]

Indicatorului
de calitate a
mediului
I cmi

Oxizi de sulf exprimati in SO2

300

600

0.99%

Coef de
poluare
total
[kg/t]
0.466 kg/t

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2

500

810

0.79%

0.095 kg/t

N2O (dinitro monoxid)

200

400

0.99%

0.184 kg/t

Amoniac(NH3)

50

100

0.99%

0.135 kg/t

Praf

50 100

110 100

0.83%

0.819 kg/t

Metale grele

0.21

Totalul de Cd (cadmiu),
Hg(mercur), Tl si compusii lor

0.99%

0.00025
kg/t

Totalul de As, Se, Te si compusii lor

Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni,
Pb, Sb, Zn si compusii lor

0.99%
0.00141
kg/t

NMVOC (compusi organic volatili ) 100

220

0.83%

0.23 kg/t

CO(monoxide de carbon)

100

200

0.99%

0.47 kg/t

CO2 (dioixd de carbon)

50

110

0.80%

5.16 kg/t

Mn (mangan)

0.5

1.3

0.62%

0.0001
kg/t

Pb(plumb)

0.5

1.1

0.83%

0.000003
kg/t

Fenol

1.7

3.4

0.99%

0.000033
kg/t

P (fosfor)

20

0.33%

0.0002
kg/t

Apa:
Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata,
conform STAS 4706-88
Substanta

Valori ale CMC, mg/dmc

Indicatorulu
i de calitate a
mediului
I cmi

Limita admisa

Limita de
interventie

Coef de
poluare
total
[kg/t]

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Clor liber

240

490

0.95%

0.000114

Fenoli

0.001

0.002

0.98%

0.00002

SO42- (sulfat)

200

400

0.99%

0.0004

K2Cr2O7 (bicromat de
potasiu)

0.99%

0.000128

Reziduu fix (apa uzata)

100

300

0.49%

0.0001

CO2 (bioxid de carbon)

1.8

3.3

0.87%

0.274

SO (oxid de sulf)

0.24%

0.00001

C (carbon)

13

0.85%

0.0001

S (sulf)

0.0517

0.350

0.36%

0.0336

Pb(plumb)

12

25

0.92%

0.000001

Fluor

200

750

0.36%

0.00011

Indicatorului
de calitate a
mediului

Coef de
poluare
total

Sol:
Tabel 8.3 Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:
Tipul poluantului

Concentratia
normal

Limita
maxima
admisa
[ppm]

[ppm]

Limita de
interventie
[ppm]

I cmi

[kg/t]

Plumb

20

0.33%

0.00000
1

Fluor

200

750

0.36%

0.00011

Fenoli

0.1

240

485

0.97%

0.00001

Compusi sintetici
anioni active
biodegradabili

10

1000

10000

0.11%

0.00003

S (sulf)

0.0517

0.17%

0.3216

Cl (clor)

4.5

14

30

0.87%

0.000114

0.99%

0.00012
8

K2Cr2O7 (bicromat
de potasiu)

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Oxizi de azot NOx

exprimati in NO2

230

1000

0.29%

0.00025

Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf camerele de

decantare care reduc poluarea cu 40%
Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu
60%
Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce
poluarea cu 70%
Pentru inspectiesi incercari se va reduce poluarea cu 70%
Pentru reparare si reconditionarese vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu
40%
Pentru tratament termic seva folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea
cu 60%

Aer:
IcmSO2=

3000.466
=0.96%
610300

Icm N2O=

2000.184
=0.99%
400200

Icm NOX=

1200.095
=0.79%
270120

Icm NH3=

500.135
=0.99%
10050

Icm Praf=

501000. 819
=0.62%
8010050100

Icm Cd=

40.00025
=0.99%
84

IcmNMVOC

1000.23
=0.83%
220100

Icm CO=

1000. 47
=0.99%
200100

Icm CO2=

505.16
=0.74%
11050

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Icm Mn=

0.50.0001
=0.62%
1.30.5

Icm Pb=

0.50.000003
=0.83%
1.10.5

Icm Fenoli=
Icm P=

1.70.000033
=0.99%
3.41.7

50.0002
=0.33%
205
1 . 70. 015
=0.93%
3. 51. 7

IcmToluen=

0.60.015
=0.02%
250.6
Icm Total= 0.02+0.93+0.33+0.99+0.83+0.62+0.74+0.99+0.83+0.99+0.62+0.99+0.79+0.99+0.96=
11.62
IcmDiclore tan=

Apa
2400.000114
=0.95%
490240
0.0010.00002
Icm Fenoli=
=0.98%
0.0020.001
IcmClor=

2000.0004
=0.99%
400200

IcmSO4=

Icm K2Cr2O7=

30.0128
=0.99%
63

Icm PenetrantFluorescent=
Icm Solvent=
Icm CO2=
IcmSO=

1.50.35
=0.38%
4.51.5

30.7
=0.76%
63

1.80.274
=0.76%
3.31.3
10.00001
=0.24%
51

Icm C=

60.0001
=0.85%
136

Icm S=

0.05170.1
=0.20%
0.3500.0517

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Icm F=

1.50.00011
=0.49%
4.51.5

Icm Al=

0.050.00001
=0.32%
0.20.05

Icm Pb=

120.00001
=0.92%
2512

Icm Cr=

40.0001
=0.99%
84

IcmApaUzata=

1000.0001
=0.49%
300100

Icm Total= 0.95+0.98+0.99+0.99+0.38+0.76+0.87+0.24+0.85+0.20+0.49+0.32+0.99+0.49= 9.39

Sol

50.000003
=0.33%
205

Icm Pb=
Icm F=

2000.000110
=0.36%
750200
2400.00001
=0.97%
485240

Icm Fenoli=

IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili=
Icm S=

10.3216
=0.17%
51

Icm K2Cr2O7=
Icm Cl=

10000.00003
=0.11%
100001000

30.000128
=0.99%
63

140.000014
=0.87%
3014

Icm NOx=

2300.000025
=0.29%
1000230

Icm Fe2O3=

40.45
=0.88%
84

IcmZgura=

4000.455
=0.97%
800400

IcmPrafDepus=

600000.03
=0.99%
12010060000

IcmAlteDepuneri=

3000.028
=0.99%
600300

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

Icm Total= 0.33+0.36+0.97+0.11+0.17+0.99+0.87+0.29+0.88+0.97+0.99+0.99= 7.92

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Amza, Alexandru Dumitrache - Rujinski, Dan Florin Nioi, Claudia Borda,
Marinela Nicoleta Marinescu, Angela Camelia Minc, Constantin Radu, Ctlin
Gheorghe Amza, Larisa Buu, Zoia Apostolescu - Tehnologia Materialelor, Editura
Bren, Bucureti 2001;
2. Gheorghe Amza, Ctlin Gheorghe Amza Procese de operare, vol.I, Editura Bren,
Bucureti 2001;
3. Gheorghe Amza, Radu Constantin - Procese de operare, vol. II, Ediia a II-a, Editura
Bren, Bucureti 2001;
4. Gheorghe Amza, Constantin Radu, Alexandru Dumitrache-Rujinski, Ctlin
Gheorghe Amza, Zoia Apostolescu Procese de operare, vol. III, Aplicaii, Editura
Bren, Bucureti 2002;
5. Mike Mirams, Paul McElheron, Certificare ISO 9000, Editura Teora, Bucureti, 1999;
6. Ioana Constantin Dima, Monica Viorica Nedelcu - Management Industrial, Editura
Naional, Bucureti, 2000;

ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

7. *** Manualul inginerului mecanic, Editura Tehnic, Bucureti, 1998;

8. Hussein Gheorghe, Tudose Mihail - Desen Tehnic, Editura didactic i pedagogic,
Bucureti, 1973;
9. G.S. Georgescu - ndrumtor pentru ateliere mecanice, Editura Tehnic, Bucureti,
1972;
10. C. Pico, Gh. Coman, N. Dobre, O. Pruteanu, C. Rusu, t. Rusu, t. Trufinescu
Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, Editura Tehnic, Bucureti 1979;