Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Politehnica Bucuresti

PROIECT
CALITATEA PRELUCRARILOR
MECANICE

2012-2013

Pentru executarea operatiei de gaurit trebuie stabilita succesiunea logica de


prelucrare prin aschiere pana la operatia respectiva.
Piesa semifabricat intermediara se reprezinta in pozitia de prelucrare.

Toate suprafetele care nu au fost prelucrate pana la operatia pentru care s-a impus
dispozitivul de prelucrare nu au adaos de prelucrare pe ele.
Cele care nu au fost prelucrare se vor reprezenta cu asdaos de prelucrare.
Piesa semifabricat se reprezenta cu linia intrerupta iar suprafata care se prelucreaza in
operatia pentru care s-a impus dispozitivul se ingroasa sau se face cu alta culoare.
La succesinea logica se vor indica si fazele pentru fiecare operatie in parte.

Operatia 1 :
-

strunjire de degrosare frontala S1 40


strunjire de degrosare frontala S2 81,86x40
strunjire cilindrica exterioara de degrosare S4 24
strunjire cilindrica interioara de degrosare S12 8x15,5
Operatia 2 :

strunjire frontala de degrosare S7 59


strunjire frontala de degrosare S5 81,86x59
strunjire cilindrica interioara de degrosare S9 35x29
tesire S6
Operatia 3:

strunjire frontala de semifinisare S1 40

strunjire frontala de semifinisare S2 81,86x40

strunjire cilindrica exterioara de semifinisare S4 24

tesire S10 1x 45

tesire S3 1,5x45
Operatia 4:

strunjire frontala de semifinisare S7 59


strunjire frontala de semifinisare S5 81,86x59

strunjire cilindrica interioara de semifinisare S9 35x29


tesire S3 1,5x45
tesire S16 1x 45
Operatia 5 :
-gaurire S14

Odata ce a fost stabilita succesiunea logica de prelucrare se vor stabili toate conditiile
necesare generarii suprafetei sau suprafetelor pentru care s-a impus dispozitivul.
Se vor lua in considerare toate conditiile (cotele) care pleaca de la suprafata sau
suprafetele de generat si se vor centraliza intr-un tabel.
Evidentierea conditiilor
Nr.
Crt
1

Conditiile

De unde rezulta

Diametru gaurii 4mm

Din desen

Distanta gaurii 24mm

Din desen

Perpendicularitatea =90

Din desen

Dupa stabilirea tuturor conditiilor se va trece la analiza si selectarea acestoarea, deoarece unele
dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile, etc.
Selectarea condiiilor

Ci (13)

CDi ( 1)
CPR (2,3)

CPRC (-)
CD (2,3)

CPRO (2,3)

Ci-CE

Unde: Ci numr condiii din tabel


CDi condiii dimensionale
CPR condiii de poziie relativ
CPRC condiii de poziie relativ prin construcie
CPRO condiii de poziie relativ de orientare
CD condiii determinante
CE condiii echivalente
Ci condiii incompatibile

Odata ce au fost stabilite conditiile determinante se trece la stabilirea planelor de


referinta pentru fiecare conditie determinanta (adica se stabileste planul care influienteaza
fiecare conditie).
Geometrizarea condiiilor

G1

(c1 =24 )

(xoy)

G2

(c2 =90 )

(xoz)

Selectarea extremelor
(xoy), (xoz)

Deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale nu putem atasa simboluri de
orientare.De aceea se trece la transpunerea, gasirea unor suprafete reale care sa fie continute in
acel plan sau intr-un plan paralel pentru a se putea atasa simboluri de orientare. Un plan poate sa
apartina mai multor suprafete reale.
Explicitarea extremelor
(xoy)

SC 2 grade de libertate (S9)


SC 1 grad de libertate (S4)

(xoz)

SC 1 grad de libertate (S7,S2)

Dupa gasirea acelor suprafete reale se trece la ordonarea acestora dupa anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numarului de grade de libertate pe care poate sa-l preia
acea suprafata.
Suprafetele se ordoneaza in ordine descrescatoare a numarului de grade de libertate pe care il
preiau.

Ordonarea suprafeelor de cotare


Ordonanarea suprafeelor de cotare
Suprafee de
cotare SC

Criterii de selectare (numr maxim de grade preluate)

Ordinea

SC1

3 grade de libertate (suprafa plan)

SC2

2 grade de libertate (suprafa cilindric)

II

Odata ce a fost stabilita ordinea suprafetelor de cotare se trece la atasarea pe toate


suprafetele prelucrate pana in acel moment a elementelor de orientare specifice fiecarei
suprafete. Pe unele suprafete se pot atasa mai multe simboluri de orientare.
Pe fiecare suprafata se ataseaza dor simbolurile specifice supraftei respective (pentru
suprafte plane doar simboluri specifice supraftelor plane, pentru supraftele cilindrice doar
simboluri specifice suprafetelor cilindrice, etc.)
Pentru un extrem sau un plan de referinta (o suprafata de cotare) poate sa corespunda mai
multe suprafete de orientare
Unei suprafete cilindrice poate sa i se ataseze simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade
de libertate, unei suprafete plane poate sa i se ataseze simboluri care preiau 3 grade sau 1 grad de
libertate

SiMBOLIZAREA INFORMAIONAL A SUPRAFEELOR DE COTARE


Simbolizarea informaional

SC SO

Simbolizarea informaional

SC1 SO1
(1)

SO2
(2)

SO3
(3)

SC2 SO4
(3)

(4)

(5)
SC4 SO5

(7)

(8)

(9)

COMBINAREA SIMBOLURILOR
Combinarea simbolurilor a fost prezentat n tabelul ce urmeaz.
Nr.
SOTP

Nr.
SOTP

1+4
X

1+5
X

1+6
X

1+7
X

1+8
X

10

11

12

2+5
X

2+6
X

2+7
X

2+8
X

14

15

16

17

18

1+9
2+4

13

10

2+9
3+4

3+5
X

3+6
X

3+7
X

3+8
X

3+9

Calculul erorilor admisibile se face pentru fiecare conditie (cota necesara obtinerii suprafetei
sau suprafetelor) determinanta.
De obicei eroarea admisibila se calculeaza ca fiind 1/3 din toleranta cotei respective.

Daca cota nu este tolerata pe desen se ia valoarea tolerantei din standardul de cote libere (adica
cotele netolerate pe desen nu pot avea ce toleranta dorim noi)

Determinarea erorilor de orientare admisibile


Conditia 2

Conditia 3

Selectarea schemei optime


Nr.
SOTP

C1

C2

SOTA

0a

0c

0c 0a

0a

0c

0c 0a

12

DA

12 0

DA

DA

12

DA

12 0

DA

DA

12

DA

12 19

NU

NU

12

DA

12 0

DA

DA

12

DA

12 0

DA

DA

12

DA

12 29

NU

NU

12

DA

12 10

NU

NU

12

DA

12 0

DA

DA

12

DA

12 29

NU

NU

10

12

DA

12 0

DA

DA

11

12

DA

12 0

DA

DA

12

12

DA

12 0

NU

NU

13

12

DA

12 0

DA

DA

14

12

DA

12 29

NU

NU

15

12

DA

12 24

NU

NU

16

12

DA

12 24

NU

NU

17

12

DA

12 49

NU

NU

18

12

DA

12 24

NU

NU