Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
LACTIC
n industria alimentar
Produsele lactate fermentate reprezint, fr ndoial cele mai vechi produse alimentare
obinute cu ajutorul microorganismelor (bacterii lactice endogene).
Lactobacillus rhamnosus
Lactobacillus fermentum
Bifidobacterium longum
Lactobacillus plantarum
Bifidobacterium breve
Fructo-oligozaharide;
ex. inulina
Galacto-oligozaharide
Schema bloc
de fabricare a
iaurtului
Tratamentul termic se
realizeaz timp mai ndelungat i
la o temperatur superioar
pasteurizrii laptelui, satisfacnd
nu numai condiia de
pasteurizare, provocnd
distrugerea att a bacteriile
termorezistente ct i a sporiilor
acestora ct si determin
denaturarea proteinelor din zer
(-lactalbumina si lactoglobulina); aminoacizii
rezultai avnd o capacitate
sporit de reinere a apei prin
legturi de hidrogen.
Fermentaia lactic n
fabricarea brnzeturilor
FAO (Food and Agriculture Organization) a dat urmtoarea defini ie
Con. caloric,
kcal
Proteine,
g
Grsimi,
g
Ca,
mg
Vit. A,
mg
Vit. B2,
mg
Cedar
410
25
33
800
310
0.5
Camembert
300
20
25
150
150
0.4
Brnza de
vac
95
14
60
32
0.3
Clasificarea brnzeturilor
tipul de lapte:
funcie
de:- vac, oaie, capr, bivoli;
coninutul de grsime:
slabe (10% s.u.)
semigrase (min. 20% s.u.)
grase (min. 40% s.u.)
foarte grase (min. 45% s.u.);
consisten: - moi, semitari, tari;
procesul de fabricaie: - proaspete, maturate (Olanda, Tilsit,
Sveiter etc), n saramur (feta, telemea), cu past oparit
(Dalia, Rucar, Dobrogea), topite, framntate (brnza de
burduf).
Fermentaia lactic n
Legumele fermentate i au originea n Asia i Orientul ndeprtat, datnd probabil de
peste 2000 de ani, de unde au ajuns
n Europa n anii 1500.
conservarea
legumelor
Leguma
Varza
Castravete
Msline
Ap, %
Hidrai C, % Proteine, %
Grsimi, %
92-94
5-6
95
2-3
78-80
2-4
1-2
12-14
Enterobacter
Klebsiella
Escherichia
Leuconostoc
fallax
Lactobacillus
plantarum
Lactobacillus
brevis
Pediococcus
pentosaceus
Fluxul tehnologic
de
obinere a verzei
murate
Cresterea succesiva a
bacteriilor lactice n
fermentaia verzei model
idealizat
Fermentatia muraturilor in
general, deci si a castravetilor
decurge diferit de cea a verzei.
Formarea de CO2 fiind nedorita,
se evita etapa
heterofermentativa prin utilizarea
unor concentratii saline ridicate
(5 - 8%), care inhiba cresterea
de Leuconostoc, fermentatia
homolactica fiind declansata de
Pediococcus sp si Lactobacillus
plantarum.
Continutul ridicat de sare si
aciditate a mediului (pH<4.5)
inhiba cresterea coliformelor,
bacteriilor nelactice si a altor
microorganisme.