COLEGIUL TEHNIC BAL

PROIECT DE
CERTIFICARE
A COMPETENTELOR PROFESIONALE
Specializarea: TEHNICIAN MECANIC NTREINERE I REPARAII

Prof. ndrumtor:
ing. MINC CONSTANTIN

Candidat:
CURELARU
cls. a XII a E

2014 - 2015

Importana normrii n lucrrile de

ntreinere i montaj.
Exemplu de calcul

CUPRINS

Introducere
Capitolul 1. Organizarea lucrrilor de asamblare
Capitolul 2. Procedee i metode de asamblare
Capitolul 3. Normarea tehnic la asamblare i normare
Capitolul 4. Exemplu de calcul
Capitolul 5. Norme de securitate i sntate n munc
Bibliografie

INTRODUCERE

Asamblarea (sau montarea) este partea final a procesului de fabricaie n

care ia natere produsul finit sau un subansamblu al acestuia prin mbinarea,
intr-o ordine stabilit a pieselor i subansamblurilor de rang inferior.
Asamblarea este operaia de reunire ordonat a elementelor componente
ale unui sistem tehnic (main; aparat, instalaie etc.).
Asamblarea se deosebete de montare prin faptul c ultima se refer la
legarea intre ele a unor sisteme de elemente asamblate.
n general pe un element considerat de baz (de exemplu motorul este o
unitate funcional de piese asamblate, care se monteaz pe asiul unui vehicul
sau pe o fundaie)
Asamblarea devine o necesitate cnd concepia, execuia i funcionarea
unui sistem tehnic impun realizarea de elemente separate.
Funcionarea n condiii tehnice determinate a unei maini se asigur nu
numai printr-o execuie corespunztoare a pieselor, ci i printr-o asamblare i un
montaj n bune condiii.
Analiza asamblrii (montajului) n cadrul general al procesului de
fabricaie poate fi fcut sub trei aspecte:
- sub aspect economic,
- sub aspectul calitii produciei
- sub aspectul organizrii la nivelul general de organizare a produciei.
Sub aspect economic se reliefeaz ponderea ridicat a operaiilor de
asamblare i montaj n manopera total a produsului.

Astfel, n domeniul fabricaiei de serii mici a uti-lajelor complexe, cum ar fi

echipamentele pentru industria chimic, extractiv si metalurgic, mainile de
ridicat, mainile unelte grele, montajul consum 45-70% din manopera total a
produsului.
Chiar la produsele fabricate in serie, ponderea manoperei de montaj se
ridic la 20-30% din manopera total.
Studii efectuate n ntreprinderi reprezentativ productoare de maini i
aparate electrice, arat c ponderea valoric a operaiilor de asamblare i montaj,
inclusiv probe, ating circa 60% din costurile totale de producie.
Aceast situaie se explica in primul rnd prin complexitatea i diversitatea
produselor care trebuie montate, ceea ce conduce la o mare varietate de
procedee de asamblare, din care cele mai multe nu se preteaz pentru
mecanizare si automatizare.
De exemplu asamblarea arbore-alezaj, care st la baza aproape a tuturor
proceselor de montaj, se realizeaz manual fr dificulti deosebite, n schimb
executarea ei automat pune probleme de poziionare relativ a celor doua piese.
De asemenea, a existat o preocupare redus pentru crearea bazei teoretice
necesare raionalizrii tehnicilor de montaj in construcia de maini.
Aa se explic i rmnerea n urm n direcia proiectrii sculelor,
dispozitivelor si utilajelor de montaj, lucru care se evideniaz dac se compar
varietatea mainilor-unelte si SDV-urilor disponibile pentru tehnologiile de
prelucrare, cu gama foarte redus de mijloace pentru automatizarea si
mecanizarea montajului.
Discutnd aspectul calitativ, este subliniat legtura strns dintre montaj si
calitatea produciei.

Capitolul 1.
ORGANIZAREA LUCRRILOR DE ASAMBLARE

In cadrul produciei de montaj, operaiile tehnologice propriu-zise se

combin indisolubil cu operaiile de control, cu verificarea calitativ pas cu pas
a ansamblului realizat.
Pe bun dreptate se afirm c la montaj ies la iveala toate deficienele de pe
ntregul proces de fabricaie. Fiecare operaie de montaj include verificarea
modului n care s-a asigurat calitatea funcional a ansamblului realizat, precum
si execuia diferitelor operaii de ajustare, necesare asigurrii funcionrii corecte
a ansamblu-lui, implicnd o succesiune de manipulri, asamblri verificri si
reglaje.
n sfrit, este de subliniat legtura strns dintre organizarea montajului si
nivelul general de organizare a produciei. n cele mai multe cazuri stagnrile la
montaj sunt datorate nu montajului nsui, ci etapelor tehnologice anterioare si
aprovizionrii. Lipsa de organizare la montaj, contribuie ns la ascunderea
acestor deficiene, pe cnd desf-urarea unui proces tehnologic de montaj bine
organizat, pune n eviden funcionarea ntregului proces de producie i arat
prompt orice lips de continuitate.
Rezultatul final al fabricaiei n industria constructoare de maini l
constituie utilajul sau maina. Maina se compune dintr-o serie de piese
asamblate ntr-o anumit succesiune.
Piesa reprezint elementul de baz al asamblrii, care se caracterizeaz prin
executarea Iui dintr-o singur bucat i dintr-un singur material. Piesele se

asambleaz i se fixeaz ntre ele n diferite uniti de asamblare: completul,

subansamblul, ansam-blul i ansamblul general.
Completul este cea mai simpl unitate de asamblare i este compus din
dou sau mai multe piese, mbinate ntre ele printr-o pies de baz.
Roata de lan din figura este un complet i se realizeaz din asamblarea prin
sudur a butucului 1, care constituie piesa de baz, cu discul 2

Subansamblul este unitatea de asamblare compus din mai multe piese i

unul sau mai multe componente reunite intre ele printr-o pies de baz.
Angrenajul melcat este un subansamblu, pentru c are n componena sa un
arborele, care este pies de baz, pan de fixare i completul format din roata
melc montat.
Ansamblul este format din mai multe piese i complete i cel puin un
subansamblu, legate ntre ele printr-o pies de baz si care are un rol funcional
bine determinat. Reductorul melcat reprezint un ansamblu care are ca pies de
baz carcasa inferioar.
Ansamblul general se compune din piese, complete, subansambluri legate
intre ele printr-o pies sau o unitate de asamblare, i care constituie chiar
produsul sau fabricatul.

mprirea mainii n uniti de asamblare este necesar pentru o bun

organizare a procesului de asamblare.
Clasificarea asamblrilor
Operaiile de asamblare a pieselor n diferite uniti de asamblare i a
acestor uniti ntre ele sunt variate i alegerea lor depinde de tipul asamblrii.
Dup poziia relativ a pieselor n timpul funcionrii pot fi: fixe i mobile
iar dup modul de realizare a lor, acestea pot fi: demontabile i nedemontabile.
Asamblrile fixe nedemontabile se execut prin nituire, sudare, presare,
mandrinare, lipire etc.
Asamblrile fixe demontabile se execut prin intermediul uruburilor,
prezoanelor, penelor, caneluriloi, cuielor cilindrice sau conice, prin ajustajefixe
(blocate, forate sau aderente).
Asamblrile mobile nedemontabile se realizeaz cu ajutorul rulmenilor,
supapelor de nchidere etc.
Asamblrile mobile demontabile se execut prin angrenaje cilindrice i
conice, angrenaje melc, lagre de alunecare etc.
Structura procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare se compune dintr-o serie de operaii care
se refer la aezarea i fixarea pieselor care alctuiesc un produs, n poziiile lor
relative, pentru a asigura funcionarea normal a mainii sau utilajului.
Elementele componente ale procesului tehnologic se definesc astfel:
Operaia de asamblare este acea parte a procesului tehnologic prin care se
asigu-r asamblarea pieselor unei uniti de asamblare, efectuat de un muncitor
sau de un grup de muncitori, la un singur loc de munc. n cadrul operaiei de

asamblare se execut un numr de mbinri, adic uniri a doua piese vecine,

fiecare mbinare constituind o faz a operaiei de asamblare.
Faza este deci partea operaiei de asamblare care se execut asupra unui loc
de mbinare a pieselor unui produs, folosind aceleai scule i dispozitive i
aplicnd ace-leai metode de lucru. Faza se realizeaz prin mai multe mnuiri.
Mnuirea este aciunea elementar a muncitorului efectuata n timpul
pregtirii sau al executrii procesului de asamblare. De exemplu, micrile
manuale sau mecanice, necesare aducerii pieselor i dispozitivelor la locul de
mbinare, a poziionrii acestora i a fixrii pieselor la locul prevzut n
ansamblul produsului.

Capitolul 2.
PROCEDEE I METODE DE ASAMBLARE
Avndu-se n vedere forma de organizare, n construcia de maini se
deosebesc n principal dou procedee de asamblare: asamblarea staionar i
asamblarea mobil (sau n flux). Ambele procedee se pot organiza cu ritm liber
sau cu ritm impus.
Prin ritm sau tact se nelege intervalul de timp planificat n care se obine
un produs finit. Ritmul se determin cu relaia:
[min]
n care:
Fn - fondul anual nominal, de timp pe un schimb, min;
s - numrul de schimburi pe zi;
n - coeficientul de exploatare a fondului nominal de timp (cuprinde att
coeficientul de folosire a timpului muncitorului ct i pe cel al
mainilor);
N - producia anual planificat n buci de produse.
Asamblarea staionar
Asamblarea staionar se caracterizeaz prin aceea c executarea ntregului
proces de asamblare a mainii are loc la un singur loc de munc unde sunt aduse
toate piesele, materialele, sculele i dispozitivele necesare.
Produsul (maina) prsete locul de munc n form finit i deci asamblarea
staionar se compune dintr-o singur operaie care este executat de unul sau
mai muli muncitori (montatori).

Asamblarea staionar este indicat in producia de unicate sau de serie

mic a produselor grele sau cu gabarit mare. pentru asamblarea de prototipuri i
a unor produse a cror pies de baz nu este suficient de rigid, nct produsul
neterminat ar putea suferi deformaii permanente n cursul deplasrii de la un loc
de munc la altul.
Asamblarea staionar se poate executa n urmtoarele variante:
- asamblarea staionar dup principiul concentrrii operaiilor;
- asamblarea staionar dup principiul diferenierii operaiilor;
Proiectarea pieselor tehnologice de asamblare (montaj)
ntocmirea procesului tehnologic de asamblare comport parcurgerea
urmtoarelor etape:
- studiul condiiilor de desfurare a procesului de asamblare i montaj;
- elaborarea procesului tehnologic de asamblare care const n
ntocmirea documentelor prin care se concretizeaz procesul de
asamblare i montaj;
Studiul condiiilor de desfurare a procesului de asamblare i montaj se
refer la:
- desenele de execuie ale pieselor i unitile de asamblare;
- mrimea seriei i volumul produciei anuale;
- utilajul existent al ntreprinderii.
Elaborarea procesului tehnologic de asamblare i montare se face n
concordan cu condiiile analizate anterior i const n:
- stabilirea unitilor de asamblare, a lanurilor de dimensiuni i a
metodelor de rezolvare a acestor lanuri de dimensiuni;
- schema de asamblare;
- fiele tehnologice i planurile de operaii;
- ciclograma asamblrii;
- stabilirea condiiilor tehnice pentru executarea operaiilor speciale de
asamblare.

Stabilirea unitilor de asamblare

Pentru ntocmirea schemei de asamblare este necesar sa se determine n
prealabil unitile de asamblare din care este compus maina i succesiunea lor.
n montarea general, mprirea produsului n uniti de asamblare se face
pe considerente funcionale i pe baza constituirii unor lanuri de dimensiuni a
cror rezolvare se poate realiza prin una din metodele cunoscute.
Astfel la fiecare unitate asamblare se stabilesc lanurile de dimensiuni i
metodele de rezolvare a lor.
Cea mai simpl unitate, de asamblare, completul, constituie un lan de
dimensiuni care n procesul de asamblare cu alte uniti poate forma lanuri
legate n paralel serie sau mixt.
Schema de asamblare
Schema de asamblare se stabilete anterior stabilirii felului i succesiunii
opera-iilor procesului de asamblare n planul de operaii.
Schema de asamblare este reprezentarea grafic a succesiunii asamblrii
pieselor si unitilor de asamblare.
Reprezentarea grafic a asamblrii se poate executa pentru fiecare unitate
de asamblare, obinndu-se astfel o schem corespunztoare completelor,
subansamblurilor, ansamblurilor i ansamblului general.
Pentru unitile de asamblare considerate ca elemente ale asamblrii, se
ntocmesc scheme separate de asamblare.
Schemele de asamblare pot fi reduse sau desfurate.
Prin ntocmirea schemei de asamblare se obine o imagine clar asupra
felului i numrului pieselor, a unitilor de asamblare i a ordinii de asamblare
i montare.
In executarea schemei de asamblare, fiecare pies sau unitate de asamblare
se reprezint printr-un dreptunghi (sau cerc), n interiorul cruia se scrie numrul

reperului, sau denumirea piesei sau a unitii de asamblare, sau ambele, i

numrul de buci.
O schem de asamblare se poate reprezenta astfel:
- o linie orizontal denumit i linia asamblrii, care unete piesa sau
unitatea de baz cu unitatea de asamblare ca urmeaz ase realiza;
- deasupra acestei linii sunt trecute piesele care iau parte direct n
procesul de asamblare al unitii pentru care se execut schema, iar
dedesubt unitile de asamblare.
- toate aceste elemente componente ale schemei reprezentate prin
dreptunghiuri (sau cercuri), se unesc prin drepte verticale cu linia de
asamblare, n puncte aezate n succesiunea normal a asamblrii lor.
Fiecare schem de asamblare se refer la o singur operaie, adic numai la
fazele i mnuirile realizate la un singur loc de munc. n felul acesta, pe baza
schemei de asamblare se poate determina numrul fazelor, numrul i felul
mnuirilor, uurndu-se astfel ntocmirea planului de operaii i normarea
operaiilor.

Exemplu de schem de asamblare

Fiele tehnologice i planul de operaii
In general, etapele principale ale unui proces tehnologic de asamblare i
montare sunt urmtoarele:
- transportul organelor componente ale produsului la locul de munc;
- poziionarea reciproc a organelor care se mbin ntre ele;

- mbinarea acestora;
- fixarea pieselor mbinate folosind tehnologia specific)
- controlul calitii mbinrilor executate;
Transportul produsului asamblat, de la locul de munc.
Pe baza schemei de asamblare i avnd n vedere etapele enumerate mai
sus, se ntocmete traseul tehnologic, care fixeaz denumirea i succesiunea
operaiilor de asamblare, i n continuare fazele, utilajele, sculele, dispozitivele
i verificatoarele necesare, precum i normele de timp.
nscrierea acestor date se face n documentele tehnologice: fiele
tehnologice sau planurile de operaii.
Pe baza schemei de asamblare i avnd n vedere etapele enumerate mai
sus, se ntocmete traseul tehnologic, care fixeaz denumirea i succesiunea
operaiilor de asamblare, i n continuare fazele, utilajele, sculele, dispozitivele
i verificatoarele necesare, precum i normele de timp.
nscrierea acestor date se face n documentele tehnologice: fiele
tehnologice sau planurile de operaii.
Fisele tehnologice se utilizeaz pentru urmrirea procesului general de
asamblare i montare, n cadrul produciei de serie sau de mas. Sau pentru
prezentarea sumar a procesului tehnologic de asamblare n cazul produciei
individuale sau de serie mic.
In producia de serie mare i de mas. procesul tehnologic de asamblare
este ntocmit n amnunt pentru fiecare operaie, scop n care se folosesc
planurile de operaii, care conin i fazele de lucru.
Fisele tehnologice i planurile de operaii se ntocmesc se ntocmesc pentru
diferitele uniti de asamblare ale produsului.

Capitolul 3.
NORMAREA TEHNIC LA ASAMBLARE I MONTARE
Normele de timp se stabilesc prin metodele cunoscute:
- prin calculul analitic al consumului de timp de munc, procedeu folosit
atunci cnd nu exist normative de munc i destul de rar ntlnit n
cazul operaiilor de asamblare i montaj.
- pe baz de normative de munc, norma de timp rezultnd din nsumarea tuturor categoriilor de timp.
Gradul de detaliere al normativelor este dependent de timpul produciei
(unicate, serie, mas); este procedeul cel mai folosit n cazul operaiilor de
asamblare i montaj.
- prin comparaia cu norme de timp de munc existente, care const din
compararea operaiei sau lucrrii respective cu o operaie sau lucrare
asemntoare sau tipizat, pentru care exist elaborate norme de timp de
munc; acest procedeu se aplic la montajul de unicate similare sau la
montajul de produse tipizate, dar de serii mici.
Timpul operativ (Top)
Se determin fie global fie prin nsumarea timpului de baz (tb) cu cel
ajuttor (ta), stabilii n prealabil separat.
Abstracie fcnd de normarea tehnic a unor operaii de ajustare (pilire,
rzuire, teire etc) i a unor prelucrri manuale prin achiere (burghiere, lrgirea,
alezare, filetare etc), pentru normarea tehnic a operaiilor de asamblare nu s-a
stabilit nc un procedeu de calcul analitic pentru timpul de baz, cum este cazul
la normarea tehnic a prelucrrilor prin achiere.

Acest lucru ngreuneaz n mare msur stabilirea obiectiv a timpului

operativ pentru operaiile de asamblare i montaj. Pentru determinarea timpului
operativ se pot distinge dou situaii i anume:
- n cazul proceselor mecanizate i automatizate;
- n cazul proceselor manuale i manual-mecanizate,
n cazul montajului automatizat, rolul principal al executantului este de
supraveghere a funcionrii utilajului, existnd posibilitatea realizrii n aceast
perioad, n bun msur, a lucrrilor de deservire a utilajului (aprovizionarea cu
piese, ungerea utilajului etc.) ct i satisfacerea parial sau total a necesitilor
prevzute n timpul de odihn i necesiti fireti.
n cazul proceselor manuale i manual mecanizate, de montaj, de regul,
timpul operativ se determin global pentru timpul de baz i timpul ajuttor, cu
ajutorul normativelor de timp.
Normativele de timp se determin folosind metodele cunoscute de
msurare a timpului prin cronometrare, fotografiere, filmare sau se determin pe
baza sistemelor de timpi pe baza timpilor predeterminai este avantajoas fa de
alte metode i are la baz principiul c micarea necesar pentru executarea
fiecrei operaii sau lucrri pot fi grupate ntrun numr limitat de tipuri (10...30).
Norma de productie poate fi stabilita prin metoda analitica:
Nprod =(Top*q)/top,
unde:
Top - durata timpului operativ pe parcursul schimbului obtinut din
rezultatele fotografierii timpului de munca;
top - durata unei operatii sau lucrari obtinuta din rezultatele
cronometrarii;
q - cantitatea de productie in expresie naturala obtinuta intr-o
operatie sau lucrare.

Dac, conform procesului tehnologic, sunt prevazute pierderi admisibile,

deseuri recuperabile sau nerecuperabile formula de calcul este:
Nprod =(Top*q*k1*k2)/top,
unde:

k1=(100-a)/100; k2=(100-b)/100
k1 - coeficientul pierderilor;
k2 - coeficientul deseurilor;
a - procentul pierderilor admisibile;
b - procentul deseurilor admisibile.

Alta formula posibila de calcul este:

N prod = ((Tsch-Tpi-Ts-Ton)*q*k1*k2)/top,
unde:
Tsch - durata totala a schimbului de lucru;
Tpi- timpul de pregatire si incheiere;
Ts - timpul de servire a locului de munca;
Ton - timpul pentru odihna si necesitati.
Calculul normei de timp
Pentru procese manuale si manual-mecanizate deosebim 2 cazuri:
1. Cand toate elementele componente se exprima in unitati de timp
Nt=Tpi/n + (tb+ta) + (tst+tso) + (ton+tto),
unde:
Nt - norma de timp;
Tpi - timpul de pregatire si incheiere;

n - numarul de operatii sau produse pentru fabricare intr-un schimb

(n=Top/top);
tb - timpul de baza;
ta - timpul ajutator;
tst - timpul de servire tehnica;
tso - timpul de servire organizatorica;
ton - timpul pentru odihna si necesitati;
tto - timpul pentru intreruperi legate de tehnologie si organizare;
2. Cand unele elemente se exprima in % din timpul operativ (timpul pentru
servirea locului de munca, intreruperi reglementate, etc.):
Nt= Tpi/n + top (1+Ks+Kir),
unde:
Ks - ponderea timpului de servire in timpul operativ;
Kir - ponderea timpul de intreruperi reglementate in timpul operativ.
Norma de productie va depinde de productivitatea utilajului (caracteristica
intensiva) si durata de functionare a utilajului (caracteristica extensiva).
Productivitatea utilajului poate fi:
- de pasaport (primii 3 ani)
-

tehnico-economica si organizatorica

(dupa nivelul organizatoric

existent).
Functionarea utilajului ca durata va depinde de programul de munca si
intreruperile reglementate:
Npr = P * (Tsch-Tir) * C * k1 *k2;
k1=(100-a)/100; k2=(100-b)/100

unde:
P - productivitatea utilajului;
Tsch - durata schimbului;
Tir - timpul intreruperilor reglementate;
C - coeficientul de utilizare a capacitatilor de productie;
k1 - coeficientul pierderilor;
k2 - coeficientul deseurilor;
a - procentul pierderilor admisibile;
b - procentul deseurilor admisibile
Calculul normelor de productie pentru procese cu actiune periodica
Cantitatea de productie normata pe schimb va depinde de tipul utilajului,
capacitatea acestuia si durata ciclului.
Ciclul de productie poate fi:
- Cinematic - include durata de functionare utila a utilajului in cadrul
unui ciclu de productie
- Tehnologic - ciclul cinematic + intreruperile motivate de tehnologie
- Total - ciclul tehnologic + intreruperi motivate de organizare.
Npr = ((Tsch-Tir)*q*C*k1*k2)/t ciclu tot,
unde:
q - cantitatea de productie;
t ciclu tot - durata ciclului total.
n cazul proceselor mecanizate sau automatizate timpul de munca a
executantului in raport cu timpul de functionare a utilajului servit reprezinta:
- Timpul de interventie activa;
- Timpul de interventie pasiva;
- Timpul de interventie nesuprapus.

Prin timpul de interventie nesuprapus intelegem cheltuieli de timp ale

executantului necesare in conditii de nefunctionare a utilajului (intreruperi
reglementate, intreruperi de servire tehnica si organizatorica).
Norma de timp se stabileste prin relatia:
Nt =Tpi/n + tfu + tir + ts;
unde:
Nt - norma de timp;
Tpi - timpul de pregatire si incheiere;
n - numarul de operatii sau produse pentru fabricare intr-un schimb
(n=Top/top);
tfu - timpul de functionare utila a utilajului care revine la o unitate de
productie/operatie;
tir - timpul intreruperilor reglementate pentru executant nesuprapuse cu
timpul de functionare a utilajului;
ts - timpul servirii locului de munca nesuprapus cu timpul de functionare
utila a utilajului.
Cnd unele elemente se exprima in % din timpul de functionare utila
(timpul pentru servirea locului de munca, intreruperi reglementate, etc.):
Nt = Tpi/n + tfu*(1+Kir+Ks),
unde:
Ks - ponderea timpului de servire in timpul de functionare utila;
Kir - ponderea timpului intreruperilor reglementate in timpul de
functionare utila.

Normarea proceselor cu ritm reglementat

Sunt considerate procese cu ritm reglementat procesele organizate in flux
(manual-mecanizate si mecanizate) pentru care fluxul materiilor prime si a
produselor se misca cu ajutorul benzii ce are viteza reglementata. In cazul
organizarii productiei in flux timpul de executie a lucrarilor depinde de ritmul
benzii, care este reglementat.
Principalele caracteristici ale normarii muncii sunt:
- Sincronizarea operatiilor - depinde de stabilirea corecta a normelor de
timp pentru diferite operatii de pe banda de lucru.
- Normarea muncii consta in stabilirea consumului de timp pentru
executarea produsului la toate fazele procesului tehnologic si in
repartizarea lor pe locuri de munca in asa fel incat gradul de ocupare a
fiecarui muncitor sa fie pe cit posibil acelasi.
- Normele de munca sunt stabilite pe baza de normative, insa trebuie sa
tina seama de experienta dobandita, folosind masurari directe a timpului
de munca
- La stabilirea normelor se va studia posibilitatea pe care o are
muncitorul de a folosi timpul in care se realizeaza procesul de prelucrare
pentru servirea locului de munca si utilajelor.
Obtinerea unei sincronizari simple sau complexe este principala cerinta in
normarea fluxurilor cu ritm reglementat.
Sincronizarea simpla presupune obtinerea egalitatii tactului pe fiecare loc
de munca cu cel al fluxului si este posibila cand aceste durate sunt divizibile prin
tactul

fluxului (tactul

este

fondul de timp productiv pe parcursul

schimbului/cantitatea de productie conform normei).

Sincronizarea completa prevede o analiza mai profunda a procesului de
productie, identificarea posibilitatii de repartizare a functiilor si atributiilor de pe

diferite locuri de munca in asa fel ca sa se respecte cerinta egalitatii tacturilor pe

locuri de munca cu tactul fluxului. La locurile de munca cu durate mai mari se
va analiza structura operatiei, elementele componente si daca este posibil o parte
din acestea se vor redistribui locurilor de munca alaturate.
Dupa obtinerea unui flux sincronizat putem stabili norma de productie
(procese manual-mecanizate), care va fi:
Npr = ((Tsch-Tir)*q*k1*k2)/tmax,
unde:
tmax - tactul maxim al fluxului.
n cazul proceselor mecanizate cu actiune continua norma de productie se
va stabili prin productivitatea utilajului de baza in flux, tinandu-se cont de
diferentele de productivitate a utilajelor incadrate in flux.
Npr =Pd* (Tsch-Tir) * C * k1 * k2 *d,
unde:
d - coeficientul ce tine cont de diferentele de productivitate;
Pd - productivitatea utilajului de baza.

Capitolul 4.

EXEMPLU DE CALCUL

Dac se consider o norm de producie de 11 de piese ce urmeaz a fi

reparate i asamblate ntr-un atelier de reparaii i montaj, pe un schimb, i
cunoscnd timpii caracteristici i numrul de operaii pe un schimb, se poate
calcula norma de timp pentru o piesa:
Nt = Tpi/n + (tb+ta) + (tst+tso) + (ton+tto) = 2/8+(15+5)+(4+5)+(6+4) =
38,25 [min], pentru o pies
Pentru toate cele 11 piese planificate: Nt = 38,25 x 11 = 420,75 [min].
Dac elemente se exprima in % din timpul operativ (timpul pentru
servirea locului de munca, intreruperi reglementate, etc.):

Nt = Tpi/n + top (1+Ks+Kir) = 2/8+6,2(1+4+1,1) = 0,25+37,82 =

38,07 [min]
n cazul n care se dorete calculul normei de producie n funcie de date
cunoscute din normative sau msurate la locul de munc, se utilizeaz relaiile
standardizate din capitolul anterior.

Capitolul 5.

NORME DE SECURITATE I SNTATE N MUNC

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot

provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de
masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a
incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor
mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile
incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu
vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,

masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor
sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru
spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile
se va folosi imediat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri,
stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi
iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;
- n cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele
de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe
masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

BIBLIOGRAFIE

1 Gheorghe, I., Voicu, M., Paraschiv, I., Tehnologia asamblarii si

montajului, E.D.P., Bucureti
2 Ciocarlea-Vasilescu,
Intretinerea si

Aurel,

Constantin,

repararea masinilor

si

Mariana,

Asamblarea,

instalatiilor. Editura All

Educational, Bucuresti, 2002

3 Gheorghe, Ion, Voicu, Mihai, Paraschiv, Ion, Huzum, Neculai, Rantz,
Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si
montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990
4 Zgura, Gh., Ariesanu,E., Peptea,Gh., Utilajul si tehnologia meserieilacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991