Sunteți pe pagina 1din 2

Carpaii Meridionali

Carpaii Meridionali se ntind n zona central a Romniei ntre


Valea Prahovei i Dunre. Reprezint irul montan cel mai nalt i mai masiv
din Carpaii romneti, au un relief i o vegetaie asemntoare cu cea a
munilor Alpi, drept pentru care au fost denumii Alpii Transilvaniei de
ctre geograful francez Emmanuel de Martonne (1873-1955).
Culmile nalte prezint pante mai repezi spre Transilvania i mai
domoale spre Muntenia i Oltenia. Carpaii Meridionali conserv cel mai
reprezentativ relief glaciar din Romnia, cu urme glaciare cuaternare.
Vrfurile Moldoveanu, Negoiu, Parngul Mare i Peleaga depesc 2500 m,
iar plaiurile sunt foarte extinse, cu bogate puni alpine valorificate intens
prin creterea ovinelor de ctre locuitorii rii Brsei, rii Oltului,
Depresiunii Cibinului, Depresiunii Petroanilor i rii Haegului.
n componena Carpailor Meridionali intr dou uniti tectonice:
autohtonul i Pnza Getic. Carpaii Meridionali au fost n cea mai mare
parte acoperii de mri ctre sfritul erei paleozoice i n cursul erei
mezozoice. n perioada cretacic, n aceast regiune au avut loc puternice
micri tectonice, care au determinat cutarea depozitelor i nclecarea
Pnzei Getice peste autohton i transformarea regiunii ntr-o zon muntoas.
Datorit isturilor cristaline care predomin, munii au un caracter masiv. n
zona crestelor nalte prezint multe urme glaciare.
n Carpaii Meridionali se gsesc importante zcminte de crbuni
(Petroani, Cozla etc.), minereuri de fier (Teliuc, Ghelar, Ocna de Fier), de
mic, grafit i roci utile.

Masivele cele mai importante sunt: Bucegi, Fgra, Parng i


Godeanu. Altitudinea maxim este nregistrat la vrful Moldoveanul (2.543
m), urmat de Negoiul (2.535 m), Parngul Mare (2.518 m), Retezatul
(2.509), Omul (2.507). Trectorile sunt puine: Predeal, Bran, Lainici i
Turnu Rou.