Sunteți pe pagina 1din 253

ITO

11 I

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor.

OMAN 1 LO

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

IRMA

l'tiUIIhN1
IJIH

A. D. XENOFOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

EDITIA Ill-a, revtizut de autor


tinuta la curent de

I. VLADESCU
cONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREST1

Nu sunt vremlle sub arma omulul,


cl bletul om sub vreml".
MIRON CO5T/IY.

VOLUMUL VIII
DOMNIA LUI C. BRANCOVANU
1689-1714

EDITURA CARTEA ROMANEASCA., BUCURE$T1


33.792.-929.

www.dacoromanica.ro

EPOCA LU1 BRANCOVANU


1689-1714

Acest volum cuprinde lunga si insemnata domnie muntean6 a lui Constantin Brancovanu cu Domniile contimporane

din Moldova, precum si expunerea stkii obstesti a prilor


Romne dela 1633, suirea in scaun a lui Matei Basarab si

Nasile Lupu [Ara la Fanariqi. Mai restrns ca numsr de pagini,

el nu scade in interes.

www.dacoromanica.ro

CAPUL I

DOMNIA Lill C. BRANCOVANU


1689-1714

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA
1. BRANCOVANU PARTIZAN AL T1URCILOR
Primele momente.
Constantin Brncovanu urmeazsA lui
5.rban Cantacuzino in Domnie tocmai cnd marele rAzboiu al
ligei sfinte contra Turcilor er in toiul lui, ceea ce pe de-o parte
i ingreuie situatia, pe de alta ins" Ii d putinta de a se mentinea in Domnie prin o purtare in care el se arat pluta des6-vArit spre a trece prin cheile ,Toancele" ivoaiele ce Il duce.

In 1683, cu 6 ani inainte de urcarea lui Brancovanu pe


treptele domniei, Turcii suferise marea lor infrngere sub zidurile Vienei, infrngere dela care dateaz pegvAlirea cu pai
mai repezi a destinelor lor. Curajul insuflat cretinilor prin des'Av`rita lor izbAnd, di:: un mare avnt armelor lor, care 'Main-

teaz6 din victorii in victorii 0115. la DunArea. Dup6 ce Turcii


mai pierd i Granul, ideea unei legturi anti-otomane ie natere
iar in mintea popoarelor europene, i in 1684 se incheie la Linz

tratatul mutual de aliant intre Imperiul German, Polonia i


Venetia, in care ate-i trei aceste puteri se obligau a se ajut
una pe alta contra dumanului comun i a nu incheia nici
data' pace una Mr% cealalt. Liga sfnt6 ii pusese in gAnd,
ca o nou cruciat s mntuie odat Europa de barbaria musulman6.

Numele unor repejisuri primejdioase pe cursul Bistritei Nloldovene.

www.dacoromanica.ro

ISTO RI A ROMANILOR

07. BOELtn,wvF1

,z

:""
C-

t
_

Kapeow.
,

ErSnt;*

:.clirtniuq-FT-Wr
Karo.,,:nx no do.

Alto

tk

ci,4Noas
E We xifect._4

Miry. it V4t.
-

..

- 47. 7.1:

C.

7r.

Brancovaiu

www.dacoromanica.ro

4 4.

.
ZIA ; .4 otako
r

C. BRANCOVANTJ IN MUNTENIA

Impratul german in curnd dup aceasta ia cetatea


Neuhusel i altele mai mici din Ungaria nordic, i Turcii, cAu-

C. Brancovanu Cu cei patru fii ai

tnd aiurea vina acestor pierden i decat in propria lor bicisnicie,


www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOA

IO

acuz de trdare pe principele Ardealului, Emerik Tkly, if


dau afar din scaunul lui,
duc la Constantinopole. In 1686
imperialii ieu vestita cetate Buda sau Ofen, foasta capital a
regatului ungar de alt datA, care reintr in stpAnire crestin
dup 144 de ani de robie sub Mahometani. In 1687 Turcii pierd
o btlie mare in cmpia Mohaciului, acolo tocmai unde cu 161
de ani mai inainte zdrobiser pe regele Ludovic al II-lea cu.

intreaga lui armat. Precum lupta acea cAstigat de ei le deschisese drumul spre apusul Europei, astfel acuma aceasta pierdut le arat5 calea indrt pe unde v-enise. Adevrat ins c.
intinderea lor peste Europa fu mult mai repede si mai prpstioas cleat retragerea lor din aceast parte a lumei. Veniti

ca un puhoiu furios al ckui ape au crescut peste noapte, ei


scad cu incetul, l'AsAnd in urma lor bltoace i mlastini, care

pun spre a se usca un timp indelungat, din care cea depe urm
acea din Constantinopole, cu toat arsita ce a trecut peste ea
In timpurile din urm se mai meatinea MCA. Precum sultanul
atribuia repetatele sale pierden i unui om nevinovat de ele, lui
Tkly, astfel acuma poporul musulman inspimAntat de
loviturile sub care cdea, se urca la insus sultanul, ckuia Ii atribuia, cu tot atAta dreptate, infrangerile suferite. O revolutie
din Constantinopole pune un capt domniei lui Mohamed al
IV-lea, care este inlocuit cu Soliman al II-lea (8 Noemvrie 1687),
ca i cAnd n'ar fi fost de ajuns izbAnzile crestinilor i ar fi tre-

buit ca nsii Turcii prin svarcolirile lor luntrice


g,troapa in care trebuiau s se afunde tot mai mult.

sape

Folosindu-se de aceste turburAri interne, armatele imperiale inainteaz6 necontenit, supun pe Apafi principele Transilvaniei, pe care'l las in scaunul lui, indatorindu-1 la primirea unor garnizoane germane in toate orasele trei si la plata
unei despgubiri de rsboiu de 700.000 de fiorini ; dup aceasta
cuceresc Slavonia, luAnd aice cet tile Erlau i Muncacz, i imOratul gAndind c au sosit momentul pentru a restabili regatu/
unguresc, incoroneaf pe fiul s'Au, arhiducele Iosif, ca rege mostenitor al acestei tri in 7 Decemvrie 1687. Ungurii se mAntuise
de stApAnirea turcease, nu ins spre a redobAndi vechea lor
libertate, ci spre a cklea din o robie in alta, din acea turceasc
In acea german, lucru ce nu er decAt prea firesc, intru at nu
Ungurii ei nii, ci Nemtii cu aIiaii lor zmulseser Ungaria din
ghiarele O smanil or.

In acelas timp aliatii impkatului german cutau s-si

intind i ei armele in prtile ce-i interesau. Venetianii ocup


Moreea, iar Polonii sub Sobiesky inainteaz6 in Moldova, precum

am vzut mai sus, dar nu se pot mntinea din pricina Tta;rilor. Tot pe atunci 1687, incheindu-se pace intre Polonia si
Rusia, si aceast din urna putere este atras In sfnta aliant,
porneste o expeditie in contra Crimeei, incAt veacul Turcilor
www.dacoromanica.ro

BEANCSOVANU IN MUNTENIA

11

parea ca a sunat i c ei trebuiau sa fie striviti sub impatrita


furtuna ce se ridicase asupra lor.
In 6 Septemvrie 1688 imperialii ieu Belgradul, i aceste
victorii aprind atat de tare capul oamenilor politici din Viena,
incat ei resping once propuneri de pace, visand numai cat reconstituirea imperiului bizantin al carui tron am vazut ca'l promisese lui Sarban Cantacuzino, spre a mantinea pe acest pretios element in alianta anti-otomana.
Tocmai pe atunci 29 Octomvrie 1688 intamplandu-se sa'
moara ,Sarban Cantacuzino, se urea Constantin Brancovanu in
scaunul Munteniei.

Izbanzile Nemtilor care lasau Romanilor o mai mare libertate din partea Portii, Meuse ca Constantin Brancovanu
nu fie cerut domn dela Poarta, ci sa fie ales dupa vechiul obiceiu al tarei. Boierii grabira sa o faca pentru ca nu cumva
sa puna Nemtii maina pe tara
impuna vre un domn, care
nefiind primit de Turci, sa nu se incinga un rasboiu chiar in
tara lor, care sa o pustieze i sa o (Warne. Apoi daca nu s'ar
fi grabit sa bata fierul intlegerei cat era cald, putean sa se desbine iarai gandurile de asupra Brancovanului, pe care acuma
cu totii Il voiau, i prin lupte intre deosebiti candidati s arunce
tara de asemenea in nevoi. Mai ales se temeau boierii ca din pricina traganarii Turcii sa nu numiasca un domn strain i deaceea se nevoiau ei cu toate mijloacele sa radice In scaun Domn
din pdmant i-1 luara pe Brancovanu pe a lor chez'aie ca strain
nu pohtim ci am avut mai inainte strain i multa paguba au
facut Tarei". Pe fiul lui Sarban, Iordache Cantacuzino, nu vroiau
aleaga, fiind ca era nevrastnic, i dominat de muma lui, o
aprinsa partizana a politicei germane, cu toate ca ea impartise multi bani la seimeni i bulubai, spre a aduce alegerea fiului ei 2.

Brancovanu, fiind ales de tara, trebuia sa inspire putina

incredere

Turcilor.

lnsamnatele daruri

ban( ti

cu

care

bogatul boier muntean impaca insa temerile lor i fac sa-1


confirme, cu atat mai mult c ei se temeau ca raspingandu'l,

dnsul sa nu se arunce in partea Germanil or. Un raport al am-

basadorului francez catra regele spune c rugamintea celor


ese boieri, veniti cu staruinti pentru Brancovanu a fost sprijinta de 400 de pungi, din care 200 au fost date vizirului, 150

marelui hasnadar, 50 chehaei .1 ramaita, celor mai mici, mai


fgduind Brancovanu Inca alte 300 de pungi, pentru campania viitoare 3. Ambasadorul francez se incearca in zadar a

combate candidatura lui Brancovanu, sustinnd pe acea a


2

Anonirnul in Mag. ist. V, p. 94 0

97.

De Girardin enre rege din 6 DeeemIrie 1688. Hurin., Doc.


I. p. 273.
s

www.dacoromanica.ro

suplement,

12

ISTORIA ROMANILOR

ungurului Tkly, care fAgduise Francezilor ajutorul su


treg in contra Nemtilor. Nizirul intArzie a incuviinta audiental
ambasadorului, pAnA dupA ce confirmarea lui Brancovanu fusese acuma trimis6 in Nalahia, scuzAndu-se atunci cu faptul
indeplinit. Astfel Turcii erau in stare pentru bani s-i instrineze simpatiile singurului aliat, regele Frantei, pe care norocul

Stema tArii romdnesti din Noul-Testament, 1703

aruncase in partea lor, i aceasta in momentul cel atAt de critic


pentru ei, cAnd inireaga EuropA pArea cA vreA s'A se priThuascA

peste capetele lor.


Recunoaterea relativ a de uoard a lui Brancovanu de
Turcii in nite momente atAt de grave, trebuia
imping la

o alfa' purtare cltrA Nernti decAt a predecesorului sAu, mai


p. 184.

AceastA observa/ie o face si D. Obedeanu, Grecii in reirile Romdne,1900,

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

Stema lui C. Brancovanu din Psalfirea araba dela 1706

www.dacoromanica.ro

18

14

ISTORIA ROMANILOR

ales cA el cunotea soarta cea atAt de schimbAtoare a izbAnzilor


rAsboinice. A.rban Cantacuzino trimisese cu putin inaintea
mortei sale o solie la Viena compus6 din Constantin BAlAceanu

ginerele sAu i*Arban VlAdescu. Ei nu apucase ind a ajunge


la Beciu, numele dat Vienei in cronicarii notri luat dup. . . .
cAnd moartea surprinse pe stApAnul lor. De indatA Brancovanu
trimite de olac dup ei s le vesteasd schimbarea intAmplat
In domnia tArei. Bine intAles c o asemene prefacere trebnia
ca s'A mArgineascA solia munteneasd numai la nite fAgAduinti
cu totul generale. B'Al'a'ceanu ins, ginerele rAposatului domn,
cAruia nu-i convinea suirea in scaun a lui Brancovanu, 0 care
ar fi vrut sA vad in acel scaun pe cumnatul s'Au Tordache Cantacuzino, spre a pute stApAni el tara in timpul domniei unui
copil, pArte pe noul domn la Viena, c' ar tinea cu Turcii. ImpAratul german trimite atunci la Bucureti pe comitele Czaki
care pare cA ar fi cerut lui Brancovanu mai multe indatoriri.
'nitre altele 0 pe aceea de a rAspunde o sum6 lunar la vistieria
inaperialA. Domnul, pentru a nu indispune pe Nemti, chiar la
inceputul domniei sale, se vede c'd a fAgAduit acest punt, a
cgrui neindeplinire formead mai tArziu una din pricinile de
nemultAmire a Nemtilor cu purtarea Brancovanului. BAlAceanu
insA stgruete pe lAngA generalul Haisler, ca s'A tread cu ar-

mata In Muntenia, sperAnd c domnul va fugi de frid peste


DunA're. Haisler trece pe la Cerneti 0 vine la Craiova. Brancovanu ins6 tiind c Nemtii nu se vor putea mAntinea mult in
tarh', se retrage din Bucureti numai pAn5 in Rui pe apa RAm-

nicului, iar Nemtii intrAnd in Muntenia, se intind din munti

pAnA la Arge cu prad i jaf, sparg pivnitele boierilor, mAnAnd,


beau, risipesc i strid, desbrad oamenii unde gAsesc i fac alte
multe eutAti" 5. Brancovanu tiind c pentru a scoate pe Nemti

ar trebui s'A sufere intrarea Turcilor 0 a TAtarilor, vroete


apere tara da atare nenorocire i caut s'A-i fad sA o pArAsascA
prin bunA intAlegere, arAtAndu-se de partizanul lor 0 pretextAnd c numai apropierea Turcilor i faptul ch. impAratul
Ind nu izbutise
rpun de tot, Il f Am. de frid sA-i dee
aparenta de a stA pe partea lor. Pentru a intAri prin fapte spusele sale, el poart6 de grij'A zaharelei otirilor nemteti. Haisler
pentru a se lAmuri mai bine asupra scopurilor lui Brancovanu,
Ii cere o intrevedere, care se 0 face la DrAgAneti. De 0 conferenta intre ei tine mai multe oare, ei par a nu se fi putut intAlege, de oarece Haisler struete a rAmAnea in Muntenia.
Neculcea ne spune &A au stat boierii mult de Brancovanu ca
sA se incline Nemtilor, iar el n'au vrut numai stolnicul Constantin er de pArerea domnului, c' s'A nu se lepede de Turci
6 Capitanul M Mag. ist., II. p. 144. Anon. rom. ibidem, V, p. 111.
NecuIcea In Letopisefe, II, p. 261.

www.dacoromanica.ro

04 BR4./3001/ANIr II7,1111144`ENIA

Tatafii insa oranduiti de. Tuici intra. tata i.Nerniii o Orases, jar Brancovanu )se silete pfin bogate daturi a-i face sa

iasa cat mai curand din ea sturtand astfel suferintele popo4


rului 7.

Pe cand Brancovanu neputndu-se intalege cu Haisler,

se facea indoielnic la Viena,- trebile salt se incurcau la Constantinoliole, din- pricina staruintelor protivnice ale Francezilort

Soliile mutuale ale lui Brancovanu i. imparatului fura luate


de ambasadorul francez ca un semn vadit al intelegerei stabilite 'tare ei, i-1 impinse la intrigi de tot soiul pe langa Turci,
pentru a lui destituire. Ludovic al XIV-lea, scriea tot atunci
ambasadorului sat' ci Turcii ar fi facut mult mai bine sa dee
Valahia comitelui Tkly, cleat unuia mult mai putin capabil
de a face rau imparatului" 8 Turcii insa nu indrazneau s indeplineasca cererea Francezilor, fiind ea' Muntenii se opuneau cu
energie la numirea lui Tkly. *i se jnrau sa'-i dee pna i camea, numai sa nu se tntample una ca aceasta. Francezii 1i
inchipuiau pe Brancovanu mult mai legat cu Nemtii de cum
era in adevr. Wohner secretarul ambasadorului francez scriea
cat% ministrul afacerilor strine c noul ales este foarte bogat
i in stransa legatura cu casa de Austria, corespunzand cu comitele Veterani". Tot pe atunci. Brancovanu era sapat inca
i Je hanul tatarasc care'cerea ca pret al ajutorului dat sultanului in lupta cu Polonia principatele Moldovei i al Valahiei,
pentru cei doi fii ai si, in aceleai condiii in care le tineau
principii cretini 9.

Brancovanu se afla in cea mai critica pozitie, dumanit


de toti, fara un sprijin nicairea. Nici a-Ma macar nu putea ti
In cotro sa se arunce cu hotrire, intru cat tocmai in decursul
anului 1690, izbanzile Nemtilor cam inceteaza i Turcii chiar
repoarta mai multe victorii in contra dnmanilor lor sub con,ducerea viteazului vizir Mustafa Kupruliul, care imbraca aceasta demnitate in Noemvrie 1689.. Anume chiar in aceasta
iarna Rua sdoi imperialii din Sarbia i din Muntenia, aice dupa
cum am -vazut prin intervenirea Tatarilor.
Generalul Haisler intrA in Muntenia in Fevruarie 1689. Vezi douh rapoarte din Viena din 12 si 19 Fevr. 1689, Hurm, Doc., V, 2, P. 170, lar Gre-

ceanu spune eh Ttarii au phrhsit Tara pe la 15 Fevr., Mag. ist., II, p. 153. Anon.

rom., ibidem II, p. 149, se insalh deci child arath ch esirea lui Haisler, s'ar fi
fAcut duph intelegerea avuth cu domnul.
' Regele chtrd Girardin, 21 Ian., 1689 Hurm., Doc. supl., I, p. 274. Gion,
Ludovic al XIV-lea i Brancovanu, Bucuresti, 1884 p. 167, care intrebuinlase documentele culese de Odobescu, inainte de a lor publicare, reproduce astfellocul din

scrisoarea regelui : acesta sigur ar fi putut pricinui impAratului o multime de


neajunsuri, iar nu necunoscujii care sunt astzi pe tronul principatelor. Gion
sh se fi inshlat oare, .sau textul a fost schimbat In publicarea documentelor ?
Wohner secretarul ainbasadei franceze chtrA ministrul afacerilor strAi.
ne al Franliei din 5 Mart 1689, Hurm., Doc. supl., I, p. 275.
.

www.dacoromanica.ro

16

ISTOBIA ROMAN.ILOR

Acoste progrese ale Turcilor trebuiau sa retina i. mai mult

pe Brancovanu dela o politied plecata ctra Germania, i el


.er impins dela sine a fatari cel putin sprijinirea intereselor turceti. Insa inverunata dumnie a ambasadorului francez, mai
ales in urma intrevederei lui Brancovanu cu Haisler dela Did-

ganeti, Ii faced nesigura pozitia lui i in Constantinopole. Aice


el ins tiea banul este a tot puternic. El pune atunci in lucrare pungile sale, cumpdra pe hanul tatardsc cu 200 de pungi,
pe marele vizir, pe muma sultanului, pe Reis Efendi, pe marele
dragoman Alexandru Mavrocordato .1 in sfarit lucru mai cu-

rios chiar pe Wohner secretarul ambasadorului francez, care


denuntat de acesta regelui, se sinucide 1. Astfel izbutete
Brancovanu a indeprta pericolul cel iniinent de asupra capului su.
Brancovanu egutase pn acuma sprijinul sau in Constantinopole, i intaleapta fusese aceasta politied ; cad. Nemtii,

del victorioi in multe randuri asupra Turcilor, nu-i rdspinsese

cleat din Ungaria. In Transilvania, dei Turcii pierduse mult


tram prin inchinarea lui Apafi catrd Neu*, totui nici acetia
nu puteau privi tara ca deplin ajunsa in stpnirea lor, intru
cat ei inii lasase in capul ei pe domnul pus acolo de Poart,
multamindu-se cu a lui inchinare. Cat despre Muntenia ea era
mai ales prin vecinatatea 'Marilor, Inca pe deplin in puterea
Turcilor, i incercarea lui Haisler de a pune stapanire pe ea

trebuise s fie prsita inaintea oardelor nenumarte, pe care


hanul le trimisese din ordinul Portei. In .asemene imprejuidri
a se da pe fata in partea Nemtilor ar fi fost o mare greala, pe
care infleptul Brancovanu nu o comise.
In curand ins trebuia s se infAtieze imprejurarea in
care Brancovanu s fie pus la grea incercare asupra indreptarii
de dat purfrii sale.
In 15 April 1690 moare Apafi, i Poarta incurajatd prin
rspingerea lui Haisler din Muntenia, vra s pun iardi deplina

stapanire pe Transilvania. Captand din nou incredere in


cel retinut la Constantinopole, i care era aa de clduros
sprijinit de ambasadorul francez, ea Ii incredintaz6 Inc odat
tronul Ardealului i insarcineaz pe Brancovanu sa dee ajutor
1 Vezi dovezile In Gion, 1. c. p. 283-285. El reproduce, traduand, uriratorul loe din scrisoarea ambasadorului cal% rege din 18 Noemvrie 1689:
Purtarea jupftnului Wohner n'a fost cinstitA. Ori a n'a triples de loe afacerile
Valahiei i Moldovei, ori cA prea mult bogatul principe al Valahiei l'a cumpArat

l'a trecut In partea intereselor sale". Este curios cA acest interesant loe a

fost suprimat din publicatia Academiei. El este lnlocuit numai prin urmktoarea
frazgi I parentez (Monsieur de Castagnres se plaint au Roi de la conduite
dloyale du Sieur Wohner"). Vezi supl. I. 282. Aceast Imprejurare unit cu

acea Insbrinktd In nota precedenta ne face s6 credem c textul a fost modificat In publicarea documentelor I

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA.

17

lui Tkly, spre a reintra in tara de peste munti. Brancovanu


trebuia s'A se honrase a face sau nu un pas, care er menit s'l
pun in dumnie vdit cu una din cele doug puteri rgsboi-

toare, i el nu sttu mult la gnduri pentru a se rosti in favoarea


Turcilor. Pleac deci cu armata lui .1 cu acea adunan. de Tkly

In ziva de 8 August 1690, ctn. hotarele Transilvaniei, unde


intlnind in ziva de 21 a acelei luni, armata imperialg. la Zerneqti, ea este cu totul btutg. Generalul Haisler este prins, iar
Constantin Blceanu, cumnatul lui Iordache Cantacuzino
pretendentul tronului muntean, care trecuse dela intrigi la dumnii flise contra lui .Brancovanu, rmne mort pe cmpul de
rsboiu. Tkly pune mna pe Braov i se indreapt prin Tiggneti asupra Sibiului n.
S'ar prea c aceast lovitur dat imperialilor de enea'
Brancovanu, cci izbnda in acel rsboiu fusese datorit mai
ales cazacilor voevodului12, trebuia srt intoare vederile poli-

tice franceze dela protivnicia ce i o artase pn atunci. Urmarea


imprejufrilor nu face din contr decat A. o intreasc. Tkly,

anume nu se poate mntinea in Transilvania dinaintea marchizului de Baden, cu toate ea' el apucase a se incorona din nou
ca principe al Ardealului in satul Cristiani. El scapg in Valahia,

unde trupele sale comitnd o sum de nelegiuiri adaog4 incg


a inspri relatiunile intre Tkly i domnul Munteniei, care
cunotea toate uneltirele puse in lucrare de Tkly, spre a-i
lua locul pe scaunul Munteniei. Dac el Ii ajutase a reintra in
Transilvania, cu toan ura i dumnia pe care o henia in contra lui, aceasta o fcuse mai intgi find ea' a cereau interesele
politicei sale, ce n vroia s se desbine de Turci, apoi fiind ea'
procurnd acestui rival periculos tronul Ardealului, indeparta
ompetirea lui pentru propriul su loc. De indat ins ce Brancovanu vgzu c Tkly nu se poate mntinea in Translilvania,
el se temu iar de reinceperea sprei sale din partea Ungurului,
In asemene imprejurgri innlegem c Brncovanu trebuia
nu fie prea multmit a-1 vedea pe dumanul su lund iargi ad-

post in Muntenia, unde vi-u fi putut cre partizani intre boieri,


i de acetia nici odat n'au fost lips in trile romne care
erau nemultmiti cu regimul lui. De aceea Brancovanu strui

chiar cheltui mult la Poarn, pentru a dobndi rechemarea


lui Tkly din tara lui, stgruinti pe care ideile preconcepute
ale Francezilor le interpreta u mereu in sensul unei politici prie1, Greceanu In Mag. ist., II, p. 161-165, confirmat prin De Castagneres

c. regele, 9 Sept., 1690. Hurm., Doc. Supl., I, p. 291 Zinkeisen V, p. 169,


spune ca lupta ar fi avut loe la Tohani In ziva de 12 August. Diferenta de dat
este de pus In sama acelei a clindarului. Tohanii i Zernesti sunt doua sate
apropiate.
Neculcea Letopisefe, II, p. 262.
A. D. Xenopol. lstoria Romanilor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

IS

ISTORIAt ROMANILOR "f"

tinoase imparatului. Sunt incr,edintat, sprine ambasadoruDfrdn:,


cez catea Ludovic al XIV-lea,-ca Beis Efendi a prima 'bani dela

principele Valahiei pentru a face sil iasa Tkly din tara lui,
vizirul mi-a spus ca. este peste putinta ca acesti doi principi
traiasca impreuna, dupa silniciile pe care trupele lui Tkly
le facuse in Valahia. Am aflat intr'o vizit pe care am facut'o
de atunci hanului tataresc, principele Valahiei nu lucra contra

lui Tkly nu mai in propriul sau interes, dar ca-el favoriza


factiunea lui Apafi, partizanul Nemtilor. Atunci am crezut ca
sosise momentul de a vorbi pe fata contra principelui Valahiei.

Sunt incredintat c ar fi un mare bine de al destitui, si am


aruncat chiar asupra acestei imprejurri cate-va cuvinte marelui vizir". Mai tarziu ambasadorul francez merge pana 'a pro-

pine vizirului o persoana. care ar ave toate insusirile spre a


inlocui cu folos pe Brancovann 13 Tkly
cu ambasadorul
francez se asteptau ca prinderea generalului IIaisler s'al le dee
multe dovezi a lega turilor pe care princii Moldovei i ai Valahiei

le stabilise cu imperialii". In contra asteptarei lor nu se deseopere nimic asupra generalului Haisler ; ha chiar cand Brancovanu veni fata in fat cu el in cortul lui Tkly, pretinsii prietini se insultara 15 Diplomatia franceza ramase. pacalita, ceeace
bine intles departe de a o imbuna cu domnul roman, nu facu
decat s'o invenineze si mai rau in contra lui, desi pan acum
nu ave nici un motiv serios de a'l dusmani.
2. BRANCOVANU INCLINA arta POLITICA GERMANA
Urmarile vietoriei Germanilor dela Szalankemen.

Cu

anul 1691 incepe iar a se imbunatti soarta armelor crestine


deschiderea acestei noue faze se incepe prin stralucita victorie a imperialilor la Szalankemen repurtata de ei la 19 August,

putin timp dupa moartea sultanului Soliman al II-lea i intronarea lui Ahmed al II-lea in 23 Iunie 1691, un rau augur pentru
domnia acestuia din urma. O suta de mii de Turci sub conducerea vizirului Mustafa Kupruliul, care ramane mort pe cmpul
de batae, sunt sfaramati de un numar pe jumatate de mic de
crestini, condusi de marchizul de Baden. Douzeci de mii de
morti si 154 de iunuri pierdute si mai mult de cat toate 'Merederea in steaua lor cea huna ocrotita de profetul, iata care fura
pierderile nereparabile incercate de Turci in aceasta batalie.
Urmarea acestei victorii fu ca imperialii 'masera mana pe Oradia

,3 De Caslagn6res c. regele, 2 Ian si 21 A,lat 1691 Hurrn., Doc. Supl.,. I,


293. Asupra pradactunei Muntentei de trupele lui Tokoly, yen Greceanu
, II. p. 193.
Mag.
14 De Gastagnres c regele, 10 Sept 1690, Hurrn., Doc Slip!, I, p 292
15 letona 'l'arel Romiineeti dela 1689 incoace, in 3Iaq. SI, II, p. 114.
p

www.dacoromanica.ro

C. BRANOOVANU IN MUNTENIA

19

Mare (9 lunie 1692), dui:a care urmeazA iarAsi o perioadA de


linite apaticA, provocatA prin prea marile incordAri fAcute de
ambele

AceastA victorie fu pentru Brancovanu un semn pe care


prevAzAtorul domn nu'l trecu cu viderea. ErA lucru limpede
,c6 crestinii incAlecau pe Turci; c5 mai curAnd sau mai tArziu
soarta cea fericit trebuia s'A surAdA Germanilor. Brancovanu
trebuia s Inceap a pleca cAtrA Nemti cumpAna politicei sale,
care atArnase pAnd acum atAt de tare in partea Turcilor.
Nu e vorba chiar i pAng atunci ghibaciul domn al Munteniei, pe cAt putuse se arAtase in toate imprejurArile c'A dusmAneste pe Nemti numai din nevoie, dar cA le-ar fi pe deplin
plecat cu inima. AsA incA depe cAnd imperialii cu Haisler ocupase Muntenia, am vAzut pe Brancovanu ingrijind cu mare
rAvnA de aprovizionarea ostirilor lui, desi nu se poate intAlege
-cu generalul german. DupA retragerea lui Haisler intAmplat
In luna lui Fevruarie 1689, Brancovanu trimite cAtrA impAratul
In ziva de 2 August aceluiasi an, o scrisoare In care Il asigurA
clespre profundul sAu devotament, CA nu el ar fi schimbAtor,
-ci grelele imprejurAri ale tArei sale l'ar sili s'A urmeze purtarea pe care o tinea, spre a o apAra de o totalA ruinA i nimicire,
roagA sA nu dee crezare calomniilor rAspAndite asupra lui de dusmanul sAu Constantin BAlAceanu 16 ImpAratul
ordon6 ca unul din trimisii principelui s'A s'intoarcA indArAt
sA arAte stApAnului s'Au ce nu-i plAcea impAratului in faptele

lui, ca s'A se indrepteze17. Aceste punte negre in purtarea lui


Brancovanu erau : ea.' ar fi pus in lucrare o mare asprime in
-contra unuia Byrwuly i ar fi refuzat a-i invoi s fac5 cele ce
impAratul Il ins'Arcinase ; eft' s'ar fi rostit cu acest prilej in chip
necuviincios asupra impAratului ; cA nu ar luA in bAgare de samA

protectia pe care impAratul o dAdea princesei vkluve a defunctului Cantacuzino 18; CA nu ar fi plait suma ce se legase atrA
solul sAu a rAspunde anual 19; cA ar fi procurat numai cu mare
greutat,e cAti-va boi trupelor imperiale dela granit ; c ar fi
inlAturat cu vorbe goale unirea sa cu trupele imperiale ; cA ar
urma o corespundentA activA cu dusmanii impAratului i eke
alte de aceste, care ar dovedi putina mAntinere a credintei
jurate" 20 ImpAratul impune solilor lui BrAncovanu urmAtoarele puncte pe care stApAnul lor ar aveit a le tinek dacs vroia
" Textul acestei scrisori latine in Hurm., Doc, V, p. 278.
17 Comunicarea Imp. catra comitele Jorger i baronul Dorsch din 17 Sept.
1689. ibidem, V. p. 282.
Scrisoarea prin care imp je in protectia lui pe aceast doamnA este
din 31 Ian. 1689, ibidem, p. 218.

" Vezi mai sus p. 14.

" Raportul comitelui Jorger si Dorsch c. Imp. despre negocierile cu solii


inunteni, Hurm., Doc. V, p. 285.

www.dacoromanica.ro

-ISTORIA ROMANILOR

20

sa fie privit drept prietenul Germanilor : 1) Brancovanu


grijasca de aprovizionarea otirei imperiale ce era sa ocupe A/7a-,
lahia ; 2) sa dee principele i boierii pen tru militii 800.000 de
guldeni in numeratoare ; 3) din aceasta suma sa se scada ; valoarea a 1500 de cai pe care Muntenia se obliga a-i preda in pret
nu mai mare de 30 de guldeni calul ; 4) SA lese tot deauna principele ca ostateci, la generalul german ce va intra in Muntenia,
cate doi boieri din cei mai insamnati ai tarei 21.
Cu toate aceste tratari i legattni care ar 'Area c ferecase

puternic pe Brancovanu de interesele Germailor.

el

cauta numai
ingle, caci in realitate pe atunci tinea tot cu
Turcii. Interesul sau cel mai de capitenie era de a pune inapoi
pe Tkly in Transilvania, spre a scgpa de periculoasa lui competire, i aceasta nu se putea face farg a lovi in politica germana. Inca de prin Ianuarie 1690 venise Tbkly in Muntenia, *i
o scrisoare naiva a unui boier muntean, postelnicul Mihail Bajescul catr egumenul unei manastriri, ne spune ca in fiecare
noapte conferea Brncovanu cu Tkly, scriind impreuna carti
la imparatia Turcului, ca sa Nina.' mai degraba ; ea din gura
s'au plecat Neamtului macar cu dare, iar dela inima vedea-vei
In primavara ce va sg-i lucrez" 22. Si inteadevr ca in batalia
dela Zerneti se vazu cu cine fusese Brancovanu sincer cu Nem--

tii sau cu Turcii. Impratul infuriat pentru necalificabila trdare a lui Brncovanu, rupe once soiu de tratari cu el.
PAM la 15 Sept. 1691, cand Brancovanu dupa victoria

imperialilor la Szalankemen, crede c au sosit timpul de a scrie


o scrisoare de iertare imparatului, nu se mai intalnWe nici un
soiu de corespondenta intre ei 23. Gsim numai o tnguire a
boierilor pribegiti din Muntenia, catra impgratul, in care plangandu-se contra jafurilor neomenoase ale lui Brancovanu, a-

i a lui necredinta i ce fel de me.,teuguri hicleane au


aratat catra oastea imparateasca, va fi putut lumina sa a priLing

cepe" 24.

Bine in tales ca pentru a drege o asemene greal'a, ca par-

ticiparea la lupta dela Zerneti, trebuia ca Brancovanu sa a-

duca dovezi pipite despre plecarea lui ctr Nemti. Cu cuvinte


i protestari acetia nu se mai putean mu1t:6mi. Brancovanu
de aceea i face pasuri foarte insemntoare, pentru a se apropia
" Punctuatiumle prescrise de imp. Rudolf solilor munteni Brilom 1i
logof. Srban 1689 (inainte de 1 Noenivrie), ibldem, V, p. 308.
" Scrisoarea e din 8 Fevruarie 1690, ibzdem, V, p. 310.
" Scrisoarea lui C. Brancovanu chtr comitele Marsigh rugndu'l s expedieze mai departe o scrisoare a lui &call Imp. Leopold, 15 Sept. 1691, zbidem'
V, p. 387. Din nefericire scrisoarea ciltr impratul nu se mai aflu. Ar fi curio
de tiut cum scuza ghibaciul domn lupta dela Zerneti.
" Petitiunea a 19 boieri munteni catrd guvernul imperial contra lui Brancovanu, 1690, Ibidem, V, p. 363.

www.dacoromanica.ro

C. BRAISCOTA-NU-IN MITNTENIA

21

do Nemti si a castiga lar increderea lor, pe care o stie cu drept


cuvnt pierduta.
Aceasta schimbare a politicei sale o face dupa consultarea
avuta cu unchiul su Constantin Stolnicul, cel pial intalept
din boierii curtei sale, acela pe care Brancovanu Il privia ca
pe parintele sau, si ale caruia sfaturi urmate pan acuma deBrancovanu, Ii esise totdeauna spre priinta 25. De si Nemtii
aveau toate motivele de a fi suparati pe el, experimentand
totusi in propria lor persoana eminentele insusiri politice ale
acestui barbat i ajutorul cel insamnat pe care ar patea sa le
dee in luptele lor cu Turcii, uita toate ocarile suferite i indata ce
Brancovanu le intinde mana spre impacare, ei se grabesc a i-o
strange cu caldura. Tratarile sunt reluate intai cu generalul Veterani comandantul ostirilor din Transilvania si cu consilierii impapara testi, comitii Erbs i Marsigli. Cel dintai fusese prins de
Brancovanu impreuna cu Haisler in lupta dela Zernesti. Pri-

mul pas al domnului muntean catr reinoirea legaturilor cu


Austria fu eliberarea acestuia, pe care Marsigli Il i trimite la
Viena spre a starui ca imparatul s primeasca solia Brancovanului, avand in infatisarea lui Erbs via dovada a schimbarei
gandurilor domnului roman falsa cu curtea imperial)" 26. Veterani spune in scrisoarea pe care o trimite catea Kinskv prin

Erbs, ea acesta vine la Viena spre a ruga cu umilinta pe maiestatea sa sri primeasca iarasi pe Valachi in bunele sale gratii
si s'a incuviinteze audienta solilor munteni ce ar zabovi in Viena
de mai mult timp" 27. Nu ca.' s'ar fi crezut in o sincera intoarcere
a domnului muntean catea' casa de Austria, dar nevoia in care
Germanii se aflau de slujbele lui Ii faceau sa inchida ochii. Veterani insusi, care recomanda atat de calduros amicitia lui Brancovanu, nu se poate impedeca de a califica de vulpi atat pe domnul roman cat si pe sfetnicii lui. De asta data irisa Brancovanu
facuse cauzei imperiale inste slujbe reale, mijlocind corespondenta, cea atat de ingreuiat prin starea de rasboiu, intre curtea de Viena si ambasadorul ei din Constantinopole, pe cat
cu agentul olandez, comitele Colliers ; apoi el comunicase Nemtilor o suma de stri insamnate asupra miscarilor si a pregatirilor turcesti, stiri dobandite nu numai prin capichaile sale cat
mai ales prin pasii dela Silistra, Nicopole, Vidin, Baba si
Belgrad intriftinute totdeauna in bune dispozitii prin grase
" Vez/ m i sus.
" H Isler fusese schimbat de Tokoly indat dup lupt pentru fenicia lui
Helena Zrigny, delinuta la Viena cu copiu ei. Ven, Greceanu, Mag. 1st, II,
p. 163.

27,Veterani-cdtrd KInski. 8 Dec. 1691, Hurm. Doc. V, p. 399. Comp. scri-

soarea lui Brancovanu catr Veterani din 22 Noeinvrie 1691, zbidem, p. 397_
Solii lui Brancovanu asteptau la Viena incA din luna Septemvrie data scrisoarei sale de scuza catr impAratul.

www.dacoromanica.ro

LSTORIA ROMINILOR

22

bacsisuri 29 Cnd comitele Marsigli trecu prin Bucuresti, Brancovanu &gut .


conving personal despre devotamentul su

la c auza imperial, primindu-I inteun chip mai strlucit de


cum 1'1 er& ordonat de Poart i inchinnd la osptul ce'l ddu

In onoarea lui o sntate impratului cu glas inbusit (sotto

voce). In conferinta avut cu comitele, Brancovanu Ii descoperi


lucruri insmnate
propuneri atat de favorabile, 'Meat

Marsigli lu indatorirea de a le sprijini si a le face s treac


dacA ar fi prezentate impratului in scris de Brancovanu,
trimise la Viena cu o solie anumit Brancovanu mai ales punea
In lumin slujbele fcute de el cauzei imperiale prin purtarea
lui fat cu Tkly cu Ttarii, i ca dovad a planurilor pe
care el le combtuse, arta lui Marsigli corespondenta secret
a lui Tkly, pe care pusese mna prin uciderea ordonat de
el, aDecretarului lui Thkly, un oare care Bertodi. Brancovanu
rgAduia i garanta c nu va invoi trecerea nici a lui Tkly
nici a Ttarilor cAtr Transilvania, cu toate c pozitia geografics cea nefavorabil a Wei sale, aszat fare Germani, Turci
si 'Mari, nu ar face cu putinf o asemene impotrivire fr insmnate jertfe, pe care tara lui le Meuse si pn atunci, precum se pute vide aceasta din cumplite pustieri prin bandele
lui Tkly. La observarea comitelui c ar fi mai bine a oferi
celor mari din proprie imboldire cele ce ei doresc, cleat a astepta cererea lor, rspunse Brancovanu ea' el este hotrit a
se declara de principe tributar impAratului, i aceeasi hotrire
fu repetat comitelui Marsigli de stolnicul Constantin Cantacuzino, care adaog cui domnul su ar aveA intentia de a trimite
doi reprezentanti la congresul de pace dela Viena. Marsigli srtui

atuncea pe stolnicul c ar fi bine a dobndi invoirea acestei


trimeteri dela Poart cu care urmau tratrile pentru pace,
ceeace s'ar pute obtinea prin dragomanul Ienache Porfirit
ce el-A tot data' i capuchihaia lui Brancovanu, i

eft'

Marsigli

s'ar indatori a determina pe impratul la primirea unor asemene reprezentanti 29.

Aceast din urrn propunere a Bra ncovanului er Insmnat. ,5ti el c unul din puntele de cpitenie ale tratrilor
er pozitia viitoare a principatelor, de soarta crora e?, ca domnul unuia din ele, trebuia s'a" se intereseze, mai mult de cum o

Meuse 56rban Cantacuzino, cel ametit prin perspectiva tronului Tarigradului. In cererea lui Brancovanu de a lu si el
parte la trat rile de pace, se documenteazii constiinta vie in
Munteni c ara lor nu pute fi numai obiect de desbatere, ci
-" Vezi

:1

Giurescu si Dobrescu, Documente priviloare la

Constan!in

Brarrovanu, p. XI XII unde sunt aduse i u/voarele.


" 'reate aceste contintrte In scrisoarea lui Marsigli din 5 Octomvrie 1691
cAirii Imp. Thum. Doe. V, p. 392.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOV,ANU IN 111INTENIA

&yea dreptul ea subject s ice parte laTearsand er,vorba de vii-

toarea ei soarta. Se arata ca i pe-atunci, ca.in taate timpurile,


Romanii n'au pierdut nici odata cu totul const1inta pozitiei
lor in sanul imperiului otoman ; ca ei stieau ca sunt o tara aparte, adusa prin imprejurari In legaturi cu acel Stat, iar nu o
simpl provincie, o dependent a acestuia.
Dorinta lui Brancovanu de a lua parte la tratarile de pace
fu ,pe langa altele; unul din cele mai puternice motive care'l apropriase de Nemti, prin mijlocirea carora putea singur spera
de a fi primit in conrerinta. El mai starueste Inca odata pe langa
Marsigli, la a doua vizita a acestuia In Muntenia in. Noeravrie
1691', cand este primit si tratat de Brancovanu, Inca cu mai
mult distinctie, Ii destanuieste tot felul de lucruri ce puteau
s intereseze cauza imperiala, si la sfarsit II roaga ca curtea din
'Viena s staruiasca la Poarta pentru cererea lui. Comitele, convins de asta data de sinceritatea Jul Brancovanu 11 recomanda
calduros Imparatului 30.

In afara de acest interes politic 11 mai impingea catre Ger-

mani si un sentiment de mandrie personaba, jignita in fiecare


moment de umilirile pe care i le impuneau Turcii. Brancovanu
care er asa de curtenit de imparatul German, trebuia s incoNioaie sira spinarii innaintea tuturor Turcilor. Cand impratul turcesc va trece prin Muntenia in 1699, Brancovanu va
trebui .sa descalece i sa ingenuncheze, iar cand acest imparattrece pe tanga el, trebui sa plece capul la pmant. Tot asa
innaintea unui Pasa sau'a hanului tatresc, era nevoit sa faca
adanci temeneli i sa le sarute chiar piciorul. Pe lang acele
lovituri aduse vredniciei lui de om i stapanitor, atat averea
lui cea insemnatoare cat si viata lu erau necontenit In primejdie. Din potriva impratul German, cu toate c i el i cerca
tribut, dar Il numia in scrisori : Prea stralucit principe, inalt
iubit 31.

htniqile fraiiceze. Purtarea lui Brancovanu cea atat defavorabila Austriei nu putea insa s treaca nebagat in sama
de numerosii sai dusmani, care, sub conducerea ambasadorului
francez 'Andean toate ocaziile spre a'l putea rasturna. Acesta
cumpara in interesul lui pe lenache Porfirita, capuchehaia lui
Brancovanu, dar tot odata si dragoman imparatesc. Grecul desi

primea lefuri grase din ambele parti, i anume dela Brancovanu,


pe langa o leafa fixa Inca si un bacsis de vr'o 12 pungi de bani,

i vinde fra nici o mustrareThe ambii si stapani pentru

" Toate aceste interesante amdnuntimi stint luate din rezumatul face
de Hurmuzaki, a mai multor documente, din care majordatea 1ipse5te din
colectia lui cea mare. Vezi, Frg III, p. 366 370.
Giurescu i Dobrescu op cit. p 184.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

24

micil sum cted ambasadorul francez. Ei isi dau impreun toate


-silintele spre a dovedi Portei uneltirile lui Brancovanu cu Nemtii, ceeace lui Tenache, omului de incredere al domnului mun-

tean, ii vinea cu deosebire usor. Ash el d in dou rnduri in


mnile chehaei vizirului dou' pachete cu scrisori trimise agentului german de Veterani, prin mijlocirea lui Brancovanu.
Pe de altd parte el deschidea scrisoarile trimise de guvernul
imperial rezidentului su, le retinea spfmni intregi la el,
spre a comunica Turcilor continutul lor, si apoi le remitea ambasadorului pecetluite cu sigilul su. El mai retinea regulat gazeta tiprit in Viena, si pe care Brancovanu o trimitea ambasadorului german, spre a comunic mai inti Turcilor continutul ei.

Pe lng6 aceast periculoas unealt a intrigilor fran-

,ceze, De Castagnres mai cAstig in favoarea lui si pe Reiss Efendi, pe care'l cumpr cu suma destul de mare de 15000 de
galbeni, sum ce nu provinea din caseta regelui francez, ci dela

preotii catolici din Palestina, dat lui pentru a strui in interesele lor, dar pe care ambasadorul o intrebuinta cu un dublu
scop. Pe lng acesti doi, mai lucra inc6 in contra lui Brancovanu si Constantin Cantemir, prietenul lui Tkly, Cantemir
cAptase dela De Castagnres fgkluinta tronuhii Munteniei,
cu toate c ambasadorul francez gndia mai curnd a d acel
tron iubitului su Ungur. Mai multi boieri romni, care din
Ardeal unde erau pribegi, trecuse in Constantinopole, vin in
ajutorul lui De Castagnres, spunandu-i c'd isi toceste in zadar
mijloacele, struind pentru intronarea Ungurului in Muntenia,
pe care nici clan. Romnii nu o vor primi; dar 66 mai bine el
s sprijine candidatura unui altui boier romn gndindu-se
de sigur fie-care la el. Ambasadorul francez, care dAduse banii
primiti dela preotii catolici lui Reiss Efendi, nu mai dispunea
decAt de petoasa sum de 30 pungi, spre a indruma nouele
-sale planuri.

Ori cum s fie, Brancovanu se ingriji de acele intrigi nesMt-site in care'l inlntuiau dusmanii si, ingrijire cu a-UR mai
fireasc, cu &At el singur stia c'd acele as numite intrigi contineau o bun doz6 de adevr. Din partea lui Cantemir Vod
plecase o deputatie la Constantinopole, care impreun cu pribegii munteni s inegreasc6 pe at se va pute domnia lui Brancovanu. Acesta se hotri sd dee o a doua puternic6 loviturd
care s sparg si s'l risipeasc toate uneltirile dusmane ; IAA adnc nAna in vistieria lui si trimise la Constantinopole pe doi
boieri ai sdi, Vergu i BraTqanu, care izbutied in curdnd Cu puterea magic a banilor s tocmeasc trebile lui Brancovanu as
de bine la Constantinopole, precum nu fusese nici data'. Cronicarul Neculcea spune c'd hopul fiind mai greu, Brancovanu
trebui s cheltuiasc pn la o mie de pungi de bani". Vergu
www.dacoromanica.ro

C. BRANCOV ANTI IN MUNTENIA

25

ar fi putut spune, parodiind pe Cesar ; veni, emi, vici.` ; veniiu,


cumparaiu, invinsai" 32.

Se spunea ca nu putin contribuise la victoria lui Bran-

covanu i portul cel nenrtesc al unuia din parasii lui, Preda Pro-

roceanu, care'l adoptase in timpul cat statuse pribeag prin partile


germane. El umbla spune cronica anonim cu chica nem-tasca,
mai legata sus sub islic i purta cisme nemtesti cu pinteni 1ungi"33.
Cand si-au luat ilicul inaintea vizirului chica lui dadu acestuia

o dovada pipaita c numai contra Nemtilor nu putea fi acei

care adoptau modele lor. Toti acesti boieri sunt dati pe mnile
Brancovanului care i judeca si-i pedepseste care cu moartea,
care cu bataia i inchisoarea 34. Brancovanu i tocmeste atat
de temeinic atunci trebile la Constantinopole, hict izbuteste
chiar a scoate pentru omul de incredere al Portei, Constantin
Cantemir, un ordin de mazilie si a da domnia Moldovei lui Condevina ginere. 5i apoi sa mai fi avut
stantin Duca ce era
inima a sluji cu credinta Turcilor !
Nu numai atata, Brancovanu se hotgreste sa mearga mai
departe. Radicand manusa pe care i-o aruncau dusmanii

el se hotareste a impedeca chiar pentru tot deauna reintoarcerea lui TkOly in Transilvania si a sprijini la Poarta candidatura lui Neculai Bethlen, cu toate c acesta era partizan al
Germanilor. Dar ce lucru era cu neputint la Turci, de indata
ce se infatosa cererea cu punga in mana? Ambasadorul francez
scrie asupra acestei imprejurari regelui &au Transilvanenii
vrajmasi lui Tkly, propun de principe al tarei lor pe un oare
care Neculai Bethlen. Principele Valahiei, care e cu trup cu
suflet in partida curtei de Viena, garanteaza Portei cu suma
de 300000 de scuzi pe care Transilvanenii se ofera sa-i raspunza,
dac Turcii ar aproba proiectul lor. Acestea se potrivesc foarte

Cu calatoria unui popa grec la Adrianopole, care au adus cu


el sume insamnatoare la toti dregatorii Portei din partea Valahilor" 35. Mai gray insa deveni lucrul pentru Francezi, cand
insus Imparatul luand aceasta cauza in mana, adeca surparea
lui Tokeily, trimise pe comitele Marsigli la Constantinopole in
" Gion, Brancooana p. 236. ObservAm iarilsi o nepotrivire intre documentele franceze astfel cum au fost consultate de Gion i publicarea lor in

Suplementul I al colectiunei. Gion reproduce urnifitorul loe din scrlsonle din 14

si 22 Mart 1691 : Ain aflat cA si pe hanul tAtAresc l'a cumparat, Cannacamul e cumpArat ; In seraiu pAnd si muma sultanului e cumpAratA.

Valahiei au aruncat bani in dreapta i in stAnga". Nimic asa nu se intAlneste In textul acelor scrisori publicate la p. 294 a suplimentului I.
33 Mag. ist., V, p. 120. Asupra introducerii portului strain la Ronnini
vezi mai sus.

"Ibidem, p 123-124, unde sunt descrise caznele lor.

35 De Castagnres cdtrA regele din 23 Wile 1691. Hurm., Doc. suplement


I, p. 297, Popa cel grec este popa Neculai dela Sinope de preste Marea Neagr6
credinciosul lui Brancovar. Anonimul rom. In Mag. ist., V, p. 121.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

26

Noemvrie 1691, ca sa struiasca pentru indepartarea Ungu,


rului, cauza princiala a impedecarei incheierei pacei intre ambele imparatii. De Castagnres vazandu-se n pericol recurge
desperare de cauza la mijlocul lui Brancovanu, cumpara pe
-sume insamnatoare pe muftiul 0 pe aga ienicerilor si face in
sfar0t, dupa multa batae de cap 0 de inima, ca propunerile
Nemtilor sa fie raspinse.

si curtea imperiala lucra acuma mama' in mama' cu Bran-

-covanu, ea tot 11 observ avand banueli asupra lui din purtarea lui de mai inainte. In 1691 imparatul insarcineaza' pe sfetnicul sau Quarrient sa treaca in mergerea lui spre Constantinopole prin Bucuresti, pentru a afla care sunt intentiile principelui Munteniei, de ce credit se bucura' el la Poarta si daca
'Ana intru cat s'ar pute ave incredere in el 36. Quarrient dup
.ce vine in Bucureti, unde este prea bine prima de Bra ncovanu,
prezentandu-se dupa sfatul domnului, pentru a nu trezi prepusuri, ca un negutitor olandez, face imparatului asupra lui
Brancovanu un raport din cele mai favorabile in care ii spune
,Printul Moldovei (Constantin Cantemir), care este dumanul
jurat al regelui Poloniei, la din contra foarte bine vazut i prietenul intim al ambasadorului francez, foarte legat i cu Tkly
.este sprijinit atat de Reiss Efendi cat i alti ministri Turci ;
toti acetia sunt plecati coroanei franceze, pana la un as grad,
beat ei cred c vor pute aduce la ruina i cadere pe principele
Valahiei, ceeace s'ar pute intampla, daca acesta nu ar fi sprijinit prin marea iubire a supusilor sai, nu mai putin ins prin
insamnatele daruri facute dregatorilor Porfii i prin aproprierea
armatelor imperiale, cu atata mai mult ca Tkly nu numai ea
i-au devastat tara in chipul cel mai cumplit, dar inca i zilele
-aceste s'au aratat in contra lui ca cel mai inverunat dusman,
la care contribue i ambasadorul francez si Reiss Efendi pe cat
pot din partea lor. El sta. i cu generalii Maiestalei Voastre ce
,comand in apropierea trei lui in cea mai buna intalegere, iar
,de alta parte, cum stau lucrurile astazi, el nu se arata nesupus
nici catra Turci ; gandete insa sa-si caute sprijinul sau desavarsit la acelaTce va fi mai tare si care'l va pute protegui intr'un chip mai statornic" 37.
Astfel

statea Brancovanu catra sfarsitul anului 1692,

In bune relatiuni cu Nemntii i cu Turcii, din care unora face


slujbe eminente, iar celorlalti le hranea cu indesate pungi !lasetioasa lor coruptie.
Tot in anul acesta Brancovanu mai linistindu-se de valurile prin care trecuse, i izbutind s puna in locul lui Constantin
" Un document din 6 Decemvrie 1691, extras de Hurmuzachi In Frh.,
p. 373, care nu se afld reprodus in colectia cea mare.
" Raportul lui Quarrient critea' imp. din Mai 1692 Hurm., Doc., V, p. 411,

www.dacoromanica.ro

O. BRANCOVANU IN MUNTENIA

Cantemir pe Constantin Duca domn in Moldova, trimite pe


domnita Maria cu muma ei doamna Stanca la Iasi, unde se celebreaz nunta cu mare veselie. Astfel Brancovanu prin in-

crederea Turcilor si mai ales prin faptul ea' el procurase domnia


Moldovei ginerelui su, conducea prin el si destinele acestei

tri, incat in realitate el era domnul ambelor principate. Trebuia acuma pstrat pozitia dobandit cu a-Ma trud, si pentru
a se putea face aceasta er de nevoie un ochiu nu mai putin veghetor si o minte nu mai putin ager.

3. BRANCOVANTJ PRIETEN AL AMBELOR IMPARATII

Perioade mai de uniste. Brancova nu ins se exercitase


indestul in cei patru ani ai domniei lui, spre a cpta o mai mare

deprindere si destoinicie in invartirea mestesugurilor de care


ave nevoie spre a se sustine. Cu Nemtii, care puteau deveni
periculosi in cazul cand Turcii erau s fie cu totul rpusi, cuta
s pstreze relatiile cele mai bune, indatorindu-i pe cat, ba chiar
mai mult poate de cat ii invoia pozitia sa de supus al Portii,
artndu-le Ca tocmai spre a-i sluji mai bine, trebuia s se poarte

OVA (lama cu respect si ascultare. Si inteadevr CA Nemtii


trgeau mult mai mare folos din aceast prefacere a lui Brancovanu, decat dac s'ar fi declarat pe fat de aliat al Germanilor si de dusman al Turcilor. Atunci in loe ca Brancovanu s
le fie de vr'un folos, le-ar fi pricinuit numai incuratur, intru
cat ar fi trebuit ca stAndu-i in ajutor cu oameni si bani, s detragA asemene mijloace de la cmpul cel mare de operatii al
rsboiului unguresc. Astfel ins cum statea Brancovanu, pe
lng c neperzand increderea Turcilor, putea s afle dela dregtorii lor multe taine care interesau pe Germani, apoi el mai
ajuta trupelor acestora cu provizii si chiar cu contributii in
bani, cand ii era cu putint sau i se cereau cu mai mare struint.

Cstr Turci, pe care fr. indoial Brancovanu ii trda,


pozitia lui era ceva mai grea ; el trebuia s'a se scuze neincetat
Ca din pricina temerei pe care o ave despre Nentti, Meuse cutare sau cutare acte in favoarea lor ; mai ales vinea lucrul greu,
cand Brancovanu era indemnat s" iee parte la vr'o expeditie
pe granit, ne mai vroind el acuma, cu nici un pret, s reinnoiasc, in dauna noilor sili prieteni, izbnda dela Zernesti. Dar
atunci, precum si pentru a combate intrigile ce se teseau in contra

lui la Constantinopol, mai ales prin mesterile mni ale ambasadei franceze, el ave la indmn un mijloc care nu da nici

clan' de gres ; impingea inainte pungile sale de bani, care aveau


puterea minunat de a spulbera toate uneltirile, de a indeprta
toate prepusurile, de a spla pe Brancovanu de ori ce imputare,
fie ea chiar cea mai intemeiet si de a-1 face pe el pnz alb
www.dacoromanica.ro

28

TTOII It0:1)1ANILOR

nepnat'a", compromitnd i primejduind pe acei ce lua se in-stircinarea de a'l inegri.

In hum 1693 Turcii pregaise o noug expeditle contra


Germanilor, care trebuia s'a treac6 prin Muntenia asupra Ardealului, la care er sa' iee parte si hanul trtAr6sc. O asemene
veste fku pe intreaga poporatie a Wei, sti incremeneascti de
groazs stiind ce poate s' o astepte. Brancovanu ins6 vskand
-ea este peste putint a it-ill-Aura furtuna, se duse spre Giurgiu
intru intampinarea vizirului, trecand fluviul &Rea' Rusciuc.
Aice vizirul primi pe Brancovanu cu mare cinste i 11 imbraV
cu caftan. A dou zi esind cu boierii in plimbare cu caicele pe
Dun'are, s'aicele turcesti desearcar mai multe tunuri inaintea
lui. Sosind dup" aceea i hanul, se tinu un sfat de easboiu la
care fu poftit i Brancovanu, punndu-i-se un scaun liare aga
lenicerilor i marele defterdar. Brancovanu intrebat pe unde
s'a loviasc Ardealul ostile imOetesti, socoti cA pe la Teleajnu,

care pkere fu primit in unanimitate de intregul sfat. Dup'a


esirea dela el, Brancovanu fu urcat pe un cal frumos ins'auat
urmat de 12 boieri imbrkati de Turci in caftane, fu trimis cu

mare alaiu la conacul ssau 39.

Pe cand inss vizirul se pregnea s apuce pe Teleajnu in

sus, Ii veni vestea c.a.' o puternicd ostire german'a" se indrepta


asupra Belgradului, ceea ce'l nevoi a p6r6si, spre marea bucurie

a lui Brancovanu, expeditia contra Ardealului si a alerga in


ap'rarea centei amenintate.

Intalegem furia ce trebui sa" cuprina pe ambasadorul


francez, cand all despre purtarea cea atat de prietinoas6 a

Turcilor pentru domnul Munteniei. Ambasadorului nu-i pute


in tra in minte ea niste mari dregnori, pe mnile erora era. 16san intreaga &Darn' a unei mari imprtii, sa"si vnd as constiinta lor pe mrsavul ban. El scrie desperat &WA regele s'au :
Turcii sunt asa de orbiti in ceeace priveste pe Brancovanu,
In cat nu vkl dup faptele lui ea este trup isuf1et cu imperialii.
Vizirul l'a tratat cu o multime de onoruri, l'a primit in toate
,consiliile de egsboiu, despre hotkarile c`rora Brancovanu nu
va lipsi a inconstiinta pe generalul Veterani- 39. Ambasadorul
francez ca'ut s scape de Domn in once chip. Prin Aprilie 1693
,e1 urzi o intrigg cu mai multi boieri munteni spre a easturna
pe Brancovanu, ategAnd si pe capuchehaia Moldovei D. de
Chateauneuf
, cu cinci bojen s pribegeasd. in Ardeal
apoi in Moldova, de unde venir la Adrianopole spre a ar'at
c'd Domnul nu numai despoae pe supusii sei, dar are intele" Greceanu In Mag. tst., II, p. 205 208. 0 amintire a Calla oriel (tomnului spre Vidin pentru a IntAmpina pe vizirul care treceA pe acolo cu oastca vezi
In Foletul Novel. (Calendarul de pe timpul lui Brancovanu 1694) ibzdern.
a" Frlol catra regele. 5 August 1693, Hurm., Doc. Suplement, I. p. 310.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

29

gere public cu dusmanii Sultanului i c st in negociare cu

C,urtea din Viena spre a da toat Tara Imptiratului ; &A este neaprat a se luh grabnice msuri, dici altfel peste putin Muntenia

va fi dat dusmanului. Acesti boieri fur gzduiti in casa ambasadorului francez, de unde ei prezentar plhngerile
marelui vizir. Planul ambasadei franceze er tot de a pune pe
Emerik Tkly In scaunul Munteniei. Dar Brancovanu care
-sirati uneltirea lucr ash de bine, ea' cei cinci bojen ji fur predati i trimii in tar cu lanturi de ght 40.
Politica francez cu toate aceste trebuia s se mai potoale
din aprinderea ei contra Brancovanului, din motivul c dhnsa
fu nevoit In curhnd s prsasc pe Tkly, in vederea cruia
mai ales phn acuma combtuse cu athta struint pe domnul
roman. Turcii anume se sturase de Tkly, pe care Il ajutaser
In athtea rAnduri i totdeauna fr izbhnd. Mai ales i gsiau
-ei o neiertat vin, aceea de a cere mult si nu da nimica" 41
Acest pcat de moarte nu
puteau erta Turcii, si fiinde diplomatia francez er tot ash de retinut asupra darurilor, convenind cel mult a jrtfi chte ceva numai cand o afacere era terminat, apoi Turcii lsar incetul cu incetul cu totul in prAcompromite
:sire pe bantuitul Ungur. Francezii temhndu-se
influenta struind pentru un om mort politiceste, Il prsiril
ei. Turcii ne mai sprijinindu-1, nici mcar despre cele de trebuint traiului su, el ajunse o adevrat sarcin pentru ambasada francez, care trebuia
poarte acuma de grij. De
-aceea nu fu cu totul nemultumit, chnd Turcii luar msura
de a surghiuni pe Tkly la Nicomedia. Aice el lepd religia pro-

testant i imbrtis catolicismul, inslat de Iezuiti care i promiser c vor dobandi pentru el o pensie dela curtea Frantei.
La W.-La se mrginise acuma, in loe de coroan, tinta ambitiosului Ungur. Vzhndu-se ins inslat de Iezuiti, el public
-o furioas retractare, trist i ridicul sfhrsit pentru cavalerul
ungur, care debutase cu atAta sgomot I cu athta slbtcie" 42
Pe chnd un dusman al lui I3rancovanu disprea de pe scena

luptelor, puterea lui cpia un nou sprijin in dragomanul cel


mare al Portei otomane, Alexandru Mavrocordato Exaporitul
.Ace4 Grec care exercita o influent din cele mai insmnate
asupra soartei imperiului otoman, andu-i-se pe mhni firul ne
gocierilor care aduserri pacea de Carlowitz, fusese in legtur

cu predecesorul lui Brancovanu, Stirban Cantacuzino, criruia


4 Relalla amb. olandez, 17 Aprilie 1693 in N. Iorga, Documentelele tut
Brancooanu p. 112.
Castagnres Cara regele 15 lanuar 1693 ilndem, Hurm. Doc. Supt. I,

p. 304.

44. Gion, Brancooanu, p. 285, nota. Din aceasta scriere am tmprumutat


:girlie relative la ultimul rol al lui Tokoly.

www.dacoromanica.ro

30

ISTORIA ROMANIL0/1

reposatul Ii rkifsese dator cu o sum de bani, rAsplata slujbelor sale pe lng. Poarf otoman. Brancovanu vsznd
acest dragoman er meren insrcinat de Turci cu conducerea
negocierilor pentru incheerea pAcei intre ei i puterile crestine,
se gAndeste s
alipeasc. Fiind de trebuinf pentru a intocmi conditiile, o intrevedere personal a domnului cu dragomanul, i domnul neputndu'l vizita in Constantinopole,
dragomanul se hofr s' vins in Bucuresti. Ori cine inflege
incasarea banilor datoriti lui de fostul domn er numai un pretext
menit a da o faVA oare care acestei intrevederi 43. De acea cronicarul nici nu cunoaste aceasta as numit.' daravere bnease

aran c Alexandru Mavrocordato a fost poltit de Brancovanu la nunta fiicei sale Stanca cu Radu fiul lui Masi Vod,
cu care dragomanul se rudea prin femeea lui, adaognd apoi
cum cu mare dragoste i cinste l'a primit Constantin Vod,
In casele din curtea domneasc6 l'a concit, pentru ca s' aib
In toat vremea impreunare i vorta, intre care mi se pare &A
mai mult dragoste s'au infrit de at er mai inainte"41.

Nici c pute Brancovanu s'si incredinteze interesele mai


bine de cum o Meuse. Mavrocordat va duce de acum inainte
011'6 la pacea dela Carlowitz destinele imperiului otoman in
mnile sale. El va fi mai tare chiar pe at sultanul in impArlia
a cAreia existent se gsia primejduit prin cumplitul rsboiu
ce se deslntuise pe capul Mahometanilor, si a cAruia imp6care
er pus in mnile trufasului Grec.
De aceea de acuma inainte Brancovanu poate s doarm'
mai linistit, rzmat pe de o parte de protectia Exaporitului,
pe dealta stiind mai stAmpArat. dusmnia Francezilor in contra
lui. Pentru vr'o trei ani se linistise trebile si din partea Moldovei,

pe scaunul cAreia sttea in loc de dusmanul ski Constantin


Cantemir, ginerele su Constantin Duca. Ins Brancovanu nu
putu p'stra mult timp pe rudenia sa pe scaunul Moldovei. In-

trigile Ttarilor Il rsturnar, inlocuindu'l cu fiul lui Cantemir,


Antioh, in 1696.
Nici odat ins, chiar in timpul perioadei celei mai sigure si mai linistite a domniei sale, Brancoveanu nu 15.s in pesire interesele sale. Tot deauna fu ca un soldat cu arma in
mn, pus de strajb." in fata dusmanului, i aceast neobosit
activitate, aceast pndire necontenit a tuturor intrigilor spre
" In anul 1696 gilstin trecute in condicile vistiettet o sum de 2 000
talert (situ lei) s'au trimis la Alexancliu Terzimanul in datorm ce are dela Serban VocKi". Conclica de ventluri st chellueli ale vistieriei dela 7202-7212, Bucuregl, 1878 p. 174. (Comp. p. 276). Aceastil insmnare dovedWe pe cat c Mavrocordat aveA inteadevilr de luat barn del reposatul predecesor al lui Brancovanu
pe atAta ins6 c nu aveA nevoie sA vinA in Muntenia spre a-i incasa.
" Anonimul in Mag. ist., V, p. 116. Comp. scrisoarea lui Fabre c6trg De
Castagnres 10 Noemvrie 1692, in Thum., Doc., Suplement I, p. 301.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU' IN MUNTENIA

31

a le pute sfgrma in fasa lor, explica.' cum se face de fu in stare

s menting puterea un timp ant de indelungat.


In 1695 Sultanul Mustafa al II-le care urmase lui Soliman in tronul impan tiei mahomedane, vroeste a mai ridica
vaza armatelor sale, punndu-se el instn;si in fruntea lor, spre
a face o expeditie in Ungaria, i norocul ii este favorabil. Tre,cAnd Dungrea la Belgrad in 25 August acelui an, el ie ceta tea
Lipa cu asalt ; dupg aceea mai cucereste centuia Titel, bate
apoi pe generalul Veterani pe care'l surprinde cu un corp numai
de 6000 de oameni lng Lugo, unde nefericitul general piere
de o moarte eroica, i dupa aceea pune mana pe Lugos si apoi

pe Sebe.

Sultanul in Muntenia. - Brancovanu fusese rnduit s

pzase cursul Dungrei la Cernel., pe unde aveau sa urce in sus

icile turcesti indrcate cu proviziuni. El trimite mai multi

hoieri care indeplinesc cu credint aceastg periculoas insarcinare. Cand fu s se intoard sultanul indrt, el trecu prin

-coasta Munteniei nindu-o dela Cernet pana. la Calafat In dreptul

Vidinului, unde trecu Dungrea. Brancovanu trebuia sa" vira


In persoang pentru a face onorurile cuvenite stpAnului

Mult se sftuir ins boierii Cu Brancovanu, dad domnul trebuia


sau nu s meargg intru intampinarea sultanului. Lucrul de care

el se temea era mai ales s nu fi dzut cumva in mnile padisahului cateva din scrisorile pe care le trimisese lui Veterani

care murise dula.* cum am vgzut pe cmpul de bgtae dela Lugo.

La sfarsit ins se honra' Brancovanu a juca totul pe o carte si


a esi inaintea sultanului, stiind bine cg ar fi tot ata, ba poate.
mai periculos incg, a nu se anta. Sultanul, ingamfat peste msurg de triumfurile repurtate, de abia i mai coboria ochii pe
omenirea cea prosternat la picioarele sale. Si Brancovanu fcea

si el ca toan lumea. Cand era la conac i sta oastea de fcea

alaiu i intra impgratul in corturi, domnul descgleca i ingenunchia, i cnd treceii imparatul se pleca cu capul la pamnt" 45

Si inteadevar aye i pentru ce s plece capul ant de tare, cci


stiea el doar ea numai cu ant se alegeau in adevr Turcii mai
lamurit din supunerea lui

Si inteadevr Brancovanu considera atat de putin pe

lui stapani, incat chiar pe d'id ei erau cu sultan cu tot


pe pinfintul Munteniei, indrazneste a face un act, care la ori
-ce popor din lume ar fi fost in deajuns spre a pierde pe Brancovanu pentru totdeauna. Anume rascumprg dela Turci mai
" Anonimul in Mag. ist., V, p. 143. In calendarul pe 1695 se gsesc insemnri scrise de mana lui Brancovanu, Sept. 2G, ne-a venit firman s mergem inaintea imparatultd"; ,,Oct 3 - Joi am trecut Oltul pe la Turnu 11 a
trecut impratul Dunrea de a mers la Necopo (Nicopolel".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

32

multi prinsi Nemti, luati de ei in btlii1e din acel an 46 0 asemene fapti er ficut inviderat in favoarea Germanilor pe
care Brancovanu, stiindu-i crtitori din pricina infrngerei su--

ferite, vroi

imbuneze prin un semn vizut al simpatiei sale.

Cum de insi Turcii nu simtiri aceasta ! Orbirea lor se poate


explica numai prin efectul pe care aurul cel mult, virsat de
Brancovanu pentru riscumpirarea prinsilor, II ficu asupra lacomelor lor minti. Sau chiar daci bnuir ceva erau ei sii rispingi targul cel strilucit, pentru a se convinge de credinta
celui ce'l oferea.

Totusi in aceasti pisuire a lui Brancovanu din parte

Turcilor s'ar pute giisi i o nevoie politic. Din provinciile ro-

mne numai Valahia le mai rimisese supus, fie si numai pejumitate. Moldova din cauza Polonilor si a Tatarilor care'si
Meuse din ea cmpul lor de bitae, er atit de pustieti si de
riciti, fuck, nu mai aducea Portei aproape nici un folos. Ardealul

er cuprins de Nemti, incat din tirile dunirene singuri Muntenia mai ajuta i trite un mod foarte insimnitor, la purtarea
risboiului in contra Germanilor. Aceasta ne spune i cronicarul
Radu Greceanu c in vremile acete ajungnd tara Moldovei
la mare slibiciune de multe si nespuse cilciri i prizi, cnd de
Ttari, cAnd de Levi, i tara Ardealului fiind in stipnirea Nemtilor, rimas'au tot greul pre aceasti tari, i numai de aice se
cereau toate cele ce trebiliau"
Oare ar fi fost intilept din partea Turcilor
instriineze si pe Brancovanu? Nu stim daci Turcii isi vor fi dat sami
de aceasti imprejurare. In once caz riul producea de asti clan
un bine, si coruptia lor le ficea un serviciu real.
Cu cat risboiul devenia mai ex-Aileen pentru a lua data"

un capi L, cu atita el se trigea mai mult de asupra Muntenia


spre pirtile Ungariei, unde trebuia si se hotireasci ; cu atata
pericolele politice se indepirtau de asupra lui Brancovanu sit
el puteA multmi mai in liniste pe Turci pe de o parte prin implinirea tuturor poroncilor Ion relative la ajutoarele cerute, pe

Nemti pe de alt destiinuindu-le toate micrile ostirilor turcesti, pe care ei aveau un interes asi de mare a le cunoaste.
Mustafa viznd ci sub conducerea lui armatele sale au
risbit pe crestini, se pune a doua oare in fruntea lor in anul
1696, si trece Dunirea pe la Belgrad indreptndu-se asupra

Temisoarei. Imperialii primesc lupta lng raid Bega, care lupti


desi fu foarte crnceni i singeroasi, rimase totusi cu un rezultat nehottirt, mai ales din p1icini eft' sultanul nu se folosi
de miscarea ndiirit ficuti de Nemti, spre a-i sparge i a-i pune" Greceanu In Alag. ist., II, p. 322.
Greceanu Mar. ist., II. p. 324.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

33

pe fug. Totui Turcii, rAmAnAnd stlipAni pe cAmpul de btae

puteau sustinea cA victoria sttuse pe partea lor.


Brancovanu fusese silit s implineasc5 o sum'A de porunci
ale impArAliei, precum repararea unor cetti din Banat, pro-

vizii nenumrate care trebuiau transportate tocmai la Bel-

grad, apoi pe HMO aceste Iucrri i cereri in naturti, Turcii mai


luase MCA i sumi mari de bani. Alai Mu ns er CA* tara trebuia

s sufere trecerea in tot lungul ei a rpitoarelor oarde ttrti,


dinaintea crora tot norodul er deprins a fugi inspre munti,
fugA care acum cAnd Turcii aveau nevoie de ajutorul prei, ar
fi putut deveni periculoas6 domnului, fcAnd cu neputint indeplinirea poruncilor. Numai multa nevoint i chivernisire a
domnului a fAcut de au ajutat Dumnezeu i s'au rAdicat toate
acele peste putint. poronci" 48
CAnd domnul sfAria de indeplinit slujbele impgrtiei, mai
lua pu in rgaz din munca cea incordat nand cAte o preumblare pe la moia sa la Obileti sau la viile sale dela Piteti. Dar
nici aceasta nu-i ticnea adese ori, fiind zmuls din mijlocul linitei sale prin o nou cerere a Turcilor.
Lupta (lela Zenta.
In 1697 se intAmpl lupta hotrA.,
toare care trebuia s aduc izbAndA desAvArit pe partea creJ
tinilor. Anume Sobiesky regele Poloniei murind in 17 Iunie"
1696, principele electoral de Saxonia ce era general pe cAmptil,
de rsboiu fu ales in locul lui, in contra ducelui de Conti bah--

didatul Francezilor la tronul Poloniei. In locul electorului


chemat in capul otirilor germane vestitul general Eugeniu de
Savoia, marele geniu militar al veacului al XVII-le. Cum veni
acesta in mijlocul otirilor el introduse o disciplin mai severti
in locul destrbAl'Arei de pAnA atunci. Reputalla lui cea mare
apoi ridictt rnoralul soldatilor i in curAnd o victorie strlucit

trebuia s'A confirme marele ateptAri ce se puneau in el. Turcii


trecuser iarAi DunArea cu 100.000 de oameni. Eugeniu nu le
putea opune deck un numAr mult mai mic. Totui el primi lupta
cAmpia mltinoas a Tisei, in o pozitie foarte bun pentru
apArare, lAngA satul Zenta, in ziva de 11 Septemvrie 1697. Rezultatul bAtAliei fu zdrobitor pentru Otomani. Mai bine de 20.000
din ai lor, intre care insu marele vizir i mai multi mari demnitari rAmaser pe cmpul de btae, pe lAngA vr'o alti 10.000
care gsirA moartea In valurile rAului. Sultanul ce se afla
ceea parte de Tisa incAlecA indat i o rupse de fugA, ne oprindu-se cleat sub zidurile Temioarei. Tot lagrul dizu in mAnile

cretinilor. Toate corturile fare care cel mare i strlucit al


sultanului insui, 87 de tunuri, enorme cAtimi de pulbere de
"

Greceanu in Mug. Isl., II, p. 321.

A. D Xenopol. Worm Rornanilor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

34

pusca, munitiuni i proviant de tot soiul, intre care 15.000 de


boj, 7.000 de cai, mai multe mii de camile, 6.000 de car* i caruti, sute de steaguri, stindarde, toata muzica imperiala
insfarsit vistiria armatei cu mai multe mii de pungi de bani
chiar marea pecete a imparalviei gasita pe peptul mortului vizir,

iata roadele acestei stralucite victorii. Principele Eugeniu incantat de curajul trupelor sale si a tribuindu-si cu multa modestie un rol numai foarte mic in repurtarea izbanzei, spune in
raportul trimis de el

catra imparatul, c aceasta victo-

rioasa actiune s'a sfarsit cu despartirea zilei de noapte i soarele insusi n'a vroit sa se coboare sub orizont, pan ce n'au VAzut cu stralucitorul seu ochiu deplinul triumf al armelor maiesttei voastre imperiale".
Pregatirile pentru aceast lupta memorabila costase insa
mult pe biata Muntenie. Putea zice cineva ca nu va sa mai
ramae in Ora nici bou, nici oae, nici cal, nici nimic, afara de
bani ce se dau pe unde se oranduia, i boierii erau la mare grija
ca nu vor pute scoate la cap" 41. De abia domnul ispravise toate

poruncile si se retrsese spre a mai rasufla putin la viile sale


dela Pitesti, i iata c soseste un aga de la Constantinopole cu
porunc ca domnul s mearga cat mai curand spre Cerneti, spre

a pune mana pe niste hoti care trecand Dunarea pradase cetatea turceasca Orsova. Tocmai cand domnul ajunsese la Cerneti i vine din Constantinopole trista veste a rnortei ficei sale,
sotiei lui Constantin Duca, pe care ciuma o rapise in floarea
varstei. Fiind el acolo si indeplinind ordinile turcesti pentru

prinderea hotilor, sosi de olac Stoian vataful de calrasi cu cealalta veste imbucuratoare inimei domnesti despre infrangerea
Turcilor la Zenta, i intalegand de aceasta stire veselitoare

de izbanda crestinilor si de stangerea paganilor, au dat slava


lui Dumnezeu i maicei sfintiei sale" 50

Lupta dela Zenta avu de urmare incheierea pacei. Dupa


o traganare de mai bine de un an a tratarilor pentru armistitiu
acesta se incheie in 15 Octomvrie 1698, si negocierile pentru
pace incep acuma intr'un chip serios, ne fiind turburate prin
vuetul de pe campul de rasboiu. In timpul relativ scurt de trei
luni congresul intrunit la Carlowitz incheie pacea intre puterile aliate (afara de Rusia) si imparatia Otomanilor, care se
subscrie in 26 Ianuarie 1699.
Cu incheierea acestei paci se schimba cu totul pozitia
politica lui Constantin Brancovanu. Inainte insa de a trece la
noua evolutie a acestei politici, s expunem peripetiile negociarilor care au adus incheierea pacei de Carlowitz, negociari
ce au pus de nenumarate ori in pericol existenta tarilor romne,
4' Greceanu In Mag. let., H, p. 331.
44 Ibidem, r. 310.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

35

dar pe care norocul tot le scoase la sfArsit din prApastia care


pArea cA trebuie sA le inghitA.

4. PACEA DELA CARLOWITZ

Turcii bAtuti la Viena si in curand rAspinsi si din cea mai


mare parte a Ungariei se gAndesc la sfArsit C ar fi bine sA cearA

pace dela crestini; cAci dacA Turcii sunt foarte aprigi cAnd le
merge bine, ei se dAmolesc de tot indatA ce norocul le este protivnic. Pe la sfArsitul lui 1686 ei incep a incerca pe imperiali
asupra primirei unor negociAri, in vederea de a restabili cu
dAnsii bunele relaii. Alexandru Mavrocordat Expaporitul, marele dragoman al Portei de la moartea lui Panaite Nicusia, intAmplatA in 1673, indrumeazA aceste relatiuni inteun chip
foarte ghibaci, cerAnd dela principele de Baden, pe atunci comandantul suprem al ostirilor germane, eliberarea unui om al
sAu prins de Germani i oferind in schimbul lui alti prinsi Germani ce se aflau la Turci 51. Propunerea fiind primit i corespondeata deschis marele vizir trimite in Noemvrie 1686 o
scrisoare aceluiasi comandant in care i propune adunarea unui
congres 52 DupA mai multe schimburi de scrisori, propunerea
fiind primitA de crestini, Turcii trimit in Septemvrie 1688 doi
plenipotentiari insrcinati cu negociArile, anume pe Zulficar
Efendi si pe dragomanul ce! mare Alexandru Mavrocordat.
Ei sosesc in lagArul dela Belgrad in 8 aceleiasi luni, insotiti de
o pompoasA intovrsire de vr'o 100 de persoane, cu o multime
de carA i de cAmile pentru aducerea bagajelor lor. Ei sunt dusi
de aice Mr% grabti p4n6 la Pottendorf lAngA
unde ajung
cam cAtrA jumAtatea lui Noemvrie.
Imptiratul le incuviintazA o audientA tocmai in 20 IanuariP
1689, pentru ceremonia ctireia se prescrisese niste regule foarte
amAruntite. Intre altele se dispusese ca Mavrocordat, care fiind

crestin nu er impus de religia lui

tinea capul acoperit,

i sA apar inaintea impAratului cu capul gol. Ambii soli s'A aibA a face trei reverente
ice coiful s'Au MCA din anticamerA

foarte adAnci", una la intrarea pe usA, alta la millocul sa-

lonului si a treia cAnd se vor apropie de impAratul, cAruia sA-i


sArute poala mantalei 53. Bietii Nemti care avuse atAtea in iosiri de suferit dela Turci, isi rgsbunati i ei acuma, imitAndu-i
Scrisoarea lui Mavrocordalo din 29 Sept. 1686. Hurrn. Doc., V, I)
118.

" Scrisoarea marelui vizir Soliman din Noemvrie 1686, ibidem, p. 123.
Comp. raspunsul principelui de Baden din 17 Ianuar 1687, ibidem, p. 128.
" Raportul dragomanului Lachowitz din 8 Fevrnalie 1685. zbulem, p. 153
Nu IntAlegem ce interes pot avea nesfarsitele rapoarte i rezolutii imperiale

care cuprinzand cate 6 si 8 tile asupra ceremonialului cu care trebuiau sa fie

www.dacoromanica.ro

36

ISTORIA ROMANILOR

In ceremonialul pe care acestia Il impuneau in totdeauna so-,


lilor i ambasadorilor imperiali.

Dupa savArsirea acelei ceremonii, se incep negociarile de


pace intre delegatii imparatului catra care se adaog mai tArziu
acei ai aliatilor si, i solii turcesti, care tin rastimpul foarte
indelungat de aproape un an de zile. Cu toate c54, pricopseala
si de o parte si de alta nu conduse la nici un rezultat,
totusi aceste conferente sunt de cel mai mare interes pentru
istoria noastra, intru cAt ele aran care erau scopurile uriasilor
ce se luptau in preajma tarilor romAne, asupra acestora. Intre
condiliile cele d'inni ce apar pe tapet in chestiunea negociArilor, se vede cererea Germaniei de a i se ceda principatele Valahia ka Moldova. Cea
ne spun instructiile comitelui de
Caraffa Can plenipotentiarii germani, au apartinut din vechime Ungariei, i acuma din nou prin deputatii veniti la imOra tul (acei trimisi de *arban Cantacuzino inaintea mortei
sale, care ajung aice insotiti de o'mul lui Brancovanu), au cerut
iarasi incorporara In zisul regat, oferind chiar plata unui tribut.
Se va cere deci numai cleat de la Turci cesiunea zisei provincii
in toata intinderea ei pAna la rani Siret i Milcov, cu centile
sale marginase : Thuz (poate Turnu), Giurgiu i Braila, care
acuma sunt ocupate de Turci. Cat despre Moldova, desi aceasta
provincie este cu totul ruinat i mentinerea stapAnirei ei ar
costa, din cauza navalirilor t'Atare, pe Imparat mai mult de cAt
veniturile ei, i deci nu ar fi de un mare interes i folos a ei dobandire, totusi sa se ceara. i &Lisa a fi cedata imparatului" 55.
De abia incepuse a se intra In fondul trAtarilor i Polonia

apare si ea pe scena. Principele Liubomirsky serie imparatului


o scrisoare, In care maresalul polon implora gratia maiestatei
sale pentru biata lui patrie, care anta contribuise cu sAngele
ei la succesele crestinilor, ca sa fie cuprinsa si ea hi pacea ce se
va incheie, conform conventiei dela Linz, si anume cu indeplinirea catra regatul Polonilor a urmatoarelor conditii : S li se
restitue Camenita ; sa fie asigurati In contra pradaciunilor TAtarilor ; sa li se dee o desp"gubire de esboiu potrivit cu chelprimiti solii turcestl? Pentru ce s'au cuprins atAta loe cu publicarea unor documente de o valoare nulA pentru istoria RomAnilor i chiar pentru area generalh de una cu totul tndolelnic ? Tot ash si cu colectia de documente publicalm fficuth de N. Densuseanu In care afliim documente de 6-8 si 10 pagini.
tratand exclusiv afaceri unguresti, i acelea de un interes foarte mic, numai
fiindcg cuprinde la sfarsit subsemn4tura mini ban de Severin 11 Dar se tntelege
c astfel de publicatii sporesc numdrul coqIclor tipArite?
/storia imperulm Woman In Papiu Tezatm, II, p. 269.
'54 VhcAreseu
o Instrucliile condtelut de Caraffa din 11 Ianuarie 1689 ibidem, p. 194
Comp. referatul identic a comitelui Starhemberg cAtrA Imp. din 28 Februarie

1689, ibidem, p. 234. Comp. propunerile de pace ale solultii polon 18 Dec. 1600
In C. Giurescu si N. Dobrescu p. 43:

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA.

37

tuelele fcute i s li se cedeze Moldova dela Jai in sus dup


cum ar poseda-o acuma 56.

AO dar chiar dela inceputul negocirilor intlnim dou


pretenlii contrare ale celo r doi aliati, asupra uneia din Virile
romne, Moldova. Nu e vorb Nemtii se artau c mi ar prea

linea la ea, si Polonii cereau de o cam dat incorporarea ci nuniai


pn la Tasi. Vom vede ins cum in decursul trtrilor Nemlii
i schimb prerile asupra valoarei acestei tli, i Polonii a-;

supra intinderei ce trebuia incorporat. Chestiunea, care la inceput se Ore c ar pute usor s fie impcat intre Nemti
Poloni, deveni cu timpul intre aliati un adevrat m'r al discordiei care avu de rezultat, c'd Moldova si cu dnsa si Valahia nu
czur in partea nici unuia din cei doi competitori, ci rmase
tot in stpnirea Turciei, scApnd astfel trile romne de pericolul ce le ameninta.
S relum ins firul negocirilor.

Polonii in curnd isi jean de sam c pretentiile lor ar


fi prea mici fa t cu inskantatea rolului pe care trebuiau s"1
joace la incheierea pcei. Creznd ins6 i c Turcii ar fi mai curand dispusi a ceda lor provinciile romne de ct Nemtilor,
gsim ca pe la Fevruarie 1690, ei care ceruse pn atunci numai Moldova 0115 la Iasi, isi intind pretentiile lor asupra
tregei ei intinderi 57. De Castagneres scrie asupra acestui lucru
regelui ea' Poarte er hotArit a nu face pace nici armistitiu
cu Germania, dar O. ar fi foarte dispus a cumpra ca ori ce
pret pacea dela Poloni. Regele polon crezu impAcarea atilt de
usoaril Meat spori pretentille sale" 58. $i aiurea acelas ambasador adaoge c colegii si din Polonia care strmau din ea'sputeri a impca pe Poloni cu Poarta prin o pace separat, spre
a detrage sprijinul acestei Viri in lupia Turcilor cu Germania,
i-ar fi scris c regele Poloniei departe de a mntinea cererea lui
cea dinni asupra jumttei Moldovei, la care se redusese mai
inainte, pretindea acuma intreaga provincie, i c toate silintele
lor de a-1 reintoarce dela acest gnd rmse zAdarnice 59.
Turcii ins nici nu vroiau s aud de cesiunea provinciilor

romne. Atta numai se obliga in special Mavrocordato de a


lucra la Turci as, ca s poat obtinea pentru imperiali cAte-va
locuri in Transilvania, care deci si ea trebuia dup pretentiile
Turcilor s rmn tot sub stpnirea lor ".

Scrisoarea lui Liubomirsky. 2 Februarie, 1689, ibulem, p. 219. .


99 RAspunsul ambasadorului Poloniei la propunerile amb. Porlei din 19
Februarie 1689. Hurm. Doc. V, p. 231. Comp. De Casatgnres ciltra marchizul
Bthune. Februarie 1690, ibidem. Suplimerd, I. p. 282.
" De Castagnres e6tr regele, 11 Februarie 1690, ibidem, I. p. 283,
69 Acelasi din 23 Mart 1690, zbidem, p. 284.
" Raport despre conferentele din zilele dela 11 Martie
27 Mai 1689.

Hurm. Doc., V. p. 260: Wegen Siebenburgen der Mavrocordato sich dalun

www.dacoromanica.ro

38

ISTORIA ROMANILOR

Impratul urma un dublu joc indestul de periculos. Pe


de o parte el vroia s mpg provinciile romne din supunerea
Portei, i pentru aceasta ave nevoie de ajutorul Polonilor, care
prin atacurile lor asupra Moldovei ocupau cel putin pe Ttari
impedecau de a se revrsa asupra trilor germane ; pe de
alta nu promitea nimic sigur Polonilor, asupra pretentiei lor
de a li se ced Moldova, argumentnd necontenit c6 Moldova
dup toate izvoarele vechi ar fi apartinut Ungariei, i struind
ca Polonia s rmn in alianta incheiet pn la sfritul
atunci, dac vor izbuti a smulge acele dou provincii
din stpnirea Portei, se vor impca asupra drepturilor lor
respective61. Intlegem cum o asemene perspectiv de a imprti prada, dup luarea ei prin sfortri comune, cu un aliat
mai tare, nu pute conveni Poloniei, care se temea ca Germania

s nu iee totul pe partea ei, sub cuvntul din fabul ea' pe


dnsa ar cherna-o leu".

Nite tratri urmate in asemene conditiuni, in care pe

partea aliatilor domnea cea mai deplin neintlegere i dorinta


unuia de a circonveni pe celalalt, pe cnd Turcii se inchideau

inteun refuz absolut de a ceda provinciile romne puterilor


cretine, nu puteau s izbuteascA la nimic. Cu toate aceste se
exercitase apsarea cea mai energic asupra plenipotentiarilor
otomani. Ei fusese tratati mai curnd ca n4te prini decAt ca

nite ambasadori ; fusese dui sub paz intAi la Pottendorf, apoi


la Viena, de aice la Comorn, pretutindene lipsiti adese ori pn
i de cele trebuitoare vietei i impedecati de a i le procura din_
tara lor 62. Cu toate aceste ei struir in indrtnicia lor, i im-

pratul fu nevoit la urma urmelor s le dee drumul, spre a se


intoarce de unde venise. In Noemvrie 1689 impratul intiintaz pe pap despre ruperea negocirilor incepute cu Turcii 63..
De abia ins se dusese ambasadorii turci din imperiul
german, i ei se intorc indrt pentru a reincepe iarki nespornica lor lucrare. Cu prilejul suirei sultanului Soliman in tronul
imprtiei, el trimite in deputatie pe aceeai ambadasori, care
rmn din nou in Viena pentru a relua iarki firul negocierilor
separatim gegen Grafen Caraffa vernemben lasszen, weszmassezen er das Werkh
dahm zu dirigiren sich bemnhen wolle, damit Euer Kays. Maies. gleichwohlen
ein Paar Placz in SiebenbUrgen erhalten mogen".
" Rezolulia imperiala asupra cererilor amb. Poloniei 6 Iunie 1689, ibidem.
p. 268.
" Alai multe scrisori si tanguiri ale solilor turci asupra modului cum erau
tratati, ibidem, p. 235, 243, 280.

" Scrisoarea Imp. catra papa din 26 Noembrie 1689, ibidem, p. 291. La
2 Noernvrie pare a se fi Imut cu Turcii ultima conferinta. Vezi protocolul acesteia, ibidem, p. 286. Compara i raportul lui forger Cara Imp. asupra congediareL
plenipotenparilor turci In Hurrn., Frg. III, p. 331, unde Mavrocordat, sprach
seine Hoffnung aus daheim noch mehr als auswartig dem Kaiserlichen Interessefl
nutzen zu konnen". Haportul este din 13 Decemvrie 1689.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA.

39

Intrerupte. Aceste i urmau ins fr armistitiu, sub bubuitul


tunurilor, i schimbau de caracter pe fie-ce zi, dup vetile sosite de pe cmpul de rsboiu ; un mijloc tocmai ca ele s nu mai

ias nici odat la capt. Aceai nestatornicie in intlegere se


urmeaz i. pe partea cretinilor, care i ei schimb intentiile
lor unul ctr altul dup progresul sau regresul armatelor lor.
CAnd Austriacii simtau c au nevoie de Polonezi, sau cnd intrigele franceze erau pe cale de a izbuti la incheerea unei 0ci
separate cu Polonia, imperialii se prefceau a ceda fat cu &Lisa

fgduiau c dac numai vor izbuti a cuceri Moldova, vor


mntine-o de sigur in stpnirea ei la incheierea pcei 64 Cand
cursul rsboiului se schimba i. soarta armelor le era mai favorabil, atunci iar4i aminteau Polonilor drepturile netgduite
ale Ungariei asupra Moldovei, i cu toate c i atunci repetau
fgduinta de a le ceda Moldova, legau aceast cesiune de consimtirea la cesiune a dietei ungureti, adgognd c numai de
aceea ar vroi impratul s dobAndeasc consimtimntul adunrei ungureti lucru de care de altfel ar fi pe deplin sigur
pentru ca cesiunea provinciei cAtr Polonia s fie mai trainicA
i. mai temeinic5. 65. Imp5ratul ins uita s spunA ce er s" se
imtmple in cazul cnd dieta ar fi refuzat cesiunea. Pentru ori
ce om cu mintea limpede cea ce lipsia tocmai interesatilor

er inviderat, cri impkatul filcand pe de o parte s5


atArne cesiunea Moldovei de Invoirea dietei ungureti, pe de
alta argumentand necontenit asupra drepturilor Ungariei la
st5pAnirea ei, nu ave de gAnd s5 dee provincia Poloniilor. El
voia numai s5-i momeasc5 pan5 la sfar*itul rgsboiului, s5-i retin" in leg5tura de care ave nevoie pentru a smulge mai favorabile conditii dela Turci, intre altele tocmai cesiunea ambelor tri romne, i apoi dup5 aceea s Intoarc6 spatele PoloPoloni

nilor, lAsAndu-i ss tipe cAt vor vroi asupra relei credinte a imp5ratilor. i monarhul punea chiar acest gnd al s5u In lucrare ;
cki In r6spunsul ssdu la ultimatul Turciei din 30 August el nici
nu pomenete de pretentiile aliatilor sAi, i stipuleaz5 cu pri-

vire la t5rile romne un drept comun de suzeranitate a imp5ratului cu sultanul turcesc 66.

Aceast5 purtare tr5d5toare a Austriei fat5 cu interesele


polone ajunse In sfArit a strlate In mintea cea orbit de 15-

" Schriftliche Propositionen des Polischen abgesandten, 30 Iuni 2690,


Hurm., Frg., III, p. 337.
Vezi documentele urmatoare : Relation euber die Vorschlage Prosky's,
30 Iunie 1690, ibidem, p. 342. Kayserliche Comunicatio an Slemansky 10 full
1690, ibidem, p. 344-345.
" Responsio caesarea ad declarationem ablegatorum Portae, 23 August

1690, Hurm. Frg., III, p. 336: Valachia et Moldavia sub utriusque impe-

ril protectione ita maneant ut quemadmodum una pars iisdem fruitur, deinceps
ita et altera frui liceat". Frumoask perspectivk pentru prile romane I

www.dacoromanica.ro

40

ISTORIA ROMANILOR

comie a Polonilor. Castelanul de Cali, Crupiensky, rosteste in


conventul dela Stroda, un discurs fulgergtor contra politicei
germane. 5i ce este in adevgr de sperat dela casa Austriei, sfrseste castelanul in o strAlucit peroratiune ? CA nu mg insl,
v'o dovedesc acele domnii cgrora aceastg lacomg dinastie au
rpit libertgtile lor, precum vra sg le rgpeasCA pe ale noastre.
VA este cunoscut c acea gint in tratgrile din anii trecuti, pAng
acolo merse cu aroganta ei, in cAt sg ne refuze noug i sg'si atribue sie Valahia si Moldova, tgri in care nici ()data' nu i-a &Meat

piciorul. Aceste sunt multmitele pentru sAngele nostru vgrsat


inaintea Vienei, aceasta este rgsplata pentru milioanele noastre cheltuite, pentru corpurile bravilor nostri compatrioti, care
zac calde 'MO in cAmpiile Ungariei" ! 67.
Regele Sobiesky, silit de simtimAntul public, lucreazg din
rgsputeri la Viena si la Roma spre a dobAndi un rspuns mai
lmurit. De inteVit necontenit de Francezi a inche o pace separat cu Poarta 68 el nu puteA sg o facg, cgci Turcii rgspundeau
Polonilor, ea' principiile Coranului se opun la cedarea cgtr dusman a unor teritorii ce nu ar fi cucerite de ei cu armele. Polonii

'MA ocupase nu numai Camenita, pe care Turcii se argtau


plecati a li-o ceda, pentru a scgpa de greutgtile ce aducea asuprg-le stApAnirea acelei cetti, dar incg i Suceava, Cernutii,
Hotinul i Soroca, incAt astfel puteau cere Moldova superioarg,

sau cel putin acele patru cetAti fgrg a lovi in principiile Coranului. Turcii ins invocau incg un alt argument pentru a incunjura pretentille polone anume acela cg Moldova ar fi volnic, c ar fi Turcilor inchinatA si nu luatg cu sabia". De aceea
se sileau Polonii in chip desperat de a ocup cAt mai mare parte
din Moldova Proiectul regelui ne spune un document din 13
Julie 1698 este de a pgstr Suceava i CAmpulung si de a lu
alte noug punte pentru a pune mAna pe partea Moldovei dela
Hotin Ong la muntii Transilvaniei si de a cuprinde Meg ()clan_
Iasul" 69. Acum la nevoie i aduceau aminte Turcii despre adevg-ratele relatii in care se aflau
romAne fatg cu impgrAtia lor.
Dar sg fi sustinut mai inainte vre un domn, atare pgrere, de sigur

crt l'ar fi costat capul.


Toate stgruintele ambasadorilor francezi pentru a de-

termina pe Poartg la 'cesiunea mgcar a unei pg'rti din Moldova,


rgmaserg zgdarnice 70 Intglegem deci in ce pozi-tie se afla Po-' Discursul rostit de Crupiensky In 29 Iunie 1690. Hurrn. Doc., V, p. 328.
" Vezi Regele catre de Castagnres 13 Iunie 1690, Hurm. Doc. XVI.

p. 251.
" Neculcea In Lelopzsefe, II. p. 289, Hurm., Doc. XVI, p. 269.
7 De Castagnres catra regele din 6 Mart 1693, zbidem, Suplemerd, I, p.

308: Je pris de la occasion d'engager les Turcs a famliter la conclusion de ce-trait par la cession de la Moldavie, ou du moins d'une pirtie de cette province,
Trials ils m'ont dit unammement que ce qu'lls avalent offert aux Polonals tait
ce qu'ils pouvaient raisonnablement exiger (la forteresse de Cameniek).

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU 1N MUNTENIA

41

lonja. In neputint de a dobAndi implinirea dorintelor sale, cedarea Moldovei, prin o pace separat, er silit, cu toate ameninfArile ei de a se desface din aliantg, sg meargg algturea cu
Germanii, dela care spera cel putin, pe calea protestgrilor
a indignatiei, s capete ceeace nu pute ajunge cu silintele ei.
Trist spectacol al unei lacome neputinti ! Si acest al doile rAnd
de tratgri se rupe insg fr rezultat i ambasadorii turcesti cer
din nou voia pe la Septemvrie 1691 a se reintoarce in cgminele
lor. Cinci luni insg dupg aceea, in Fevruarie 1692, Ii aflgm tot
In Austria, rugndu-se mereu sg fie congediati ".

Anta cAstigase Nemtii din indelungata petrecere a lui


Alexandru Mavrocordat printre dnii, c izbutise a'l cAstiga
cu totul in interesul lor. El trimite in 5 Octomvrie 1691 o scrisoare comitelui Kinsky, in care figgAdueste cg in viitor va adgogi i traducerile latine i dacg e de nevoie si pe acea a ultimei scrisori. It roagg de a iern lungimea asiaticg a scrisorilor, puntele esentiale reesind cu evidentil

Mai roagg pe comitele

Kinsky s pun scrisorile sale sub o altg adresg, atunci cAnd


i le-ar trimite prin o a treia mang, pentru cci partaii secretului
Mu nu ar fi multi, i cu ant mai mare primejdia". Este inviderat

&A e vorba in aceastg scrisoare de comunicarea &Rea' comitele


Kinsky a ordinilor i instructiunilor guvernului turcesc pe care

cinstitul dragoman ggsia de cuviintg a le trgda Germanilor,

bine Inteles nu frg o grasg rgsplatg. Dupg cgt se vede el le comunica in cpii turcesti, lgsAnd traducerea lor pe sama secretarului turcesc al guvernului imperial, lucru care nu prea fiind

pe placul Germanilor, acestia Ii cer sg le trimit altituran


traducerea lating. De aceea i scuzazg el prolixitatea asiaticd"
a acelor acte 72.

7' Scrisoarea lor ctr Kinsky Hurm. Doc. V, p. 390. Acea din 25 Februarie 1691 ibidem, p. 405.
72 Transcriem aceastil interesant scrisoare care dovedeste pe deplin pur-

tarea trddfitoare a lui Alexandru Mavrocordat ctr Turci, ce-i Incredintaser


cele mai mari interese ale impArAtiei lor. Ea se afld In Hurm. Doc. V, p. 393
Mi fu resa dal sig" capitano la benignissima 2-a di V. Ecco con l'anneso. Pergo
S. D. M. di compensare cotesto favore con mille allegrezze da conto di chi ama.
Attorno le copie in latino non mancaro per l'avvenire di aggiongerle, e Sc f os-

ero necessarie, anco dell ultima lettera ad ogni ceno la mandaro facendole puntualmente ; la ragione dell'omissione non e stata altra se non l'apprensione mia di non
dar disgusto a qualcuno, che ha l'honore di servirle, dipendero pero dal suo cenno ;
la supplico di nuovo di perdonare alla prolissita asiatica, l'assentiale e manifesto ;

mi far gratia di mettere la sua lettera sotto altra coperta, quando vemsse per
terza mano, affinche non siano molti li partici pi, e maggior il pericolo ; del rimamente di nuovo mi rafermo di tutto cuore di vostra Eccelenza hummo sere
,(hummilissimo servo) (subsemnat) Alessandro Maurocordalo m. p. a di 15 (5)
Ottobre di Pottendorf.
Al conte Chinski. Ne mirfim cum fat cu asemene mArturisiri a lui Insus
Alexandru Mavrocordat, Al. G. Sturdza L'Europe orienlale, role de Mavrocordato, 1913 Paris p. 31.

www.dacoromanica.ro

42

ISTORIA ROMANILOR

La inceputul tratrilor, inainte de luna lui Martie 1689,


Austria se arn cu totul mndr si rspingnoare, intru

urmrea inc5 gndirea inspiran ei prin despresurarea Vienei,


de a alunga cu totul pe Turci din Europa. De indat ins ce
In acea lun izbucni rsboiul Palatinatului intre Franta si Germania, aceasta, lovin din dou prti, incepu a don i tot mai
mult intocmirea pcei cu Turcii. De aice se explic6 siluirea
cut ambasadorilor turcesti pentru a-i aduce de nevoie la primirea condipilor germane. Aceast trebuinn a impratului care
creste pe fie ce zi cu victoriile Francezilor in prtile Rinului,
unin cu indrtnicia Portei de a nu ced principatele, ca unele
ce nu fuseser cuprinse de armatele dumane, si pe de alt parte

cu pretentiile exagerate ale Polonilor, care acuma se urcaser


pn a cere ca amndou principatele (de sigur ins" Moldova
se numar ca concesie extrem incuviintan din cauza intrepunerei ambasadorului francez partea superioar a acestei Tri
dela o linie ce unja Neamtul cu Soroca 73) s intre in a lor stpnire, imping pe impratul a se lsa cu incetul de pretentiile
sale asupra ambelor tri romne. Desi el inc6 sus-tine c5 ele fusese in totdeauna niste anexe ale coroanei unguresti, totusi
incepe a recunoaste c Austria (care reprezinn pe Ungaria)

nu ar fi exercitat nici odat o sezeranitate real asupra lor


inaintea rsboiului ce se purta atunci, i de aceea impratul

consimte a imprti numai suzeranitatea asupra Moldovei si a


Munteniei cu sultanul ". Cu aceast nou propunere este insrcinat ambasadorul englez care luase rolul de mijlocitor al
pcei. Pentru a asigura mai bine reusita ei, sfatul imperial propune impratului s atrag in interesul austriac pe plenipotentiarii turci, sau cel pu in pe cel mai de sam din ei, dragomanul Alexandru Mavrocordat, prin fgduinta unei multmite de 100.000 de guldeni, cu ant mai mult c prinderea unei
asemene nade in persoana dragomanului grec er asigurat prin
faptul c el singur propusese de a merge la Poart cu proiectul
de tratat spre a dobAndi aprobarea sultanului. Tocmai pe atunci
ins pe cand Mavrocordat devenia obiectul sau mai curnd
complicele planurilor de coruptie austriac, el s'inlta in favoarea orbitilor Turci care Ii incuviintau pe lng leafa sa insemntoare de prim dragoman si veniturile insulelor Milo, Andro si Micone 75. Mavrocordat pentru a putea conduce mai la
" De Castagnres catre rege 1 Aug. 1693. Harm. Doc. XVI, p. 295.
" Relatio der am 17 Marty 1691 in turcicis gehaltenen Conferenz In Hurm.
Fi-g., III, p. 358. nota ; Die Ursach aber warumb discs votum zu auszlassung

bemelten worth sub protectione utriusque imperil" eingerathen ist das Euer
Kays. May, auf diese Lander als cm altes appertinenz des Konigreicbs Ungarn
zwar allezeit eine fundirte praetension, niemals a er vor diesem Krieg die wirkliche protection gehabt haben".
" Dou acte din 1691, zbidem, p. 359-360.

www.dacoromanica.ro

C. BRANGOVANIT IN MUNTENIA

43

adApost de pericol negocirile sale cu curtea german, in felul


cum intelegea el s serveasc pe stpAnul su sultanul, si tot
odat pentru a dobAndi la caz de compromitere un adpost In
Germania, capt dela impratul prin cardinalul Kollonitsch
Invoirea de a locui unde va vroi in trile imprtiei. Dup ce tratrile ieau un capt In Austria, ele reinvie in Constantinopole
unde ambasadorii Angliei Houssey i Harbord i acei ai Olandei
Collier, Heamskerk si Hop ieau In mnile lor mijlocirea
Intre Poart i impratul german, pe cnd hanul Marilor sub influenta francez 76 caut s aducA incheierea unei pci
separate intre Poloni i Otomani. Aceast din urm er acuma
ins dorit si de Turci, crora diplomatia francez intrit prin
victoriile dela Rin le impunea tot mai mult felul su de a vide.
S'intelege ins c Poarta doria s incheie pacea cednd numai
Camenita, MI% a recunoaste Polonilor nici mcar dreptul asupra locurilor din Moldova pe care le aveau In stpnire. Pentru a sili pe Poloni la primirea pkei Turcii Ii ameninta cu Ttarii ceeace arunca bine inteles pe Poloni iarsi atr impratul,
That diplomatia francez trecea astfel peste tinta ce-si propusese, inlturnd tocmai rezultatul pe care vroia s-1 ajung.
Moartea regelui Sobiesky, luptele i rivalittile ce sf.sier din nou natia polon cnd fu s se aleag6 urmasul su,
din care partida francez vroia pe principele de Conti, iar cea
german pe August de Saxa ; apoi dup alegerea chiar a acestui din urm, starea de slbciune a regatului polon care nu-i
mai invoia a pune nici mcar 10.000 de oameni pe picior de
rsboiu, fcur pe Austria s cstige un trm din ce in ce mai
solid pentru incheierea pkei, dup interesele sale. Aceasta cu
atAta mai mult CA pe and Polonii se dusmneau si se sfasiau
intre ei, armatele imperiale repurtau victorii in contra dusmanului comun. Intru cAt sfArsitul rsboiului er s fie hotrt
numai de armatele Austriei, er firesc lucru c i incheierea
urmeze s fie numai at opera ei singur.
-pcei care trebuia
Am Vzut c prin ultima propunere a Austriei de a pstra asupra principatelor numai un drept comun de suzeranitate cu sultanul, ea renuntase la incorporarea lor. De acolo pAn

la excluderea lor deplin din pmnturile pe care pacea trebuia s'a." le adaug casei Habsburgilor, nu er de cAt un pas. Acest

pas fu fcut de Austria. Ea primi ca baz de negociare propunerea Turciei care admitea posesiunea actual a locurilor ocupate militreste 77, ceeace excludea Moldova si Valahia din t" Responsio Caesaris ad regem Poloniae 9 Sept. 1693, Hurm., Frg. III,
p. 397.

" Scrisoarea imp. cara regele Poloniei 27 Sept. 1698, Hurm., Doc, V,
p. 507: possessionem insuper locorum occupatorum quae omnium huiusque
cum Ottomanis tractatuum summa et finis fuit".

www.dacoromanica.ro

44

1STORIA ROMANILOR

rile ce trebuiau cedate. In zAdar tun i fulger Polonia, care


prea c recptase toat energia ei in momentul pericolului ;
In zadar reaminti ea in cuvintele cele mai elocvente sngele
vrsat pentru eliberarea Vienei 78. Aceste erau lucruri acuma
invechite, de care lumea in genere, i mai mult inc6 cea diplomatic, abia ii mai aducea aminte. Polonia vAzandu-se amenintat a ei din aceast pace cu mnile aproape goale, caut
s mai intrzie ceva negocierile i intrunirea congresului, vroind
prin o desperat incordare a puterilor sale s mai intind ocuparia ei in Moldova 78, spernd a pastra partea aceasta, conform principiului pus ca temelie la incheierea pcei. Francezii
dei incheaser cu Austria pacea dela Ryswick in Octomvrie
1697, urmeaz inainte a sprijni, dei mai pe ascuns, cererile
Poloniei, cci boala lui Carol al II-le regele Spaniei deschidea
ateptri la succesiunea acelei tri, care er s fie desbtut

iargi cu armele in mni de cei doi mari competitori, regele Fran-

tiei i impratul german, ambii brbati ai celor dou surori ai


regelui moribund. Pacea dela Ryswick nu er in realitate de
at o incetare momentan a dumniilor care trebuiau ins s
se sfrasc6 nu prin o pace, ci prin un rsboiu neinlturat
acel al succesiunei spaniole.

Impratul german refuznd i intrzierea negocirilor,


Polonia se hotrste a trimite reprezentantul su la congresul
ce trebuia s se intruneasc6 la Carlowitz, prescriindu-i in instructiile lui de a aduce inaintea congresului cererile Poloniei
In trei propozitii formulate una dup alta, ca trei batalioane
cele de pe urm pe care o otire btut le mai arunc5 in foc
spre a cerca cel putin acoperirea retragerei sale. Inti trebuia
s cear cesiunea Valahiei i a Moldovei impreun cu Bugeagul

precum i Camenita in starea ei neatins. Dac aceast propunere ar fi rspins, atunci Polonia s cear in al doile rnd
cedarea Camenitei i a intregei Moldove impreun cu Bugeagul.

In sfrit reprezentantul trebuia, in caz de rspingere i a acestei cereri, s pretina' cesiunea Camenitei neatins precum
i a acelor locuri din Moldova, care eran inc atunci ocupate
de Poloni, precum Cernutii, Suceava, notinul i Soroca. La
aceste de urm cereri ambasadorul nu putea cu nici un chip
s renunte in totul su in parte, de cAt in urma unei autorizAri
speciale din partea regelui 80.

Toate aceste pretentii ale Polonilor, nefiind sustinute


i de puterea trebuitoare spre ale da greutatea cerut, erau
" Vezi mal multe scrisori ale Polonilor cAtr Imp. 21 August, 13 Sept.
1698, Hurm., Doc. V, p. 505-506. 17 Oct. 1698, zbidem, p. 510.

" Copia litterarum regis Poloniae ad summum pontificem 21 August,


1698, Hurm, Frg, III, p. 425.
80
regis Poloniae ad tractatum pacis 1698 Hurm, Frg.,
p. 435-437.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

45

sa fie puse la o parte de impkaratul. Dac acesta mai ave

yFe-o ingrijire, ea nu provinea din partea Poloniei, ci din acea


a Rusiei si a Venetiei care si ele cautau s constrangti pe imparatul a se ingriji mai mult de interesele lor, si nu precum avea
de gaud, nun* de acele ale casei de Austria. Luarea Azowului
de Rusi le inspirase aceiasi idee cu care se leganase catva timp
si Austria la inceputul Asboiului, anume alungarea Turcilor

din Europa. Imparatul insa intimpina, si nu Para cuvnt, ca


daca nu s'ar folpsi acuma, cat timp soarta armelor le era favorabila, spre dobandirea unei pki avantajoase, cine stie cum
s'a,r pute schimba lucrurile in viitor ? Atunci Rusii cer ca cel
pirtin sa li se adauge pe langa Azow si cetatea Kertsch. Imparatul rspinge si aceasta pretentie, pe motivul ca nu ar fi
fost ocupata de Rusi in timpul rasboiului, si deci nu ar intra
In principiul admis pentru baza negocierilor, stapanirea arman 81 Rusii cedeaza atunci si trimit plenipotentiari la Carlowitz in August 1698, unde insa ivindu-se niste alte neinlelegeri, privitoare la centile dela Nipru a ckora descurcare ar

fi Adus o intarziere in incheierea paceii tratkile Rusilor cu Turcii se dpsfac de acele ale celorlalti aliuti si se incheie Intre Rusi
si Turci un armistitiu pe doi ani, care conduce mai tarziu (1702)

la intocmirea pkei si intre aceste doua imparatii 82.


,Dupsd ce se inlaturase astfel piedeca cea mai serioasri
la, ingintarea negocikilor, ele se urmaresc cu o mai mare sta.ruinta de Austraci ; caci clupa renuntarea lor la principate,
mai_aveau p singura greutate de invins, acea relativa la cesiunea catra ei a Tfansilvaniei, care nici ea nu era ocupan cu armele si deci nu intra in principiul admis. Polonia temanduse
.

a nu ramnea izolata, intru cat Rusia ce o sprijinise pana atunci


incheiese armistitiul, se honraste sa se multmeasca cu Came-

nita si cu renuntarea Portei la pretentiile sale asupra Podoliei


si a Ukraniei si sa restitue Portei Moldova in toata intregimea ei.

Daca Turcia recunostea Austriei stapainirea nengaduita

dobandin prin arme asupra Ungariei, nu era tot astfel cu


Transilvania, a carei ocupare armata era departe de a fi depiing. Austria insa tinea mult la stapnirea acestei tari si un
interesant document ne desninueste motivele ce impingeau pe
Austria, a cauta dobandirea ei cu ori ce pret. Mai intai pierderea Transilvaniei insmna in ochii cabinetului imperial ro-

birea si deplina supunere a Valahiei prin Turci, si deci ras-

pingerea pentru totdeauna a influintei austriace de asupra principelui si a poporului acestui stat vasal al Turciei. Al doile po81 Fundamentum uti possidetis sine linutatione". 9-te Relation der Kai-

serl. 13evollmachtigen an den Kaiser, 22 Noemvrie 1698, Hurm, Fig., II', p

411-412

82 Armistitiul se Inche}e In 25 Decevrie 1698, ,bidem, III, p 413

www.dacoromanica.ro

46

ISTORIA ROMANILOR

sesiunea Transilvaniei er un z5vor sigur impins contra covAritoarelor pretentii ale Ruilor, care de o cam dan pAreau

amenint5 numai Crimeea cu inghitirea, dar in cazul reuitei


acestei intreprinderi ar intinde dorinta lor de cucerire i asupra
Basarabiei, exercinnd o presiune tot ant de pAgubitoare asupra Austriei ca i asupra Poloniei" 83 Profetic p5trundere,
exclamA IIurmuzaki care analizaz acest act, areia viitorul

nu-i d5du cleat prea curnd dreptate, ins areia nu-i sntu

din nenorocire in sprijin in tot deauna i energica fapn" ! Austria deci, dac combnea aat de tare pe Poloni in dobandirea
principatelor romne, o f5cea nu atat in viderea acestei puten i ins5i, at de teama colosului moscovit, care de pe atunci
incepuse a intinde in toate p5rtile bratile sale de polip, i pe
care Austria Il presimtia din instinct a va deveni and-va un
pericol pentru propria ei existent.
Pentru a deprima pAn.5 la gradul dorit teama i ind5rAtnicia comisarilor turceti, lordul Pagett ambasadorul englez
principalul mijlocitor al lucrArei de impAciuire, puse in lucrare
mijlocul tot deauna Met de gre in imp5r5tia turceasc5., anume
f5g5dueli ins5mnate 135.neti ambilor plenipotentiari otomani
Mehmet Efendi i Alexandru Mavrocordato, prin care izbuti
a-i determina s5 nu s5 mai opun la cesiunea i a Transilvaniei
Ideea lui Pagett fu primin de curtea imperia15., cu conditia ins

ca multAmita s5' fie dat dupti sveirsirea afacerei. Innlesul de

dat acestor cuvinte aduse nite tranri foarte curioase, privitoare la modul cum s5 se dee baciurile, intre ambasadorii
germani i acei ce luase asupf-le rolul de mijlocitori. Curtea
imperial5 int5lesese s5 dee banii abia dup ratificarea i chiar
83 Prothocollum conferentiae bey Irer Excell. Grafen Kinsky, 21 Septem-

vrie 1698. Hurm., Frg, III. p. 453.


" Asupra acestui act de tradare comis din partea plenipotentiarilor turci
si mai ales, aceeace interesaza istoria romanA din partea lui Alexandru Mavrocordat, avem o multime de dovezi IatA ate-va din ele : Lettre du comte
Schlik au comte Kinsky, 5 Noevmbre 1698: Milord (Pagett) m'a de nouveau
parl avec beaucoup d'empressement sur une promesse d'argent en faveur des
plenipotentiaires lures et qu'il croyait qu'elle ne saurait etre infrieure celle
qui avait t faite autrefois par le chevalier Houssey. Il me demanda s'il en
pouvait titre sure? Je lui ai rpliqu que la rcompense naturellement suivat
le service, il pouvait entre temps faire esprer". Lettre du comte Kinsky lord
Pagett, 14 Dcembre 1698 : Je ne doute pas qu'en la distribution des largesses
mperiales destinees aux ministres lures au cas que la pap( s'ensuive effectivement, les ambassadeurs impriaux n'y suivent la direction de votre Excellence
qu'ils attendront sans doute. Lettre de lord Pagett au comte Kinskyl,/ Dcembre
1698 : Touchant la distribution des largesses imperiales dont votre Excellence
fait mention, la discrtion et prudence des ambassadeurs plnipotentiaires de
sa Majest impriale est telle que sans direction ils en disposeront sans doute trs

propos". Lettre de lord Pagett au comte Kinsky 27 Janvier 1699: Votre Excellence reflchira a la promesse qu'on a avance aux ambassadeurs turcs, des
marques de la largesse qu'ils pourraient recevoir de la gnreuse liberalit de
sa M. imperiale". Toate aceste scrisori in Hurm, Frq , III, p, 471-472 nota f.

www.dacoromanica.ro

O. BRANCOVANU IN MUNTENIA

47

punerea in lucrare a tratatului prin tragerea nouelor graniti


intre ambele imparatii. In Octomvrie 1700 marele ambasador
al imperiului german comitele Wolfgang Oeltingen, ducandu-se
la Constantinopole pentru a activa lucrarile de delimitare, duce

Cu sine multmitele fagaduite fotilor plenipotentiari. El nu


vroia insa sa le dee lordului Pagett pana dupa stalpirea granitelor. Acesta pune cele mai mari staruiati pe lnga comitele
Oettingen ca sa-i dee banii indata, pentru a-i libera cuvntul
dat ambilor plenipotentiari, de oare ce multmita fusese promisa nu pentru efectuarea delimitrei, ci numai pentru incheerea

Ambasadorul avand ordin expres dela imparatul sa nu


sloboada banii pana nu se va tremina afacerea, cauta s traganeze cu vorba pe lordul Pagett. Acesta nu mai da rasuflu lui
Oettingen, vizitndu'l in fie care zi, sau trimitndu-i MI% incetare secretan i de ai sai spre a'l ruga sa nu cumva s parasasc
Constantinopole fara a fi raspuns sumele fagaduite, rugandu'l
pe ambasador sa le dee direct persoanelor interesate.

Poporul din Constantinopole pricepand insa ea interesele turceti fusese tradate de ambii plenipotentiari, se pornete atat de tare asupra lor incat vroia
fac bucati. Nu
era deci atunci momentul ca ei sa primeasca sumele lor FAOduite, a caror plan daca s'ar fi simtit ar fi putut sa-i coste viata.
Ei se roaga deci de ambasadorul german sa nu li se dea acum
multmitele, spre a nu-i expune unui perico! iminent i a le
pastra pentru alte timpuri85.
lat unde ajunsese coruptia turceasca I Caci aice nu era
vorba de punerea sau destituirea unui principe roman, pentru
care ei cereau sa fie platiti, de oare ce faceau o slujba celui interesat, ci de ruperea unei bucati din imparatia lor, care aparan' mai cu tarie, le-ar fi putut ramnea. Ei vanduse aice nu
nite tri, care le fusese in tot deauna straine, ci insu pmntul
lor catigat i pastrat cu iroae intregi ale sangelui strabun.

La acest targ injositor ie parte i ilustrul grec, acaruia coboratori exercitara o inraurire a de botartoare asupra soartei
tarilor romane, Alexandru Mavrocordat,eutTcor3*()Trcuw. S'ar pu-

tea spune in apararea lui, ca el ca cretin sprijinise cauza aces-

tora, daca acest sprijin al sau l'ar fi dat, i nu l'ar fi vandal


imperialilor.

Conditiile tratatului, subsemnat in ziva de 26 Ianuarie


1699 care intereseaza tarile romne erau urmatoarele : Imparatul anexaza Ungaria afara de Banatul Temioar-i, apoi Transilvania, cea mai mare parte a Slavoniei i Croatia Dana la rani
Unna, iar Polonia restitue Moldova i pastreaza Camenita n
" Vezt un lung raport al comitelw de Oettingen catra Imp. 24 Octomvrie

1700. Hum., Doc. VI, p. 6.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANII,OR

48

stare neatins, renuntnd Turcii pentru totdeauna la pretentiile lor asupra Podoliei si a Ukrainei ".
Asupra soartei Valahiei nu se hotrste nimic in actul
de pace. Brancovanu anume care adusese cele mai mari slujbe
imperialilor mai ales prin o exact transmitere a corespodentei
intre curtea imperial si agentii ei din Constantinopole 87, \TA&Ind c Muntenia nu poate scpa de sub suzeranitatea turceasc5, se rugase mult de plenipotentiarii germani ca s nu s sti-

puleze prin tratat nimic in favoarea lui, ceea ce l'ar fi compromis in ochii Portei 88. Nu numai atta domnul muntean,

acopen i mai bine intlegerile sale cu imperialii, cerc


dela acestia dup incheierea pAcci ca s dobAndeasc6 un firman
spre

de la Poarai care s impun lui Brancovanu o purtare prietinoas fat cu Austria ". *iretenie naiv ; dar cu izbAnd falA
cu naivii Turci !

Pacea de Carlowitz insamnd o nou perioad in istoria


orientului european. Turcii pierd prin ea aproape jumtitate din
teritoriul cuprins de ei in aceast parte a lumei; pe lng Ukraina si Podolia, a cror stpnire er pn la un punt disputat, ei inapoiesc crestinilor Ungaria, Transilvania, Croatia,

Slavonia si Dalmatia la nord, iar Morea la sudul imprtiei


lor. Cea mai bun parte din aceste tri sporesc puterea casei

de Austria care nu restitue Ungariei libertatea pe care ea o pier-

duse sub Turci, ci supunnd'o stpAnirei sale ca o 01.6 turceascA cucern, adauge intinderea i puterile ei la puterea
intinderile sale.

Domnia Austriei peste Transilvania avfl cea mai mare


inrAurire asupra soartei poporului romn : peste Carpati prin
urmrile sale culturale, dincoace de ei prin acele politice. Dela
pacea de Carlo witz, Austria incep a simti in Rusia dusmanul
cel neimpcat al intereselor sale, si cu toate soviiirile politice
datorite unor influenti mai mult personale, de atunci se accentueaz tot mai mult rivalitatea politic intre aceste dou mari

puteri, care rivalitate a constituit totdeauna cea mai temeinic a noastr apkare, mai ales intr'un timp ,cnd dectiderea
" Zinkeisen, Geseh. des osm. Reiches, V, p. 211. Vezi tratatul cu Polonia

rcprodus in extenso in, Hurrn., Doc. V, p. 524.

" Lettres de lord Pagett au comte Kinsky , 13 et 24 Mars 1698; de

Kinsky A lord Pagett 10 Mai 1698; de Kinsky au gnral Rabutin 10, 17, 24
Mai et 18 Oct. 1698; Hurm. Frg., p. 453.
" Vezi o scrisoare a lui Brancovanu catrA comitele Kinsky din 17 Oct.
1698 si alte douil documente In, Hurm. Doc. V, p. 511-514, V. Obedeanu Grecit

in Tara Romdneascd p. 230, sustine dup Gion, cA Brancovanu ar fi avut un


reprezentant al sAti, dar cA numele nu i se stie, Lucrul este Indoielnic cu
toate cA BrAncovanu umblase mult sA dobAndeascA aceastA favoare, mai sus.
Hurm., Doc.

" Relation Oettingens an den Kaiser, 11 Ianuarie 1700, Hurm, Frg, III,

p. 477.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

49

moral i material a poporului nostru nu invoia o impotrivire


prin sine insui. Pacea de Carlowitz aduse rezultatul cel prea
fericit pentru noi, de a nu fi fost smuli atunci de sub suzeratatea turceasc, ci lasati acolo, nu e vorba ingropati intr'o mocirl, dar de noroiul ckeia er s ne spele limpedele izvor al
regenerrei noastre morale i intelectuale, care ne cuprinse in
veacul in care trim. Dac. Moldova ar fi incput sub puterea
Poloniei, sfaritul acestei nenorocite tri ar fi insemnat i sfaritul a jumttei din insu trupul nostru prin inghitirea lui

Rusia. lar Valahia intrand sub Austria, dup drepturile

ar fi fost atribuit acesteia la constatuirea vestitului dualism, i soarta ei ar fi acuma acea nu de invidiat a Transilvaniei.
Putinta de a constitui un singur corp din trile surori ar fi fost
inlturat pentru totdeauna, i istoria poporului romnesc s'ar

fi inmormntat indi din acele timpuri de neagra intunecime.


Tratrile ce au premers incheierei acestei pci ne arat toat

adncimea prpastiei peste care am trecut, i precum se infioar


un om cand ii aduce aminte de pericolul de moarte de care a
scpat, astfel ne infiorni noi astzi cand videm cat de malt
se apropiese peirea de hotarele noastre.
5. BRANCOVANU I RASCOALA Lill RACOTI

Linitirea lumei europene de sbuciumrile rsboiului universal care o frmantase atata timp, i anume prin pAcile de
Ryswick intre Franta i Germania (Octomvrie 1697), armisti-

cu Rusia (Decemvrie 1698) i pacea de Carlowitz intre Turcia i puterile sfintei aliarrte (Ianuarie 1699) ar fi trebuit
de urmare o domnie mai putin bantuit pentru Constantin Brancovanu. Aceasta MA.' nu se intampld din princinele urmtaare

Mai intai prin incetarea rsboiului, intrigile dumanilor


contra lui Brancovanu capt un nou avant, Turcii putndu-le
da acuma mai mult luare aminte de cum o fAceau in timpul
ce lupta ii ocupa din toate prtile. Aceste intrigi erau purtate
intai de domnul Moldovei Antioh Cantemir, fiul lui Constantin,
care nu patch uit c tatl su riscase a fi destituit din cauza
lui Brancovanu, i care in anii cei

ai domniei lui se temea

ginerile Brancovanului, Constantin Duca, care sttea la


-Constantinopole: Vom videa mai apoi cum moartea sotiei lui
(le

Duca, Maria, Il arunc6 i. pe acesta in lagrul protivnicilor domuului Munteniei, fostului su socru. Mai periculoas ins fusese
alt instrinare, anume acea a dragomanului celui mare, Alex-

andra Mavrocordat, care doria s 'i vad rspltit conlu-

crarea lui la incheierea pcei de Carlowitz, pe care am vzut'o


cu ce fel de credint o condusese, prin un tron al trilor romane
dat fiului su Neculai. La inceput Mavrocordat umblase dup
A. D. Xenopol. Istona Rorninilor.

Vol. VIII

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

50

scaunul Moldovei. In acest scop el facuse sa se admita in tratatul incheiat cu Polonii la Carlowitz, mai multe conditii stipulate de Poloni in favoarea Moldovenilor, pentru a ctiga
simpatiile lor, care purtare a lui Mavrocordat se explica prin
acea ca el vroia sa-i dobandeasc un titlu la recunotinta Polonilor, spre a nu-i ave de protivnici la candidatura fiului
la tronul Moldovei 90 Neputand izbuti in acest plan din cauza
c Antioh Cantemir, cel de curand numit de Poarta, se bucura
de o pre bun opinie la Turci, Mavrocordat incepil a unelti
contra lui Brancovanu pentru a da fiului sau domnia Munteniei.
Brancovanu siratind de aceasta, taie de indata pensiunea ce
o serve pe an ambitiosului Grec, ceeace nu face de cat sal
inveruneze i mai tare contra domnului muntean.
Pe cand Brancovanu se lipsia de ajutorul i de influienta
acestui om atot puternic la Poarta, el se induFnanea i cu un
alt mare dregtor al imparatiei turceti. Anume muftiul Fiez
Ullah Effendi vroind sa'i marite fata, ave nevoie de bani
pentru a sarbatori nunta. Catr cine se putea el indrepta mai
bine de cat catra beiul Munteniei, a carui punga. tia ea' sta la
porunca Turcilor? Peste ateptare insa Brancovanu nacajit,
refuza de a-i da cele 50 de pungi de bani de care ave trebuinta.
Se vede ea Brancovanu se baza pre mult pe prietenia Germanilor, care nu-i pute fi insa de folos la caz de pericol. Aceasta se i. vazu in curand ; caci scump trebui s plateasc
Brancovanu economisirea acelor 50 de pungi cerute de muftiul. Capul religiei ofensat face pe vizir s cheme pe Brancovanu la Constantinopole. Asupra acestei imprejurari iata ce
spunea lui Del Chiaro, Iacob Pilarino, protomedicul lui Brancovanu, care fusese in aceeai insuire i. in slujba lui Sarban
Cantacuzino 91 In luna lui April vine dela Poarta un imbrihor
cu un firman prin care Brancovanu este chemat la Adrianopole. Chiar a doua zi, se vede ca de teama, Brancovanu este
apucat de nite friguri, care se schimba curand inteun orbalt
ce'l reline douii s'dptamni dela caltorie. Dupa ce se insanatoaza pleac. spre Adrianopole, mergAnd foarte incet, a c
ajunge acolo abia dupa o luna, pe cnd obicinuit nu trebuiau
mai mult de zece zile. Adevarata pricin a unei atari intarzieri
"De Castagnres ctii iegele, 30 Aprilie 1699, Hurrn., Doc. Suplemenl,
I, p. 348.

" Del Chiaro, p. 115 : La relazione de tal fatto non puo essere piu

esatta ne piu sincera sendo ini stata partecipata dal virtuosissimo sigor Jacobo
Pilarino (sogetto ben noto alla republica letterarm) gia protomedico In Valachm del principe Sarbano Cantacuzino e poscia del Brancovanu". CillAtoria lui
Brancovanu la Constantinopole este adevent lnsesi de insemMrile cu mana lui
Brancovanu pe Foletul Novel din 1699 care arat locurile din Rusia pe unde
a trecut, iar sub data de 9 Main cA am mers la Vizir de am imbracat caftanu" lar la 15 aceleasi lum arata cA am mers la oastea impAratului de am
ImbrAcat caftanul".

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

51

era c principele bazandu-se pe mijlocirea prietinilor sai si mai


ales pe marile sumi de aur pe care le raspandea, spera s obtina

un ordin de reintoarcere a casa. El aye irisa doi strasnici


puternici dusmani, pe Muga care nici o staruinta nici o rugaminte nu avea nici un efect. Unul din ei era Rami pasa pe atunci mare vizir, celalalt era batranul Mavrocordat, favoritul
sfetnic al aceluiasi vizir. Scopul lor, chemnd pe Brancovanu
la Poarta, era de a-1 despoia de averile sale (care se vede ca se
socoteau la sumi mult mai mari de cum erau in adevar) i apoi
a'l depune din domnie. Proteguitorii sai, i ei favoriti ai sultanului eran: Cklar-aga, Ali Silihtar-aga, care mai tarziu ajunse mare vizir, si Hasan pasa cumnatul sultanului". Brancovanu lovind cu punga din apropiere nimici i dusmaniile lui
Mavrocordat si a marelui vizir. Sumele varsate de el trebue a
fi fost foarte mari ; caci el dadu numai saultanului i vizirului
cate 200 de pungi, M'ea a vorbi de daruril e catra prietenii sai,
care trebiva mntrif i I n prietesug precum trebuia Mabita dusinsania protivnicilor.

In afara de aceste daruri extraordinare el mai sporeste


tributul inca cu 230 de pungi pe an, ceeace impreuna cu cele

270 date pana atunci, Il urca la 500 de pungi pe an 92. In schimb

pentru aceste daruri colosale, Brancovanu este tratat cu cele


mai mari onoruri, i in loe de a fi dat de dusmanii sal jos de
pe tron, el este intarit in domnia lui din nou si de asta data
pe intreaga lui viatei(?). Aceasta intarire pe viata era o vorba

cu totul goala, numai groasele bacsisuri impinsesera pe Turci a-i

prelungi Domnia pe un timp asa de neobisnuit, si care de cat

va timp iscodisera mucarelul 93, adica reinnoirea domniei la trei


ani. Acest obiceiu fusese intradevar tot numai pentru a stoarce
bani, dar intru cat Brancovanu pltia as de bine, nu avusesera
nevoie a-1 schimba. Daca-I intariau acuma pe viata, aceasta o
faceau numai pentru a rasplati extraordinara lui credinta masurata la Turci dupa numarul pungilor varsate in mainile lor, caci
alta m'Asura' era, la Turci, lucru necunoscut. Brancovanu
calcase pe grumajii neprietenilor si. Intors in tara' domnitorul

nacajit prin sarcinile prea grele pe care se indatorise a le raspunde, pare a-si schimba firea si a se face mai rau, mai cumplit". El pune imprumuturi silite i dari pe bojen i mnastiri,
cu atata mai mult pe poporul de jos, in cat saraca de tara n'aye
putere sa le implineasca si se vaita i blastama" 94. 5i intr'adevar

Vezi cronica lui Radu Popescu Its Mag. ist., IV, p. 22 Cronica anonim, zbulem., V, p. 169, confirmate arnbele aceste aratilri prin o scrisoare a
lui De Priol ciara regele, din 4 Iulie 1703.Hurin. Doc., Suplement, I. p. 357.
" Cantemir, Descriptio Moldamae, p. 52.
Radu Popescu, Mag. 1st., IV, p. 22. 0 Insemnare Cu n'Ana lui Brancovanu pe Foletul Novel din 1699 la data de 8 Februarie spune ; Mercuri a vena
Durnarascu Racovit yi cu Barbul Cornea deIa lidriu (Adrianopole) Cu vestea

www.dacoromanica.ro

52

ISTORIA ROMANILOR

daca cercetam condica vistieriei lui Brancovanu pe anul 1703,


cand Brancovanu se supune la sporirea tributului, gasim

In acel an cifra darilor este mult mai mare de cat buna oara
in anul 1695. Pe cand in acest de pe urma an suma totala a

darilor se urea la 488,000 de lei, in 1703 ea se ridica la 630000


adeca cu un adaos de 142,000 de lei 95, adaos adus in cea mai
mare parte prin sporirea haraciului cu 230 de pungi pe an adeca
cu 115.000 de lei. Tot atunci spre a se putea plati de uriesele

datorii contractate spre a face darurile trebuitoare cand cu

vizita lui la Adrianopole, el mreste i veniturile domniei prin


introducerea unei noue dari, vekritul sau darea impusa pe

vitele cornute. lata cum gasim motivata introducerea acestei


nou dari in o scrisoare a lui Brancovanu din 1705; ajungaud Tara aceasta la mare greu de vreme ce s'a dus numele
la Poarta cum ea in aceasta, tara, s'a strans atata om i atata
dobitoc si din Tara Turceasca si din Tara Ungureasca si din
Moldova de este plina de oameni i dobitoace, i ea' acest nume

mare ce s'a facut ticloasei tad ne au incarcat drile cat este


peste putinta saracilor. Ca avand mare pas i suparare le au
scos sama a doua de vite si pe cate-va avea s plateasca".
Se pusese Cate 3 orti de vita. Brasovenilor inia le iarta un
ort, avand a plati numai doi adeca 22 de aspri sau bani 96.
Cu toate lacrimile varsate de popor la luarea lui Brancovanu la Constantinopole, care lacrimi erau firesti chiar la
un popor apasat, insa care se deprinsese de atatia ani cu el, si
cu toate ca. Brancovanu, pare a fi posedat inteun inalt grad
arta de a jumuli gaina fara a o face sa tipe" 97, pentru sfarsitul domniei sunt adevarate cuvintele cronicarului muntean,
care spune c cea mai fa de toate fu adaosul haraciului, care

l'au fcut la Turci pentru trebile casei lui, care din 270 de pungi
ce platea tara cand s'au pus in domnie le-au facut 500 de pungi

au ramas cu blastam, de blastama saracii i vor blastama in


veci !" 98.

Sultanul Mustafa, care incuviintase lui Brancovanu domnia pe via-ta este insa rasturnat prin una din acele nasprasnice
cd mi s'a dat domnia cu patiserif in toatil viala noastr", 0 la Febr. 17 imamnd
; a tras impAratul hatul la baratul (a pus ischlitura pe hatiserif) care
ne-a ficut sd ne fie domnia pe toatd viala noastrd". Odobescu p. 670-671.
" Condica vistieriei dintre ami 7202 7212, Bucuresti 1875 p. 684
730. La p. 726 giisim cloud ddri impuse boierilor i mndstirilor de 43.000 de lei

At. Comnen Ipsilanti p. 451 spline cA darea veche erd de 280 de pungi
la care se addugard 120, in total 400.
Socotelile Brasovului de N. Iorga. An. Acad. Rom. II, tom XXII 1899
p. 253 (145) Repetate plangeri si alte scrisori 13 Ian. 1707, zbidem., p. 254
(116); 22 Sept. 1708 ibzdem, p. 258 (150) vezi Studii i Doc. IX.p. 32.
" Del Chiaro, p. 163.
" Radu Popescu in Mag. ist., IV, p. 29.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

53

revolutii ale statelor despotice, i in locul lui se suie Ahmed


al III-lea, in 22 August 1703. Sultanul non, dorind s'A'O facA

un nume bun intro supuii, recunoate intArirea lui Brancovanu,


lucru vrednic de amintit fail cerere de noue daruri

In acest rAstimp se Meuse o strAmutare de prietenie intre


Brancovanu i. domnii ce se succedau pe tronul Moldovei. DupA

Antioh Cantemir dumanul domnului muntean, 1696 1701,


venise in acest de pe urmA an Constantin Duca de a doua oarA
In domnia Moldovei, 1701
1703. Si la aceastA domnie Brancovanu ajutase pe fostul s'Au ginere ; dar legAtura inrudirei ne
mai unindu-i acuma, domnul Munteniei cere dela Duca Inapoierea banilor cheltuiti pentru dansul. Din aceastA pricinA
urmeazA desbinarea intre ei, iar Brancovanu se apropie de fostul su duman, Antioh Cantemir, care'l sApa pe Duca la Poartil.

Tocmai pe atunci Brancovanu este chemat la Adrianopole,

Turcii incAntati de mAreata lui dArnicie, ascult de cererea


lui de a mazili pe Duca i propun lui Brancovanu, sA" iee el

domnia ambelor OH romAne. El insA cerAnd sfat prin scrisoare

dela unchiul s'Au Constantin Cantacuzino, refuzA aceast onoare, i. propune pe Mihail Racovit, care i. este numit pe
datA de Poart (1703 1705). La 1705 insA Antioh Cantemir
izbutete iarAi a dobAndi domnia Moldobei. Brancovanu pentru

a inltura cel putin pe acest duman din concertul celorlalti

aduce la implinire impAcarea pe care MCA mai dinainte el o dorise. JurA Antioh Cantemir i. cu trimisul lui Brancovanu, *tefan

Cantacuzino, inaintea patriarhului cA nu se vor mai part am-

bii principi unul pe altul, cA Brancovanu sA nu mai ajute la domnie lui Mihail RacovitA i s'A dee lui Dimitrie Cantemir, fratele
lui Antioh, cAte 10 pungi de bani pe an pensie, pentru ca acesta
s nu stAruiascA la scaunul Munteniei. AceastA pace spune Ne-

culcea, in stilul su plastic, a fost tinutA de ambii domni cum


tin cAnii Vinerile" 100.

Brancovanu ii asigurase domnia la Poart, nu pe viat


cum suna pompoasa lui intAriturA, dar cel putin pe cAti-va

ani prin zdravna lovitur de pungi de bani, aplicat cu o mAnA


de meter tocmai in momentul cnd dumanii si ii frecau manele i strigau : izbAnd5. Pozitia lui la PoartA pArea asiguratA,
cAnd se ridic din nou in contra lui diplomatia francezli a cAreia furie psrea &A se stinsese atAt prin disgratia lui Tkly, cAt

prin schimbarea lui de Castagnres din postul de ambasador francez la Constantinipole,


Franta nu incetase a s'pa pe Germani pe lAngA PoartA,
chiar dupA incheierea pAcei ei cu impAratul, din caned cA doria
si

99 Cronica anonirrul in Mug. tst., V, p. 170.


100 Letopisetele II, p. 312.

www.dacoromanica.ro

54

ISTORIA. ROMANILOR

sg le strice pe cat se pute mai mult, in vederea nouelor complicgri, cgrora trebuia sg dee nastere succesiunea Spaniei. Ateste si izbucnesc in anul 1701 si tin ne intrerupt in tot timpul
domniei lui Brancovanu, pang la 1713 si 1714, cand sunt terminate prin pgcile dela Utrecht si Rastatt. Franta ave deci
interes a starni iarsi cat se poate mai multi dusmani Germanilor in Orient, si ambasadorii ei din Constantinopole isi a-dean toate silintele spre a porni din non pe Turci contra impgratului. Acestia insg, spgrieti prin cumplitele pierden i incercate
In rgsboiul ce abia se sfarsise, nu Indrgzneau de loc a infrange
tratatul incheiet, pretextnd c sfintenia lui si legea lui Mahomet i-ar impedeca a-si clca cuvntul. Cg lucrurile nu erau
tocmai astfel si cg numai frica, iar nu profetul ii retinea, se vede
de pe plcerea nespusg cu care ei ascultau vestile venite dela
Rin despre victoriile Francezilor si insgmnatele preggtiri de rgsboiu pe care le puneau la cale sub inspiratia acestor vesti 11-.

Partida protestantg din Ardeal care se temea de stgpanirea

catolicilor, se rescoala curand dupg incheierea pgcei dela Carlowitz, contra impgratului, nevroind s recunoascg trecerea
acestei Vri sub monarhia Habsburgilor. Ea pune in fruntea
ei, in locul lui Tkly, a cgruia soartg am ygzut unde'l dusese,
pe un alt nobl ungur, Francisc Racoli, fiul fostului principe
al Ardealului Gheorghe al II-le Racoti. Trecand din Polonia,
uncle fusese retinut in prinsoare, in Transilvania, el ridica aice
In anul 1703 Iunie in 7, steagul fscoalei contra noilor stpanitori ai -Wei, Germanii. Francezii, vgzand c.a.' nu pot impinge
pe Turci la dusmgnie rtisg contra imperiului, se folosesc de
rgscoala lui Racati, pentru ca prin ea cel putin se aducg greutati dusmanilor lor. Ei sprijin rdscoala prin un ajutor bnesc
de 200.000 de lei pe an si cautg sg castige simpatiile personale
ale capului ei, prin darul insgmnat al proprietalei Iazatzlov,
cumpgrat de Ludovic al XIV-lea dela vgduva lui Sobiesky
pentru prelul de 700.000 de livre, peste care mai adaog un pretios tacam de argint, precum si 100.000 de livre in numgrgtoare.
Pentru a'i putea organiza si aproviziona armata, Racoti avea
mare nevoie de concursul domnilor romni. Brancovanu ins
care avea cu atat mai mare interes a nu se strica Cu puternicul
&au vecin impgratul Germaniei, acuma cand el rgpusese pe
Turci, refuza lui Racoti ori ce concurs, si atrage astfel asupra
capului sau iarsi fulgerile ambasadorului francez.
Pe atunci domnul de Castagnres fusese inlocuit la Poart
prin marchizul dc Friol, om peste mgsurg pornit si dusman
personal al lui Brancovanu, ambele imprejurgri care incg ingspriau relatiile Frantei cu domnul roman. Sangele prea ferbinte
101 De Friol ambasadorul FraMiei la Constantinopole ctra rege, 27 Ianuarie 1704, Hurm., Doc., Supl, I, p. 358.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANt IN INILINTENIA

55

al ambasadorului ii Meuse chiar la Poarta o pozitie cam grea


nepotrivita cu rolul sail de staruitor pe langa Turci in contra
Germanilor. Chiar la prima lui audienta (5 Ianuarie 1700) se
petrucura niste scene asa de curioase, 'Meat toata lumea diplomatica a timpului fu scandalizata in gradu I cel ma i extrem103.

Este de observat c marchizul de Friol muri nebun


deci putem s ne inchipuim cu can' inversunare combatu acest
om, de pe atunci cam sarit din minti, pe principele lklunteniei
pe care Il ura si personal din urmatoarea imprejurare. Friol
inainte de a fi numit ambasador la Constantinopole, slujise
ca militar in armata ungureasca a lui Ti5k6ly. Relatiile cele rele
ale lui Brancovanu cu Tbkitily fiind cunoscute, i Friol traind
In o incunjurime care ura atat de mult pe principele Munteniei,
intalegem cum si el se aplecase catra acelas simtimnt, mai ales
In timpul frecarilor mai ascutite dintre Brancovanu iTkly

cand acesta raspins din Transilvania se retrasese din nou in


Muntenia si dat fiind i grauntele de minte sarit din loe a
ambasadorului francez.

Curand dup rascoala lui Racuti i vedem aparand la


lumin uneltirile lui Friol contra principelui Munteniei, care
nu se dadea de loc in apele politicei franceze. Asa Il videm mai
nti acuzand pe domn ca ar fi trimis 24 de call cu pulbere de
tun generalului austriac Rabutin, in Transilvania 103 Intr'un
alt rand ambasadorul scrie marelui vizir ca. intreaga Transilvanie fiind revoltata i principele Racoti aflndu-se in ea cu o
parte din puterile Ungariei, imperialii nu ar pute sa se mantilla
In ea, dac. principele Valahiei nu le ar procura hrana. Aceasta
ma face sa rog cu staruinta pe Excelenta voastra ca sa trimiteti de indata ordine foarte severe principelui Valachiei pentru
a-1 opri de a duce provizii in Ardeal sub nici un pretext, si de
a nu suferi ca Nemtii sa vind a lua de aceste din -tara lui" 104.
Reprezentantul Frantei ave i omul sau gata de a inlocui pe
Brancovanu, anume pe Constantin Duca, pe care-1 vom vede
ea din timpul domniei sale de a doua in Moldova se pune ran
cu domnul Munteniei. Duca se refugiaza pe la inceputul anului
1706 in casa ambasadorului francez i acuma Friol il recomanda
calduros regelui sau, spunandu-i ca el ar fi de cea nti nobleta.
numerand intre strabunii si imparati greci103. Priucipele Va-

lahiei, acest prieten al Nemtilor, Il persecuta. Rog umilit pe

Maiestatea voastra sa"mi trimita o scrisoare pentru marele vizir


300 Zinkeasen V, p. 342-345.
109

104

De Friol ctr regele, 15 Sept. 1704, Hurm., Doc. Supl , I. p. 358.


De Friol cal% marele vizir, 17 Decemvrie 105 ibidem, p. 3G2.

10 Am vazut mai sus originea lui Duca, ,,Grec de la Rumelia care 15i
incepuse cariera prin a slup In o pravalie din Tau". Numele sau fusese insa
purtat 51 de un imparat bizantin.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA R OMAN 1LOR

56

prin care s spun c Maiestatea voastr cunoaste de mult legturile actualului principe valah cu imperialii, i c interesele
turcesti vor suferi totdeauna ct timp acest principe va sta pe
tronul su, i c prin urmare Maiestatea voastr ar don i cere
ca dnsul s fie destituit" 106.
Rsboiul de succesiune spaniol incepand a merge ru pentru

Francezi, acestia s Lruesc cu atAta mai mult ca Poarta s declare rsboiu Austriei. De Friol insrcinat s cerce necontenit
pe Turci asupra acesLui punt, intreabA jute() zi pe vizirul pe
cine ar prefer : pe Unguri sau pe Nemti. Vizirul rspunse Ca'
Turcii priveau pe Nemti ea pe dusmanii lor firesti, i c dorintele lor erau pentru principele Raco-ti, dar erau obligati s pzascA un fel de neutralitate. Spuseiu atunci vizirului c s'ar afla
printre supusii padisahului, care mai indrzneti de cat vizirul,
n' ar pstra aceast neutralitate. Vizirul m intreab cine ar pute
fi acela ? Artiu atunci pe principele Valahiei, care desi supus
si tributar al sublimei Porti, ddea Nemtilor care erau in Transilvania, hran, arme si cai in contra chiar a ordinilor Portei" 107 Friol revenia necontenit asupra acestei chestiuni. Intr'un alt rnd intreba el pe vizir Ca' dac Turcii eran as de scrupulosi asupra neutralittei, cum se face de se invoia principelui
alahiei ca s vin in ajutorul Nemtilor cu hran, cai i cu toate
cele de care aveau trebuint ? Vizirul imi zise c acest principe
Meuse acest lucru in rsboiul precedent, 'Ms dup consimtimntul Portei, de oare-ce altfel nu s'ar fi putut sustinea. Rspunsiu c4' el dup at se vede pstrase obiceiul i in timp de

pace, c inteadevr el ar face pe negutitorul, ne and nimic


filr bani ; dar c de i er supus i atarnat de Poart, fce

lucruri pe care marele vizir n'ar fi indrznit s le Intreprind" 108

Toate aceste denunfri nu erau ins numai ponegriri, ci


adevrate in cea mai mare parte. Brancovanu fcea inainte
german, sprijinind pe Nemti in contra resculatilor Unguri. S'au reaflat mai multe din scrisorile lui Brancovanu ctr
ambasadorul extraordinar, Quarrient, din care unele sub propria subsemntur a principelui, in care 'I complimenteazA cu
cea mare curtenie, Ii spune c plcutele cuvinte din scrisorile
ambasadorului Il confirm Inc mai mult in ferma opinie pe
care In tot deauna au avut'o despre iubirea lui sincer i nestrmutat cstr ansul, c i elli rspunde cu aceleasi simminte pe care ar don i
i le dovedeasc cAt mai curand prin
fapte, i Ii multmeste pentru frumosul dar de 6 cai ce l'a primit
De Friol cAtr regele 27 Februarie 1703. Hurm. Doc. Supl. p. I. 364.
101 De Friol catra regele 15 April 1706, ibulem, I, p. 365.
108 De Ferrol cAtr regele, 17 Sept. 1706, Hurrn. Doc., VI, p. 51. In acest
an perduse Francezii cele douA inari btilIli dela 1?amil0p,s
dela Turin, dup6
ce in anul 1704, perduse pe cea dela Hoch.stddl.
100

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA.

57

de curnd" "9. Printr'o alfa' scrisoare Brancovanu asigur pe


Quarrient c. pentru a satisface clduroasa lui dorint in trebile acele care se tin de slujba Maiesttei sale impratului, pentru care este insufletit de o rAvn deosebit, nu va lipsi in viitor
a'l informa despre succesele rebelilor din Ungaria, rugndu'l
s pstreze cu bAgare de sam secretul acestor stiri no. In sfrsit

inteo a patra scrisoare ctr acelas personaj, Brancovanu se


scuzaz c n'au putut inc6 rspunde suma de bani ce datoria
curtei imperiale, la care se indatorise, i ea' despre proviant ar
fi greu a'l transporta acuma M'A a a trage luarea aminte a dusmanilor, care n'ar lipsi, cum s'a intmplat in mai multe rnduri, a'l denunta la Poarta m. Mare parte din corespondenta
acestui timp se invrteste in jurul acestor dou chestii ; plata
celor 50.000 de scuzi rgduiti de Brancovanu impratului
proviantul al crui pret er
scad din tribut 112
Cu toate c ambasadorul lui Ludovic al XIV-lea el-A foarte

bine informat, el nu pute dovedi nimic, i Turcii nu preh doriau A. fie convinsi despre hainirea supusului lor : mai
fiinde nu ar fi indrznit
pedepsase spre a nu displcea
Nemtilor, de la care Turcii primise o ash de neuitat lovitur ;
apoi greselele insusi ale lui Brancovanu eran un vecinic izvor
de cAstig pentru dregAtorii Portei, de oare ce domnul acoperia pe fie-care din ele cu o suma de pungi de bani corespunztoare cu greutatea ei. De aceea Turcii pentru a-si face une ori
fat ctr Francezi, trimiteau lui Brancovanu ate. o mustrare,
bun oar atunci cnd el ()preste ostirea lui Racoti btut, de
a gsi scpare pe pm.ntul Munteniein3. Mai fcuse apoi Brancovanu inc6 o slujIA insemnat Portei. Anume Turcii se obligase prin un articol secret al pcei de Carlowitz a plti impratului suma de 200.000 de scuzi ca cheltueli de rsboiu, care
conditie, din cale afar rusinoas pentru Turcii cei deprinsi a
lua tot deauna, nici odat insA a da bani, trebuia s fie indeplinit in acelas secret de domnii Munteniei i Moldovei 114. se
vede cA Brancovanu, spre mai usoar rfuire a acestei daraveri, o luase asupra lui, i mntuind pe Turci de atare datorie
le fcuse o slujM mare si care merita rsplat. Toate aceste
imprejurri Ii fcea s mai inchid ochii asupra faptelor dom109 Vezi cele doue scrisori subsemnate de Brancovanu, lindem, VI, p. 36
57. Subsemnatura domnului este reprodusa In facsnnile.
Brancovanu c'atr Quarrient, 1707, ibidem, p. 58.
111 Brancovanu catrd Quarrient, 19 Iulie 1707, ibulem, p. 60 51 instrucliile

camerei aulice se ingrijesc Dan den wallachische Furst dabey nicht periclitire
oder zu leiden habe", Sept. 1707 Giurescu 5i Dobrescu. 1. c. p. 156.
110 0 multime de acte n Giurescu 5i. Dobrescu, /. c. p. 154 51 urm.
119 Baportul lui Miman rezidentul imperial din 6 Mart 1704, ibulem, p. 22

n4 Fenol cAtra regele 27 Septemyrie 1700 Hurm. Doc. Suplemenl, I.

353.

www.dacoromanica.ro

p,.

ISTORIA ROMANILOR

58

nului muntean, cand ele devineau prea strvzii. Erau afaceri


de negot precum le calific insu ambasadorul Frantiei. Ceeace
venia apoi in folosul lui Brancovanu er i imprejurarea c
Turcii Vznd izbanzile repetate ale impratului i pierderile
lui Racoti, se rciser despre el, mai ales dup pierderea a ce ttilor Gurghiului, Deva i Huniedoara, prin cuprinderea crora Germanii izgoniser pe rsculati in ultimile lor aaposturi". Aceast
scildere a fscoalei indeprtase i pe Francezi de Racoti 115. Rs-

coala Ungurului se stnse ca rAurile ce se pierd in nsip. Alte

interese vajnice se arlau la orizont, care trebuiau sui inraureasc


purtarea lui Brancovanu. Cu Germanii se inchease aproape irul
ovirilor Domnitorului Muntean, cci ei doar ajunseser prietenii Turcilor. Alt putere se indumnise acuma cu ei i jocul
In doi peri al lui Brancovanu trebuia sui se reinnoiasc din spre
rsrit precum mai innainte se perindase din spre apus. Anume

Rusia intrAnd in rivalitate cu Poarta, trebuia ca Brancovanu

s5-i caute sui i asigure tronul in noua primej die impins5 asu-

pra capului su prin atingerea durnsdneasc a celor doi uriei


ce se eApeziau unul asupra altuia amenintnd sui zdrobeasc

pe Domnul Muntean ce de abia scpase teafr din conflictul


Turco-German.

Trebuia sui intervin o purtare mult mai periculoas i

mai hotrAtoare a lui Brancovanu, care s` aduc pierderea lui,


i nu numai nite simple plecri ctr interesele Germaniei,.

putere ce mai la urm er chiar acuma prietins Turcilor. Aceast purtare se raporta la politica lui Brancovanu ctr. Rui.
6. BRANCOVANU

Ineeputul relatiilor lui Braneovanu eu RuOi. Dup6


moartea impAratului Leopold intmplat5. in 5 Mai 1705 i sub

domnia lui Iosif I, relatiile lui Brancovanu cu Germanii se msntin

destul de stranse din princina rAscoalei lui Racoti i a ajutoarelor pe care Nemtii le obtineau dela Domnul Muntean, dei
mai mult pe sub mana' Dup ce Racoti . . . se pierduse i T6-

kly, raporturile lui Brancovanu cu Nemtii, dei mai putin


sistematice, tot urmeaz mai departe a emnea simpatice, cum
se vede aceasta din hotsrArea camerei aulice dar asupra ce-

rerei de aapostire a lui Brancovanu la caz de primejdie ordo nnd camera aulic6 generalilorco mandanti din Transilvania c'd
sui primease i sui sprijine pe domnul muntean la caz de nevoie 116.

Din spre Germani se linitesc lucrurile aproape cu des6vArire, cand o nou bulboan6 incepe a sufa din spre
in Comp. N. Iorga, Francisc Racoti IL in An. Ac. Rom. II, tom.

XXXIII 1910 care expune cu amanuntimi cee rezumate In text.


116 1711 Giurescu i Dobrescu. 1. c. p. 381.

www.dacoromanica.ro

C. BliANCOVANU IN MUNTENIA

69

Imperiul rusesc intrat sub conducerea geniala a lui Petru


cel Mare, incepe a indruma politica aceea care'l conduse cu incetul la marimea i insemnatatea de care se bucura astazi 117. Una
din tintele acestei politici era i deschiderea Rusiei in spre Sud
Cara Marea Neagra, pentru care si tarul Petru intrase in liga
sfnta, i cucerise, in lupta contra Turcilor, Azovul dela acestia
In 1696. Intarirea acestei cetati prin niste lucrri intinse s'it construirea unei flote pe marea de Azov desvaleau in destul planul

lui Petru, care era de a se face stpan pe panza de ap in-

tins la sudul imparatiei sale. Turcii care impreuna cu celelalte


puteri intaleseser scopul imparatului rusesc, se silise in zadar
prin pacea dela Constantinopole, din 1702, sa smulga Azovul

din stapnirea Rusilor. Acestia incuviintaza multe alte concesiuni, ins pastreaza cetatea, devenind astfel o nou amenintare a Turcilor dinspre Nord-Est, precum Nemtii erau pentru
ei una de catra. Nord-Vest.
Turcii insa chiar dela inceputul aratrei Rusilor pe scena
politica prinsera o mare teama despre acest popor, din pricina

comunitatei sale de religie cu supusii crestini din imparatia lor.


Dupa incheierea pacei lor cu Turcii care le asigura stapanirea Azovului, Rusii se intorc catra Nord, unde tarul Petru
vroia sa descatuseze imperiul sail din spre Marea Baltica, precum Il deslantuise cat% sud prin deschiderea lui in spre marea
Neagr, si se apuca la lupta cu valorosul dar prea indraznetul
rege de Svedia Carol al XII-le, care i frange cu totul cariera
lui in campia dela Pultava, in 1709, seal:land de aice la Tighinea
In Moldova.
Scopurile tarului Petru de a ataca pe Turci i a-i alunga

chiar din Europa nu era un secret pentru nimene, si ele full


numai intarziete prin lupta lui cu regele Svediei. De indata ce

acesta fu batut, piedica ce se opusese realizarei planului tarului


disparu, i armatele sale triumfatoare trebuiau acuma s inainteze asupra Constantinopolei.
Brancovanu, care era cel mai interesat in aceasta ches-

stiune, urmarise cu mare luare aminte toate peripetiile prin


care trecusera relatiile puternicului tar cu Turcii i apoi cu Sve-

dezii. Stiind el ca" tarul se impacase cu cei dintai numai cat


de nevoia celor de al doile, se astepta acuma dupa batalia dela
Pultava, ca imparatul Moscului se redeschida focurile sale asupra imparatiei otomane. Trebuia, calculnd sortii probabili
ai luptei, sa caute a-si imbuna si pe tarul Moscovei, precum Meuse in rasboiul dintre Turci i Nemti, cu acesti din urma. A-

Expunerea mai amarunt a politicei rusesti si a fasboiului lui Petru


cel Mare cu Turmi precum si a influentei sale asupra prilor romane va fi facutA mai jos, la istoria lui Dimitrie Cantemir. Aice numai atata pe cat e de nevole spre a Intalege soarta lui lirancovanu.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

GO

ceeai purtare politicA, care aplicata cu ghiMcie, Il dusese neatins prin greaua cumpn'a a rsboiului ligei sfinte, credea el c6-1
va mantui i in va1m4agul ce ameninta' sa" izbucneasca intre
impa'rstia Moscului i ace a mahometan.
lat motivul adevArat care impinse pe Brancovanu a se
apropia de Rui i pe care cronicarul Radu Popescu 11 intrevede
cam confus in cuvintele urm'atoare : Va'zand Brancovanu

Turcii nu stau la vorbele lor i pre Nemti c s'au impkat cu


Turcii, de nu era nici un razim i nici un ajutor despre danii,
au inceput a se ajunge cu Muscalii" n8
Indat dup acea memorabil Vane, aa. raporteazA
Talaba, ambasadorul lui Racoti ca'te Rui, celui francez din
principele Valahiei trimise deputati taruConstantinopole,
lui in numele tuturor provinciilor cretine care sunt sub stpanirea turceasdi eu nite scrisori care contineau trei articole
principale

Feliciteaza' pe tar pentru izbanzile pe care Dumnezeu


dreptatea cauzei sale i le d'aduser, dorindu-i urmarea lor

innainte.
Roatf pe tar de a nu infri sau prelungi pacea cu Turcii,

dar a o incheia cu ori ce pret cu Svedezi, spre a dobandi putinta de a mntui pe cretini de Turci, dup cum le ragaduise de

mult timp, asigurandu-1 eh' aceste provincii erau acuma dispuse a lua armele contra pgnilor.

Mai roaga" pe impa'ratul Ruilor ca sa* ajute Ungurilor,


spre a pute prin acest mijloc sa" intretins bune relatiuni cu Ma-

jestatea sa regele Frantiei, care este singurul principe ce poate


favoriza pe Turci, sau prin puterile sale, sau prin minitrii
dela Constantinopole i este in acela* timp suveranul cel mai

in stare de a incredinta pe regele Svedei de a face pacea cu


tarul 119.

Tarul ra'spunde lui Brancovanu.


Ad 1. : C ar multmi principelui Valahiei pentru bunele
lui intentiuni i'l roag sa staruiasa." in ele. Pentru a-i arsta recunotinta lui, trimite prezenturi atat principelui Valahiei cat
i puternicei familii a Cantacuzinetilor, intre altele i un portret al s'au impodobit cu pietre scumpe pentru principele. Ta-

laba ad'aogea tot odat6 ea' pe cat timp Poarta ar rasa pe principele Valahiei de acum in scaun, sau ar pune pe unul din familia Cantacuzinetilor, ea ar trebui s'a" se atepte la o revolutie in aceste tari, mai ales in timp de fsboiu.
i"Mag. 1st , IV, p. 22.
II, Des Alleurs ctr regele despre misiunea In Rusia a lui Talaba, 24

Ian, 1711. Hurm. Doc., Supl., I. p. 392. Puntul al 3-le este pus din eroare Intro
cererile lui Brancovanu, care daca ar fi stdruit pentru tinguri, nu tntalegem ce
motiv ar fi avut Talaba de al dumani i al denunta la Turci. Acest punt a bast
cerut de 1nsu Talaba Ruplor cum o dovedqte raspunsul tarului la ei.

www.dacoromanica.ro

BRANCOVANU IN MUNTENIA

61

Ad 2.: Tarul arat principelui Valahiei c pi elungirea


pcei cu Turcii nu trebue s'A-1 pun in ingrijire, c acesta
un mijloc de a ascunde scopurile sale Turcilor, spre a-i impedeca
de a da ajutor regelui Svediei care se retrsese in statele lor ;
dar c6 dup ce va sili pe acel rege s primeascA pacea, va gsi

el destule pretexte pentru a rupe cu Turcii, chiar de n'ar fi

altele deat acela de a mntui de jugul lor provinciile care sunt


de religia lui ; c acesta ar fi un motiv indestultor, i c trebue
s' spereze c Dumneze va ajuta nite scopuri aa de drepte i
a de inflepte.
CAt despre cel de al treile pUnt, care prive la misiunea
lui de Talaba el nu se raporta la Brancovanu.
Am vzut mai sus in repetite rnduri c' ceeace se pute
lua drept intrigi i ponegriri ale dumanilor in rela tiile lui Brancovanu cu Nemtii, erau curatul adevr. Tot a i aice, dei
aceast denuntare eia din o gur suspect, trimisul lui Racoti
i dumanul domnului muntean, care ave interes a compromite pe Brancovanu, totui noi credem c aceste spuse sunt adevrate, fiind ele Int'rite prin alte izvoare mai vrednice de
credint. A o relatie din Bender din 10 Noemvrie 1709, dup
ce ara-CA cum Racovit a fost mazilit din pricina plecrei sale
ctr Rui, adauge despre Brancovanu c6 s'ar spune i despre
el e ar ave intelegere cu Muscalii i cs sultanul chemnd-I
la Constantinopole, domnul ar fi refuzat a se duce i s'ar fi in-

chis in cetatea sa Trgov4tea unde ar fi aprat de o armat


de 22.000 de oameni" 120. Cronicarul Neculcea apoi adaogA c
nu numai Mihai Vod se ajunsese cu Muscalii, ci i Brancovanu

toat Sarbimea mai inainte luase intAlegere cu Moscul i


trgeau ndejdea lui din cias in cias cu bucurie" 121.
Vom una la istoria Moldovei cum domnul acestor tri,

Mihai Racovit, intrase in legturi cu Petru I in acela an

In care Talaba pune pe acele ale domnului Munteniei. Pzindu-se mai putin bine decAt experimentatul Brancovanu, el este
descoperit, aruncat in fiere i dus la Constantinopole, dup denuntrile dumanului de moarte al tarului Rusiei, regele Carol
al XII-le. De Friol care raporteazA aceast imprejurare regelui su, face reflexia c ar fi de dorit c maiestatea sa svedei s facA tot a i principelui Valahiei" 122 De o cam dat
Brancovanu tiuse s imbuneze pe ilustrul refugit. El primise
i in Muntenia parte din soldatii svedezi ce scApase impreun
cu regele lor in Moldova, Ii gzduise i le dkluse hrana care adese ori le lipsia la Bender 123 Curnd ins regele Svediei 1" Hurm., Doc. Supl., I, p. 370.
in Letopisete, II, p. 321.
De Friol c. regele, 22 Noemvrie 1709. Hurm, Doc. Supl., I, p. 372.
123 Cantemir. Intimplrile Cantacuzinilor i Brancovenilor 22
si urm. Se

. 122

spune a atunci ar fi rdicat militarii svedeji turnul Coltei cel dArlmat de eurAnd.

www.dacoromanica.ro

62

ISTORIA ROMANILOR

trunse jocul ghibaciului domn i convingandu-se c .1 el uneltia

cu tarul, Il denunt Turcilor spunndu-le ca : Muntenii sunt


buni prieteni cu Muscalii i ce vad i ce aud despre Turci toate
le scriu la Muscali" 124 Hanul Tatarilor de asemene spune Turcilor ca Brancovanu Voda domnul muntenesc este domn bogat
i puternic, are oaste multa i este de mult prea bun prietin Muscalilor. Nu trebuete la aceast vreme lasat s fie domn, ca poate

sa se haineasca i sa facd sminteala otilor imparateti, ci trebuete prins, ca el de buna voie nu va veni la Poarta. Nime
insa nu e harnic
prind fara cat feciorul lui Constantin Voda
cel mai mic (adeca Dimitrie), care este mai sprinten decat fratele sau Antioh Voda, ci sa-1 pue imparatul domn la Moldova
ca el va chivernisi lucrul din Moldova i va prinde pe Brancovanu.

C Neculai Voda (Mavrocordat care pe atunci domnia in Moldova) este Grec i nu va pute face aceast slujba" 125.
Dar nu numai a-U.-tea sunt dovezile intalegerei lui Brancovanu cu Rnii. El primise dela tarul 300 de pungi de bani
spre a-i face zaharea in Ora 126, pe care bani vom vede

restitue mai tarziu, cand vede ca increderea lui in a tot pu,ternicia otirilor moschiceti daduse de gre. Totu nu putem
primi cele ce spune Neculai Mustea c domnul Munteniei de
a pururea trimitea oameni la imparatul Moscului indemnandul
s se radice asupra Turcilor, ca-i va da zaharea" 127. Brancovanu era prea iiftelept i prea purtat in asemene treburi, ca
se compromita a fati cat% stapanii lui, Turcii.
Vizirul, care dupa attea denuntri ave ochiul pe Brancovanu, vroia sal cerce i sal despoae tot data, cerandu-i 500
de pungi, de care imparatia ar avea nevoie in lupta ce se pregAtia. Brancovanu, mai siret deet vizirul, se oblig6 fa'r impotrivire a rAspunde aceast suma, insa nu indat, de oare-ce
Ora ar fi fost sacatuir, ci Oda in cinci luni, sperand ca pana
atunci Ruii venind, el se va mntui odata cu supunerea catra
Turci i de indatorirea ce o luase asupra lui 128
Pentru a inala pe Turci, Brancovanu se prefacea pe de
alta parte a tinea cu danii i cauta anume sa compromita pe
domnul Moldovei Dimitrie Cantemir, despre care tiea cu ce
scopuri dum'neti venise in domnia Moldovei, cu toat c i
Brancovanu urma o politic identica cu a lui Cantemir. El
trimite in solie pe unul Corbea care sa-i arate prietenie i sa-i
12' Neculcea In Lelopisele II, p. 329.
125 Ibidem p. 330-331.

ii Ibidem p. 350. Tot pe atunci tarul spre


arta buna-voint catr
biserica Munteniei, drueste mai rnultor lcasuri sfinte frumoase exemplare decrli de religie romnesti de o mrime colosal, din care s'au pstrat acea
ruin de el milinistirei Horezul, exemplar ce se all la muzeul din Bucuresti,

127 Letopisetele. III, p. 38.

Neculcea In Lelopisele, II, p. 331.

www.dacoromanica.ro

C, BEANCOVANU IN MITNTENIA

63

spun, ins numai din gur i nu pe scris, c' Bra ncovanu

eliciteaz6 pentru intrarea lui sub protectia lui Petru, artndu-i


i legturile in care el insu s'a afla Cu Ruii, spre a dobAndi
increderea lui Cantemir. Domnul Moldovei care nu mai avea
nici un motiv de a mi. pe Brancovanu, de cAnd se dduse in
partea Ruilor, i deci nu mai pute ave de scop prinderea
domnului muntean, Ii arat cs el au trecut la Rui, i sfAtuete
pe Brancovanu s se fereasc de Turci care ar vra s''l prind
(fusese el doar insu insrcinat a o face). Brancovanu vroind
ins s'i acopere jocul fat cu Ruii denunt cele spuse de Cantemir craiului Svedei, prietenul Turcilor, adugnd c domnul
Moldovei ar umbla s dee pe Svedezi pe mnile Ruilor. Craiul
trimite scrisoarea la Adrianopole. Tot pe atunci Petru ce! Mare
venind in Iai, Brancovanu Ii scrie c el i Cantacuzinetii se
tin de cuvntul lor ; dar c nu pot trimite chiar atunci zaharea,
vizirul i hanul fiind aproape. La asemene mijloace nedemne de
oameni alerga Brancovanu spre a-i intri crtinatul &du tron.
Brancovanu adunase otirea i sttea cu dnsa gata in lagr
la Urlati pe Cricov in judetul Prahova, nu departe de
Ploeti, ca s se poat in grab intruni cu Ruii in caz de intrare a lor in Muntenia, i destul de departe de Dunrea i apropiat de munti spre a nu a dea in o curs ce iar fi intins'o Turcii

de peste fluviu. El fusese invitat de ctr acetia a porni in

contra Ruilor, ins scpase de atare nevoie care l'ar fi silit a'i
da crtile pe fat, prin un dar de 300 de pungi de bani 129. Tot
pe atunci el scriea hanului egg ateapt s vind spre a-i trimite
zaharea muncindu-se s inle pe amandou prtile" 139
Trecerea Spiltarului Toma la Rui.
Pari acuma Brancovanu condusese indestul de bine duplul sau joc, menit a atepta rezultatul luptei intre Rui .1 Turci, i apoi a se da in
partea invingtorului, dovedind apoi acestuia prin purtarea sa
anterioar c tot deauna simtise i fusese pentru el ; ceeace nu
iar fi fost greu, intru cat ar fi putut spicui tot deauna din cele
dou fete ale purtrei sale dovezi pentru partea in care s'ar fi
aruncat.
Se Intelege dela sine c5. nu Mr% team i btae mare de

inim sttea Brancovanu in lagrul ski de la Urlati, cand de

clan aude o veste cumplit ; capul cel mai mare al otirei sale
dup el, generalul cavaleriei sale, spatarul Toma Cantacuzino

fiul Agai Mateiu i nepot lui Constantin Stolnicul fugise cu


vre-o 70 de boieri i apucase ctr Prut, incotro se indrepta
oastea rusasc. Aceast grup de boieri, avnd in fruntea ei
pe Cantacuzineti, nu mai pute suferi intrzierea lui Brancovanu de a se declara pentru Rui, precum Meuse Cantemir in
129 Radu Popescu In Mag. ist., W, p. 23.
130 Genealogia Cantacazinilor, original, p. 327. (ed. N. Iorga, p. 321).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

64

Moldova. Scopul ei er ca, fAcnd acest act de curaj inaintea domnului lor,
compromit in ochii tarului, si la viitoarea izban-

dA a Rusilor, de care toti acei boieri erau mai siguri ca de lumina zilei, sA dee domnia Munteniei unuia din membrii acelei
ins'Amnate familii,

i anume spatarului Toma care se pusese

In fruntea intreprinderei. SpsAtarul ajunge in lag'Arul lui Petru,


i se inchin
cere un corp de armatA cu care sA iee i sA ard6

BrAila. Tarul Ii d acest ajutor constnd din un corp de cavalerie de 12.000 de oameni sub generalul Reni, cu care spAtarul
se invArtejeste iute in d'Arpt, calcA cetatea turceascA j je
multime de pradA din ea. Brancovanu compromis de astA dat
desAvArsit in ochii Turcilor, care trecuse DunArea mergAnd in
contra Rusilor, pe cnd piciorul acestora nu cAlcase inc6 in
Muntenia, vgzkid primejdia ce o adusese asupra capului
nebunia cu scop a sp.tarului ski, se hotki de indatA a lep"da
legAturile cu Rusii cei indeprtati, si a se arAta iar de prieten
al Turcilor. El opri zahareaua cea cump4rats din banii rusesti
a merge spre Flciu, in cotro o pornise si o trimise Inapoi atrA
ostirea turceascA ; iar el desface laggrul ski dela Udall i bolnav
de n'Acaz se retrage in Targovistea. Din mustrare de cuget insA
Brancovanu, trimite dup sfarsitul rAsboiului i pacea dela Husi,_
banii, cele 300 de pungi, indkAt Muscalilor 131.

Lipsa zaharelei si a fnului fu cauza determinant a nenorocirei lui Petru cel Mare dela Prut. Cum ar fi putut el uita
vre o datA necredinta i trAdarea lui Brancovanu care tocmai
Ii pricinuise aceastA nenorocire. Tarul Petru exclamase inteun
moment de desperare : Iuda cel de Brancovanu m'au vndut
de am rApus oastea si am pA-tit aceasta" 132 De acuma inainte
Brancovanu nu va ave un mai mare dnsman in lume de Cat
fratele sAu intru Hristos, impAratul Rusilor. Rusii Il vor sapa
necontenit la Constantinopole i vor determina acea cumplitA
catastrof6 care puse capAt domniei i vietii lui.
Radu Popescu aduri in urmnoarele cuvinte indoitul
joc al politicei lui Brancovanu, i rezultatul la care au ajuns
Constantin Voa, la aceste lucr6ri ce au fcut, ave doa socoteli, una cA indemnase pre tarul ca sA vie asupra Turcilor,
care de va bate pre Turci sA fie isbAnda Muscalilor, s'A se arte
cu fatA curatA, cA din indemnarea lui s'a fAcut biruinta asupra
vrAjmasilor crestidt4ii ; alt socotealA ave cA scrise tot deauna
la Turci indemnndu-i s mearg fk.'A grijA, c sunt ostile Rusilor putine i flAmnde, i in aceste socoteli gandea sA facA ca

Neculcea in Lefopisefe, II, p. 352-354. Neculai Muslea, ibidem, III,


p. 51. flelattile Cantacuzmestilor erau mai vechi dect anul 1711 ; Ele dateaz.
cel putin din 1707. Vezi Documentele CantacuzzneOilor de N. Iorga p. 262 -273.

132 Neculcea, ibidem. II, p. 324.

www.dacoromanica.ro

O BEANCOVANU IN MUNTENIA

65

sg nu scape de bine, ori o parte va birui ori alta ; dar sgracul


a sapat de amandoug pgrtile, a Muscalii l'au cunoscut de viclean i inglgtor de cretini, Turcii 'Ma l'au cunoscut hain im-

pratului, vgzAnd a Toma spgtarul fiind credincios al lui i


boier mare i din neamul lui, s'a dus la tarul" 133.
Merge ulciorul la apg Ong se sparge". Acest adevAr exprimat alegoric de fabula se indeplini acuma asupra capului
lui Brancovanu. Dumanii lui vgzAndu'l atAt de rgu compromis prin participarea lui la politica rusascg, ridia cu totii iargi
capul i punnd umgrul la rgsturnarea domnului muntean, ajung in fine sg desrgdgcineze acest arbor bgtran, care de 27 de
ani infigea tot mai adnc vitele sale in scaunul Munteniei.
Si multi mai eran aceti dumani, care'l rgpun pe Brancovanu, din toate pgrtile, .1 din lguntru i din afarg. La Constantinopole era combtut cu inverunare de cgtr ambasadorii Rusiei i a Frantei, cel d'intgiu pentru purtarea lui Brancovanu in rgsboiul turco-rus, al doilea pentru a fi consecvent
-cu politica predecesorului sgu, cgtr care se adgogea necontenitele tiri despre bunele relatii ale lui Brancovanu cu Nem-tii,
cu care Francezii purtau ina rgsboiu. Acuma insg dupg pacea
dela Carlowitz rostul ambasadorilor er cu totul altul in Constantinopole. Turcii bgtuti de cretini, suferind dela ei o a de
intinsg desmgdulare a impgrgtiei lor, tieau acuma de frica reprezentantilor acelor state a cgror putere o sinytise. Cgtrg toti
se purtau acuma Turcii cu o deferent care trebuia sg pun in
uimire pe acei ce cunoteau brutalitatea cu care in timpurile
lor de strAlucire ei tratan pe trimiii puterilor cretine. Ambasadorul Frantiei ,Des Alleurs ins sustinea candidatura lui Neculai Mavrocordat, rnduit domn in Moldova dupg fuga lui
Cantemir (1711) i care voia sl ajung acuma la tronul Munteniei. El legase cu Grecul prietinie ina de pe and trecuse prin
Moldova pentru a veni sg"i ocupe postul sgu la Constantinopole. Des Alleurs face, dupg stgruintele sale puse pe lngg regele Svediei care stgtea la Bender, ca acesta sg ierte pe Mavrocordat pentru purtrile ce le avuse fatg cu el i sg nu sg mai plgrigg

Portei contra lui134. Aceste bune relatii se urmgreau mai departe, i Des Alleurs spa acuma pe Brancovanu, dac nu din
alte pricini, apoi pentru a face indatorire proteguitului sgu,
lui Neculai Mavrocordat, de a i procura scaunul mai bogatei
Muntenii. Meg' aceste stgruinti ale ambasadorilor Rusiei i
Frantei se mai adgogeau pgrile lui Talaba agentul lui Racoti
i al lui Poniatovsky, i acel ale regelui Svediei, care ambii, mai

ales acest din urmg, aveau puternice motive pentru a urg pe


333. Mag. ist., IV, p. 24.
134 Serisorile lui Des Alleurs cAtr5. de Friol din 12 Mart 1710 i eatrA regele

din 20 August 1710. Hurm. Doc. Supl., I, p. 375 si 384.


A. D. Xenopol. !storm Rorninilor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

66

ISTORIA ROMANILOR

Brancovanu. Neculai Mavrocordat punand ins marile lui bogtii motenite dela tatl su in sprijinul cauzei sale, uneltirile
grup de dumani deveneau din cele mai periculoase.
Al doilea ciucur dumnesc ce atrn a asupr a capului lui

Brancovanu er compus din un alt struitor pentru domnia


trilor romne, cu to-ti sprijinitorii i satelitii si. Acesta era.
Mihaiu Racovit, fostul prietin i proteguit al lui Brancovanu,
care se stricase ins cu el din urmtoarea imprejurare. CAnd
venise Mihaiu Racovit in a doua lui domnie in Moldova (1707
1709 Brancovanu ii alese de nor pe fica postelnicului Ilie Cantacuzino din Moldova care er cam ru vzut de Racovit.
Domnul Munteniei ceru celui din Moldova s invoiasc casei lui

Ilie Cantacuzino s vin la Bucureti spre a srbtori nunta.


Dup nunt ins. Cantacuzino nu se mai intoarse in Moldova
ci fmase pe lang. Brancovanu pe care Il determin a-i ,.intoarce obrazul dela Mihai Racovit mai mult cte Antiob
Cantemir ce sttea mazil la Tarigrad", i cu care Brancovanu
se impac cum am vdzut inaintea Patriarhului. Ne pune in
mirare indrzneala lui Brancovanu, care face s se mazileasc
Racovit, denuirtnd la Turci uneltirile acestuia cu Muscalii,
cAnd el insu in acela timp trimitea lui Petru I acele scrisori
de care Talaba vorbete in relatia sa care ambasadorul francez.
Intlegem deci cu cat ur trebuia s lucreze acuma Mihaiu
Racovit contra lui Brancovanu cand pute.
intoarc, i
inc6 cu dobAnd, acuzarea creia el insui czuse mai inainte
jertf din partea domnului Munteniei. Prin cstoria lui Dumitru Racovit fratele lui Mihaiu cu fata lui Mihaiu Cantacuzino ambele familii dumane lui Brancovanu se apropiaser
incA i prin legtura de inrudire.
Mai periculoas ins decAt aceste dnmnii din afar erau
acele din luntru, provenite din desbinarea domnului chiar cu

acele ramuri din familia Cantacuzinetilor cu care el pn acuma

fusese in cele mai strAnse legturi, anume cu moul su Constantin stolnicul i cu sptarul Mihaiu Cantacuzino, din care
cel d'intaiu fusese in tot timpul lungei sale domnii omul su
cel mai inalt de incredere, sfetnicul a crui vorbe totdeauna
Brancovanu le ascultase 135 Pricina acestei desbinri st in imprejurarea e copiii lui Brancovanu ajungnd mari, fiii lui dobndise i ei pozitiuni insmnate in tar, iar fetele mritndu-se
adusese gineri, i ei cu preten-tii, in familia btrnului domn.
Aceste elemente noue nu puteau vede cu ochi buni precum135 Neculai Mustea, Leloptseftle, III, p. 50 intarit prin Genealogia Cantacuzinilor, p. 319 care spune ca pricina desbinrei stolnicului Constantin de
Brancovanu a fost c ajungdnd f iii ambilor varstnici, ciiutau sa se incalece cu
influenta lor. Toma Cantacuzino era fiul Agai Mateiu, al 6-le fiu al postelnicului Constantin si deci viirul Brancovanului, ibidem, p. 377.

www.dacoromanica.ro

BRANCOVANIJ IN BIIINTENIA

67

penirea stolnicului Constantin in toate trebile trei, i prin intrigi reuira a'l inlatura cate putin din covaritoarea lui pozitie.
Stolnicul se supara i supararea lui se indrepta nu in contra
autorilor intrigilor, ci in contra aceluia ce le plecase o ureche
prea lesne ascultatoare 136.
Cat timp traise *arban Cantacuzino vornicul, fiul lui Dra-

ghici spatarul, om prea strapic i cuminte nimine nu indrasnise a pune zavistie intre Brancovanu i Cantacuzineti, fiind
.1 unchiul lui, Constantin stolnicul, i Mihaiu spatarul nu
eiau din cuvntul lui, iar dupa moartea lui (intamplata cam
pe la 1712) curand dupa aceasta au intrat vrajba intre Brancovanu i Cantacuzineti". mai ales dela fuga lui Toma spatarul, Brancovanu banuind ca' aceast catastrofa i-ar fi venit
cu tirea stolnicului Constantin. De acea nici Brancovanu nu
ave cuget bun asupra Stolnicului Constantin i-a fratelui acestuia Mihaiu. El &Ann de mult s scape de ei, prin moarte,
i era deci vorba numai de care din ei va surp pe celalalt. Genealogia Cantacuzinetilor raportand aceste dumanii ameste-

cate, socoate c tot poate cineva vinui pe Constantin Stol-

nicul pentru ca mai de hulit este fapta cea savarita decat cea
ce ei socoate c pute sa se intmple 137
Brancovanu era batran i obosit de lupta, tocmai acuma

and ar fi avut nevoie de toata' energia primilor si ani spre


a inlatura greaua cumpana ce se apropia de el. Apoi pungile
nu mai puteau avea efectul de mai inainte. Amenintarea din
partea Rusiei facuse sa tresara pan In fundul inimei Turcilor
siiirtimntul primejdiei. Instinctul le spusese mai ciar MCA decat calculele politice ca. in Rui se manifesta un duman, nu
numai al puterei, ci chiar al existentei lor, dar aceasta presimtire instinctiva ave i un motiv rational, anume acela ca in tarul
Ruilor se sculase asupra imparatiei turceti proteguitorul firesc al
popoarelor ortodoxe care alcatuiau marea majoritate a supuilor
sultanului in partile europene. Turcii, dei invingatori in lupta
dela Prut, intlesese ca nu era sa se incheie, data' cu primul,
ultimul act al luptelor lor cu reprezentantul ortodoxismului.

Ei vroiau deci sa starpeasca, din radacina chiar, uneltirile indrumate de acesta in imperiul mahometan, i trebuiau deci
prin o pedeapsa cumplita s vare groaza in toti acei care ar indrazni sa mai dee mana cu dumanul de moarte al imparatiei lor.

lata cauza mult crudului exemplu pe care sultanul vroi sal dee
cu Brancovanu.

De Turcii nu au nevoie de dovezi spre a jartfi pe un om


temerilor sau rasbunarei lor, totui ei capatara asupra lui Bran186

Son premier ministre" cum II calificA un raport a lui Wackerbart

din 1698, Doc. Brancovanu, de N. Iorga, p. 9.

Geneologza Cantacuzznilor. ed. N. Iorga, p. 309.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

68

covanu cele mai zdrobitoare probe, anume ins4i corespondenta


lui cu Nerrrtii i. cu Ruii, luat din arhiva sa de unul din numeroii aderenti ai Cantacuzinetilor. Radu Popescu spune anume asupra acestei insmnate imprejurAri. Astfel de ajutorint a fcut Stefan Cantacuzin vrului su Constantin Vod.
In loe s-i fac bine pentru binele 'ce au avut casele lor dela an-

sul, el eu acest fel de lucru Ii ajuta i-i rspltia. Cu toate aceste, ce se nevoia Stefan pentru stangerea vrului su, lui Constantin Vod, n'ar fi putut nici el nici feciorii lui ; numai hotul
cel Latran, tat su Constantin stolnicul, tiind toate tainele
nepotu-su Constantin Vod, pentru c i le spunea toate, avandu'l ca pre un unchiu i ca pre un tat, au tiul qi

dela Nemti qi dela Muscali, care 'Li feicuse acei impdrati hrisoaue
sei fie el i ficiorii lui printipi, cneji, i ludndu-le de unde au
f ost le au dal imbrihorului" 138.

Din acel moment peirea lui Brancovanu era hotrat i.


se desbtea. in Constantinopole numai modul de a-1 prinde
a-1 impedeca de a fugi in tara nemtasc. C Brancovanu nu
afl nimica despre ingrozitorul pericol ce se apropia de capul
su, nu este de mirare, cnd toat incunjurimea lui era o hait
de trdtori, care se bucura de pe acuma de buctica de prad
ce era
cad in gur din drpnarea strlucitei sale case.
Pentru a-I adormi i. mai bine, Turcii se prefac, acuma
cnd interesele politice nu mai ocupau cu atata ascutime curtile
orientului, a discuta cu Brancovanu nite intrebri teoretice,
vroind s conving pe domnul muntean c sultanului se cuvinea
singur titlul de imprat roman, pe care '1 uzurpase acel al Germaniei. Si dovada lor era foarte simpl, ba chiar in destul de
logic6 : Dela August, carmuitorul lumei, puterea universal
trecu la Constantin ce! Mare, care zidi Roma nou i mut scannul imprtiei la Constantinopole. Prin motenire, acest drept
de domnie universal merse pan la ullimul Paleolog, care muri
vitejete pe zidurile cettei primului Constantin. Dui:a Paleologu, tronul bizantin c`zu cu toate drepturile sale in maim sultanilor victorioi. Deci sultanii sunt motenitorii impratilor
Romei, i prin urmare ei au dreptul domniei universale, iar nu
impratul aa numitului sacru imperiu roman al natiunei germane" 139.

nu se poate tgildui ea' Turcii aveau cel pirtin tot atat

dreptul de a se considera de motenitorii lui August, ei care rs-

138 Radu Popescu in Mag. ist., IV, p. 32. Si Genealogia Cantacuzinilor


p. 330 (ed. Iorga, p. 303) spune cA Constantin stolnicul poseda toate copule corespondentei lui Brancovanu cu impardtiile vecine. Comp. Ath. Comnen Ipsilante p. 461.
Scrisoarea marelui cancelar al curtei otomane card Brancovanu privitoare la aceastd chestiune din anul 1712, Hurm. Doc., Supl., I, p. 425.
1

www.dacoromanica.ro

G. BRANOOVANU IN MUNTENIA

69

turnase imperiul de RAs5sit ca i urmasii oardelor barbare care

pusese un captit celui de Apus. Turcii ins se apucau acuma


de fticut teorii asupra dreptului lor la monarhia universa15,
lucru ce nu le venise nici odat5 in gAnd, ct timp o avuse de
fapt. Acuma c5utau s inlocuiasc5 cu teoria faptele ce le sc5.pan din mni in toate
stim ce va fi r5spuns Brancovanu la aceast stranie
FIr5 indoial5 ins c' Turcii vroiau s 'I momease, s '1
mnle dndu-i spre cugetare asemene ghicitori, cand pe de alt5
parte puneau totul in lucrare spre a-1 stnge de pe fata Oman-

tului. Vom vedea. cum Turcii schimb5 in 1710 pe Neculai Mavrocordat din Moldova, si randuir aice pe Dimitrie Cantemir
inadins ca omul cel mai harnic spre a prinde pe Brancovanu.
Dimitrie Cantemir in loc ins5 de a da el de gat sultanului pe
.acel ce uneltea cu Rusii contra imp'r5liei sale, trAd5 el insusi
pe Turci i trece in partea lor inteun chip incA mai vzut de
ct domnul Munteniei.
' Mihaiu Racovit ins5 stnea fr domnie la Constantinopole. El 1u5 asupr5.-si de a tr5da pe Brancovanu viu in mAnile vizirului, om p5gan fu peste sam5 de nu folosia nim5rui
dare", cum Il caracterizaz5 cronicaru1140. Racovit ce se afl
in legturi de familie cu Cantacuzinesti 141, trimite stire Can-tacuzinestilor din Muntenia spunndu-le ea' mazilirea lui Brancovanu este gata ; numai s r5spund5 ei dacA nu cumva va fugi
sau nu se va intAmpla vre-o rsascoa15. Mihaiu Cantacuzino je
toate asupra lui, numai s" vin5 firmanul de mazilire, jurandnse pe capul lui c''l va da pe Brancovanu viu in mnile Turcilor
Yizirul auzind asemene fgklueli din gura lui Racovit, cere acestuia un zapis inscris, c dacA se va intmpla altfel, s
dee sama. Dorinta de domnie orbise atta pe competitor, in
ca nu st5tu la ganduri de a da acel inscris, care nu insmna
-ramie mai putin de at s-si vad capul pe tipsie la caz de neizband5.
Vizirul trimite atunci pe Mustafa aga cu putini oameni
cu dou5 firmane, unul de mazilie pentru Brancovanu, altul
indreptat eatr5 toat5 boierimea ca s dee de grumaji pe domn.
In timpul ce Mustafa ertoria ear% Muntenia, fiica lui Brancovanu se imboln5veste foarte greu i moare, putine zile Inaintea catastrofei ce er s se intAmple. In delirul ce o apucase
inaintea mortei, ea spunea c vede o multime de Turci, care
vin s51 ice pe tatul ei i s '1 duc5 la Constantinopole 142. Prezicere prea adev5rat a nenorocirilor viitoare.
Neculeea in Lelopisete. II. p. 384.
141 Cron. anonnnO. In Mag. Isl., V, p. 177.
Del Chiaro, p. 179.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

70

Mercuri inaintea Pastilor in ziva de 4 April 1714 aga descaleca in Bucuresti la curtile domnesti, prinde toate portile si
declara pe Brancovanu de mazi1143. Domnul auzind aceasta veste

infioratoare sare la feresti, strigand din rasputeri pe armata


sa : Slujitori, slujitori, unde sunteti? nu ma lasati" ! Boierii

insa se retrAsese cu totii, luand si pe slujitori.


Aga trimitnd sa cheme pe cativa din boieri. acestia ieu
pe domn in chizasia ion c nu va fugi si il pun sub paza, pana
a doua zi cand soseste imbrihorul care trebuia sal duca la C on-

stantinopole. Mare jale er a privi cineva atunci un domn

vestit ca acela, imbatranit in domnie ; bocete si tipete in fetele


si nurorile lui ; ci pre toti i-au strans cu mare paza si groaza la
un loc si pre feciori si pre gineri, si nimic zabovind ci tot in
graba l'au gatit sal porneasca mai curand" 1".
Cand esi Brancovanu din Bucuresti (24 Mart 1714), tot
norodul, cu mic cu mare, alerga dupa el varsand lacrimi innbelsugate. Parea ea ar fi intovarasit carul lui de moarte ! Si
inteadevar unde se ducea Brancovanu aiure decat la o sigura
peire.

Ajuns la Tarigrad el fu aruncat in inchisoarea celor septe


turnuri, si anume in o camera intunecoasa asezata adnc sub
fata pamntului. Aici fu supus torturei impreuna cu toata familia lui spre a destalnui unde isi tinea ascunse comorile sale,
despre care se povestea in Constantinopole lucruri de necrezut.
Ceeace intrecea lima once cruzime er, c aceste cazne se aplicau

tatalui inaintea copiilor si a mamei, si acestora inaintea Orintelui lor 145.

Cu o zi inainte de executiune se prezenta inaintea lui Bran-

covanu Bostangi pasa si i spuse ea daca pan in 5 luni ar da


20.000 de pungi, nu numai ea va fi iertat dar Inca va fi si restabilit in domnia -tarei sale. Se cerea lui Brancovanu nimic
mai putin de cat 10.000.000 de lei. Atata n'avea nici el. Luand
aceasta propunere absurda ca o insulta adusa nenorocirei lui,
Brancovanu nu se putu stapani de a vorbi grele cuvinte la adresa sultanului. Dar mima lui incepuse a se impietri atat la
durerile fizice cat si la acele morale ,s'i inteadevar ca aceasta
impietrire ii er de nevoie.

Duminica in ziva de 15 August fostul domn al Munte-

niei fu dus impreun cu trei fii ai lui : Constantin, Radu si


Mateiu si ginerele sau Enache Vacarescu 146, la un chiosc de
10 Del Chian), p. 179.
144 Nec. Mustea In Letopisefe, III, p. 61.
"5 Andrea Memmo bailul vanetian cAtr dogele, 13 Iulie 1714 in Revista p. Istorie II, p. 143 Comp. Steinville atrd consiliul de rAsboiu, 18 August
1714. Hurm. Doc., VI, p. 135.
1" Brancovanu avu 4 beti si 7 fete. BAetii erau : 1. Constantin cel mai
mare, lnsurat Cu fata vornicului Lupu Ball din Moldova ; 2. 1e fan Insurat cu

www.dacoromanica.ro

0. BRANCOVANU IN MUNTENIA

71

lang6 malul mrei, unde se afla sultanul. Acesta poftise aice


pe ambasadorii mai mul tor puteri, anume ai Rusiei, Germaniei,
Frantiei, Angliei, Venetiei, Olandei i Svediei, c6ci sultanul

vroia ca cumplitul val al urgiei sale s6 inunde toat6 Europa

cu spaima i ingrijire.
Inaintea chioscului se afla o mic6 piat unde victimele
erau s fie executate. Dup6 ce sultanul Ii mustr6 prin cteva
cuvinte pentru necredinta lor, gadele i puse de ingenunchiar6 unul lang6 altul la oare care indepiirtare. Dup6 ce le dete
voie s fac o scurt rugciune, el sbur6 dinteodat6 capul ginerelui lui Brancovanu ; dup6 aceea pe acel al feciorului celui
mai mare, apoi al celui al doilea. Cnd f s6 ridice sabia pentru
a tale capul celui mai tan6r, in varst numai de 16 ani, acesta
ingrozit de moarte se rug6 de sultanul s'6'1 ierte, f6g6duindu-i
s6 se fac Turc. lar atal auzind vorbele fiului su Il mustrA
i-i spuse s6 moar6 mai bine de o mie de ori cleat s6 se lepede
de legea lui. Atunci copilul zise gadelui vrau s6 mor cretin
lovete", i 'Man gadele Ii ftez6 capul i lui ca i celorlalti.
In sfarit omora i pe printele lor. Trupurile lor flied aruncate

In mare, iar capetele lor fur6 preumblate prin targ, apoi expuse inaintea marei porti a seraiului unde st6tur6 trei zile 147
Ce inim6 impetrit6 ar fi fost aceea s" nu plang6 atunci? Hai

Iume ! cum se ina16 oamenii i nu se pot s6tura de dragostea

Balasa, idea vistierului Ilie Cantacuzino tot din Moldova ; 3. Rada care fu
1ogodit cu fata lui Antioh Cantemir ; 4. Maleza. Fetele : erau 1. Stanca masitatd dupil Radu Iliasi ; 2. Marta dupd Constantin Duca ; 3. tinca dup Scarlat
Mavrocordat ; 4. Salta dupa. Iordache Cretulescu ; 5. Anca dupa Enache VAcarescu ; 6 Balasa dupl. Manolache Lambrino ; 7. Smaranda dupd Sarban Logoftul. Din cdstoria lui Constantin primul fiu cu fata vornicului Bals nascu
nepotelul de care vorbesc cronicarii. Acest nepotel fu Constantin Logofatul, care

avu de fii pe Neculai Brancovanu i pe Manole Brancovanu. Neculai nu avu


lar Manole, insurat cu Zoe D. Sturza, nascu pe Grigore Brancovanu fundatorul spitalului ce poarta numele lui, si o fata, nevasta marelui ban Baleanu

5i muma lui Neculai 1 Emanoil Baleanu. Grigore Brancovanu i nevasta-sa Safta

Bals n'avura copii. Aceasta de pe urnid avu o sora maritata dupa un Mavrocordat Cu care avuse o Ltd, Zoe. Pe aceasta fata o adopta Grigore Brancovanu
si o marit dupa principele Gheorghe Bibescu. Din aceastd casatorie a Zoei Mavrocordato Brancovanu cu principele Bibescu nascura 1. principele Grigore
Bzbescu Brancovanu insurat cu Ralu Musurus ; 2. pr. Nicolae Bibescu insurat
-cu Elena duces de Elchingen 3. pr. Gheorghe Btbescu insurat cu Valentina de
Caraman-Chimay ; 4. pr. Alexandra Bzbescu insurat cu Elena Epureanu ; 5. Dom-

nita Eliza maritata dupd I. A. Filipescu ; 6. Domnita Caterina maritata dupa


generalul I. Em. Florescu ; 7. Dommta Zoe maritata dupa G.Gr. Cantacuzino.
Dupa genealogii particulare in Gion Ludovic XIV qi Brancovanu p. 394 nota
19 corectata de principele Gh. Bibescu. Domnia lui Bzbescu I p. 456 tabloul
genealogiei. Comp. pentru copiii Brancovanului. Genealogia Cantacuzinilor, p. 440

5i urm.
147 In earl de cronicarii care istorisesc aceasta tragica intamplare, ea

-este atestatd de mai multi marturi oculari, precum bailul Venellei Andrea Merruno

In o scrisoare a lui ctr dogele din 31 August 1714 (Revista pentru Istorie
p. 144). Am reprodus in text povestirea caldtorului francez La Mettraye Voyage

www.dacoromanica.ro

72

ISTORIA ROMANILOR

ta, i la ce sfarit i aduce pre cei ce urmeai voei tale? Fum


umbe, visuri i pkeri este cinstea ta !" 148.
Astfel peri Constantin Brancovanu.
Domnia Brancovanului caracterizaz mai bine de cat

ori care alta sistemul politic eruia erau supuse prin puterea

ImprejurArilor trile romne, acela cu dou fete. De toti domnii

care au vrut s se mntina' au fost nevoiti a'l aplica mai mult


sau mai putin, poate CA dela Vlad Dracul nu s'a mai intalnit
un alt domn care sO'l practice cu mai multa' statornicie. Toat
domnia Brancovanului nu este cleat o vecinic cotigire intre
cele dou puteri, cea dela Nord i cea dela Sud ce se bneau asupra capului sOu ; mai intal Austria cu Turcia, apoi Rusia
cu aceast din uring. Tendinta lui supremA er ins d'a sta bine
cu amandou'd deodat, invartitur gimnastica' care-i izbuti de
multe ori in lunga sa domnie. AO am vOzut buna'oafa' cum
Turcii singuri Il scuzau catr Francezi, ca' el fusese nevoit a
fapri prietinia &Ara' impOratul spre a se pute mentinea in
scaun, i Germanii pe de alta parte 'IWO pana' i lovitura MOO pe

care li o d. la Zerneti, de indat ce el le fOgOduete sprijinul


sOu ascuns in potriva Turcilor. In relatiile sale cu Ruii i cu
Turcii se caracterizaz6 i mai bine ovsitoarea lui purtare. El
je bani dela Rui spre a le aduna proviant i. d Turcilor 300.
de pungi spre a nu fi indatorit s' p6asca' contra noilor si prietini. Pe de alt parte sta cu otirea lui adunat la Urlati fOr6
a se da pe fat in partea Ruilor, ateptndu-i s villa' mai intOi_
In Muntenia pentru a se hotka atunci. Cand vede ins &A Toma
Cantacuzino au trecut la Rui, se sparie i pOrAsqte pe acetia,

(land toat zahareaua cumpkat din banii ruseti otirilor suzeranului ski, dar restituind Ruilor banii ce-i primise del a ei.
aiba' totdeauna portita deschis6
Brancovanu caut
spre a se da in partea celui mai tare. Pan ins6 sa' se desemneze
In lupt, care din cei doi protivnici era sa' ra'man6 deasupra, el
trebuia sa' se mite intre dou ape, s cotigeased, s tina cumpOna, pans ce momentul critic va fi sunat. Nu se poate tgdui

e Brancovanu in lupta dintre Nemti

Turci

document

eft' poseda atare art inteun grad cu totul inalt, i dacO in acea
dintre Rui i Turci, el dklu de gre, vina nu fu atata a lui cat
en Europe. Asie, Afrique, La Haye, 1727, Il, p. 206, care erh In ziva de 15 August 1714 In Constantinopole. Este curios eh povestirea lui La Mottraye In privirea copilului celui mai mic al lui Brancovanu consunh aproape din cuvnt
In cuvAnt cu acea a cronicarului Moldovan Neculai Mustea, Letopsejele, III, p.
62. Brancovanu muri In vArstri de 61 de ani. El domni 27 de ani si era de 34
de ani la suirea In scaun Del Chiaro, p. 147. Adauga. Villelongue chtre Vol-

taire 1730 In N. Iorga Acte gi Fragmente II, p. 101 multe alte descrieri ale

shngeroasei drame In Iorga


Constantin Voelei Brancovanu p. 51
81 Rapoarte
olandeze ibidem p. 128 151 Rapoarte germane In Giurescu i Dobrescu. p. 259,
urm.

"' Nec. Mustea Letopisefele, III, p. 63.

www.dacoromanica.ro

C. BRANTIOVANU IN MUNTENIA

73

a desvoltrei prea rapezi a unor imprejurari, pe care nimene


nu le puta prevedea.
Acest sistem politic care este nevoit s loveasca prea in
fat toate principiile cele mai elementare a le moralei i bunei
credinti, care este impins a nu mai cunoate nu numai sfintenia

euvntului dar nici chiar acea a juramntului, era din nefericire singurul pe care tarile romane Il mai puteau intrebuinta
a arma in crncena i desperata lor lupta pentru traiu. Azate intre nite vultani cumpliti i avand o pozitie pe jumatate
neatarnata, ele trebuiau sa ingrijasca, ca fiecare fiinta vietuitoare, de pastrarea existentei lor sub imboldirea instinctului
de conservare. La inceput ele luptase cu arma in mana pentru
mntuirea vietei lor, i vitejiile savarite de ele inminunase
lumea. Era epoca eroica, acea a lui Stefan ce! Mare. Mai tarziu,

and puterea otomana incepu a mai slabi i se inalta in fata ei


ace i a Germaniei, vitejia de i se mantine, incept' a se imparechia cu cotigirea in spre cel mai tare ; era epoca lui Mihaiu Viteazul. Cand nervul improtivirei fu cu totul taiat, instinctul
conservarei imbrac aceast de pe urma forma, arma celor slabi
iretenia vulpei in loc de curajul leului, politica cu don fete,
care'i gasete suprema ei expresie in persoana lui Brancovanu.
Stefan cel Mare, Mihaiu Viteazul, Constantin Brancovanu, insamna la ate un secol indepartare, o schimbare radicala in mijloacele de a asigura nevoia de traiu a poporului roman.
Acest popor ajunsese, prin vitrigile timpuri prin care trecuse, a nu mai avea nici o tinta pe pamnt. Trecuse vremile acele

In care el tindea spre latirea teritoriului sau, spre ma'rirea i


intarirea fiintei sale, tendinp inascuta la toate popoarele. Dorinta lui suprema ar fi fost acuma de a fi lasat in pace WO
duca fara turburare fizica lui existenta. Ce amestec pute el
vroi in lupta celor mari, din care numai urmari rale izvoriau
pentru dnsul? Trile romane ar fi dorit s pastreze neutralitatea in mijlocul micarilor dumneti ce se'ncingeau la marginile lor. Asemene lucru insa era cu neputinta, caci aazarea

lor geografica intre cei doi luptatori, atragea numai decat pe


nnul din ei ca s se folosasca de bogatele i rodnicele lor ogoare.

Am vazut ate slujbe nenumrate faceau ele Turcilor. Brancovanu este invinovatit de Francezi mai ales cu acea ea ar procura Nemtilor proviant din tara lui, i Ruii and se apropie
de -Wile romne le cer inainte de toate ajutoare In de a le man-carei. Ele trebuiau deci, vrand nevrand sa ice parte la lupn ;
dar pentru a micora pe at se putea sortii primejdiei, aplicau
sistemul politic caracterizat mai sus.
Daca din istorie putem trage invataturi asupra directiei
de dat purtarei noastre in viitor, dupa indreptarea luat de ea
In trecut, atunci vedem c totdeauna zadarnice au fost silintile
tarilor romne de a ramnea neutrale in lupta urieilor ce le
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANI/DR

'74

incunjurau. Tot a s vor rgmnea lucrurile si de acum a inainte,


de oarece o asemene pozitie nu le este invoit din o pricin
fireascg, peste putint de schimbat, asgzarea lor -geograficg,
imprejurgrile mai noue au confirmat inc odat vechea legedin trecut.
7.

PERSONALITATEA LUI BRANCOVANU

Ca om politic.
Constantin Brancovanu este una din
rarele exceptii cari intArzie peste sorocul obisnuit pe scaunut
domniei sale, in care el stg. vr'o 25 de ani. Acest simplu fapt
ne arat cg el trebue s fi fost o fire de om deosebitg, ca sg

se poat mntina in scaunul cel subred al unei tri romne


a patra parte dintr'un veac. Desi nu poate fi indoial c mes-

tesugurile puse in lucrare de el pentru cauzg, Poarta Otoman


Ii invoirg in mare parte aceast indelungat zbovire pe tronut
Munteniei, totusi dac ne gAndim la vremurile grele in care el

a domnit, and Poarta purta doug mari fzboae care trebuia

s aducg asupra domnului romn cele mai mari greutti,


aceste imprejurgri provocase in Moldova schimbri peste schimbgri de domni, trebue ca mintea lui Bra ncovanu sg fi fost de-o,

ghibsacie cu totul afarg din cale, pentru ca el s stea in tot


acest rgstimp de straj pe tronul muntean, care tremura sub
loviturile sale ca o srm intins intre doi pari, pe care Brancovanu svarsi voltele i sriturile lui ca cel mai deplin acrobat politic ce au sttut vreodat in capul popoarelor.
A oveii qi a cotigi neincetat pentru a se de partea celui
mai tare, iat caracteristica acestei politici urmat de Domnii
nostri in vremurile de zbucium ale ticgitei noastre soarte,
litic necunoscutg pe atunci and vlaga i constiinta poporului

er Ina vie in el.

5i de a cum inD inte and prin o soar LA priincioasg am


ajuns iari stpAni pe voia noastrg, sg nu mai umblgm in clgtinri si a steptgri ingduite numai celor slabi i bicisnici ci cu
pieptul deschis s ne aruncgm in vltoare and e vorba de a
ne apar traiul de a aduce la indeplinire visul nostru de veacuri.
Brancovanu ca ziditor de lcasuri. Domnia lui Constantin Vodg nu este insemnat numai ca izvodiri politice. Ea
mai are si o insemnatte cultural din care o parte acea referitoare la cldiri arhitectonice o vom analiza-o aici, lgsAnd
ca partea ei curat intelectualg s'oanalizgm odatg cu starea de
culturg a intregei epoce de care se tine.
Bra ncovanu in privinta patimei de zidiri saingn mult
cu strmosul sgu Neagoe Basarab din a cgrui spit se trage 149
" Familia Brancovanu este originara din Brancovicii sarbi. Valcu Bran_

covici perind Inteo lupta contra Turcilor, fiul sail al carui nume nu s'a 0.

www.dacoromanica.ro

C. BRANOOVANIT IN MUNTENIA

75

In deosebire ins despre evlaviosul Domn din care a rsrit


{WO bunica lui, el n'a imbogr.tit atat lavrele streine ale manstirilor greceti cat propria lui Ord' cu cldiri frumoase i
aceste sunt nu numai de a cele inchinate bisericilor ci ele, slujiau i pentru indemanatica i luxoasa lui locuint.
Dintre locaprile sfinte, Brancovanu ridic intaiu manstirea Hurezul nu departe de Rmnicul Valcei langa manstirea Arnota a lui Matei Basarab. Drept conducotor al lucerilor insrcin6 pe Prvul Contacuzino fratele mamei lui fiind
inlocuit dup.-a moartea acestuia cu Cernica Stirbei. Meterii lu-

crtori atat ai acestei mnstiri cat i ai celorlalte cldiri ale


lui Brancovanu fur Manea zidarul (adec arhitectul) sarbul
Vucasin pietrarul i Istrati lemnarul, iar ca zugravi lucrar

grecii Constantin i loan i patru romni : Andrei, Stan, Neagoe

i Joachim care spun in inscriptia pus de ei c au zugrvit'o


cum alta nu este" Clopotele se aduc dela Viena din magazia
lui Frantz Zechender.
A doua mangstire cldit de Brancovanu este 7ezat in
cealalt parte a Trii, lng Ramnicul Srat, mai mult in form

de cetate pentru a fi spre aprare de nvlirile Tharilor. A

treia manstire este Mamul lang4 Drggani, prefacut6 in piatr

din o cldire de lemn ridican de Buzeti. In afar% de aceste

mnstiri Brancovanu mai zidete i o biseric5. in FAg5ra, Sf.

Gheorghe Nou din Bucureti unde corpul su jrtfit pe ma-

lurile Bosforului fu inmormntat, Manstirea Brancoveni langsa

Piatra Olt, Biserica dintr'o zi din Bucureti, Sf. Ion grecesc


tot de acolo i mnstirile Surpatele in Judetul Valcea, Viforata lAng6 Targovite, reinnoe*te apoi mnstirea Dealul cea
zidit de Radu cel Mare. Pe lng aceste cldiri special bise-.
riceti, Brancovanu mai adaoge cate un paraclis la toate palatele i chiar la con3cul lui unde poposi in desele lui strmu-

tri prin tar.


Dintre palatele lui Brancovanu insemnm intaiu Curtea

Domneasc din Bucureti ce se radica acolo unde se afl astzi


Pi 4a Sf. Anton, Palatul din Targovitea, Curtilele din Potlogi
sat lang gara de astzi Titu, Curtea din Brancovanu, cea din
Sambta de jos i in fruntea tuturora frumosul palat dela Mogooaia lang Bucureti. Pe lng aceste reedinte, mai multe
conace.

Arhitectura tuturora acestor cldiri atat lumeti cat i


religioase are un caracter unitar a eh' s'ar pute cuprinde in
rostirea de stil Brancovenesc.
straL, vine la sofa Ith in Muntenia, sotia lui Neagoe Basarab, i rAmanand aice
devine starpea din care se trag Brancovenii care-si romanizara numele lor din
Brancovici In Brancovanu. Comp. Geneologia Cantacuzineftzlor, ed. Iorga p. 80
Preda Brancovanu cel ucis de Mihnea fusese fnsurat cu o nepoath a lui Mateiu
Basarab de unde vine fnpreunarea numelui de famine de Basarab-Brancovanu.
i bidem p. 72.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

76

Stilul este bine in-teles un derivat al celui bizantin, ca


coloanele in trup scurt prevAzute uneori cu baza in form de
potiruri de acant cu capitelurile foarte variate 'MO de form
bizantin, chiar i atunci and, ca la palatul din Mogooaia, ele
imiteaz pe ce! corintian.

Aceste coloane sustin arcuri de bolti pe care se reazim


o superstructur masiv. *irul de bati alatuesc galerii fie exterioare, clttoare de lumin pentru runtrul clklirii, fie interioare. Forma este inviderat arab i romn cu acela fel de
construire dela palatele i bisericile maureti din Spania ca
Alcazarul, Generaliful, Alhambra. Deosebirea este in eleganta
mult nai mare a zidirilor arabe nscut din innltimea i subtietatea mai mare a coloanelor fat cu greutatea mai rostit a
masivelor suportate ceeace le d'd o arkare de uurint in ducerea
greuttii ce le apas.

Aceast form care predomin in toate arhitectura cl-

dirilor lui Brancovanu se regsete in germen inc innainte de el,


bun oar in formele arhitectonice ale mnstirii Comana a lui
Radu 'ft"rban. Corpul coloanelor este apoi vrgat de sp-

turi, nu drepte (canelate) ca la coloanele greceti, ci in spiral


ca la turnurile dela Mnstirea Curtea de Arge, a 'a c fac efectul cam nearhitectonic i protivnic legii stabilitatii, de a
cdea una asupra celeilalte. Pe la baza fiecarei boli trece ate
un drug de lemn sau de fier care inchide forma ei rotuncl, nerspunzand ins unei nevoi practice, ci numai in scopul de a
odihni privirea pare a fi coarda ce strAnge arcul bottei.
Arhitrave i frize impodobite lipsesc, i superstructura coloa-

nelor 'And la acopermnt e neted, tlat numai de un bru


chiar sub strain care este eit afar mult mai mult cleat la

cldirile apusene. Toate feretile, uile i alte amkuntimi sunt


inconjurate de chenare foarte frumos spate in linii geometrice
sau forme vegetale in care predomnete foaia de acant.

In deobte arhitectura tuturor cldirilor lui Brancovanu


las intipkirea uurintei i elegantei formelor, muttmete ochiul i. are caracterul adevkat artistic, caracter ce nu se intlnete la pictura noastr veche, care, cum vom vedea-o la
vale, este toat urt i nu a putut da na tere unui stil romnesc
ca cel ce a rsrit din arhitectura veche a trilor romne 150.

150 Asupra clddirilor lui Brancovanu, vezi mai multe studii in Buletinul

Monumentelor istonce , Hurezul in I, 1 si 4 ; II, 1, 2, 3, 4, III, 1, 4 , CurtIle


dela Doicesti, II, 3; palatul dela Mogosoaia, II, 4 ;PotlogiI, III, 2 ; Conacele

IV 2. Adaug i Virgiliu DrAghiceanu, In anuntirea luz Constantm Brancovana

Buc. 1914 passim.

www.dacoromanica.ro

II

ISTORIA MOLDOVEI
DELA CONSTANTIN DUCA "PliNA. LA FANARIOTI
1693-1711

1. DELA CONSTANTIN DUCA LA MIHAI RACOVITA 1693-1703

Constantin Duca, 1693-1696.


Ginerile lui Brancovanu
vine in Moldova prin postul sfntului Petru, insotit de o bun'
parte din creditorii si, intre care mai multi Greci 1.

Cu venirea lui in scaun se schimb6 de indat pozitia familiei


i. partidei Costinetilor, care din persecutati i pedepsiti ce fusese

sub Cantemir, devin ei o urgie pentru dumanii lor. El-A firesc


lucru ca Duca &A se razime pe partida protivnicA Cantemiretilor,
intru cAt acetia numArau doi candidati la domnie, pe fiii rApo-

satului domn : Antioh i Dimitrie. Constantin Duca cum vine in


Iai, mArit pe sora sa Elena dup fiul lui Miron Costin, croni-

carul Neculai Costin, cAruia ii d'd i hAtmnia 2.

Bogdan hatmanul i. Iordache Ruset vistiernicul fugise inaintea noului domn. Costinetii, ajuni la putere, fsburi intr'un
chip cumplit moartea lui Miron i a lui Velicico, luAnd la prigonit
familiile celor doi fugiti, pfuindu-le casele i cofiscandu-le avirtiile.
Implinindu-se insA terminul pentru datoriile nebuneti fkute
de Duca in Tarigrad, creditorii a cAror numAr se mai adilugea pe
zi ce merge, incep a cere tot cu mai mare struinf rAspunderea

lor. Fiindc6 Brancovanu era garant pentru ele, gebete pe Duca


cu plata banilor, i acesta neputnd gsi sumele trebuitoare, introduce i in Moldova darea acea uricioas6 scoasA de Brancovanu
In Muntenia, vcAritu13. Moldova care el-A cu totul srkit prin
" Neculcea in Lelopmete, II, p 272.
' Necuicea,in Letopisele II, p. 274. Comp. N. IThistea, ibidem, Ili, p. 28.
' Neculcea ibidem.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

78

faptul e. Leii ocupau partea ei muntoask iar Turcii i Ttarii


esurile ei, simte mult mai greu cleat Muntenia introducerea acestei

dri ce aduce asupra domnului blstmul intregei poporatii.

Lacrimile srcilor, observ ins6 cronicarul, nici soarele nici vntul


nu le pot usca" 4. Intr'al treile an al domniei lui Duca Turcii trimit
vr'o 900 de car cu provizii luate din Muntenia la Camenita 5, cu
paza transportului csrora este insrcinat domnul Moldovei. Leii

aflnd despre aceasta, prin o artare plecat din Iai dela dumanii domnului, trimit in grab un corp de Wire care atacA trans-

portul, impr4tie pe paznici i ripesc tot proviantul 6. La grea

cump'n ajunse atunci domnia lui Duca Vod', de oarece seraschierul Deltaban p a dela Oblucita 1'1 denunt Portei, ca pe un
om necredincios, i in once caz ca nedestoinic de domnie. Socrul
su ins, Brancovanu, Il scap de mazilire, cu toate silintele puse
de hatmanul Bogdan i Iordache vistiernicul pentru a exploata
lucrul cu ajutorul lui Caraiman pa de Camenita, Vrsand i sume
insmnate de bani in Constantinopole.

In curnd ins neinteleptul Duca mai adun inc i alti

nouri pe capul ski. El pune s" ucid pe un rezident al comitelui


Tkly care stste in Iai, i purta corespondent cu Frantia prin
Moldova, i in sfrit face o grcal i mai mare, care cu greu pute

fi indreptat chiar i de banii lui Brancovanu : anume Turcii trimitnd in Iai pe un capigiu care s ice banii haraciului i tot odat

s cerceteze despre purtarea lui Duc5. Vod, i s '1 mazilease


dac '1 va simti umblnd cu vicleug, Duca Vods pentru a scp
de pericolul ce'l ameninta, nu se apuc de nimic mai putin, decAt

cheam vr'o cteva sute de ostai ce incunjurau cetatea Neamtului, cea tinuf de Poloni, i pune s atace intr'o dimineat
casa postelnicului Constantin Ciobanul, unde Turcul er gAzduit,

11 prinde i'l omoar impreun cu cei mai multi din intoVrirea


lui. Brancovanu se temu a strui i de ast dat att de mult pentru

ginerele s"u compromis gat de ru prin uciderea Turcului. El


il sfluete ins s atace pe Leii care tineau cettile Moldovei,
i dac ar izbuti In ceva fat cu ei, ii va cre un titlu de recunotint

la Turci. Duca trimite de srg un corp de Moldoveni sub hatmanul


Antioh Jora, care inlocuise pe cumnatul domnului Neculai Costin

cu care Duca se certase din pricina rului sfat ce i'l aduse cu

4 Asupra starei Moldovei vezi un raport al lui Alex. Zeni din 8 Mai 1693.
I-Turin. Doc. V. 2, P. 246: ,,I1 moderno nuovo principe di Moldavia figlio de
quondam Duca si trouva in un paeso tutto desolato et gia tutta la provincia
si trova alli estremi che va agonizzando, mentre spesso dalli Tartari a da Turchi

stata visitata".

5 In Condica venituritor f i cheltuelilor Munteniei, p. 137, gsim in acest an


7203-1695, scoasA Inteadevr o dare de 45.500 de lei pentru zahareaua Camenifei.

Vezi un raport din 18 Tanuarie 1692 asupra acestei imprejurlri. Hum.


Doc., V, 2, p. 235.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA

ANARIOTI

79

uciderea Turcului. Jora bate pe un capitan al generalului labionovsky, anume pe vestitul Turculet care se deosebise prin multele izbanzi repurtate asupra Turcilor 7. De si aceasta victorie a
lui Duca Voda contra Lesilor, nu'l scuteste de mazilire, totusi
izbuteste macar a-i scap viata, pe care Turcii de altfel infurieti pentru uciderea capigiului lor, nu ar fi lipsit a-i o rapi. Tot
Ii

&t'Atuse spre folos sfatul lui Brancovanu.

Duca sarbatoria tocmai Intr'un mare ospat victoria repurtata contra Polonilor, cand Ii sosi vestea de mazilire. Doamna
Maria auzind aceasta, incepu a plange si a boci in gura mare,
munteneste, de zicea : aolio ! aolio, &A va pune taica punga de punga

din Bucuresti pana' in Tarigrad i zau nu ne va l'Asa asa, i lar ne

vom intoarce cu domnia indrapt" 8 Cat de minunat caracte-

rizaza bocetul principesei timpurile in care traia !


Duca Voda care avea a-tata nevoie de sprijinul lui Branco-

vanu trebuia s urmeze in totul dupa inspiratiile lui ; mai ales


In privirea politicei interne. De aceea i zice cronicarul Neculcea

d. Constantin Voda intru aceast domnie d'intai era domn

numai cu numele,
stpaneau Muntenii, si pe cine ziceau Muntenii sa-i boiereasca Ii boieria, si ce ziceau Muntenii aceea facea" 9.
In relatiile sale exterioare era nevoit in aparenta s'A se abata putin

dela politica lui Brancovanu, de teama Polonilor, care tineau

cuprinsa jumatate de tara', si el urma deci inainte, ca i Cantemir,


a mijloci corespondenta futre ambasadorul francez din Constantinopole i acel din Lehia. Ba chiar Duca face mai mult pentru
Francezi : le mijlocea i corespondenta cu Tkly ; irisa el avea
de grifa' de a deschide totdeauna scrisorile ce-i treceau prin mana,
slujindu-se spre a savarsi aceasta operatie de iscusinta unui Grec
frantuzit numit Neculai Deport, om invatat i telpiz" (viclean)'o,
comunicand socrului sau continutul lor, apoi repecetluindu-le
la loe i trimetandu-le la destinatie. Inteadevar &A Duca Voda
era omul lui Brancovanu in Moldova, si c domnul muntean In
timpul stapanirei ginerelui ski in aceasta tara, era domn pe ambele provincii. Dar el si platea pentru amandoua.
Antioli Cantemir, 1696-1700. Fiul lui Constantin Cantemir olitinuse numirea sa cu deosebire prin staruintele hanului
7 Acest dipitan este numit in mal multe documente contimporane Tulkul
famossissimo capo Valacco", 10 Ianuane, 1696. Hurm. Doc. V, 2, 279. Turkul

terore de Tartan", 24 Apnlie, 1697, p. 280.

Neculca In Letoptsefe, II, p. 280. Duca fu despus ciltra sfarsitul anului


1695, P. Vola c. Barbarini, 10 Ianuarie 1696 aduce strea mazilirei lui Hurra.
ibidem Doc. V, 2, p. 279.

9 Letopisefele, II, p. 281.


" Ibidem, p 275, stire IntArit i prin De Castagnres c. rege, 27 Fevruarie
1694. Hurm. Doc. Supl. I, p. 321 : qu'un nomin Nicola de la Porta (schnnbat
de Neculcea In Deport) avait intrecept quelques unes de mes lettres que j'avais
crites en Pologne".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

80

Tatarilor i ale lui Cerchez Mohamet paa, imbrihorul. Brancovanu


primise cu aceast numire o indoit lovitur : depunerea ginerelui
su i inlocuirea lui cu un duman vdit ; dar el trebui s se supun.
i s indoiasc6 inc6 privigherea i paza cu care 'i incunjura mult
cltinatul su scaun.

De indat ce boierii pribegiti aud de mazilirea lui Duca,


ei vin in Iai din cetatea Neamtului unde stteau cu garnizoana
polon, i apucand pe domn nc neplecat, Il muste .1 Il insult
inaintea capigiului, i dup aceea pun i ei mAna pe ceeace pot

din averea domnului, spre a se despgubi de jfuirea pe care acesta,


o Meuse in averile lor. Oda-CA cu Bogdan hatmanul i Iordache

Ruset visternicul se intorc ins in favoruri i ceilali Cupreti

din care Manolache Ruset este numit postelnic, iar fratele lui, Mihalache Chirita, je postul de capuchihae la Constantinopole. El

inaugureaz6 ins foarte ru aceast nou carier, primind putin


timp dup imbrcarea ei o zdravsni Vtaie In plin divan dela
Turci, numrate 80 de toege, pentrucA, domnul s.0 nu trimisese
20 de pungi de bani hanului Ttarilor 11.
Cantemir cu toate aceste spre a nu fi necontenit dumnit
de periculoasele pungi ale lui Brancovanu, vra s se impace cu
el i trimite de-i cere pe fiica lui in cstorie. Domnul muntean
i impune ins drept conditie s min' pe Iordache Ruset visternicul i s alunge din toate dregtoriile pe ceilalti Cupreti, cerece la care Antioh Cantemir neputandu-se invoi, zdrnicita impcare aprinde i mai ru intre ei flacka urei. Incepe atunci o
spare mutual la Constantinopole, care nu pute decAt a fi foarte
spre folosul Turcilor, imbog`titi din dou prti prin darurile domnilor rivali.

Antioh smna in multe priviri cu tanl su, cu care se lovia


i prin putina lui tiint de carte. Neculcea face astfel portretul
lui er om tnr ca de 20 de ani, mare la trup, chipe, cinstit
i la minte a6zat, judector drept ; minciunile i telpizlacurile
nu le iubia, la avere nu er lacom, obicee nou nu primea s le
fac prea peste sam ; erb. vmtor i slujitor bun dup firea fa"tne-su ; spre partea celor ri er stranic s nu greasc6 fiete
cine i fr de vreme cu dnsul ; er credincios la jurmant i
'i tine cinstit horba" 12.
Potrivit cu acest caracter al su i videm pe Antioh Cantemir c ie msuri mcar intru ct er prin putint spre indreptarea nenorocitei sale tri, silindu-se mai ales s o impoporeze.
El mull' slujitorii ce ascultau de domnie i nu erau supui boiereti,

din oraele in cace stteau pe la marginele trei, pe la vadurile


Nistrului i ale Prutului, care mai ales se despoporase din pricina
1

De Castagnre., CAM' rege din 13 Mai 1696, p. 310 Hurm Doc. Supl. I,

p. 340.
LeloptNefele,

II, p

282.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

81

Marilor. Oamenii noi ce veniau in tara Ii aaza cu ruptoare adica


Cu tocmeal5 tiuta, ca sa dee bir numai de patru ori pe an 13. Aceste

masuri insa le putu lu Antioh numai dupa incheerea pacei dela


Carlovitz, trecerea Camenitei catra Levi i stramutarea Tatarilor
Nogai din Bugeac inapoi la Don, sperand ea' de acolo inainte
urmand sa fie pace intre imparatiile vecine venise timpul de in-dreptare a starei locuitorilor. Mai ales se bucurase domnul i tara
pentru parasirea Camenttei de Turci, luandu-se prin cesiunea
acestei cetati call% Levi de pe capul Moldovei un adevarat cuib
de vecinici nenorociri. Antioh Cantemir fu insarcinat de Poarta
Cu deertarea acelei cetati de Turci i cu predarea ei in manile
Leilor, i lucrul nu er de loc uor de facut, fara vre o turburare,
fat cu graba Leilor de
ocup agonisita i cu zabava Turcilor
,de a'i parasi pierderea. Spune Neculcea ca pe cand se intorce
Antioh Voda dela savarita predare a Camenitei, intalni un urs
foarte mare, ratacit prin esurile Nistrului. Si srira toata oastea
moldoveneasa. i munteneasca i nu'l pute ucide i au dat in cate
va randuri in Nistru j iar ieia afara, i gonindu'l p Nistru Cu
un pod, se suie pe pod i oamenii sparieti srira de pe pod in apa.
Cativa oameni s'au impucat, slobozind focuri
loveasca
imbulzindu-se oamenii se loviau ei in de ei. Nu er curat ; trei
patru ceasuri toata oast,ea l'au gonit i de abia l'au ucis". Acest
urs er imaginea vie a Turcilor pe care Leii de atilta timp Ii gonise din Camenita i pe care abia acuma ajunsese sa-i rapue.
Prin slujba eminenta savarita de Antioh Cantemir cu atata
-ghibacie pe cat i noroc, el catigase mult in ochii Portei otomane,
.i fratele domnului Dimitracu care state la Constantinopole,
incep 'a a amesteca el pe Brancovanu spre a lu domnia Munteniei. Acesta vaz in curand c daca mai state Cantemir mult pe
tronul Moldovei, pute sa devina un pericol pentru pozitia lui.
O imprejurare mai ales face pe Brancovanu s s'ingrijasca i
mai mult de soarta lui i sa graleasca inca silintele sale spre a
rasturna pe Cantemir. Anume Dumitracu se insurase cu fiica
lui *ban Cantacuzino pe care o luase cu el la Constantinopole.
Aceasta domnita, frumoasa Casandra, fusese insa crescuta
Transilvania, i cunotea multe asupra relatiilor lui Brancovanu
.cu Nemtii 14, i domnului muntean nu-i convinea de loc ca dovada

vie a uneltirilor sale sa stee cu vaza de cumnata de domn pe malurile Bosforului. Brancovanu se puse deci pe lucru din rasputeri,
pentru a rasturna pe Cantemir. Tocmai pe atunci imprejurarile
11 slujira de minune. Anume ambasadorul cel mare al Germaniei
comitele de Oettingen mersese la Constantinopole, unde fusese
primit cu cele mai mari onoruri din partea Turcilor. Caftanele
13 Ibidem, p. 293. 0 scrisoare a lui Antioh c tre Patriarhul de Ierusalim
intArqte aceastA a lui purtare. Vezi in Cony. literare, XXXI, 1892, P. 951.
" Neculeea in Leloptsefe, II, p. 297.
A D. Xenopol. Istona Romnilor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

82

cu care fu imbrkat el i intovrirea lui erau prin exceptiune


de ceeace se fcea obicinuit, blnite cu blan de cacom. La audienta
ce i se ddil. se Moll inaintea lui plata Ienicerilor, i grajdiul intreg
al padiahului cu toate hamurile cele impodobite cu pietre scumpe
fu intrebuintat spre a-1 aduce dela casa unui fost bei din Moldova

unde el luase gazd cand se coborase din corabie 15 Acest fost


bei al Moldovei era Constantin Duca, care ave un prea frumos.
palat pe malurile mrei, i. iscusitul candidat tiuse s atrag6 In
gazd la el pe omul acela cti care se intorceau acuma toti ochii
din Constantinopoli 16

Duca ins nu mai stte a de bine cu Brancovanu. Dela,


moartea sotiei sale In 169717, ce nu o ateptase s treac podul
de pungi de bani pe care tatl ei trebuia s'l atearn intre Con-stantinopole i domnia Moldovei, relatiile intre el i fostul lui socru

se rcise. Brancovanu vroia deci s dee domnia unui Todire din


Galati. Vizirul ins care fusese dup cat se vede cercetat de ambasadorul german, rspunse oamenilor lui Brancovanu, c' dac
va fi s mazilased pe Antioh nu va da domnia altuia fr cat numai
lui Duca. Brancovanu vgzand c fostul su ginere, sustinut deambasadorul german, ave mari sorti de izband, Ii d i el sprijinul su bnesc, 100 de pungi de bani, pe lang altele Imprumutate de Duca din Constantinopole, cu care cumpAr din nou dela
Turci domnia Moldovei ; iar Cantemir cu toate slujbele aduseimprtiei, se duce la Constantinopole, spre a mnca i el panea
amar a maziliei, Indulcit numai cat prin speranta de a se putea.
Intalni iari cat de curand cu tronul pe care'l prsea (Septem-vrie 1700) 18.

Constantin Biwa a doua oat* 1700-1704. -- Constantim

Duca revine in scaun fcnd cum am vzut iargi alte cheltueli


la Constantinopole, garantate i de ast data tot de domnul Munteniei. Impreun cu acele imprtiete in domnia dintai i pe care
nu apucase a le istovi de plait, se Meuse o mare sum' de bani.
Pentru a-i indestula creditorii domnul scont de mai inainte
drile domneti, scotandu-le la mezat, precum era obicinuit. El
scoas Ins de ast dat i vVritul tot la mezat, ceeace se p.'rea
mai straniu contimpuranilor, intru cat din aceast dare incasat
n regie ar fi tras un venit mult mai insmnat. Nevoia ins silindu'l
" De Fcliol cALia regele, 26 Fevruarie 1700, Hurm. Doc. Suplement,
p. 349.

Relationen des Grafen Oettingen aus Constantinopol, 23 Fevruarie


;I 18 Septemvrie 1700, Hurm. Frg, III, 496.
Vezi un raport italian din acel an In Hurm. Doc V, 2, P. 290.

" Vezi o scrisoare din 24 Sept. 1700 In Hurm. Frg. III, p. 496 i una
francez5 din 23 Sept. 1700, In Hurm. Doc. Supl. I, p. 352. Duca vine In scaunui,
Moldovei In 14 Sept. 1700, Vezi In Stiri despre veacul XVIII" de N. Iorga In/
An. Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1909 dup5 o coresponden0 olandezA (ILO.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

83

tm putea sa atepte. Tot data domnul indesea cu scoaterea da-rilor farei, sporind sferturile dela 4 la 8 i ingreuind darea mazililor.

Cum capatase domnia, trimisese in graba caimacamilor porunca sa prinda pe Iordache Ruset vistiernicul i pe Bogdan hatmanul, mai ales in scopul de a le stoarce bani, cu care sa mai uureze datoriile sale. Acetia izbutesc sa scape din Inchisoarea in
-care fusese aruncati i sa treaca in Polonia. In curand Insa nevoile
politice aduc pe domn sa parasasca gandul sau de rasbunare contra
-acelor doi boieri i s-i recheme in Tara i la cinstea lor de mai
inainte. Anume Antioh Cantemir dupa ce fusese pus, nu tim
pentru ce cat va timp la inchisoare, este iertat de sultanul i lasat
liber la casa lui din Constantinopole, ceeace auzind Duca Voda
se imbraca cu o camaa de ghiata" 19, i se grabete a micura
numarul dumanilor lui, atragand din partea lor pe boierii pribegi. Insa daca domnul se intorsese acuma catra Iordache vistiernicul, acesta tot ii pastrase o ascunsa vrajmaie. Vazand el
ca" Duca calcase legatura vacaritului facuta de Antioh Cantemir
-i scosese iar aceast dare pe tara, indeamna pe ascuns pe mai
multi boieri, precum pe Vasile Costache vornicul impreuna cu
fratii lui Lupu, Solomon i Costache, pe Mihaiu Racovita spatarul, pe Ilie Tifascu spatarul i pe al-tii, in numar peste tot de
vr'o 50, s fuga in Muntenia la Brncovanu. Altii fug in ac,e1a
--timp la Unguri, recum Ilie Cantacuzino, loan Sturza, Bal i
Ursachi, iar altii in Polonia, intre care banul Macri, Gheorghi-ta
comisul i Pilat atrarul. Domnul vazand ca aceasta pribegire cu
-gramada a boierimei sale ii aprindea poalele in toate partile" 20,
lasa la o parte pe creditorii sai, pentru care scosese drile acele
Anmultite i asupritoare, i trimite banii adunati din ele la Constantinopole, spre a dobandi un ordin call% Brancovanu a-i extrada pe boierii pribegi. El i dobandete un firman caruia ins
Brancovanu se supune numai pe jumatate, pastrand la el tocmai
pe cei mai periculoi din boierii fugiti. Brancovanu dei ajutase
-el lui Duca la suirea in scaun, o Meuse numai de nevoie, precum
am vazut, i. doria sa procure domnia unuia din pribegii ramai

pe langa el, cu atat mai mult c fostul sail ginere nu se gandi


-de loe la plata datoriilor pe care domnul mutean le garantase
pentru el in Constantinopole.
Brancovanu dorind sa inlature dela scaunul Moldovei i
pe Duca, dar sa nu lese a incapea in el nici pe Cantemireti,
-se pune bine i el cu dnmanul ski cel mai neimpacat, cu Tordache Ruset visternicul, acaruia moarte o ceruse el pana acuma
In repetite randuri, propunndu-i incuscrirea cu el. Vistiermicul Iordachi macar CA era om intalept, iara firea ii era de
Grec lacom la cinste, nu socoti nici la Dumnezeu, nici la ru,-'

Neculcea in Lelopistl , II, p. 297.

" Neculcea in Letoptse:e, II, p. 298.

www.dacoromanica.ro

IISTTORI.A: ROMANILOR

84

sinea de oameni, nici la osnd-, ci primi indan tocmala, svrsi logodna i trecu cu suflet cu tot in tabra lui Brancovanu
prsind pe Cantemiresti, cu care totusi trise i suferise a-UR
timp. Cuget cronicarul si nu MI% cuvnt c5. nu numai Iordache, ci toti Grecii, mai drepti si mai bune slugi nu-i alt neam
in lume, Oda' este stpAnul in cinste i in putere, iar at se
slbeste sau se micsureaz cinstea stpAnului, indat o las
aleargA la altul".21 Iordache vistiernicul recomnd atunci mitropolitului Hrisant drept candidat la domnie pe Mihaiu Racovit, cu care Iordache se rudea prin sotia lui.
Pe cnd aceste lucruri se puneau la cale chiar sub ochii
Duedi, care nu vede nici auzia nimic, Brancovanu er chemat
la Adrianopole, chip pentru a fi mazilit, dar care mazilire se
intoarse la o adevrat inchinare a Turcilor la pungile lui Brancovanu si la intrirea domniei lui, i inc pe viat. Intrebndu-1
vizirul despre pricina pentru care Moldova ar fi as de pustiet,

Brancovanu nu scp prilejul de a atribul lui Duca rua stare


a provinciei, i aceast pr a Brancovanului unit cu imprejurarea c6 solul rusesc, kneazul Galitin, la intoarcerea lui prin
Moldova botezase un copil al lui Constantin Duca, aduce mazilirea acestuia i inlocuirea lui cu Mihaiu Racovit noul proteguit al lui Brancovanu. Se stie c vizirul propusese lui Bran-covanu domnia peste ambele tri, dar c el sfAtuindu-se prin
scrisoare cu unchiul su Constantin stolnicul, refuzase aceast
onoare.

Cnd Duca Vod mazilit ajunse la Adrianopole, Bran--

covanu er ine acolo si Antioh Cantemir de asemene, atinndu-se

dup domnie. Acesta din urm se a stepta ca boierii si mai ales


Iordache Ruset, prietenul casei sale, s'l cear de domn, ceeace

i-ar fi micsurat chetuiala pe care nu prea ave de unde a o

face. Iordache Ruset spre a-1 pute mai usor insla Il i asigur
c6 va fi pe voia lui, numai s stee linitit. Vicleanul Grec chem

ins atunci la el pe compatriotul su Panaitache Morona postelnicul, spunndu-i c boierii au de gnd s cear de domn
pe Mihaiu Racovit o persoad ce convinea mult mai mult postelnicului deck Antioh Cantemir cu care er dusman dela
domnia Duci Vod. Morona face indat un arz (jaiba) la Poart

scriindu'l insus pe turceste, in care limb er meter, i pleacA


cu toat muttimea boierilor prin mijlocul ostirei atre sultanul.
Se mirau Ienicerii vAzand acea gramad de oameni inaintnd
a s fr fried spre cortul padisahului. Acesta fiind nou ales in
tron, dup rsturnarea lui Mustafa, primeste cu bun voint
plAngerea boierilor i investeste pe Racovit cu domnia, care
are si norocul de a face acest pas numai cu prea putin chelIbidem, p. 302.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FAN kRIOTI

85

Agaua Ienicerilor care proteguia ins pe Antioh Cantemir, cum aude de aceast numire, se rpede in cortul vizirului, struind la el ca s pun domn pe Antioh Vod, care ar
jurui multi bani. Mihaiu Racovit ins imbrcase caftanul, i
domnia lui nu se mai pute strica (Septemvrie 1704). Iar cu
un sfert de cias mai inainte de venia Ienicer-aga la vizirul, lua
iar Antioh Vod domnia Moldovei" 22. Domniile trilor romne
stteau acuma in clipita ochilor turceti !

Domnia aceasta a doua a lui Constantin Duca ne dove-

dete in intrigile boierilor un fapt insmnat. Grecii nu mai erau


dumniti ca atare de care vre o partid de boieri din -tar, ci

numai individual precum se dumneau intre ei i boierii de


tar. Pe Iordache Ruset il vedem devenind in ir favoritul,
tot deauna nesincer, a trei domnii, toate duvnane una alteia
ale lui Antioh Cantemir, Constantin Duca i Mihai Racovit.
Apoi acest Iordache Ruset este la inceput in dumnie cu celalalt Grec influent, Panaitache Morona, cu care se impac ins
In urrn. Prin urmare, elementul grecesc se infiltrase atat de
tare in acel romnesc, in cat deosebirea de nationalitatea incepuse s dispar, i interesul personal incepuse a bate pe acel
de ras. Puterea de impotrivire a -trei inaintea elementului
cotropitor al Grecilor se stange pe zi ce merge, i acetia deveneau un factor tot mai insmnat in toate afacerile trei i
mai ales in intrigile pentru punerea i scoaterea domnilor, in
care ajunsese o de mari meteri. Apoi Duca era nu numai fecior de Grec, ci el insui era tot cu fire de strin, vorbind de
minune limba greceasc 23, i cu toate aceste el ave la inceputul domniei sale o puternic6 partid de boieri de -tar care'l
sprijineau i'l cereau. Contiinta, tot deauna obscur, a pericolului instrinrei domniei in condiillile de supunere &Rea Turc

In care se aflau fdrile romne, se intunecase cu totul. 5i mai la


urm.' ce deosebire er intre domnul strin i acel pinntean,
cand i unul i altul tot atata mncau tara, tot aata o despoiau,
tot atata calcau toate drepturile in picioare ? Si intr'adevr
domnia ajunsese inteo stare atat de destrAbalat, in cat mai
la urin er indiferent in mnele cui inca'pea slugrnicile ei franc.
lat ceeace pregtia i apropia necontenit mai mult epoca fanariot.

22 lInclem, 308. Asupra datei mazilirei lui Duca vezi Nec. Costin in Leto-

pisete, II, p. 57 Neculcea pune anul 1703, iar NIustea, 1704, 5i intrarea lui in

Ia5i, chiar in 1705, Letopzsetele, II, p 308, 5i III, p. 33. Nu poseditm nici
document care s poata hotari aceast neimp5care.
23 Nec. Costin, In Letopisete, II, p. 46.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

86

2. DELA MIIIAIU RACOVITA LA DIAIITRIE CANTEMIR,


1704-1711
Mihaiu RaeovitA, 1704-1705. Brancovanu ajunge iaAsi a tot puternic asupra Moldovei, precum fusese pe vremile
domniei intAi a lui Constantin Duca. Mihaiu Racovit fiind
boier drept moldovan, rAdicat pentru intaia oat% la domnie,
crezu s atragA simpatiile multimei ne fcnd pe marele, ci din
potriv6 tratnd pe toti, mici i mari, cu aceeasi omenie. Pe cAnd
Neculai Mustea laud pe domn pentru atare purtare Neculcea Il huleste spunnd c5. nu smna curtea a nimic de atAta
obrknicie ce ere 25. Neculcea ins6 este protivnic lui Racovita
fiind c er de casa lui Antioh Cantemir, i fusese pus pe izvodul
boierilor urgisiti de &Rea' Mihaiu Racovit 26 Desi Racovit
se arata" la inceput cu bune scopuri in domnia lui, el nu le poate
schimbarea a trei viziri si a sapte chihai, care ce-

reau necontenit daruri noue, Il skauesc cu totul de bani. El

fu deci nevoit s scoat d'Ari grele pe tar i s aplice pedepse


foarte aspre la acei ce se ascundeau de a le plAti, ceeace-i surp
putina popularitate castigat in primile zile ale domniei lui.
Un om ins6 fAr dare de inna cum el-A Mihaiu Racovit6 trebuia s' cad in curAnd in discredit la Turci, i Antioh Cantemir
se folosi in curnd de aceasfa' pierdere a lui Racovit in ochii
lor, pentru a cere i dobAndi el domnia Moldovei, dup mai
putin de un an de domnie a lui Racovit 27.

Antioh Cantemir a doua aril, 1705-1707. Brancovanu vznd c'a' nu mai poate sprijini pe omul su in domnia
Moldovei, i nici c poate impedeca reinturnarea lui Antioh,
se hotr'ste cum spune cronicarul s6 intoarc obrazul &al%
el". El trimite in Constantinopole pre vrul s'Au, paharnicul
Stefan Cantacuzino, care se leagA din partea Brancovanului
cu Antioh Cantemir cu jurmnt inaintea patriarhului, ca s
nu'si mai mestece domniile unul altuia, i Brancovanu s dee
fratelui lui Antioh, Dumitrascu Cantemir, cte 10 pungi de bani
pe an, ca s' nu mai umble dup domnia Orei Muntenesti. Tot
III, p. 34.
" Ibidem, II, p. 309.
24 Lelopiselele,

II, p. 317-318.
" $i aice gslin In cronicari o nepotrivire in dat5 privitoare la suirea lui
22 Ibidem,

Antioh Cantemir a II-a oar5 in scaunul Moldovei. Neculcea Lelopisele, II, p.


312 pune 7213=1705, iar N. Mustea, ibidem, III, p. 36, 7,..14 Fevruarie 15--

1706. Aceast5 dere urma datil nu poat.. fi exact intru c5t inteo scrisoare a

lui Racoli c. amb. franc din Constantinopole din 6 Ianuarie 1706, Antioh Cantemir ste arAtat ca domnind In Moldova, Hurm. Doc. VI, p. 28. Neculai Costin
Lelo pisefe, II p. 58, spune cA Antioh Cantemir ar fi venit Cu a doua domnie

In ziva sfintilor Constantin 0 Ileana, 21 Mai 1705.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN MICA PANA LA FANABIOTI

87

()data se mai incheie atunci si alte prietesuguri. Panaite Morona postelnicul lui Racovita care fugise in Polonia de frica
lui Antioh, este luat in garantie de cumnatul lui Cantemir,
Bogdan, care acuma devenise vornic din hatman ce er mai
inainte, si trimis chiar 'Mtn' intampinarea inaintea domnului
la Niacin. Acesta il iarta de toata dusmania ce-i purtase 'Ana
atunci. Brancovanu care, dupa cum stim se impacase cu Iordache Ruset vistiernicul, Inca dela a doua mazilire a lui Constantin Duca 28, facandusi-1 si cuscru, impune lui Cantemir im-

pacarea si cu dnsul si iertarea combaterei candidaturei sale


cand cu alegerea lui Mihaiu Racovit.
Certele si impacrile intre boieri se faceau acuma fra
a mai fi motivate de nici un principiu. Ele se intmplau curat
numai din jignirea sau multamirea interesului personal. Dusmanul de ieri devenia prietenul de mani si din protiva, numai

daca intorcea impreun cu fata si punga dela el sau &are dnsul


Cat de mult se corupsese clasa boiereasca ! Mai inainte tot mai
staruiau macar in urile si inversunarile lor, urmareau cu o sta-

tornicie extraordinara fsbunarile unor ocari aduse, pana si

asupra copiilor si a nepotilor acelui ce le Meuse. Interesul marsav


al banului nu mancase inca cu totul caracterele ; era inea acea
mrime a barbariei, care cerea sange pentru sange, ochiu pentru

ochiu si dinte pentru dinte, iar nu 1 sitatea timpurilor cazute,


care rscumpar cu bani, si ocara si moarte si desonoare ! In
asemene morcila insa se cufundase societatea boiereasc" 28,
si aceasta coruptie ingrozitoare er efectul inraurirei ce se latia
din Constantinopole asupra tarilor romne asemene ciumei ce
ni-o trimitea din cnd in cand infloritele maluri ale Bosforului.
cum sa nu imiteze o societate supusa apucaturile acelei dominante, cand aceasta dadea tonul in toate, si cand este stiut
ca omenirea se abate mult mai usor la deprinderile rele si corupte decat la cele bune si virtuase? Latirea acelei inrauri era
cu atat mai fireasca cu cat reprezentaatii cei mai de seama ai
coruptiei orientale, Grecii Fanarului, isi infigeau pe fiece zi
mai adanc otravitele lor radacini in pmntul m'anos al natiei
romne.

Desi Domnul Moldovei, Antioh Cantemir, era prin exceptie un domn nelacom de bani, totusi fiind el incunjurat de
oameni ca Panaitache Morona, Iordache vistiernicul Cupariul
si Ilie vistiernicul Cantacuzino, toti trei boieri jaca si si despoitori, apoi avand si datorii de platit la Constantinopole, el este

nevoit s puna pe tara dari foarte grele, tare altele fumarit


2, Mas sus, p. 471.
" Neculai Costin, Lelopisefe, II, p. 54, atribue i el toate Miele timpului
conruptiet bolerilor cdnd zice : ci de vom socoti la dreptate dommi toil subt
buni i ar face tuturora dreptate, numai tot vina 1,3ierilor care sunt indemnatoT i
spre stAngerea unul altuia".

www.dacoromanica.ro

88

ISTORIA ROMANILOR

Me un galbn de fiece fum ce eia din o cas ; apoi vdrrit


ate 2 bani de vadra de vin, dare 'MCA necunoscut pan atunci
In Moldova, i care de acea fu incercat de ast data' numai
asupra tranilor. Mai scoate i cornritul, ate un leu de boul
de negot.

Utr acest timp veni domnilor romni un ordin foarte


grabnic dela Poart, anume de a duce o mare atime de che-4

restea la Tighina *i. la Cetatea Alb, pe care cetli. Turcii simtiau nevoia a le intri din nou, fat cu progresele armelor lui
Petru cel Mare asupra Svedejilor. Antioh neputnd aduce lemnele la timp este Oat de Mihaiu Racovit care sttea mazil
lalTarigrad prin un arz adresat direct sultanului, in care fostul
domn se plngea c' cu nedreptul a fost el invinuit c' ar fi scos
dou dri pentru bairamlcuri pe care nu le-ar fi inaintat Portei.
Vizirul care er proteguitorul lui Antioh ii face indat cunos-

cut s trimit nite boieri la Constantinopole, care s sustin


invinuirea adus lui de Mihaiu Racovit. Antioh gsete de in.dat ce-i trebuia, nite boieri vasluieni buni de gur i de parat", care fac In divan o larm ne mai pementi, inaintea creia trebui s amutasc bietul mazil. El este dat rmas de Turci
i Antioh Cantemir mai tare se intri in domnia Moldovei. Brancovanu vzand triumful lui, vra s intreasc6 in mod mai trainic

leaturile sale de prietenie cu ansul, logodind pe un fiu al lui


cu o fat a lui Antioh.
0 schimbare ins din acele neateptate ce se petreceau

de astzi pan maini pe malurile Bosforului, face s se intunece


steaua lui Antioh i aprinde iar cu razele sperantei pe acea a lui
Mihai Racovit. Anume vizirul Baltagi Mohamed, proteguitorul
lui Antioh, este scos i inlocuit cu Ciorlu-paa Silihtarul, pa-

tronul lui Racovit. Nu trebuia mai multe nici mai puternice

motive pentru a provoca schimbarea domniei in Moldova, de at

schimbarea aceluia ce o tinea in maini. Intamplandu-se ca in


acest an acel de pe uring al domniei lui Antioh domnii
romnii s fie rnduiti a merge la Tighina spre a grbi lucrrile
de intritur, Antioh Vod nu aduse cu el salahorii trebuitori
spre reprarea anturilor cetti. Vznd el pe Munteni i Turci
lucrnd i spand mereu, i s'a fcut ruine de nelucararea lui,

i a pus inti pe slujitori apoi chiar pe boierii lui la spat ! Pentru


a le da ins exemplu, spa i bietul domn deavalma cu ei. Iat
uncle ajunsese reprezentantii tronurilor acelor care sustinuse
alt dat cu atata vrednicie numele neamului romnese 1 S
lucreze ca salahori la anturile Turcilor ! ! Pe cnd ins Antioh
Vodil spa la Tighinea, altii 11 spau pe el la Poart" 30. In 20

" N. Costin In Lelopisefe, II p. 61. Un raport olandez arat5. ca neastepta'


inazilirea tut Antioh Cantnntr. N. Jorge, Stiri despre veacul al XVIII-lea In An.
Ar 1?om. II, tom. XXXII, 1909, p. VII.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DIRCA PANA LA FANARIOTI

89

Iulie 1707 Ii soete de odata i faed de veste mazilia, iar Mihai


Racovita este rnduit din nou in efemera domniei a tarei Moldovei.

Mihain Itacovita a doua oadt, 1707-1709. Mihaiu


Racovita fusese pus in domnie de &are noul vizir Ciorlu paa
Silihtarul, insa sa nu se creada c prietenia acestuia catra domnul
mazil .1 slujba ce-i Meuse fusese desinteresata. Tot banii fie numarati, fie fagaduiti inchegase prietenia i adusese slujba, caci
dai bani i sa-i
precum spune Neculai Costin : Turcului
scoti ochii" 31. Aceste datorii contractate de Racovita la Constantinopole, Il silesc sa puna grele dari pe tara, iscodind tot obiceiuri

noue i neauzite pana atunci. Astfel impune desetina de stupi


i de mascuri i breslelor, adeca boierilor atat in dregatorii cat
i mazili, negutitorilior, preoplor i slujitorilor, in aceeai msura ca i taranilor, adeca cate doi potronici 32 Imediat dupa ce
incaseaza aceasta dare cauta sa impace pe boierii suparati, legand-o iari cu un stranic bias-tam. Nici nu trece insa anul, i
mitropolitul desleaga juramantul ; iar desetina este iarai luata
taranete" dela boieri si dela mazili.
Asemene urmari ale domnului nu puteau placea boierilor,
care s'ar fi invoit a jafui tara adeca pe tarani, insa nu intalegeau
sa fie despoiati i ei.
Mihaiu Racovit insa adaoge mult i pogonaritul pe vii,
urcandu'l la un galban de pogon. De abia Tulsa' oamenii ii gatise
de cules viile, i iata ca alta dare li se arunca pe cap : vadraritul

ate 4 bani de vadra ; iar incd bine nu se platise de vadearit,

i iata ca le-au eit peste toata tara i fumarit, de tot hornul cate
doi ughi, pe care daca' au infles ticaloii parnnteni, multi i au
stricat cascioarile de le au risipit din temelie ; alii risipeau hornurile de prin cascioarele lor ; caci cate hornuri avea omul in
casele lui, pe tot cate 2 ughi, i macar c era iarna, iae bietii
oameni i babele i alta saracime, pusteiau casele i fugeau
lume plangand cu lacrimi i suspinnd, c al-Ca cascioara" nu
platea nici doi orti" 33. Din aceasta pricing au saracit i acei ce
" Letopisefele, II, p. 61. Mihai Racovit vine In Iasi In 13 Noemvrie, 1707,

Din croare, poate de tipar, Letopisetele dau anul 1708, vezi II, p. 63.
32 Neculcea In Letopisele, II, p. 318. Potromeul=6 bani (zbidem p.408).

Pentru un timp ceva mai posterior (Gonst. Mavrocordat) avem explicarea acestei
diferenti in impunerea desetinei boieresti si trnesti". Anume Neculcea, Letopisele, II, p. 415, spune cS : Const. Mavrocordat au stricat obiceiul si legAtura
ce fcuse Grigorie Vod de da boierii si milnistirile la 10 stupi un leu ; lar acuma
pew de au dal fareineVe la 10 stupi 22 de potromci". Dacil admitem aceiasi urcare
pe timpul lui Mihaiu Racovit5, atunci avem diferentil de la 1 leu 120 bani la

22 de potronici= 122 bani.


" Nec. Costin in Letopiselele, II, p. 64 Scrisoarea Anei Racovip reprodus In original text grecesc de D Russo Din coresponden(a doeunhei Ana
x,p,,,,[00,4
Racovild", 1911 p. 10. 41 avrxt

www.dacoromanica.ro

90

'STOMA. ROMANILOR

luase aceast dare la cochii vechi" 34, cki imprumutase banii


(lela Turci spre a rspunde suma domnului, si la incasare rilmaser pgubasi. Cu toate aceste stoarc ri ale poporului Racovit
er in vesnic lips de bani, dup cum s_ vede lucrul din o in-

teresant scrisoare (greceasc) iesit din pana sciiitorului

Doamnei Ana sotia de a doua a lui Mihaiu Racovit ctr


cumnata sa Victoria sotia lui Scarlat Rossetti in care doamna
se roags de cumnata sa s se
Ilie Cantacuzino
cu alti boieri pribegind in NIuntenia,

incep a influenta pe lng Brancovanu ca s se intoarc cu

obrazul mai mult spre Antioh Vod la prietesug", in ct amestecrile domniei lui Mihaiu Racovitil la Poart reincep cu un nou

avnt si o pun in pericol.

Tocmai pe atunci Petru cel Mare i cAstiga o vazil ne mai


pomenit pn atunci, prin rtipunerea lui Carol al XII-lea, regele
Svediei, in cmpiile dela Pultava, in 27Iunie 1709. Victoria impra tului Moscului asupra d smanului dela Nord, reinsufleti iarsi
in el planuiile sale OVA Sud, indreptate inc5 de mull, timp contra

impr4ei musulmane, s pe care fusese nevoit s le pun la o

parte pentru timpul ct tinuse luptele cu Svedul. Petru cel Mare


reie cu energie uneltirile sale contra d smanilor crestinttii
reinnoeste legAturile incercate odat de

predecesorul

su,

impratul Alexei, cu domnii trilor romne. Mihaiu Racovit


vzndu-si domnia att de dusmnit la Constantinopole, unde
trei candidati, Constantin Duca si cei doi Cantemiresti, se atineau
dup5 ea, sprijin4i acesti din urm si pe ajutorul lui Brancovanu,

primeste propunerile pe care Petru cel Mare i le face att lui

i lui Brancovanu, si se ajunge Cu impratul ca s fug la el,


socotind s se intoarc6 in curnd iarsi in domnie ins sub protectia pajurilor rusesti 35.
Brancoveanu, pentru a acopen i propriul sti joc cu
cAt

pareste pe Mihaiu Racovit la Poa t, c s'ar fi hainit

atr

Turcii ieu indat msurile cele mai tainice spre a pune


mna pe domnul Moldovei, temndu-se de a nu-1 scpa cumva in
Rusia. Mihaiu Vod simOnd vulcanul pe care se afl, incepu
pregtiteasc trsuri i cai spre a fugi ctr Cernirti, uncle
trebuia s'l a stepte un corp de Muscali care s-I ice in Rusia. El
nu putea ins pleca atunci din pricin cA tocmai se afla in Iasi
un capegiu Cu multi Ieniceri veniti pentru banii birului. Racovita' ins trimisese pe socrul su, Dediu spatarul, CAVA Cernuti
spre a se intelege cu Rusii i a-i pregti fuga. Tocmai 'MO
" Cochli vechi vine dela ungurescul Kotye-vellye=mezat Se poate judeea
clespre senozitatea documcntului lui Hurul, cancelar a Dragos Vodii" numai de
pe faptul cA acest document numete Cochii vechi (adecil cu oclui vechi I) pe dregillorii cei mari rAmasi In Dacia, si anume in Iai dupA Aurelian. i mai sunt
Jiic oameni care sustin autenticitatea unui asemene product.
" Neculcea In Lelopisele, II, p. 321.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

91

pe cnd capegiul plecnd cu banii spre Galati, pruse a lsa loc


liber lui Racovit, un alt Turc venit de olac din Constantino-

pole, cade pe neasteptate asupra domnului, Il mazileste, Il prinde


porneste cu mare urgie cal% Tarigrad (8 Noemvrie 1709) 36

Moldova se afla acuma jute() pozitie grea. Mazilirea lui


Racovit nu era un fapt ordinar, provenit din o schimbare a
proteguitorilor si din Constantinopole, sau din o aterdisire
mai mare la mezatul acestei tri. Cumplita vorb de hainlic

rsunase prin aer. Se temeau boierii i tara ca pedeapsa s nu se


intind dela domn i asupra lor. Se vorbea de un pasa ce er s
fie trimis de Turcii spre a stpAni tara amenintatd de Muscali.
In asteptarea unei asemene deslegri a crizei, boierii se pregtiau
a pribegi, locuitorii a se bejni la munte. Caimacamii rin
dup mazilirea lui Racovit trimit ins6 la Brancoveanu ca s'l
intrebe vestile ce s'ar mai auzi. Acesta Ii linisteste trimitn-

du-le stire cA s'au rnduit un nou domn in Moldova, si c acel domn

este Neculai Mavrocordat, fiul vestitutui Exaporitul. Boierii


care in mare parte se temeau de reinturnarea lui Antioh, primesc cu bucurie numirea acestui domn nou in scaunul Ord lor.

Si acest domn er
Neculai illavrocordat, 1709-1711 37.
inrudit prin aliant cu vechea stArpe a voevozilor Moldovei.
'Anume tatl su Alexandru Mavrocordat Exaporitul avuse
drept sotie, cu care Meuse pe Niculai, pe Sultana, fata Casandrei fiicei lui Alexandru Uiai, nepotul lui Petru Rares 38, in
ct cu drept cuvnt se putea luda Mavrocordat c prin sAngele
ski depe mama lui se coboria din vestitul domn al Moldovei,
Alexandru cel Bun. Depe tat, Mavrocordat i trgea originea
din insula Chios, unde bunul su, Pantiris Mavrocordat tria
ca un om nobil, ins srac i fgr. vaz. Pe atunci er in Constantinopole un grec Scarlatos, intreprinztorul csApillor imprtesti

El ave o fat pe care o logodise cu Mateiu Basarab domnul


Munteniei. Inainte ins de a veni in Bucuresti spre a svArsi
nunta, ea se imbolnvise de vrsat, care o slirtise inteun chip
inspimnttor fcndu-o intre alte s piard si un ochiu. Cand

" Vezi un raport din Bender 10 Noemvrie 1709, In Hurm. Doc. VI, p.
371. Superne die eductus est hospodar Valachicus inde in Turciam cum uxore
et illis et cum aliquot dominus valachicis quibus compedes in pedibus posuerint,
pro hoc quod Succos 400 Moschi ceperunt, in Valahia ; non est modo hospodar
in Iassi". Comp o scrisoare a lui de Friol. din 22 Noemvrie ibidem, Supl., I, p
372 : A rgard du prince de Moldavie, on l'amne dans les fers pour son intelligence, que le roi de Sude a fait voir
avait avec le Czar". Neculai Costin
pune deci gre5rt mazilirea lui Racovit5 la 14 Octonwrie 1710, Leloptsefele II, p. 78.

" De i Mavracordat e numit domn Indat dup mazilirea lui Racovit


In 14 Octonwrie 1709, el nu vine in Ia0 deck In 25 Ianuarie 1710.
Neculai Costm, Leloptsejele II, p. 81 comp. /Y/ag. ist., IV, p 39, Vezi

cronicul lui Daponte In Erbiceanu Cron. greet, p. 17.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

92

dnsa radic6 vlul inaintea viitorului ei sol, acesta o trimise


numai de cat indrApt la tatl ei, une Ruxanda perdu in-

curAnd speranta de a se mai mrita vre-o dat. Pe cAnd dAnsa


sttea desperat de nenorocirea ce o lovise, in casa tatlui ei,
vine inteo zi un negutitor Cu mtsurii, frumos si elegant, ca s5.-i

arte mrfurile lui. Er Pantiris Mavrocordat, care cuta s

Isi mai rdice pozitia prin calea negotului. Nu stim dac Ruxanda

cumpr stofe multe dela nobilul negutitor ; de sigur ins c


imensa ei bogAtie il cumpr pe dnsul si c ea deveni sotia
lui 39. Mavrocordat ajuns de odat bogat si fiind un om de o
mare inteligent, incepu a juca un rol la Constantinopole. El
avu doi fii, pe Alexandru si pe loan, din care cel dintk vestit
in istoria Orientului, prin postul de dragoman al Portei, ce'l
ocup dup moartea lui Panaite Nicusia. Alexandru Mavrocordat
dup ce studiaz6 filosofia si medicina in Padova 40, se insoar
.cu Sultana si d nastere lui Neculai, care vine in anul 1709 pe
scaunul Wei Moldovei.
Tatl visase de mult acest tron pentru fiul su, cerndu-1
ca o recompens( ! !) pentru incheierea pcei dela Carlowitz 41.
De accea nu putem crede cele ce spune Neculcea &A btrnul
Exaporitul auzind cA fiul ski au obtinut domnia Moldovei,
ar fi czut intCo mare desperare, si-ar fi rupt pArul din cap si
si ar fi blstmat ciasul in care o asemene nenorocire s'au abtut
asupra casei si familiei lui 42 Caracterul Exaporitului amestecat
din ambitie si lcomie nu putea s-i insufle asemene simtiminte,
potrivite pentru un Constantin Cantacuzino, un Ilie Sturza 43,
iar nu pentru dnsul care toat viata lui nu umblase decAt dup bani, onoruri si glorie ". Reputatia lui, de altfel bine meritat de om foarte invtat, insusire ce a fost tot deauna adAnc
pretuit de Romni, ca fii ai Apusului, face ins pe cronicar s-i
.atribue si acest merit, de a fi despretuit efemerele strAluciri,
Waite cu atAtea pericule ale tronurilor romAne.
" Carra, Histotre de la Moldavie, NeufchAtel 1781, p. 102 si urm,
40 Nicolai Comneni Papadopol, Historia gymnasu patavini, Venetiis, 1726,

II, p. 319.

" De CastagnAres c. rege, 30 Aprilie 1699 Hurm. Doc. Supt. 1. p. 348,, Neculcea in Letopisete, II, p. 324.

" Mai sus, p. 206 si 316.

4, Tali% portretul lui A. Mavrocordat fAcut de un contemporan, ambasa-

dorul francez de Friol lute scrisoare a sa din 10 Ianuarie 1710. Suplement,


I, p. 374 : Monsieur Mavrocordato n'a l regrett de personne, non pas mdme
des siens. ll a t deux fois ambassadeur et 11 s'tait en quelque manire rendu
ncessaire A la Porte, n'y ayant par de plus habile interprte que lui il tart
mdwcre politique, mauvais mdecin, et plus pdant que savant. Ses grands

Luens tment venus de la tyranme qu'il avait exerce sur les Grecs et sur les Latins
.et ses pensions equ'il avait tires de l'Empereur, du Czar et des princes de Valaquie et de Moldavie". Francejii ne fund prietemi lui Mavrocordato, li tAgAduesc
chiar meritele pe care le avea : glubAcia si InvUtAtura.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

93

Neculai Mavrocordat avusese de luptat, la dobandirea


domniei, cu Antioh Cantemir. Vizirul chemase pe Antioh si-i
ceru 300 de pungi. Acesta insa putu oferi numai 150. Atunci
vizirul dadu domnia fiului Exaporitului, care se oferea s cheltueasca 400 si anume 200 de pungi sultanului i alte 200 in daruri la vizir si la ceilalti mari demnitari ai Portei 45.
Neculai Mavrocordat era Grec, dE tot strain de tara,
nestiind de loc limba ei i graind numai prin talmaci 46 El avea
deci neaparata nevoie de a se incunjura de oameni de ai lui,
in care putea ave incredere i cu care se putea intalege ; lua
deci cu dnsul pe mai multi Greci din Constantinopole, ceea ce
face pe Mustea, exagerand lucrul, sa spuna CA sa se pustiise
Tenerul in Tarigrad, cisit numai muierile lor ramasese, iar Grec,
umblai mult 'Ana ce dai de unul acolo ; iar aice sosind umplut'au curtea domneqca, prin toate odaile i prin targ pre la gazda"47.
Dintre boierii pe care i pune in dregatorii la venirea lui, era mai
,cu vaza grecul Ramadan postelnicul, apoi Die Cantacuzino din
pricina inrudirii sale cu Constantin Brancovanu. Spune Neculcea

.ca, up i era inchisa tare, nime nu Intra la dnsul ; a doua i a


treia zi cand cherna cate un boier, la doue trei cuvinte, iar inteal chip nu pute nime sa' mearga la dansul, si din spatarie

in colo mai inainte nume nu putea infra, nici boierii, nici mazilii,

_fara de cat numai Ramadan postelnicul, Spandonachi caminarul i Sculi camarasul din luntru, ce era. i talmaciu ; ca
Neculai Voda nu stia limba moldoveneasca i era un lucru prea
cu nacaz boierilor i axer 48.
La o saptamana dupa suirea lui in scaun scoate din slujba
pune la inchisoare pe Sturza vornicul de tara de sus si pe
-spatarul Ilie Catargiu, ceea ce pune pe boieri in groaza, nestiind
mai ales nimica asupra pricinei acestei mnii a trufasului domn.
Dupa ce le je cate 4 pungi de bani, Ii sloboade, lasndu-i insa
disgratiati. Cate-va zile dupa aceea boierii trebuiau insa s vada
inca alte scene i mai aclnc lovitoare in vaza i onoarea lor.
Venind anume un Grec la divan si jaluindu-se domnului ea' ar fi
fost batut i imbracat in suman de mai multi boieri, intre care
sulgerul Gavril Costache, lonit Neniul i Rata' postelnicul,
domnul pune sa bata pe acesti boieri la scara Inaintea divanului
dandu-le cate 200 de toege. Boierii se spariera in culme i incepura

fugi in toate partile, spre a scapa de urgia ce le cazuse dupa


gat, care in tara Ungureasca, care in cea Lesasca.
Aceasta purtare aspr a lui Neculai Mavrocordat cu boierii
nu ern intmplatoare, ci pornea dintr'un plan chibzuit de mai Ina" Scrisoare din Constantinopole din 17 Decemrvie 1709, ibidem, I, p. 373.
lsleculcea ureA exagerat aceast sumA la 1000 de pungi. Letorasefe, II, p 324.
" N. Mustea In Letopisefele, III, p. 45 Comp. Neculcea ilndem, II, p 326
Letopisefele

III, p. 45.

4' Ibidern, II, p. 326

www.dacoromanica.ro

94

ISTORIA ROMANILOR

inte. In insusirea lui de dragoman al Portei timp de 12 ani, dela

pacea de Carlowitz, cnd tatl sau imbatranind, se retrasese


din acea dregatorie, Neculai Mavrocordat avuse timpul a se con

vinge despre rolul pe care boierii Il jucau fa ta cu domnul in


tarile romne ; vazuse in repetite rAnduri intrigile lor, att la
punerea cat si la scoaterea domnilor i dorea sa le infranga
puterea,
domoleasc i sa-i reduca din element dominant
la unul supus i ascultator. Pentru
pute insa indeplini
tinta, trebuia sa'si caute in Moldova un alt punt de razim, pe
care sa-si isaze ridicatorul cu care vroia sa rastoarne pe boieri.

Fiind c in -Wile romane n'au existat nici odata o puternica burghezie, reprezentanta industriei si a comertului, apoi Mavrocordat i caut sprijinul in poporul cel de jos. Chiar la venirea lui

In scaun se vede aceasta indoita tinta a lui pusa inteo vie lumina, anume aprarea clasei de jos si impilarea boierimei Anume
Mihaiu Racovita randuise inainte de a se mazili o dare pe tara,
ingreuiet prin neiptisti, adeca prin adaosaguri la darea randuita

dela inceput. Mazilirea lui Racovit se intampla tocmai pe

and boierii z1ot9si strngatori ai darilor, se raspandise prin tinuturi spre a ei incasare. Caimacamii randuiti de Neculai Voda,
crezand ca va ave, dupa obiceiu, nevoi de bani in Tarigrad,
spre a-si pune la cale domnia, ordon ca sa se urmeze innainte
Cu ncsuirile. Neculai Mavrocordat, inca depe cand er la

Constantinopole, scrie ea' el nu cere ca tara sa-i trimita nici


un ban, si sa se inceteze cu ori ce adunare de dari din ea. Acest
ordin er prevestirea unei calamitati cumplite ce er sa cada pe
capul bietilor boieri insarcinati cu stringerea darilor, cad venind

domnul in tara, ordon ca boerii s inapoiasc banii tranilor


dela care i implinise. Cei mai multi din boieri daduse banii
pela cei care li imprumutase in trebuintele tarei pe timpul lui
Nlihaiu Racovita. Domnul nu vroia s aud nici o indreptare,

ci Cu o asprime ne mai pomenita ordona numai cleat restituirea


sumelor incasate. Boierii i vindeau avutul : mosii, case, robi,
spre a pia-Li taranilor banii luati, i acestia vazandu-se Incura-

jati veniau inteun numar nesfarsit la Jai, umpland strazile,

strigand i vaicarindu-se cu sau fr drept, c boierii i-au mncat

si i-au saracit. Care boier, nu mai avea de unde raspunde banii


er pedepsit, inchis i chiar torturat. Acest fel de scopos, spune
Neculcea, incepuse Neculai Voda asupra boierilor, de le facea,
tar tarei, prostimei vrea
arate mila i dreptate i vrea sa-i
tie de parte" 49.
Nu se stie la ce rezultat ar fi ajuns o domnie inceputa in
asemene conditii. Vom vedea insa mai incolo cum Fanarintii,
de si la inceput indrumeaza in trile romane o politica noua
indrazneata, sunt nevoiti sa o parasasca mai trziu i SA s'apropie
" Letopiselele, II, p. 327 Comp. N. Costm, Ibidem, II, p. 82-83.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA PANARIOT1

95

iari de elementul boieresc, fara de care ocarmuirea acestor

Vri er o problema peste putinta de deslegat. Cat despre Neculai


Voda, el nu avu timp, cel putin acuma, de a experimenta urmrile
sale, de oare ce fu mazilit inainte chiar de a fi implinit un an in scaunul Moldovei, in Noemvrie 1710 50
Pricina caderei sale sta in relatiile ce se incordau pe fie ce

zi mai tare intre Rui i Turci, aceti din urma intetiti prin refugiatul dela Bender, Carol al XII-lea regele Svediei, i in neincrederea crescanda a Portei in purtarea lui Brancovanu.
La inceput Neculai Mavrocordat se pusese in rele relatiuni cu regele Svediei. Firea cea inalta i ne supusa a man-

drului domn nu pute sa se impace cu apuaturile de stapan


pe care Carol al XII-lea credea c poate s le impuna simplului
bei al unei provinicii.

Apoi franturile de oaste pe care Carol al XII-lea le mai


ave pe langa el, petrecand iarna in tinutul Carligaturei langa
Iai, pradase acea regiune inteun chip ingrozitor. Nu ramanea
turne nici cu bou, nici cu vaca', nici cu stup, nici cu fnete, nici
cu pane, ci calcau tarinile cu caii lor" 51 Urmase tnguiri unul
asupra altuia i pari la Constantinopole.
Totui Mavrocordat se ingriji dela o vreme de parile lui
Carol al XII-lea, mai ales ca dumanii lui din Constantinopole
se puteau uor folosi de denunturile regelui svedez. Domnul
Moldovei era in bune relatii cu noul ambasador al Frantiei, marchizul Des Alleurs, care trecuse prin Maramure .1 Moldova,
pentru a merge la postul sau la Constantinopole. Des Alleurs
venind prin munti, in mijlocul iernei din anul 1709, intimpina
In mersul lui nespuse greutati.
raport pe care'l face reasupra acestei calatorii, el spune : Inainte de a trece
din Maramura in Moldova, am vazut disparand din ochii mei
un car cu 6 cai sub ghiata unui rau, care ave 12-15 picioare
{le adncime. Despre acest car n'am mai putut afla nici data nimic,

dei aveam in el tot ce posedam mai bun, astfel ca echipajul


meu se reduse prin asemene intamplare numai la 4 mici geman-

dane. Fui nevoit a naimi 300 de tarani din care 200 deschidean drumul, iar cealalta sun' purta hrana pentru mine i fan
pentru caii mei, din care mai multi au ramas prin zapada. In
timp de 5 zile n'am vazut nici ceru nici pamnt. A esea zi
le vazui impreuna precum i alti oameni de cat acei depe langA

" Scrisoarea lui de Friol din 21 Noemvrie 1710, Hum. Doc. Suplement,
I, p. 380 : N. Mavracordat Bey de Moldavie a t dpos' : Cantemir a 0.6 mis

A sa place".

51 N. Costin, In Letopisefe, II, p. 86. Petrecerea acestel arrnate Mug Iasi,


este confirmatA de un document francez din 16 August 1710, Hurm Doc, supl.

a, p. 73. Les gens du palatin de Kyovie campent une heure de Iassy, entre
Jassy et Krasnetstrg (TArgul-Frumos)".

www.dacoromanica.ro

98

ISTOIZIA ROMANILOR

mine, anume acei pe care domnul Moldovei Ii trimitea in ajutorul meu" 52 Des Alleurs spune regelui eft' nu poate de at s
se laude de buna primir e ce i-au fcut-o domnu 1 Moldovei"53,,
si de atunci se urmau intre ambasadorul Frantiei i Neculai
Mavrocordat relgiuni prietinoase.
Mavrocordat intervine pe lang. Des Alleurs, ca s-1 impace cu regele Svediei i cu palatinul Kioviei, comandantul
Lesilor din Moldova, ceeace Francezul izbuteste a face 54.

Pericolul din aceast parte er inlAturat, cand de data'

el se reinnoi de unde tocmai Mavrocordat nu se a stepta. Anume


regele Svediei se convinsese cat de fals6 er prietenia pe care
Brancovanu i-p ar6tase, ingrijindu-se de ostirea lui i c Domnul

Munteniei nu acel al Moldovei, umbla in intalegere cu Rusii


in contra Turcilor, dela care singuri Carol XII-le pute s" mai,
spereze restabilirea pozitiei sale. Repetatele sale OH in contra
Brancovanului unite cu uneltirile dusmanilor aceluia din Constantinopole indemnase pe Turci a se desface de domnul muntean. Pentru a o face ins cu sigurant5, i a nu provoca numai
fuga lui in alt tart prefcndu'l din un dusman ascuns in unul
pe fat si mai primej dios, Brancovanu trebuia prins. Acest gand
umblase de mai multe ori prin mintea Turcilor. Se afla pe atunci

la Poart unul Ismail Efendi capuchihae al hanului tatresc,


foarte prieten cu Dumitrascu Cantemir. El inspied Portei ideea
de a incredinta unui Romn prinderea lui Brancovanu, pe care
un Grec nu avea mijloacele de a o face, neavand relaii cu

boierii. De aice se trase mazilirea lui Mavrocordat.


Nu se poate tgAdui Ca' Neculai Mavrocordat recomanda
bine pe domnii fanarioti in Moldova. 0 insusire eminent a lui,
si in care el nu sAnigna taflui su Exaporitului, er nelkomia
de bani. Dups ce cheltuise 400 de pungi pentru cpAtarea dom-

niei, este destul de neinteresat, pentru a nu cere nici un ban


dela tar, i ordon inapoierea tuturor sumelor adunate prin

jaf de cgtr Mihaiu Racovit. Aceeasi ingrijire de vistieria


o arat Mavrocordat i dup intrarea lui in domnie, punnd
s'A se iea sgmile vistiernicilor mai des si pedepsindu-i cu inchisoarea i cu plata neajunsului, cAnd Ii prinde cu lips De ju-

dec4i iar4i c6ta cu mult rvn. El singur 01-lea divanurile


ordonnd pArcslabilor s nu inchids pe fie cine, ci

sorociascA

la divan inaintea lui. Si at:A-La de aspre eran judectile mai ales.


In contra boierilor j6casi, di se temeau toti a sta la Ora inaintea
lui,

i preferau s se impace, de mai inainte. Mavrocordat er

insil si bun administrator. El pune in ornduial nevoile oraselor,..


de a avea
slobode in jurul lor, pe care le perduse mai Ma-Serisoai e din 25 Alartie 1710, zbzdem, I, p. 377.
" Alte serisori din acea51 data, ibidem, p. 376.
Serison din 3 51 26 August 1710, zbzdem, p. 382, 384.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA BELA CONSTANTIN DMA PANA LA FANARI0T1

97

inte prin daniile de mosii ale domnilor &Rea bojen i manastiri.


Neculai Mavrocordat 55, alesese pe boierii cei mai cinstiti pe
care-i pusese capete peste toate tinuturile, i Meuse mai multe
carp penLru intemeerea de slobozii, adeca de sate noua, scuti te

pe cati-va ani de dari, spre a atrage in tara oameni din afara


si a reimpopora marginile ei, care erau mai ales pustiete. Ne-

culai Costin rezuma in urmatorul chip scurta domnie a primului


Fanariot : $i erau veseli toti pamntenii, multmind lui Dumnezeu ca ne au trimis domn bun si milostiv, c era liniste mare
pentru dari si de cai de olac ; nime boul omului sau carul sau
panea s ice cu sila la jicnita cum lua la alti domni ; ha sta targul finei, iezit de pane din toate prtile ; eftinatate i bivsug
In toate bucatele. Numai mancatorii aveau voie ra, ca nu putea
mnca cum in zilele de mai inainte altor domni ; ci in putina
vreme au fost acea bucurie bietilor pamnteni Moldoveni,
s'au mazilit Neculai Voda, dupa ce a domnit un an" 56 Neculcea
cel in deobste atat de pornit in contra strinilor, nu poate face
altfel cleat s marturiseasca si el ea in urma masurilor intelepte

luate de Mavrocordat s'ar fi fost intemeiet tara de oameni,


numai n'au tinut mult domnia" 57. Chiar atunci cand acesti
doi Il in de rau sau cnd Il judeca Neculai Mustea, care este
cel mai aspru cu dansul, nu gasesc alt ceva de mustrat decat
rautatea lui fat cu boierii tarei : ca daduse voie pana i ta-

ranilor de se radicau cu para asupra boierilor de nici Ii baga in


,sama. In divan suduiau mojicii pe boieri, si cum esia la divan
de se jaluia un taran pre un boier, indata da pre boier pe mana
taranului, fara de nici o judecat sau dreptate. Care de ar fi
fcut aceasta cu vre o cuvint, s'ar cadea a-I lauda si a-1 numi
ea er drept judecator, neveghind nimrui voie, artnd dreptatea tuturor cum se cade unui domn, dar aceasta o face el,
numai tot ca s defaime i sa rnsineze neamul boieresc, mierandu-se ce va mai face, ca s ingrozeasca pe boieri" 58 Si este
ceva adevar in aceast imuptare. Neculai Voda nu numai
apara pe trani, dar asuprea pe boieri inLeun chip pozitiv,
alta dovada nu este de nevoie pentru acest fapt, de cat ordinul
cel nedrept impus boierilor zlotasi de a restitui tranilor banii
incasati dela ei, cand ei platise cu acele sume datoriile contraetate de mai inainte in interesul trei i a domniei.
Astfel erau intile apucaturi ale intaiului domn fana" Stir' din Jolkiew 17 Mai Lie 1711. Hurin. Doc. XVI, p 378, Nikolai Ma-

vracordat a t dpos. Ceci a t fait pour mettre la Porte en tat de saisir

de la personne de Brankowan.
" Letorasefele, II, p. 99. Stirile asupra lucrarilor interne a le lui Mavroco-dat sunt luate din N. Costin, zraclem, p. 78-99.
57 Iradem, II, p. 327.
Nec. Mustea, zradem, III, p. 46. Alex. Amiras, nu spune mai nimicii In
5
cele cate-va randuri ce le dri dommei intai a lui Neculai Vod, Iradem, III, p 105_
A. D. Xenopol. Istoria 12-rnSnilor

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

98

Isroaix

ROMANILOR

riot. In domniile lui viitoare vom invAta a'l cunoaste mai de


aproape, decat in acest scurt r5stimp catstrluci steaua lui deasupra tronului tkei moldovenesti. De o cam data' constanm
c5 Neculai Mavrocordat pune iar5si in lucrare politica lui loan
Vod5 cel Cumplit, cu deosebire numai ct, a pe cand acesta
o practicase din simlimntul i iubirea lui pentru clasele inferioare, Grecul o punea in lucrare numai din interes si din calcul
politic.

Ura boierilor contra domnului ce-i prigonise att de r5u


izbucneste la mazilirea lui. La plecarea lui din Iasi clasa bojereasc5 organizaz5 o miscare turburRoare, care s'A manifesteze
fat cu domnul detronat simtimintele ce fusese pn5 atunci
ascunse de fria in inimile multora. Poporul de jos, lucrnd
aice ca totdeauna in chip neconstiut i nerational, se face instrumentul rsbunkei boieresti contra unui domn care tocmai
apkase interesele sale in potriva boierilor. Neculai Mustea ne
spune cA se vrse atunci o mare fric intre Greci, care cu
totii se ascunsese prin casele domnesti i nici unul afar nu cuteza s ias; iar acea poghibal necurat5, Spaudoni, sfetnicul
lui Neculai Vodi, s'au imbr5cat muiereste cu tarpuz in cap,
cum poart5 muierele grece, si au intrat in rAdvanul domnesc
cu doamna inteun loe i cu muierile, pentru ca s5 nu'l cunoasc
nime, pe carele Cu ochii mei l'am privit, ar5tAndu'l alt Grec.
Si a s. au esit din Iasi cu mare cinste, acel Grec cinstit i sfetnic
ce era, c intr'alt chip de ar fi esit la iveal5 ales acela, pe loc
Il vra fi mora inaintea lui Neculai Vod f5r5.' de nici o fria." 59.

Mavrocordat int5lese usor c r5scoala, de si Il eruta pe


el, apkat de marea lui vaz5 care tot nu'l p5r5sise desi se coborse in randul muritorilor, tine mai sus (leca in uriciosul
Istetul domn trase de aice o inv5t5tur de care vom

videa c5 se va folosi in a doua lui domnie.

3. DIIIITRIE CANTEMIR 1711 60

Apropierea 'futre Romilni i Rusi. A fost o vreme in


istoria Romnilor cAnd ei considereau pe Rusi ca pe egalii lor,
cAnd tratau cu ei ca cu un popor de aceeasi putere, cand tarii
Moscovei cereau in insotire pe fiicele domnilor romni. De atunci a trecut mult timp ; dar nici odat5 nu s'a v5zut in istoria

popoarelor, chiar intr'un fstimp si mai indelungat, o atare

r5sturnare a pozitiilor respective, o sporire att, de nem5surat5


a puterilor unuia si o dArpnare att de deplinA a fiiirtei celuilalt, inca rolurile s5 se schimbe asa de a totului tot, ca prietinii de alt5 data* s'a* se intAlneasc5 acuma ca stpAnul cu robul
6 N. Mustea, linclem, III, p. 47.
" Compara scrierea mea : Rzboaele dintre Rup
asupra Trilor Rom ne, Iasi, 1880, I, p. 4-48.

www.dacoromanica.ro

Turn

i inriurirea lor
,

MOLDOVA DELA CONSTAN-TIN DUCA PANA LA FANAIIIOTI

99

Asa statuse Romanii fat6 Cu Rusii pe timpul lui *tefan cel Mare ;

ask se infatosau ei acuma pe timpul lui Cailtemir.


Cele mai vechi relatii politice si de familie ale Romnilor
cu Rusii cad pe timpul marelui domn al Moldovei, care esa-

.-

,.

;
. -1;I

e
L

.p.- ,

:.

Pat_
-,

e,

'. ...-e.

:..t. ,',....wis

- ,- -

'

_:

'V

nt

:-

-.

't
'-..k
1.1

..1-

-' - 1,F.A.s,

44,

''

-'. - ------..
!#,,_t-)
'

.i
d

4.

'

....y..;. 4,7,

'
-

1.-.1

r,

fr

;'

'

'

.-:

' i.

O'

, i.

A.

'

./ art '

1. rA
*

lb

"

.'

--..'.!rR..

,r......

...

El.::.

-.

..
...1,'.7.

*.

'

L.

trio

I:,

:-

"
-

. '.

.m
.
,...,, .... .".., V Ar. 4 .....
..,.

a'. ...;:.--. 9.....

a.:

" ' ' .ff '

- r 74

,..-t ...I..
,_.,,,

'

. ....

r4,`_,.....,.
ri 3
'
.....

..,

.1

...

' .; 'i,
' " ...,',r. 43-,
o. [rev

.d...

.....,

..,

,.,'

.'''

,:',

,*-"'

!il

.14.,_.

.4

1'

mi.....

;..,..

''
Ls 4

--t.p.-: ,.

'.., 1

,7.

v_.,.

',

.0

t'' -

4...

4,

,,,

r-,-;:,

I.

_.

,
...

rr.

7.

,.......,.

'
..,77
..-

'

:-...

-,,,,

-;', - ,,,---,

. ,

,L

,,,,

-.,

,, .

...

-.._v.,
14

'2!

..

,.,

I.

e al; .1'- _-

., i.

r,

1r).

..4.4,,,,,,i ?: I

..

D. Cantemir

torind pe fiica lui Elena cu loan cel tank fiul tarului Moscvei
loan Vasilievici al III-lea, indrumeaza i lega"turile politice acestor dou state. Anume Stefan ce! Mare ie o parte foorte activ'a la relatiile cuscrului seu cu ducele Litvaniei, dndu-si mai
cu osebire mari silinti spre a impilca neIntelegerile izbucnite
intre ei, si a pute apoi indrepta puterile lor spre tinta vietei
croului roman, lupta in contra paganilor. In curand Ins, dupil
aceast lucrare diplomatic" a lui Stefan cel Mare, relatiile cu
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROAIANILOR

100

tarul Moscovei, imprie Unite prin o incuscrire, se stric si pe


L'Armul politic d,in pncina unei indusmAniri de famine

61.

Tara Moscului, fiind inteacele vremuri foarte depArtatil

de Romni, numai atunci and istoria prilor lor urca ate .o

culme din viforoasa lor cale, se intindeau vederile lor pAn la


acea impetie i auta s se pun6 cu ea in legAturd. Pe atunci
nu Rusii cercetau pe Romni, ci Romnii pe Rusi in trebile politice, si de aceea i gsim a doua atingere intre aceste douil
popoare pe timpul unei noue strluciri a gloriei rom'Anesti, pe
acel al lui Mihaiu Viteazul, and efoul muntean se pune in inplegere cu tarul Rusiei Boris Godunov spre a ataca impreunA
pe Lesi 62,
Pe tirnpul lui Vasile Lupu Osim pe Domnul Moldovan
izbutind prin o ghibace negociare diplomatia a determina pe
prul Rusilor, s se opreasa de a da ajutor Cazacilor contra Turcilor, prin care face ca Azovul s cad in stpfinirea acestor
din urmq 63.
Pe and ins ri1e romttne robite de Turci perdeau pe
fie ce zi din puterile lor, in intinsele stepe ale Rusiei crestea si
se desvolta meren colosul nc copil al imprtiei moscovite.
In curAnd el trebuia s'A scuture pe rnd toate lanturile care ro-

bise tAnra lui existenp, mai intAi ale rtarilor, dup acea

ale Svedezilor i ale Turcilor, i apoi s'A se indrumeze cu crucea


In mari la rApunerea acelora ce altil dat II stpAnise.

Rusii intrase in legnur cu Turcii aproape in acelas timp


in care ei se incuscrise cu Romnii. Pe la 1495-1499, sub sultanul Baiazet II intAlnim pentru nati oarA ambasade ale
marelui principe al Moscovitilor loan al III-lea Vasilievici la
Constantinopole, care cer pentru negutitorii rui libertatea comerciului. Privilegiile acestora fur reinoite de Selim I (1514
1520), care ins refuZA a mijloci incheerea unei pAci intre Rusi

si 'Mani Crimeei. Daa ins pan atunci relatiile intre Rusi

Turci fusese pacinice, desi foarte reci, ele incep a se in"spri


din pricina a dou popoare ce locuiau intre ele, Cazacii
tarii, care VAind numai din prkikiuni pustiau mai in fie-care
an Rusia si Polonia, prile cele mai apropiete de dnsii. Rusii
pentru a r5sbuna pustierile suferite, mai ales dela Mari, se organizau in bande de voluntari care devastan la rAndul lor tArile
triPresti dela Marea Neage, supuse ale Port.ei otomane, inat
prin aceste freari mutuale izbucnise intr'un mod indirect un
adevilrat r'Asboiu intr ambele imp`r4ii. Statele apusene ale
Europei care erau in lupte cu Turcii, si mai cu deosebire Ve61 Vezi amilruntimile acestor linprejurilri In Vol. 1V, al acestel istoria.

" Vol. VI.


" Vol. VII p. 36.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 101

netienii, cgutau prin toate mijloacele a atrage pe Rusi inteo


leggturg in potriva dusmanilor comuni ai crestingtritei i, lucru

curioz, inc de pe atunci ambasadorii venetieni puneau o va-

NIA

'

DE \ (ET III VS 44'

Lit.

SItOSSIACI
et NLOL6AVINI1.
MTH 1./11/'S &Mk '

I MM.' u11
I'S
,Lfs,

;; EN'ATOlt.et An I X s

NI I S CON

JR--

D. Cantemir

loare mult mai mare, decal: pe puterea materialg a Rusiei, pe


acea moral a ei, izvortg din comunitatea de religiune cu popoarele din Turcia. Astfel Giacomo Soranzo in o scrisoare Card
www.dacoromanica.ro

102

ISTOEIA ROMANILOa

senatul venetian din 1576, se rostete in modul urmgtor : Sultanul se teme de moscovit din pricina cg acel mare duce este de
biserica greceascg ca i poporatia din Bulgaria, Serbia, Bosnia,
Morea i Grecia, care i este devotatg in gradul cel mai mare,
fiind cg se tine de acela rit grecesc i va fi in totdeauna gata
a lua armele in mni i a se rgscula, pentru a se libera de scrvia
turceascg i a se supune stgpanirei lui" 64.
Dei ambasadorii veniftiani descoperise depe atunci viitorul nerv al politicei ruseti, se pare CA Ruii ei inii nu aveau
contiintg de puterea lui. Relatiile lor cu popoarele balcanice
se mgntineau inc numai in sfera religioasg. Ruii recunoteau
de cap al bisericei lor pe patriarhul grecesc din Constantinopoli,
plgteau pentru cgluggrii din ingngstirile muntelui Athos tributul
pe care eran indatorkti a-1 rgspunde cgtrg Poartg, i cgluggrii

din muntele Sionului primeau dela marele principe un ajutor


de 500 de galbeni pe an.
In privirea politicg insg Ruii eran foarte rezervati fat
cu inchingtorii lui Mohamed ; dei cercetati de mai multe ori
din partea Venetiei, ei nu vroesc sg se lege la nici o intreprindere in potriva Turcilor, i retinerea Ruilor in aceastg privire
er foarte fireascg. Ei eran incurcuti in neincetate rgsboaie cu
Polonia i cu Svedia. Att de putin se interesau ei de cele ce se
patreceau la sudul impgrtiei lor, Inca in 1642 ei cedeazg, precum
am vgzut, stgruintelor lui Vasile Lupu prin care cetatea Azovul
trece in mnile pggnilor. Este curios de notat c Turcii ISusese
pe domnul Moldovei pe capul Ruilor pentru c er de aceeai
religie cu el", i Lupu izbutete in misiunea lui argtnd mai ales
Ruilor
cazul unui rsboiu intre ei i Turci din pricina

Azovului, Turcii ar mcelgri indat pe toti inchingtorii bisericei greceti din impftia lor, lucru pe care proteguitorul lor
Iiresc tarul Ruilor, ar fi departe de a don".

Jn anul 1645 vine la tronul rusesc Alexei Romanov, care indrumeazg o politicg mai activg in potriva Turcilor. Ttari atacnd
cetatea Cazacilor, Cehrinul, i acetia cernd in zadar ajutor dela
Poartg, se intorc cgtr Ruii, care se grbesc a le Implini cererea,
punnd apoi ei inii mana pe Cehrin in 1676. Din aceastg pricing
Turcii declarg chiar Ruilor rgsboiu in 1677, cea intgi luptg drect

intre acest e doug popoare ; dar sunt rgspini cu mari pierden.


Rgsboiul eind in deobte defavorabil Turcilor, ei cer singuri
pacea, care se incheie la Radzim, in 1681 i prin care pace Ruii
dobndesc Kievul i Ukraina ; cetg-ti sg nu se zideascg nici de
o parte nici de alta intre Bug i Nipru : rtarii sg fie opriti dela
prgdgciuni in Rusia ; Turcii recunosc tarului titlul de imprat
i locuitorilor Rusiei libera peregrinare la Ierusalim 65.
" Albert, Relazioni degh ambascatora veneti al Serial, Seria III, 5, p. 206.
Zinkeisen, Gesch des osm. Retches, V, p. 86.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

103

Si din aceast pace se vede c Rusia inc nu se ptrun-

sese de ideea care mai tArziu este invocat de dnsa ca misiunea

ei istoric de cpitenie, eliberarea crestinilor ortodoxi de sub


uricioas stpnire a pgnilor. Desi toat lumea din Europa
recunoastea si pretuia aceast a ei putere, ea inch' nu fce din
ea nici o intrebuintare. Se prea c dormea ca leul in pustiu,
cnd de o clan er s fie desteptatd de mirosul przei ce se apropia si s se rpad npustit asupra ei spre a o inghiti.
Acei ins care artar mai de aproape Rusiei in cotro
trebue sd tind toate silintele ei, fur Romnii. Cu ce pltir 6
ei asemene invttur, vom vedea mai trzin. Stim cum in rsboiul din 1672 dintre Turci si Poloni, Stefan Petriceicu si Grigorie Ghica trdnd pe Turci ctre Lesi si. pncinuind o pierdere insemnat stpnilor lor sub zidurile I Iotinului, sunt nevoiti s caute sprijin contra pgnilor la principii crestini, si.
anume la cel mai puternic din cei ortodoxi, la tarul Rusilor,
ctre care ei trimit o solie ce nu es inc la nici un rezultat, din
pricin cs domnii romni sunt destituiti.
Ceva mai trziu in 1688, Srban Cantacuzino reinoeste
incercarea lui Petriceicu, insrcinat de impratul Leopold a
trata cu principii crestini, pe care i-ar gsi dispusi la o aliant
comun in contra Turcilor. Nici acEast solic nu es ins la vreun rezultat, cel ce o trimisese murind prea timpuriu 66 .
Petru eel Mare.
Rmsese pstrat lui Petru cel Mare,
dup." ce devine singur stpAnitor al imprtiei moscovite, s
pun in lucrare din partea Rusilor politica aceea de care atata
timp se temuse Turcii, si pe care toat Europa o recunostea ca

arma cea mai puternic de intrebuintat in lupta in contra 0tomanilor. Dei prima ei incercare nu izbuti, ea nu rmase mai
putin farul conducAtor al intregei purtri politice a Rusiei in

viitor, acel far care nu numai o scoase la liman, dar o conduse


inc si la uriasa ei inrire.
Acest mare principe, indat ce se sui pe tron, recunoscu
a o imprtie intins ca acea a Rusiei, fiind inchis din toate
prtile din spre mare er impiedecat in chipul cel mai serios
in desvoltarea comertului ei, mijlocul cel mai puternic de imbogtire a popoarelor. El se hotr deei Cu once pret a deschide
Rusia in spre cele dou mri mai apropiete,. Marea Baltic inspre meaz-noapte si Marea Neagr inspre miaz-zi. Pentru
a'si deschide drumul ctre marea Baltic, trebuia s cucereascd
niste tri ce erau in stpnirea Svediei. Spre acest scop Petru
se uni cu Polonia si Danemarca, contra tnrului rege al Svediei Carol al XII-lea. Pentru a-si deschide calea in spre sud, el
intreprinde expeditiile sale contra Azovului, intrnd pentru a
indrumh aceast intreprindere in contra Portei, in liga sfnt
" Vol. VII p. 210-211 i 251-252.

www.dacoromanica.ro

104

ISTORIA. ROMANILOR

a apusului Europei. Turcii lima tiau prea bine, ca dela stapanirea Azovului atarna in mare parte linitea impartiei lor. Ei
vazuse pe timpul domniei Cazacilor i a dumaniilor lor cu Poarta

ca acetia in putine zile putean cu coral:line lor sa ameninte


chiar Constantinopolea. Cu cat mai mult trebuiau s se teama
ca aceasta insmnata cetate sa incapa in mnile unui duman
mai puternic i mai organizat. Tocmai atare team a lor se
implinete ; caci dupa ce Petru cel Mare face in 1695 o zadarnic incercare in contra Azovului, in a doua, intreprinsa in 1696,
el reuete a-1 cuceri. De indata preface toate moscheele 'Marilor in biserici, i celebreaza cu mare pompa sfintirea catedralei,
consacrand astfel i in mod religios izbanzile pravoslavnicului

salt popor. El ie masurile cele mai energice pentru infiintarea


unei flote, marete i intarete portul dela Taganrok, impune
fie-carui proprietar de 10.000 de erbi sa construiasca cate o
corabie, ne scutind nici chiar pe clerici dela o asemene indatorire, cere dela Venetia marinan i i constructori de corabii,
care in curnd fac sa pluteasc pe apele mrei de Azov 14 corbii mari, 9 galere i 10 de brigantini. Turcii dei vedeau Cu
cea mai mare nemultAmire propairea Rusiei pe o apa ce fusese
'Ana atunci un adevrat lac turcesc, totui eran nevoiti sa lese
rasboittl Cu dnsa mai cu totul pe marine Tatarilor, caci ei perdeau batalii peste batalii in marele lor rasboiu cu puterile apusului, pierden i care pregateau tratatul de Carlowitz din 1699,
ce lovi atat de greu in puterea lor.
Indata dupti incheierea acestei paci intre cele trei puteri
aliate Venetia, Germania, Polonia i Turcia, se preface i. armistiOul dintre Rusia i imperiul otoman intr'o pace formala,
i insarcinatul din partea Rusiei cu tratarea de pace merge pe
o corabie ruseasca la Constantinopole. Teama cea mai mare a
Turcilor, stapanirea ruseasca pe marea Neagra se infatoa astfel inteun chip v5zut i oare cum vitt inaintea ochilor lor. In
25 Julie 1702 se subsanma tratatul de pace, in care intre alteie
se recunoaste corM3iilor de negot rusesti dreptul de a trece prin
Dardanele si celor de r5sboiu dreptul de a pluti pe marea Neagra.

Azovul ramane al Rusiei, care se indatorete insa a darma


cet4ile dela Nipru. Tarul este scutit de tribut catre hanul tataresc i se consfinte,te inca odata libera peregrinare a Ruilor
la Ierusalim. Scopul lui Petru cel Mare din acest tratat se vede
foarte limpede, anume : stapanirea marei Negre, scop pe care
Europa in deobte II si atribuia pe atunci acestui monarc, dupa
cum se vede din o scrisoare a lui Leibnitz catre prietenul sau
Thomas Brunet : Petru gandete acuma numai a neliniti pe
Turci ; placerea lui cea mare este marina, pe care a invatat-o
fiindet are de tinta a se face stapan pe marea Neagra".
Incercarea lui Petru de a cuceri provinciile dela sudul golfului de Finlanda : Estonia, Livonia, Carelia i Ingria dela Svewww.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

105

,dezi, prin o aliant cu Polonia si Danemarca, II incurcA intr'un


rsboiu cu Carol al XII-le regele Svediei. Un talent militar ileastep tat se desvli in tnrul principe, i Rusii primir la Narva
o lovitur, de care erau s se sfarme toate planurile lui Petru.
In loc ins de a se folosi de aceast izband si de a urmri pe
Rusi in luntru trei lor, Carol al XTI-le se intoarce impotriva
regelui August al II-le al Poloniei, i (FA timp lui Petru nu numai
a recastiga Ingria i Carelia prin mai multe izbAnzi dobndite
asupra generalilor lui Carol dar it las chiar s arunce in trile
de abia cucerite temelia viitoarei capitale a imprtiei rusesti.
Carol al XII-le dup ce bate pe regele Poloniei August al
II-le, se intoarce iari importiva lui Petru, apucand de asta
data' de a dreptul spre Moscova, prin Ukraina, inslat pe de-o

parte prin fgduinta de ajutor a lui Mazeppa, hatmanul Cazacilor, pe de alta prin ateptarea de a gsi in o tar imbelsugat, hran indestultoare pentru oastea sa. Petru pune
s pustieze Ukraina, in ct oastea lui Carol cade curAnd In cea
mai grea lips. Mazeppa pe care regele Svediei i puse atunci
toat speranta, aduce acestuia bani in deajuns, dar hrand nu.
O foamete cumplit incepe a secera cu miile soldatii lui Carol,
care i vede in curnd armata redus la jumtate din ceeace
er, fr cai, suferind de lips si de frig, in mijlocul unei ierni
foarte grele. In loe de a asculta de sfaturile generalilor si
chiar de acele ale lui Mazeppa, care cunostea locurile, si de a
se intoarce indrt, prea incptnatul Carol se hotreste a
merge inainte cu ori-ce pre i ajunge in fine, mai cu totul pierdut

snb zidurile cettei Pultava. Asaltul dat nu reuseste, si Carol


al XII-le trebue s se hotreasc6 la un asediu in regul. Petru
ins vine cu o armat numeroas si bine pregkit in ajutorul
cettei sale, si dupA o lupt cumplit, invinge cu totul armata
lui Carol al XII-le, omorAndu-i vr'o 9.000 de oameni i prin:and mai pe toti cei ce rmsese in viat. Carol scap cu vr'o
1500 de ai si i trece Nistrul in Moldova.
Regele Svediei fu foarte bine primit de autorittile turcesti, si se asei in Bender, de unde incepu a inteti necontenit
pe Turci, spre a-i porni cu rsboiu in contra dnsmanilor si 67
Tarul Petru vAzand &A au rpus pe dusmanul de la Nord,
i indreapt iarsi ochii ctre Sudul cel incntAtor, i incepe

a pune in lucrare politica devenit apoi traditional a Rusiei,


adec uneltirile de rscoal a crestinilor supusi imprtiei otomane. El intrd in legturi cu Mihaiu Racovit al Moldovei

cu Brancovanu al Munteniei, ceeace aduce prinderea de ctre

Asupra pelrecerei lui Carol al XII-lea la I3ender 51 a silintelor lui de a


inpinge din nou pc Turci contra Ruilor vezi Croruca lui Carol al XII-lea de
Alexandru Amiras, editat de N. Iorga cu un bogat comentar in textul
ce s'a pAstrat, Studzi i Doc. IX, p. 43-111.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

106

Rusi pe painntul Moldovei a unui corp de armata svedez.


Regele Carol al XII-le descoperind indat intalegerea dintre

tarul Rusilor i domnul Moldovei, Il denunta Portei, i Mihaiu


Racovita este mazilit i dus cu toata familia lui la Constantinopole. Brancovanu mai ghibaciu izbuteste a insala pe regele
Svediei, ingrijind tocmai pe atunci in toate modurile de armata
lui, iar pe Turci prin aceea ca el insusi pareste la Poarta pe colegul su in domnie i tradare, de complotarea lui cu dusmanii
imprliei 68
Brancovanu insa, urmand mai departe dublul su ioc cu
Rusii i cu Svedezii, este demascat in sfarsit de Carol al XII-le
care Il denunt Portii ca pe un prieten devotat al tarului Petru.

Atunci Turcii se hotarasc a prinde eu ori ce pret pe domnul

Munteniei, dar neindraznind se incredinteze aceasta insarcinare


lui Neculai Mavrocordat, Il rechiarn mai unfit de cat
mazi-

lesc, trimitand in locul lui pe proteguitul hanului Tatarilor,


Dimitrie Cantemir, care vine in Moldova, cu hotararea luata
de a prinde i trada Turcilor de viu pe Constantin Brancovanu.
Aceasta vroia sa" faca; ce a facut vom vedea-o in rndurile urmtoare.
Dimitrie Cantemir.
Dimitrie Cantemir vine in Iasi in
ziva de 10 Decemvrie 1710 69. Gaud ajunse la Galati el se intalni

aice cu Neculai Mavrocordat care se ducea &Rea. Tarigrad,


fare ambii domni, cel fost i cel viitor se facu o leatura
rit prin juramnt, ca adeca Cantemir sa nu dee voie boierilor

a para pe Neculai Mavrocordat pentru administratia lui, iar

Neculai Mavrocordat sa sprijine la Poarta domnia lui Cantemir


daca ar vroi sa capete vr'un scaun, apoi sa fie acel al Munteniei

lar nu al Moldovei, Pentru a aminti o plastica expresie a lui


Neculcea, i aceasta legtur fu tinut de ambii domnii cum
tin canii Vinerile" De abia ajuns la Tarigrad, Mavrocordat paraste pe Cantemir, ca ,.el cfind au venit in tara Moldovei, au
gasit mai bine de jumtate de boleti haini la Muscali,

prin-

zandu-i i-au inchis, iar Dumitr, scu Voda cum au luat domnia a si rpezit de olac inainte i i-au slobozit pe toti,
Inca pe care er mai mare hain i'au facut caimacam 7.
Anume domnul care putin timp dupa inchiderea lui Sturza
Catargiu, pusese la opreal si pe batrnul Iordache Ruset vistier-

nicul, canna Ii luase 12 pungi de bani, tinandu-1 inchis 'Ana


la mazilirea lui, cand Turcii trimisi de Cantemir Ii dau drumul
pun chiar caimacam : Neculai Mavrocordat se vede ea inchisese pe Ruset nu din pricina hainirei lui catre Rusi cat din
aceea ca intrig in contra domniei lui in favoarea lui Antioh
68 Alai sus, p. 90.

9 N. Costin, In Letoptseje, II, p. 99 Alex. Amiras, ibtdem, III p. 105.


71 Neculcea In Leloptsefe, IT, p. 334.

www.dacoromanica.ro

XfOLDOVA DELI CONSTANTIN DUCA. PANA LA FANARIOTI

107

Cantemir. Acuma insa Mavrocordat, ateptndu-se ca Dimitrie Cantemir sa-i rasplateasca 'Ara lui la Constantinopole, cu
.0 tnguire din parte tarei pentru modul cum o ocarmuise, vroia
sa compromita dinainte in ochii Turcilor pe boierii jaluitori,
aratndu-i ca pe niste partizani ai Rusilor.
Cantemir insa nu ramne mult timp dator rivalului su.
El trimite cum afla despre calcarea juramntului din partea
Grecului, o deputatie de boieri la Constantinopole care sa se
tanguiasca pentru jafurile facute de Mavrocordat in Moldova,
klesi tocmai in aceasta privinta administratia lui nu pute fi
Invinuit. Tns asemene pare aveau nevoie oare de a se sprijini
pe adevr ? Mavrocordat speriat prin tanguirea adus in contra
lui, cauta scapare in casa ambasadorului francez, prietenul sau,
,care spunnd regelui sau ea a fost nevoit sal primasc, nu exprima alta team decat ca.-1 va costa cateva pungi 71.
Daca insa denuntarea lui Cantemir asupra lui Mavrocordat
c ar fi jafuit tara nu era adevrata, nu statea tot astfel cu para
domnului mazil contra celui din scaun. Nu tinuse inteadevar
mult timp credinta lui Cantemir Care Turci. La inceput el se
arata foarte ravnitor pentru apararea intereselor lor. Cum vine
In scaun cauta sa se puna bine cu boierii, de care ave nevoie
pentru indeplinirea insarcinarei sale, iertandu-le darea desetinei ; apoi cere voia dela vizirul ca sa prinda pe Brancovanu.
Acesta insa trimite raspuns lui Cantemir sa mai astepte ceva,
pana Brancovanu va plati cele 500 de pungi de bani pe care-i
le ceruse, in cat se vede ce bine Meuse Brancovanu de pusese
un termen de cinci luni pentru plata lor, i cat de minunat cu-nostea acest domn lacoma fire a Turcilor. Cantemir foarte bine
informat de tot ce se petrecea la Rusi, transmitea toate
Portei, i chiar pap. de Bender, desi mai apropiat de ostirile
rusesti, tot dela Cantemir i tragea informatiile sale cele mai
sigure.

Cantemir 'MA este in curand castigat de tarul Rusilor,

care trimite in solie la el pe medicul grec Policala 72,i purtarea


lui de 'And acum sincera catra Turd i da" putinta de a-i insala

cu mai mare usurint. Anume el cere voie dela Turci ca sa se


fac" a se ajunge cu Muscalii, si ce ar vede si ce ar intalege de
toate sa faca stire Portei 73.
Astfel cu acest mestesug, Cantemir pute s intre in

DaS A112ur2 card regele, 10 Alain 1711. Hurm. Doc. Suplement,


p. 395.
" Carra Iltst. de la Moldavte et de la Valaclue, p. 72.
" Neculcea, In Letopisefe, II, p. 355. Un doc. din 1740 de la Gr. Ghica
Voevod vorbeste de vremea cdnd a venit Petru Imparatul Mochicesc cu ostile
sale Impotriva prea puterrucilor nostn stiipani fiind atunci domn, Dimitrie Can.
I. emir si hainAndu-se de prea puternica Imparatie". Ghibanescu, Surete si Izvoade
IX, 217.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

108

intlegere chiar 140 Cu Ruii, Turcii crezand c' el se preface


numai pentru a iscodi pe dumanii lor. Nu numai gat, dar Capuchehaia lui Cantemir din Constantinopole, un Grec Jane, lua
scrisorile ambasadorului rusesc ce era aruncat in inchisoarea
celor epte turnuri, i le transmitea lui Cantemir, iar acesta le
trecea tarului.
Ce motiv impinsese pe Cantemir a se lepdaa cu atat grhire de Turcii i a trece c`tr dumanii lor ?
Dup loan Neculcea motivul ce l'ar fi aruncat pe Cantemir
In partida Ruilor, ar fi fost temerea de intrigile lui Brancoveanu,

care simtind c Cantemir fusese trimis in Moldova, anume in


scopul de a'l prinde pe el, s nu-i tocmeasc lucrul la Constantinopol, s nu'l rpue pe dansul i s'l mazileasc" 74. Acest
motiv nu'l putem admite ca hotkitor. Cantemir a trecut aa de
grabnic la Rui, in cat Brancovanu nici n'avuse timp a indruma
st5ruinte1e sale contra domnului Moldovei. Cantemir el insu d
In istoria imprtiei turceti cea scris de el, un alt motiv, bine

intles mai piftin egoist : In luna Schewal al anului Hegirei

1122 Cantemir a fost trimis in Moldova, cu ordinul de a prinde


pe Brancovanu, prefkandu-se de prieten al ski, sau in vre un alt
chip, i s5-1 trimit viu sau mort la Constantinopole, i cand va
pune stpanire pe principatul Valahiei, s iee in maini guvernarea

acelei OH, iar pentru Moldova s propun un alt princepe a


crui aprobare rmne p5strat curtei suzerane. Pentru implinirea mai grabnic a acestui plan, sultanul d ordin hanului de
a pune in slujba lui Cantemir atatea mii de Tatarii cati va fi
de nevoie. Pe lang6 aceasta sultanul fgduete lui Cantemir
c-i a principatul pe viat i nu-i va cere nici tribut, nici pesche,

cat timp va sta in Moldova, Dup ce aceste fgkluinti au fost

intrite prin un ha tierif, Cantemir a venit in Moldova, impreun


Cu hanul Ttarilor. Ins pu tine zile dup venirea lui, primete o

scrisoare dela cliehaia marelui vizir, Osman Aga, in care i se


cerea indatti, pentru sultan i vizir, pescheul obicinuit la fie
care intrare in domnie i o multime de zaharea pentru otile
cele turceti. Pe lang6 aceste s pun podurile in stare cu cea mai
mare grbire i s procure Cazacilor i Svedejilor locuinti pentru
iarn5, iar el singur s se afle in primvar cu oamenii si la Bender i alte cereri tot asa de ingreuietoare. Cunoscand deci Can-

temir de pe acest road cat de putin era de ateptat dela ne-

credincioi, el arunc legtura cu Turcii i crezu mai de cuvint a

suferi impreun cu Hristos de cat a spera bogtiile cele MO-

loare ale EgipLului. El trimise deci un sol credincios la tar pentru

a-i oferi slujbele sale i acele ale principatului ski" 75.


"
"

Ibidem.

Cantcmir, Geschtchte des osm. Reiches deutsche von Schmidt, Hamburg.

1745, p. 565,

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA. CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

109

Nu putem sti pan intru cgt sunt adevarate aratarile lui

Cantemir. Atata putem constata, ca" ele nu sunt adeverite prin


nici un izvor contimpuran, in ct s'ar parea a fi fost inchipuite
de domnul scriitor spre a indreptati trklarea lui.
Cauza care l'au indepartat pe Cantemir de Turci este de
cautat aiurea. Era convingerea adanc inradacinata in el despre
starea de decadere in care se aflau Turcii, izvorit din serioaza
indelungata lui indeletnicire cu istoria Otomanilor. Acest
spirit inteadevar profetic vazuse chiar dela inceputul decaderei
poporului turcesc. care porneste depe timpul su, un povarnis
pe care el nu se va mai putea opri, i in Rusi el privea pe mostenitorii firesti al imparallei Mohamedanilor. Istoria lor cea scrisa
de dnsul se imparte, conform cu convingerea lui, in doua perioade :
acea a cresterei sale 'Ana' la anul 1672 si acea a decgderei, scurtul

rastimp dela acea data Oda la 1711, unde se opreste scrierea lui
Cantemir. Cuvintele Cu care el sfArseste prima perioada sunt

insamnatoare : Aceasta fu cea de pe urma victorie, din anul

Hegirei 611 pang' la 1083 prin care se aduse imparatiei Otomanilor

vre un folos, sau prin care se adause vechilor margini ale imperiului vre un oras sau vre o -tatii. Dupa aceasta si mai ales pe
timpul imparatului Leopold din Germania, urmara
infricosate, pe care urmasii cu greu le-ar putea crede, daca nu ar
fi adeverite prin autenticitatea unor documente oficiale,
puterea Otomanilor a slabit foarte tare prin perderea mai multor
regate, prin peierea unor ostiri intregi, precum i prin rasboae
Iguntrice i imprecheri.76 Fiind deci adnc convins Cantemir
ca rezultatul rgsboiului ce trebuia s izbucneasca va esi in
defavoarea Turcilor, intalegem cum se face de el se indeparta

de ei. Este in once caz destul de neasteptat de a vedea in

acele timpuri si mai ales in Tarile Romne o purtare politica


izvortil din o convingere

Si inteadevar ea rsboiul era neinlturabil, cu toate silintele


ambasadorllor germani de a'l impiedicA, din teama ce o aveau de
a nu incurca iar i pe imparatia ion int'un rgsboiu cu Turcii,
tocmai in momentul cnd er sa se hotarasca importanta chesti-

une a succesiunei Spaniei 77. Turcii fusese mai ales loviti prin
indrazneala lui Petru cel Mare, de a patrunde in hotarele Moldovei, spre a prinde ostirea svedeza. Aceasta er plngerea lor de
capitenie contra Rusilor i motivul lor cel mai de frunte, din
acele mrturisite, pentru declararea rasboiului. Alte doua mai
erau ; zidirea unor cetati in gal% de teritorul rusesc cu toate
protestkile Portei, i impedecarea reintoarcerei lui Carol al XII-le
In Svedia prin Polonia, tara ce nu er in stapnirea Rusilor 78.
" Ibulem, p. 908
77 Vezi mai multe rapoarte ale amb. germam din Aprilie 1771 In Hurm.
Doc. VI, p. 73 si urm.
78 Scrisoarea lui De Friol din 21 Noemvne 1710, zbidem, Supl. I, p 388.

www.dacoromanica.ro

110

ISTOR1A ROMANILOR

Toate aceste motive le vedem insa ca nu sunt indestulkoare


pentru a explica izbucnirea rasboiului, afara de cel d'intai care
poate fi insa ocazia si nu pricina determinkoare a dusmaniilor.
Cauza adevarata sta i aice aiurea, anume in faptele anterioare ale
lui Petru cel Mare, In cucerirea Azovului, in crearea unei flote

rusesti pe marea Neagra, in tratatele pe care Turcii siliti prin


nenorocirile lor fusese nevoiti s le incheie cu Ruii, i prin care
le concedau libera navigare prin mrile turcesti, toate aceste
castiguri i concesiuni Monte unei puteri de care Turcii se temeau

mai mult de cat de ori care alta, cki ea singura poseda putinta
de a arunca flacka rascoalei chiar in sinul imprkiei lor, prin
indemnarea crestinilor de a se lepada de supunerea catra ei
de a se alipi eked arul cel drept credincios. Si aceasta atatare
la rascoala era chiar pusa in lucrare de Rusi. Ei provocase la
defectiune pe Racovita si pe Brancoveanu, din care pe unul
Poarta pusese mana, pe celalalt vroia sa puna acuma.
Cu toate aceste uneltiri periculoase, Turcii ce de abia
rasuflase de cumplitele pierden i incercate in timpul rasboiului
ligei sfinte, pareau c nu indraznesc a declara rasboiu Rusilor.
In 1709 Noemvrie cu toate ea' Turcii chiar atunci destituise pe
Mihaiu Racovita, pentru alipirea sa catra Rusi, ei reInoesc
tratatul cu acestia, i actul de reinoire este trimis de sultanul
cu o scrisoare autografa catra tar. Vazand purtarea pacinica
a Turcilor eked Rusi, Carol face o ultima incercare i trimite
pe Poniatowski cu un memoriu catr sultanul, in care el acuza
pe marele vizir de a fi cumparat de Rusi, i de a lucra in contra
interesului chiar al poporului turcesc. Poniatowski izbutind
sa dee memoriul chiar in mana sultanului, bite Vinere la esirea
din moschee, acesta cetindn'l se convinge de cele aratate inteinsul

Ali pa este scos din vizirat care este incredintat lui Baltagi
Mohamed pasa, dusman inversunat al tarului, care face sa se
declare Inca in Noemvrie 1710 imparatului Rusilor rasboiu.
Acesta de si in aparenta vroia pacea, In inima lui ar fi fost prea
nemultamit daca Turcii ar fi consimtit la cererile sale, caci el
ii pusese in gand a alunga pe Turci din Europa, si pentru a
realiza o asemene tinta lupta era neaparata.
Petru cel Mare publica indata un manifest pentru a ea'spunde declaratiei de rasboiu. In acest act tarul nu se plange atata
de nedreptatile facute lui de Turci prin adapostirea dusmanului
sau In imparatia lor, ci je rolul de aparator al popoarelor crestine,

care ar zace in robia Mulsumanilor. Gem apsati de jugul

i Sarbii, i dovedesc prin


adanca lor mizerie cat se tin Turcii de toate tratatele lor" 79.

barbarilor Grecii, Valachii, Bulgarii

" Beprodus de Zinkeisen 1. c. V. p 112, nota I : Gernunt Barbai 01 um


jugo press] Gram, Valaehi, Bulgan Serldique, quanta est illts religo pactoruni
deternmae suae unsenac expenuntur".

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DEL. CONSTANTIN DUCA. PANA LA FANARIOTT

111

Astfel inaugureaz6 Petru cel Mare politica sa in contra in-

chintorilor lui Mahomed, ascunznd adevratul tel al rsboaelor sale in Rsrit sub masca fatarnic a eliberlirei crestinilor
de sub jugul mohametan. Petru cel Mare, precum este cel d'intAi
.1

64.1:

,t

t-

IG""

3:47'

S%

tk-Cr7

i relic4; Jirgiotl(seAt ty efgetvtfo*t

Mar
(Colecim de stampe a Ac. Romfme 1729)

care avu gndul a deschide Rusia din spre mare, este si cel d'nti

care intreprinde impotriva Turciei rdsboiul sfnt, o adeviirat


cruciatil in aparent, in care Rusii se ariitau ea lupta numai cAt
pentru comunitatea religiei i rspndea sngele cel mai scump
al copiilor lor pentru o cauz5 umanitarli, pe and in realitate
www.dacoromanica.ro

112

ISTORIN ROMANILOR

ei cgutau, la umbra acestui pretext inchipuit sg-i indeplineascg


interesele lor cele mai de egpitenie.
Caracterul de sfnt al acestui rgsboiu se vede i din preggtirile lui. In 21 Fevruarie 1711, se tine in catedrala din Moseova
o sgrbare religioas in fata tarului. Doug regimente din garda
imperial erau inirate inaintea bisericei, i ele in locul steagului
lor cel obicinuit purtau unul ro cu inscriptia : in numele
Mntuitoriului i al cretingtter. De asupra acestei inscriptii
se afla o cruce incunjurat de raze, cu legenda : in acest semn
vei invinge". Petru erg atAt de sigur pe izbanda in at el spunea
adese ori cg vra sg fie ingropat in Constantinopole". Din aceasta
se vede c Petru avea de sigur ca ultimg -tintg o ostenelelor sale
capitala de pe malurile Bosforului i poate restatornicirea impgrtiei bizantine.

Cantemir trebuia s urmeze i el de o camdatg Ong la

apropierea Ruilor o politicg ca acea a lui Brancovanu, adec s


ffgreasc supunerea ctr Turci, ceea ce i er cu att mai uor

de fAcut, cu at el primise chiar dela Turci invoirea de a se

preface cg s'ar ajunge cu Muscalii. El condusese 'Ms negocigrile


sale cu Ruii aa de secret 'Meat nici un boier, nici chiar hatjnanul
sgu Neculcea nu tia de ele, ci gAndea cg se va trage Cantemir
In jos cgtf I-Iui, spre a se apropia de oastea turceascg ce inainta
asupra Dunrei 8.
Treeerea lui Cantenair f Ali la Rui.
Momentul se apropia

In care domnul Moldovei trebuia sg se pronunte inteun chip


hotgrat. Anume vizirul vgzand cg ciocnirea intre el i Rui se
apropia pe zi ce merge, trimite ordin lui Cantemir ca s prindg
pe Brancovanu. Neculcea Il satuete ca s dee ascultare ordinului, sg se tragg in jos, ci sg poate ca Turcii sg batg pe Rui
i atunci Tatarii ar prada tara. Cantemir Ii rspunde insg in
aparentg cu amgrgciune : Voi toti fugiti dela mine la Rui i mg
lgsati pe mine singur la Turci". Cantemir atunci d pe fatg hainirea lui i cere dela generalul rus Scheremetev ca
trimit
un corp de Wire spre paza lui, ceea ce Rusul se grAbete a indeplini, trimitind la Iai 4000 de cglgreti parte Rui, parte
Moldoveni in leafg.

Cantemir pentru a indreptgti fatg cu tara insgmnatul

ha pas, publicg i el un manifest in care intre altele spune CA'

Noi Dimitrie Cantemir din mila lui Dumnezeu domnul trei

Moldovei &Reg mitropolitul, episcopii, boierii, cApitanii i toti


slujitorii pgmAntului moldovenesc, facem tiut cg intru cgt du-

manii cretintitiltei, Turcii n'au respectat tratatul incheiet de


preclecesorul nostru Bogdan, prin care tara se oblig6 a plti

Neculeca in Letopiseje, II, p 341 : Atunei am 5tiut 5i eu ea au fost


scris Dunntra5cu Voila sil vie Muscalii, ea eu tot gandeam ea vom purcede in
jos spre Husi, precura

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTTX DUCA PAX k LA FANARTOTT

113

sultanului numai 4000 de galbeni, 40 de cai si 24 de soimi pe an,


ati introdus in tara Moldovei tot soiul de asupriri, daramnd

sau ocupand cetatile ei invoind Tatarilor a o prda, lund in


robie pe fiii i sotiile noastre spre a'si face rAs de ele, sporind
pe fie ce zi tributul pana asa grad ea' au devenit, cu neputinta de
raspuns, noi ne am unit cu imparatul milostiv i credincios al

Rusiei, Petru Alexievici, care au ridicat arma spre a mntui


pe crestini din jugul robiei mohometane. Prin urmare tot omul
din aceasta tara sa ice armele spre a-i veni in ajutor, caci care
nu va urma astfel i se vor confisca averile" 81.
Cantemir insa luase de mai inainte m'Asura de a-si asigura

printr'un tratat formal pozitia lui fata cu viitorii stapani ai


tarei sale. 14 incheese inca pana a nu intra Rusii in tara, la 13
April 1711, in orasul Lusk, prin mijlocirea lui Luca vistiernicul,
In cuprinderea urmatoare :
Tara Moldovei cu Nistru sa-i fie hotarul i Bugeagul

cu toate cetatile tot a Moldovei sa fie ; numai de odata prin cetati

sa se aseze Muscali osteni pana s'a intemeia tara, iar apoi


lipsasca oastea moschiceasca.

Bir sa nu plateasca tara niei un ban.


Pe domn s'A nu'l mazileasca imparatia 'Ana la moarte
pe urma din fii lui s'a' fie pe care si l'ar alege tara.
Neamul lui sa nu ias5 din domnie, numai cand s'ar

haini, sau si-ar lepada legea, atunci acela sa se lipsasca i s se


puna din fra.-Vi lui.
Pe boieri sa nu-i mazileasca domnul din boierii pana
scoata.
la moarte, sau cu mare vin5.
Vama ocnei si altor tArguri s'a fie venitul domnilor,

iar alte dari sa nu fie.

Mazilii i manastirile
stapneasca ocinile,
vecinii s'al, i sa'si ice i desetina de stupi si de mascuri i go-

stina de oi de pe mosiile sale.


Zece mii de oaste s'A fie gata in tara si impslratia
le dee leaf din visteria imparatesca.

Din Muscali sa nu se amestece la boeriile Moldovei,

nici sa se insoare in tara, nici mosii sa nu cumpere.


Domnul s'A nu fie volnic a pierde pe boieri, ori ce gresala ar face, fara sfatul tuturor i isclitura mitropolitului".

Cate-va alte conditii se raportara la starea de lucruri

crean prin rasboiu cea mai insamnat este urmatoarea :


Pace Muscalul cu Turcul s nu facI ; iar de s'ar intmpla
sa faca pace si s rmna Moldova tot sub stapanirea turceasca,
atunci s aib impratul moschicesc a da lui Dumitrascu Vodd

" Acesta este intelesul inamfestulut ce se afta reprodus In limba latina


in Hurrn. Doc. Supl. I, p. 396. Un rezumat al sau, nu prea exact, este dat de
o scrisoare germana dm Moldova, din 29 fume 1711 Hurm. Doc. VI, p. 79.
A. D. Xenopol. Istoria Romfintlor.

Vol VIII.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA 110MANILOR

114

doua parechi de curti in Stol4a i mosii pentru mosiile din Moldova i cheltuiala pe zi in toan viata lui i oamenilor lui sa nu-i

lipsasca, si de nu i-ar placea acolo si s-ar trage intealt tara


crestineasca volnic s fie a merge" 82.

Daca Rusia asigura cel pirtin lui Cantemir mantinerea

lui si a familiei sale in chip ereditar in tronul Moldovei, sa videm

ce sprijin primea ea in schimb ant dela acest princepe cat si

dela colegul sail din Muntenia pentru sustinerea luptei in contra


Turcilor.

Baluze catre Rege 8 Iulie 1711 spune din contra' ea D.


Cantemir ar fi rapit dela neguttorii turci 100.000 de oi si 30000
de boi pe care i-ar fi dat Rusilor, i c gospodarul Valahiei ar
fi fost dispus a face tot astfel dar c inca n'a facut-o (Hurm. Doc.

XVI p. 382). Care versiune sa fie adevaran ? Noi credem

tot aceea a cronicarului de oarece alt raport al lui Baluze (ibidem

p. 383) spune ca : l'arme moscovite courrait le risque de


souffrir encore bien d'avantage dans ce pays desert et ruin par
les Tatars et qui ont ordre de braler et de dsoler tout le pays entre
le Dniester et Danube et dans lequel elle pourrait trouver, si elle
n'y prende garde, un sort pareil celui du roi de Sude Poltava",
de unde in atare pustie i ruin sa se fi aflat 30.000 de boj?
Brancovanu i Cantemir fgaduise tarului zaharea

ajutor armat, mai ales calarime, de care armata acestuia er


lipsin. Pentru cumpararea proviziilor trebuincioase, Brancovanu primise 300 de pungi i Cantemir 130. Domnul Munteniei

adunase o mare catime de proviant, pe care insa, cand aude

despre trecerea pripin a lui Toma Cantacuzino in lagarul rusesc,


se opreste de a-1 expedui la Prut. Cantemir nu putuse gasi nimica

In Moldova, fiind lipsa de pane pentru lacustele ce er pe

aice si mai inainte cu vr'o 2-3 ani i intr'acel an mania lui Dumnezeu, cat nici earba" pe camp, nici frunzo pe paduri, unde eadea lacusta nu ramanea" 83. Din ambele aceste pricini aromata
lui Petru cel Mare ramase lipsita de proviziile pe care el se inlemeiase cand deschisese razboiul in contra Turcilor, ba pe care
intreprinsese mai ales in urma asigurarilor repetate ale dom-

nilor romni, c va gasi in trile lor o bogan aprovizionare.


(ieneralul rusesc .211Linnich care traia pe timpul lui Petru cel

Mare, spune despre el in memoriile sale di se lasase a fi insalat


prin Pagaduintele gospodarului moldovan Cantemir, in speranta
" Necolcea in Leloptsele, II, p. 377. Atli Comisen. Ipsilanti, / c. p. 456
In coleclia tralatelor Mailmen p. 74 acest ti at at este ieprodus in altil cuprindere
mai putin balatoare lo chi in ce priveste ingriprea de interesele rusests,
ell alte euvinte sisal neinteresat. Aceasta version este msS luat dup5
poblicafla oficsalit ruseasca Polnoe Sobrante Zaconow, IV, p. 659. Noi credens

ca adeviratul text este acel dat de Neculcea, hotmanul lui Cantemir. Data si

locul incheieres tratatulus sunt indicate de Carra, Hisloire de la Moldavie et de la


Valachte, Neufchatel, 1781 p. 73.
83 N. Mustea lis Leloptseje, III, p. 53

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA. CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

115

de a gAsi magazii de proviant, a trece Nistrul si a merge ctrii.


Dun5.rea cu o armat de 40.000 de oameni, lipsit cu totul de a
le mancArei" 84 Tot asemene spune i raportul secretarului
Fleischrnann c"tr:A consiliul de r5sboiu datat din Isaccea in 29

Cioban
(Colectm de stampe a Ac Roma., 1729)

Iulie 1711, c Petru care se bazase pe fgduintele lui Cantemir


gsi Moldova pustiet." ". Alexandra Amiras cronicarul moldo" Munnichs Tagebuclz in E. Hermann Beitrage zur Gesch. des russtschen
Retches, Leipzig. 1843, P. 123. Comp. N. NIustea In Letopisefe, III, p. 49.

" Hurm. Doc. VI, p. 84

www.dacoromanica.ro

116

ISTORTA ROMANILOR

venesc atribue tot acestei imprejurri nenorocirea lui Petru dela


Prut : atunci a vlizut impAratul la ce l'au adus sfatul lui Dumitrascu Vod si a lui Basarab Vod, care numai cu vorba l'au intrit s vie asupra Turcilor, iar ajutor de bucate sau oameni
nici unul nu i-au dat", si Rada Popescu consun cu Amiras cnd

spune : Muscalii fiind c6 nu aveau zaharea gain, ndjduindu-se in zahareaua ce rgcluise Brancovanu s le trimit
si nu le-au trimis, era pocltiti de foame" 86 In sfrsit Curra

spune ea' generalii lui Petru cel Mare, rzmndu-se pe cuvntul

Brancovanului, nu adusese hran cleat pentru 20 de zile" 87


Toate aceste artri,care atribue inteun glas lipsei de ajutor de
hranri din partea Romnilor cderea armatei rusesti la Prut,
ne fac s nu putem da crezare lui Neculcea care, singur din toate
izvoarele timpului, caut s scuzeze pe Cantemir si in aceast
privire, spunnd c6 domnul ski ar fi declarat tarului e Moldovenii ar putea duce in rsboiu numai 3000 de oameni si di
zaharea nu ar fi" 88.
Cu oamenii de oaste lucrurile sta tot asa de ru, cel putin
In Moldova, cci Brancovanu de si adunase un numr in destul
se vorbea chiar de 22.000 de oameni
sttea ins
de insemnat
In asteptare in lagrul dela Urlati. In Moldova Cantemir inslircineazA pe Luca vistiernicul, omul ski de incredere s strng oameni cu plat. Auziind de leat, incepur a se grmdi la
ostire in mare numr ; ins nu numai slujitori, ci si ciobotari.
croitori, blnari, crcimari si cte alle bresle de a rndul. Slugile lsau pe boieri argatii lsau pe stpni si ea)." alt prostime
multi au mers de au luat bani si s'au scris la steaguri, mai multi
fr de arme, c nu aveau de unde s mai cumpere, c si arcarii
sfrsise arcele, sgetile si slidacele ce au avut in dughenile
lor, ce isi fce suli-ti din crengi ascutite si prlite la vrf, se indilra cine cum putea. Dar ce otean s fie prostimea, mojicii
cc nici oda t pre cal n'au indilecat, nici arm in mn n'au prins

de cand erau ei, nici in osti n'au slujit, ci numai at perdeau


hanii, bndu-i pe la crsine ziva, iar noaptea se duceau pe la
drumuri de jcuiau pre oameni de ce aveau si la drumuri si la
bejtinii, si furis iar mai apoi si ftis, altii umblau de stricau
prisecele oamenilor, iarri la oaste n'au mers" 89.
Aceast perspectiv astepta pe tarul Moscovei, la care
el bine iiAeles er departe de a se gndi. Petru cel Mare vine

" Letoinsetele, III, p. 10 Mag, Isl. IV, p. 24.

" Carra, p. 154.


., Leloinsefele, II, p. 338.

Combina locunie din Nee. Costin, Lelopisrjele, II, p. 112, Neculcca,


Ibulem, p. 345, N. Mustea, Ibuiern, III, p. 49-50.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PELA_ (2ONSTANTTN DITA. PANA LA FANARTOTT

117

curnd dup" trimitirea avangardei sale, in Iai in ziva de 11


Iunie 1711 unde este primit i imbrtoat cu drag de intreaga
poporatie. El aran lui Cantemir cele mai mari onoruri, Il srut
pe cap pe cand domnul Ii ssruts m'Ana, i luAndu'l in brate

&lit Dii.6en 6tiote


1_),..)

affacrier 114 sGratAt4i3(.

Ardelean pe g,Induri
(Din colectia de stampe a Ac. Romane 1729)

rclic in sus cu o ma' n'a% iar la osp Il pune in fruntea mesei.


Petru se arat foarte bine voitor c6tr boieri, pe care i trateaz cu
m'Ana sa cu cte un pahar de vin. Dup aceea se face un banchet

la impkatul uncle boierii beau pentru prima oar vin frantozesc" (ampanie), si cum au bgut, cum au inmrmurit toti
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

118

de be-ti. In curand insa era s'A se schimbe rasul in plans i veselia


In intristaciune" 90.

Anume Petru cel Mare mai Meuse Inca i alte greseli de


cat aceea de a se increde asa orbis in niste fagaduinti fara nici
o garantie, anume lasase un corp mare de armata contra 'Marilor
Crimeei i altul la nord catrA Livonia. Apoi el i mai indepar-

tase i putina cavalerie de care dispunea, incredintand-o lui Toma


Cantacuzino, spre a merge sa calce Braila. In curand se aratara
urmarile unei asemene conducen i neghibace a rasboiului. Lipsa

de hrana slabeste puterile armatei ; acea de fan, pe pamantul


pustiet de lacuste a Moldovei, face sa se pearda i puinii cai
.ce mai ramasese pe la artilerie.
Lupia dela Stnilesti. 5i cu toate aceste la inceput
Turcii, de si foarte numerosi, nu aveau incredere in puterile
lor, a tata le slabise moralul infrangerile suferite dela Nemti.
Ei se temeau chiar s'A treac Dunarea, i erau dispusi sri ofere
pacea Rusilor, daca Cantemir i cu Toma Cantacuzino, acei care
prin purtarea lor se compromisese inteun chip irevocabil fat
cu Turcii, n'ar fi incurajat pe imparatul la lupta cu ori ce pret.
Turcii pe de altA parte hied imbrbatati prin scrisorile unui
boier moldovan, din partida adversa lui Cantemir, care scriea
vizirului, cri Rusii sunt putini i lipsiti de indestulare. Petru
-cel Mare vazand nehotararea Turcilor de a veld asupra-i, crede
ca ei erau Inca mai pirtini in puteri in cat astfel ambii dusmani
inaintau unul asupra altuia, nu in credinta CA este mai tare, dar
In aceea cri protivnicul e mai slab de cat el.
Dup.A o hip-LA de avangard" la balta Prutetului, Rusii
sunt cu totul ineunjurati de Turci la Steinileqti. Imparatul vazandu-se in pericol de a fi prins, intreba pe Neculcea, daca nu
ar fi cu putinta a-1 scoate cu o mica garda in Ungaria. Neculcea
Ii raspunde c e imparat i lucrul ar fi peste putere. Petru atunci
pune pe Seremetev s'A scrie o scrisoare vizirului ca din partea
generalilor rusi, in care le d'A a intalege cri imparatul n'ar fi

In lagar, oferind pacea Turcilor.


Mai multe imprejurri impingeau pe Turci, s nu se poata
folosi de victoria lor, i s'a piarda din mani prilejul neauzit de a
prinde nu numai pe imparatul, dar pe regeneratorul Rusiei.
Fatalita tea insa inscrisese in cartea destinelor omenesti viata
pentru Rusia i moarte pentru Turcia. Mai intai era teama de
infurierea Rusilor, care luptase in intalnirile cu Turcii ca niste
desperati ; apoi generalul Beni care plecase in spre Braila cu
Toma Cantacuzino, putea sa le taie retragerea. Ceea ce insa
mai ales hotari pe vizir sa primeasca pacea, fu imprejurarea
sultanul nestiind cum stau trebile pe campul de rasboiu, scrisese

"

Neimeea, Ibidem, II, p. 352 Comp. N. Costin, IbIdem, p. 113. Asupra

zilei eAnd ultra Petru in Iasi, vezi Carra, p. 73.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FAN 4ItIOTI 110

vizirului ea." dac5 i s'ar propune pacea ss o primeasd, numai de cat,

Ienicerii aflnd de acest ordin refuzau de a mai ataca coloanele

ruseti ; toate aceste intrite de Ru0 i prin de ruri insemnate


fcute vizirului, adunate dela toti ofiterii armatei din initiativa

,J

0.t..itt Dry!. ta,

6et-ti4"9tn

1:ent.

PoO de sat
(Colectia de stampe a Ac. Romftne

1729)

imp6riltesei Caterinei. Neculcea spune c i s'ar fi dat prink,la


800 de pungi
" Letopisefele, II, p. 363. Raportul unui Svedez entr Anton Ottl despre
lupta dela Starnle5ti, 29 Iulte 1711 in Hurm. Doc. VI, p. 88 : ansehuliche
Gesehenke au Gold und Juwellen".

www.dacoromanica.ro

120

ISTORIA 110MANILOR

Vizirul primeste s suspende lupta pentru cate-va oare


trateze de pace. Regele Svediei cand aude despre aceast
nebunie, de a vorbi de pace cu un dusman pe care '1 avea pe
deplin in puterea lui, aleargA la vizirul, conjur, protesteaz,
amenint, toate ins in zdar. Cumplitul Baltagi Mohamed,
dusmanul neimpkat al Rusilor de departe, se inmuiese neasteptat
de indat ce Meuse cunostinta mai de aproape cu ei, si mai ales

Cu aurul lor. El rspinge struintele desperate ale lui Carol al


XII-le, multmindu-se a dicta Rusilor niste conditii, care pentru
o pierdere obicinuit ar putea prea In destul de grele, dar care
eran nimica in asmnarea cumpenei neauzite din care scpa pe
Conditille p`acei incheiete in ziva de 22 Iulie 1711 sunt acele
c Rusii pierd Azovul, Podolia si dreptul de a ave un ambasador
In Constantinopole i altele de mai putin insmntate. Turcii ins

cereau numai de cat pe Cantemir pe care tarul izbuteste s-1


scape cu mare greutate, ascunzandul in fundul butcei imprtesei
El se duce in Rusia impreun cu 24 boieri compromisi prin trecerea in partea Rusilor. Toma spatarul care izbutise s iee Bea.auzind despre rpunerea lui Petru la Prut, trece pe la Brasov
in Austria, de uncle si el se duce la Rusi, si este numit general 92
Astfel se sfarsise impreun cu expeditia i marele planuri ale lui Petru cel Mare. Dar Rusia nu perdu inima din pricina
acestei infrangeri. Ea urmri mai departe gandirea marelui ei
imprat, care ca una ce era rodnic i plin de viitor, ajunse la
sfarsit tinta acea pe care Petru cel Mare o intrevzuse in visurile
sale.

Petru cel Mare se intorcea prin Polonia si se opri la Varsovia


uncle ospt la regele August. 0 darn de spirit, sotia hatmanului
Sniavsky, indreptndu-se ctf el Ii spuse : Mult m mir eu de
voi imparatii i craii cum de nu V tine ti de cuvant i ne anfgiti

pre noi. Asa mai antert ne spunea nou tuturor Lestelor craiul
Svedului, s ne gtim cu toatele s mergem sa iernAm in Stolita moschiceasdi inpreun cu dansul, i noi cand ne gteam
s mergem pe cuvntul lui, el ne an amgit i n'au mers in
Stolita ci s'au dus la Tighinea. Si acum Irnprtia ta ne ai zis
s ne gtim s mergem la Tarigrad, i noi ne bucuram tare CA
om merge de om vedea Tarigradul, i cand noi ne gteam, Mria
ta n'ai vrut s mai mergi ci te ai intors inapoi".
Astfel ironica gur a unei frumoase femei aminti lui
Petru cel Mare, c soarta are susurile i josurile ei, i cs putin
lipsise ca el &A se coboare poate inc6 si mai adanc de cum czuse
nenorocitul Corol.
" Vezi un raport a lui Fabri ctr Steinville din 2 August 1711, In care
se vorbeste despre adapostirea lui Toma in Brasov, Hurm. Doc. VI, p. 89. Asupra
scilpArn lui Cantenur in Rusia vezi si o scrisoare a lui....ciitre Voltaire 1730, N.
lorga, Acte qi Frg. I, p. 101.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DEL k CONSTANTIN DI-CA PANA LA PANARIOTI 121

4. ROM 1X11 SI RU$II.


In alipirea lor de politica ruseascg Constantin Braneovanu
si Dimitrie Cantemir, domnii romgni, urmase nu numai imboldirea unui sintimAnt personal, ci acelui al popoarelor lor si ea

Ardeleancil din 1,Zigiira


(Colecoa de stampe a Ac. Rom.lne 1729)

deosebire al clasei dominante, celei boieresti. Asa dacg este sil


credem cele ce spune Neculai Mavrocordat, in denuntarea cgtre
sultan contra lui Cantemir, boierii moldoveni trecuserg mai
mult de jumgtate in partea Muscalilor, incg din vremile domniei
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

122

sale, i pe de alta parte vedem in Muntenia ca partida Cantacuzinestilor, ne putnd rabda tragnrile lui Brancovanu, trece
fatis la Rui sub conducerea lui Toma spatarul. Cand Neculcea
sfatuete pe Cantemir sa se traga in jos si s se conforme ordinului
portei de a prinde pe Brancovanu, domnul Ii raspunde voi

toti v chivernisiti ca sa ramaiu pentru voi la pagani, ca v'am


crezut credinta voastr si ati fugit cu totii i eu am ramas sin-

gur" ". Potrivit cu aceste vorbe, atunci cand Cantemir de-

clara boierilor ca s'au unit cu Muscalii, ei Ii raspund cuvintele


pline de insemntate : Bine ai fcut Maria ta, de te ai inchinat
cii noi ne temeam ca te-i duce la Turci ; i avem de gaud ca de
te-om vedea ca mergi la Turci, sa te parasim si sii ne ducem sii ne

inchinam la Muscali" 94. Dar nu numai boierii eran multmiti


cu inchinarea lui CanLemir, ci chiar poporul de i acesta nu avea
nici o insemnatate politicii. Cronicarii descriu inteun glas marea
bucurie a poporului i rapoarta aceasta bucurie faptului cii
unirea se Meuse cu un imparat creqtin in potriva Turcilor. Neculcea

descrie in chipul urmator primirea lui Petru in Iasi : Iar

macamii impreuna cu alti boieri i orasani batrni mai de cinste

i Cu Gedeon mitropolitul i cu tot clirosul bisericei i-au eit


cu toii inainte afara din Iasi, frumos tampinandu'l, l'au primit
cu toata inima i i s'au inchinat cu mare bucurie ca unui imparat
crestin, and lauda lui Dumnezeu cii doara Ii va cerceta cu mila
sa si-i va scoate de sub jugul robiei Turcilor" 95. Neculai Muslea
povesLeste acela lucru cu cuvinte si mai aprinse : Frumos lucru
si cu minuni er tuturor a privi atunci imparat cretin aice la noi ;

i farti de nici o mandrie graia cu toti. Mers-au intai la mitropolie de au vazut biserica si casele i an `zut at-va de au
vorbit cu mitropolitul chir Gedeon ce er pe acele vremi ; apoi
au mers pe la toate bisericile i trageau clopotele pe la toate
manasLirile ; mergand el prin targ, eia norodul de'l privia

multainind lui Dumnezeu tu multa bucurie ca le-an trimis

imparat cretin, nadajduind cii vor esi de sub jugul paganilor".


Aiurea acela cronicar adaoge cii lucrul se ingroia i tara toata
er Cu Muscalii" 96 Acsinte Uricariul, de i desaproaba aceasta
plecart ant de nesocotit ctri Rui, constat totusi existenta
ei : dar n'au vrut sii inteleaga' nimene ci erau umflafi mai tali
pamcintenii Cu ruidejdiile cele dqerte, netiind voia lui Dumnezeu

eum va fi, cat cu nesocoteala lor cand se tineau cii sunt scapati
de sub jugul robiei, atunci erau s caza nu numai la mai mare
robie ci i la peire desvarit" 97. In Muntenia, de i mai inde" Lelopisefele, TI, p. 342.
bidem.

" Ibidem, p

316.

96 Ibidem, III, p. 51 i 8.

" Lelopaefele, III, p. 137

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI

123

Ortat de Rui, er ins6 o puternied partid6, condus6 mai ales


de Cantacuzineti, care sprijinea interesele ruseti i care trece
chiar in partea lor impreun" cu Toma spatarul.
O asemenea indreptare a spiritului public &Rea' Rui este
uor de intAles pentru timpul in care ne aflAm. In ce stare se

Ardelean din Hateg


(Colectia de stampe a Ac. RomAne 1729)

aflau trile romne pe la inceputul veacului al XV III-le ? In-stinctul de p6strare nationalA, dac6 nu dispsruse cu totul, er
de sigur in ajunul de a se stnge sub domniile cele ce se schimbau
mai pe fie-care an, i care nereprezentand de cAt interese personale

www.dacoromanica.ro

124

ISTORIA ROMANILOR

rupsese ori-ce 1eg5tur intre domn i popor, i prin aceasta dilduse o lovitur de moarte vietei nationale a trilor romne. Dispruse acuma timpul in care domnul i natiunea se simtiau ca un

singur tot, in care interesul unuia era legat de interesul celei-

lalte, In care cuvntul de patrie identificandu-se cu acel de moie,

domnul ii apra tara lui ca proprietatea sa cea mai scumpa".


Moie era tara i. acuma ; dar domnii in loe de a fi proprietarii

ei i de a simti durere pentru dansa, erau numai cat nite arendai,


care eutau prin toate mijloacele s se folosease din exploatarea ei
Un singur lucru mai rmsese dela strbuni religia ; dar
aceasta era identic cu acea a Rusiei, In cat cel putin din asemene
pricin, In marea ei majoritate, tara nu putea s vad in Rui vre-

un pericol pentru existental ei. Interesul national dispruse ;

acel religios nu opunea nici o stavil. De aice intlegem uor cum


de aproape intreg poporul se aruncsa" cu a-Ma orbire in bratele

Ruilor. Petru cel Mare er nu numai cretin, ci i imprat.

Micele tri romane erau s facA ele greutti spre a se pleca Inaintea unei asemne mriri? Eran ele doar deprinse a se inchina.
Plecase de atatea ori capul inaintea Polonilor, Ungurilor,
manilor i Turcilor, in cat a-1 mai pleca clan inaintea Ruilor
nu le prima de loc straniu, cu atata mai mult ca acuma nu erau
sA se inchine nici unui pgan, nici unui catolic, ci unui cretin
adevrat, care mergea s se roage la aceleai biserici, se imprtia la aceimi preoti, postea i. 'i fkea crucea in acela fel.
Cuvntul de imprat apoi frmeca pe poporul roman cu desvrire. Acest cuvant Il auzise el din cea mai &aged)." copilrie,
imbrkat in tot farmecul povetilor ; Ii umplea sufletul cu ideea
mre tiei ; riisuna la urechile sale cu puterea magic a figurilor
Inchipuirei ; II umplea de spaim cand Il vedea ca duman, de o
fericire nespus cand Il vedea ca prieten. Inaintea impratului
domnul disprea ca stelele la lumina soarelui, cu atat mai mult

cand acest impkat venia s mntue pe poporul roman de jugul cel cumplit in care era prins.

inteadevAr c poporul roman czuse fat cu Turcii


'fide adevkat robie. Nu numai c domnii se schimbau dup
placul sultanului i Ca fie-care din ei trebuia s plteasc6 sumi
insmnate vizirului, dregtorilor i femeilor chiar din haremul
sultanilor, sumi pe care le scoteau de pe spetele
; dar afaril
de aceast ambele tri erau sistematic exploatate de Turci, cu
nesfarite dri in bani i In natur, cu csrturile, salahorii i cate

alte angrii toate, care se scotcau cate una nou mai la fie ce
siipt5manti, i care nu mai ddeau rsuflare nici un singur moment norodului prpdit. In sfarit ele mai erau date i in prada
i jaful pe fat a Ttarilor, supusilor Portei. Apoi cand Petru
enea i proclama prin tratatui incheiet cu Cantemir, c tara
nu va plti bir nici un ban, c6 domnia nu va putea avea alte
venituri dealt vmile i ocnele, am voi s vedem pe poporul
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FA N ARIOTI

125

roman stand In nepasare, el care hi naivitatea lui copilarease:I,


credea In fdgaduintele Imparatului, si se atepta la o ell de
fericire, dup acea de adanca nenorocire In care zacea !
Er ins In ambele tari cate o partida de boieri nu e vorba
malt mai putin numeroas, care prea chiar din principiu a fi

1.1

Ve,

r
7i1

, Ave!! ,1

I.

?A

npi(

'
Ar delcancit impodobilft
IColcoa de stampe a Ac. Romane 1729)

opus Rusilor. In ori ce caz ea cerea s astepte domnii, s vada


intai cum le-a merge acestora, spre a nu arunca Orile ion In o
alianta aventuroasa, si a aduce, la caz de neizbanda, asupra capetelor Ion urgia pagemilor.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

126

In Moldova ea er condus de doi capi mai insemnati,

Iordache Ruset vornicul si cronicarul Neculai Costin. lordache-

Ruset protestase chiar dela inceput contra alipirei cgtr Rusi


pentru care este arestat si dus in Rusia inainte de catastrofa
dela Prut 98 Aceast partial cerea s mai fi ingduit Cantemircu plecarea cte Rusi pn li s'ar fi vzut puterea cum le-a
merge" 99. Neculai Costin bnueste lui Cantemir ea' stiindu-se
pre sine a fi foarte invtat, n'au socotit ca s intrebe sfat de
boierii cei ligtrni ci cu mintea sa cea crua au socotit de au
trimis pe Pricopi cApitanul din tara lesasc la impratul Moscului" no, din care pricin adaoge el au purces toate lucrurile
Orel. de 'nniasi data' spre risipa si fr socotealr 101 El isi a
prere desvrsin asupra politicei lui Cantemir prin urmtoarele cuvinte : Acest bine au agonisit trei Dumitrascu Voa
cu socoteala lui grabnicA, de nu se va mai indrepta in veci" 102.
Neculai Costin este ant de protivnic Rusilor, in at singur

el se face rezumatul cronicei scandaloase a timpului, raportnd*


un fapt pe care l'ar fi comis ofiterii rusi la o mas data'

de Petru cel Mare. Dup ce au mncat cu totii carne, desi er


postul sfintilor Apostoli, mesenii ingreuindu-se au mas acolo ;
iar peste noapte aceea n'au scpat fr pagub mai nici un

boier si nefurat de Muscali, cui pistoale, cui rafturi, cui epngele,

nici boier, nici slugr 103.


In aceast partia protivnic Rusilor, percepem pare e
.

ultimele accente ale instinctului de pstrare a poporului romn


de pe atunci. Inainte ca ori ce fapn s fi indrepttit un asemene
simtimnt, partea mai aleas a mintei romnesti intimpina cu

neincredere jrtfa, in aparenn ant de neinteresan, pe care


Busii o aduceau pe altarul crestinttei. Presimtirea neconstiut a nenorocilor viitoare tresgrise in fundul sufletului poporului romn, si '1 destepta s fie cu luare aminte, ca cel ce
vinea cu crucea in mn spre pretinsa lui mntuire s nu'l ingroape ine mai adtmc de at barbarii de acror stpanire vroia
al man tuiasc.
*i. cu toate aceste o privire at de superficial aruncan
pe scopurile cu care Rusii se apropiau de trile romne, ar fi
fost in deajuns spre a preface acel instinct in o convingere deplin, despre pericolul mult mai mare ce s'apropia de ele, cu
precumpenirea Rusiei in lumea Europei orientale.

Tratatul lui Petru cel Mare cu Cantemir desninueste intreaga politic a Rusilor fan cu noi ; el ne aran intr'un chip.
22 Neculcea in Lawns*, II, p. 348.
" Ibidem, p. 342.
100
Costin, Ibidem, II, p. 102.
101

Ibidem, p. 112.

102 Ibidem, p. 123.

In Ibldem, p. 114.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONbTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 127

preciz i Fmurit care au fost de la inceput tendintele Rusiei

asupra trilor i nationalit'Atei noastre, si cine tie ca catii statornicie Ruii urmiTiresc politica lor, nu se va mira dac'd va veda

urmgrind cu statornicie in decursul vremilor aceleasi principii.


Mai Mai acest tratat, dei incheiet intre douti Viri ce piinA

J.

'11 r' ST.4.104

1..)

Jac
Ardelean

(Colcctta de stampe a Ac Romrtne 1729)

atunci nu fusese in nici o legtur5 mai strAnsii, in loc a se mArgini la relatiunile lor din afarA, se indeletniceste in mare parte
Cu acele luntrice, cu pozitia boierilor, cu drepturile
altele de aceste. Se vede bine in acestd orAnduire a trebilor
lkintrice, pe de o parte nevoia unei t'Ari mici, cand intra in
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

128

asigura starea sa improtiva unor


tura Cu o mare imparatie, de
viitoare incalcari ; pe de alta se vede nu mai putin tendinta

Rusiei de a regulamenta aceasta stare, de a se amesteca in daraverile din launtru a tarei ce se punea sub scutul i apararea
ei, intr'un cuvnt a substitui suzeranitatei Turciei protectoratul
sau. Daca ins Turcia pusese in lucrare asupra 0'1.6 Moldovei
o inraurire abuziva, Rusia voia s intemeeze pe a ei pe baza
unui drept, i acest drept era consfintit prin tratatul cu Cantemir.

Un alt punt insamnat este asazarea mostenirei in domnie


in locul alegerei ce fiintase 'Ana' atunci. Fiind insa ca in tara
era o mare partid de boieri protivnica acestei inoiri, partida
condusa de Iordache Ruset vornicul, apoi imparatul incuviinta
boierilor dreptul de alegere cel putin dintre fiii domnului reposat. Introducerea acestei stabilitati, macar relative, tot era
un bine pantru -tara; dar conditia fusese admisa de Petru dupa
cererea anumita a lui Cantemir care vroia s traga cel putin
atata folos din unirea sa cu Rusii 104. Cat de interesat era insa
impAratul rusesc de
atrage si pe boieri in partea sa, se vede
din articulele care hotriau privilegiile boierilor, si care de sigur
nu au fost introduse in tratat dupa cererea lui Cantemir.

Partea insa cea mai de sama a intregului tra tat este cuprinsa in art. VIII care prevede intretinerea unei armate moldovene pe socoteala vistieriei rusesti, precum i conditia cealalta, ca pana cand se va intemeia ostirea moldoveneasc sa
fie ceta tile ei ocupate de ostiri moschicesti", cuprinsa in art I.
Prin aceast conditie Rusia tindea la o sarbire directa a Moldodovei, caci ori cine intelege ce tinta i scop putea s aiba ocuparea cetatilor moldovene de ostirile rusesti pana la intemeierea tarei", un termin ash de nehotarat ; apoi dac Rusia se oferea

cu atata generozitate a plati din vistieria ei armata moldove-

neasca, de sigur ea' cu aceeasi neinteresare s'ar fi apucat a-i face

educatia militara, pentru care iari s'intelege dela sine ca


trebuia sa pana in fruntea ei comandanti rusi. Ce era insa
devina domnul Moldovei in mijlocul unei armate, chiar
platite i comandate de Rusi? De sigur c numai un instrument ascultator i supus in mnile politicei rusesti. Si apoi
In asemenea imprejurri ce valoare se mai poate pune pe arLicolul care asigura Moldovenilor ne amestecarea Muscalilor in
boierii/c tarei i oprirea lor de se casiltori in -tara sau de a cum-

para mosii? Un tratat nu este decat o invoke momentana, care


se poaLe schimba dupa imprejurari. Vazand Rusii Moldova ca-

in E. Hermann's Beitrage zur Geschichte des rusNachstdem unterhielt Peter auch ein geheimes Verhililtniss mit den Hospodaren der Moldau und Walachei, Cantimir und Cantacuzen, die diese Provinzen zu ihren Familicn zu tringen sich bemiihten".
'" Mlinichs

Tagebuch

sise/len Retches, p.122 :

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN MICA PANA LA FANARIOTI

129

zut sub ei 'Mil' un chip atAt de deplin, nu s'ar fi grbit ei oare


de a inltura cAt mai curnd i slabele stavile opuse rusifiarei ei, chiar dac le am presupune in destul bun credint pentru
a respecta sfintenia tratatelor ?
Pn acuma i. Trile Romne fuseser exploatate nu-

man,'
CArtita
(Colectia de stampe a Ac. Rom9ne

1729)

mai in chip economic ; de fiinta poporului insui, de existenta


lui ca form de gandire particular in omenire, nu se apropiese
inc nici un pericol, cel putin intentionat. Cu' inaintarea lluilor ctr hotarele lor, acel pericol cumplit, m-oartea nationaliA. D. Xenopol. [storm Romintlor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

130

ISTORIA ROMANILOR

ttei lor, lua o forma preciza i hotarat, i daca comunitatea


religiunei impedeca pe cei mai multi de a'l vedea i intalege
instinctul conservarei totusi vorbi cu destula putere din unele
spirite mai alese, prevestind Romanilor prin protestarile lor
primejdia ce-i pastea. Semn c poporul romnesc desi inctusat,
desi jfuit i despoiat, totusi simia tresarind in adncul
sale puternica imboldire spre viata, semn ca dansu' nu er menit
s piara as de timpuriu.
Din punctul acesta de vedere este interesant de constatat
ea garantiile pe care tarile romne le crezuse de nevoie a fi
luate contra pagnilor de Turci, sunt inscrise si in tratatul lor
cu provoslavnicii Rusi. Neinvoirea Rusilor de a cumpara mosii
sau de a se insura cu fete de Moldoveni, sau de a se amesteca
la boieriile tarei, nu este cleat sub alta forma oprirea Turcilor
de a se asaza in Ora sau a face geamii a tratatelor incheiete de
Mircea si Bogdan. Si este in ori ce caz vrednica de insemnat
aceast msura ocrotitoare, luat fata cu un popor ce profesa
aceeasi religiune, inteun timp cand forma religioasa a gandirei
absorbea cu totul celelalte ale ei manifestari.
Este drept c de o cam data planurile Rusilor asupra tarilor romne nu putura fi aduse intru indeplinire. Nenorocirea
lui Petru ce! Mare dela &tannest, nu numai ca-i taie aripele
sale, indreptate in sborul lor eatra Constantinopole, dar Mesa
prin perderea Azovului nimici toate stradaniile de 'Ana atunci
ale tarului Rusilor.
Cu toate aceste prima atingere mai de aproape a Rusilor
cu Romnii lasa urme adnci in istoria acestora. Care fura ele?
Este o idee foarte raspandita in poporul nostru de cand
au inceput a se serie istoria lui, anume acea ca politica lui Brancovanu i Cantemir ar fi provocat venirea Fanariotilor. Se pretinde anume ca Turcii ne mai avand incredere in domnii pamanteni c unii ca acestia se daduser in partea Rusilor, se ho-

tarasc de atunci inainte a trimite in tarile noastre Greci din


Fanar, in care Poarta pute s se increada mai mult. Cu alte
cuvinte hainirea lui Brancovanu i Cantemir slujesc de aparare Turcilor pentru incalcarea capitulatiilor noastre, i ei ar
fi avut dreptul a ne trimite domni straini, de vreme ce acei pamanteni se aratase dusmani imparatiei lor 105.

Aceasta aparare adusa Turcilor este pe cat de ne intemeieta pe atata i prea tarzie. Daca este vorba de amestecul

Vezi spre exemplu F. Aaron, Manual de istoria principatelor dundrene


Bucuresti 1839, p. 132. I. Ehade. Prescurtare de istoria Romdnilor. Dintre
de scoal mai noui Insemndm MihAilescu, Elemente deGeografie, ed. III, Bucu-

resti 1877, p. 148. In mai multe scrieri strAine, se vede reprodua aceast pArere
The DanuMens principalities by a brilish resident, London 1854, I, p. 294. Elias
Regnault Histoire polttigue et sociale des principauts dannublennes, p. 57. Des-

trilhos. Confidences sur la Turguie, Paris 1858, p. 176, etc.

www.dacoromanica.ro

M.OLDOVA DFLA CONSTANTIN DIICA PANA. LA FANARIOTI

131

lor in domniile romne, apoi acesta este fara seaman mai vechiu ; se urea in Moldova pana la Petru Rare i in Muntenia
Inca cu mult mai timpuriu. Rana' la ce grad de destrabalare ajunsese aceste domnii sub sistemul amestecului turcesc am VAzut' o cu prisosinta in volumurile ce preced. Mai jos nu putean
cadea domniile tarilor noastre nici in epoca fanarion, caci nu
pute fi o degradare mai mare decat acea in care ele ajunsese.
Nici macar atata nu este adevarat ca trdarea lui Brancovanu i Cantemir schimba in mnile Turcilor neamul domnilor pe care ei i trimiteau in rile romne ; c vazand c Romnii s'au hainit trimisera Greci in locul lor. Cu mult timp Inca
inainte de epoca fanariota, intalnim straini i cu deosebire
Greci in tronurile romne. Lasand la o parte pe Radu fiul lui
Mihnea cel Turcit din Muntenia (1611-1616) i pe Alexandru
fiul lui Iliai celui ce de asemene imbratoase religia mahomedana i domni in mai multe randuri in ambele tari pe la inceputul veacului al XVII-le, care domni dei pe deplin grecizati,
erau totui fii de domni romni, istoria tarilor romane infaliaza straini, cei mai multi Greci, inca inainte de epoca fanariota. AA in Moldova intalnim intre 1561 i 1563 pe vestitul
aventurier, grecul din Samos, fostul capitan din armata lui
Carol al V-le, ortodoxul devenit protestant, Iacob Eraclid Despotul. Ceva mai tarziu gasim tot in tronul acestei tari pre Iancu
Sasul (1580-1582), despre care ambasadorul german din Constantinopol statea la indoiala daca nu era mai curand Neamt.
cleat Roman, intru cat vorbea limba germana mai bine decat
toate celelalte ; apoi pe Mihnea al III-le (1658-1659) carnatarul cu numele adevrat Gioan-Bey pretinsul fin natural al
lui Radu Mihnea. Daca acetia insa pretinsese a fi i danii fii
de domni sau inruditi cu stirpea domneasca, intalnim pe a4ii
care nici nu mai pretextau asemene inrudire. AO mai intaiu
familia Ghiculetilor de un neam cu Vasile Lupu, Arbanai ca
i el, i a caror strabun purtase negutitorii prin Iai inainte de
domnia lui Vasile Voda, apoi acea a Duculetilor acaror trunchiu iarai fusese luat la curte de acela domnitor ; Dumitracu
Cantacuzino hirei din Grecii cei de frunte ai Tarigradului"
Antonie Ruset care se numea mai inainte Chirita Draco, nici
macar atata nu putean pretinde ca Ghica i Duca, ca' erau boieri

crescuti, traiti i slujiti in trile romne. Ei eran greci veniti


de a dreptul din Tarigrad pe tronul acestor tari i singurul lor
titlu er inrudirea lor cu vre o familie boiereasca romn. Daca'

insa s'ar 'Area c Poarta tot respecta intru atata dreptul la

domnie, c nu'l incuviinta fie i inteun grad ori cat de departat


decat la membrii familiilor romne, apoi exemplul Italianului
Gaspar Gratiani pe tronul Moldovei (1619-1620), care nu se
afla absolut in nici o legatura cu vre o familie romna, fie domneasca, fie boiereasca, i acarui singur titlu la dobandirea domwww.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

132

niei acelei tri fusese numai dragomanatul su la Turci 106, ne


ar dovedi in curand c6 nu respec tul dreptului de urmare la tron li
fricea sil trimit mai cu osebire in trile romne domni din acei ce

se atingeau inteun chip oare care cu familiile nationale, ci alte


imprejurri, si mai ales aceea c pretendentii cu mai multi sorti
de izband se recru tau cu deosebire din acesti de pe urin. Chiar
Neculai Mavrocordat, care este randuit domn in Moldova din
dragomanatul Portei, se coboria prin muma lui din vechii domni
ai Moldovei, 'Meat numirea lui in scaunul acestei Vri nu este
prin nimic mai extraordinar decal, acea a celorlalti principi greci
ce luce 'Main tea lui. Si cea mai vie dovad e cu venirea lui Mavrocordat nu se inaugureaz6 un nou sistem in domnia trilor romane, provocat prin trdarea lui Brancovanu si Cantemir, es te
imprejurarea c6 Neculai Mavrocordat vine domn in Moldova
pentru intaia 'par inctinte de Dimitrie Cantemir. Domnia Fa-

nariotilor nu fu deci adus prin tradarea lui Brancovanu si


Cantemir. Imprejurarea c in decursul veacului al XVIII-le,
Grecii din ceeace erau exceptia, devin regula in tronurile ro-

mane, ea' ei incurg din ce in ce mai dei, e" cele cate-va famiId romne ce mai luptau la inceput spre a aduce zisele tronuri
In mnile lor mai tarziu dispar cu totul, rsand cmpul liber
Grecilor, nu arat all,6 ceva decal urmarea unui principiu odatil
admis, care aducea roada sa fireasc, aceea de a deveni predomnitor.

Epoca Fanariotilor a fost adus prin cu totul alte imprejurri, pe care le-am vzut tot adunndu-se si sporind cu cat
timpurile inaintau. Originea ei este datorit, nu unei actiuni
provocat din partea asupritorilor nostri, ci unei desvoltri
firesti si organice a intregei noastre istorii.
Nu este deci de cutat in fapte interne rezultatul insmnatelor imprejurAri petrecute cu prilejul rsboiului ruso-turc
din 1711. Urmrile adevrate ale acestui rsboiu au venit din
partea Rusilor. Acestia au recunoscut in Romani pe acei crestini pe care apropierea de imprtia lor si legturile lor mai
slabe cu Poaria ii expuneau mai intai privirilor lor, cand isi
aruncau ochii in viitor pe in linsul camp al politicei rusesti. Ideea

din vestitul lor memorandum : gem Grecii, Valahii, Bulgarii


si Sarbii" in care crestinii sunt inc6 aruncati la o lain, capt
in mintea lor o asezare luminoas si sistematic. Ei vd c pentru a ajunge la Sarbi, Bulgari si Greci, trebue s treac in-Cal
prin Romani. Asupra acestora isi vor indrepta ei privirile ; de
(Mush se vor ingriji ei mai mult ; pe dansii ii vor ave in vedere

In toate tratatele lor ulterioare, pentru a-i scpa tot mai mult
de sub uricioasa supremntie turceasc, nu ins pentru a-i lsa
1011

VOL VI, p. 70 i 72.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA. CONSTANTIN DUCA PANA LA FANAR1OTI

133

liberi s se desvolte dup firea i tendintele lor, ci pentru a-i


pune sub a lor stpnire. CAci dac politica turceascA umbla
s ne stoarc numai ct averea, acea ruseasc ave o tint mai

m b Nu-9 azzatv oat,) yer 8atraocs.y.


Negnstor de porci
(Colecita de stampe a Ac. RomAne 1729)

adnc6, acea de a lovi in existenta chiar a poporului nostru,


stnge in el ori ce spirit de lucrare neatarnat si de desvoltare
national, inteun cuvnt a ne face Rusi.

www.dacoromanica.ro

CAPUL II

FENO1VIENE GENERALE ALE VIETEI ROMANESTI


DE LA MATEI BASARAB SI V ASILE LUPU
PANA LA FANAFil OTI
I

STAREA POLITICA, ECONOMICA-

SI CULTURALli
1. STAHEA POLITICA

Cu cAt mai mult se invechea stApnirea mohametan, cu


atata mai adnc se infigeau r5.6.cinele abuzului i. ale frdelegilor in tArile romne, i Cu at sporea inc5lcarea pAgAnA,
Cu atAta s15bea i se prAp5dea puterea lor de impotrivire. Mstimpul de aproape 80 de ani pe care'l studiAm acuma, nu se
deosebete de cAt doar in mai rAu de acela ce l'am incheiet la
1633, in privirea jafurilor i a neomeniilor comise de Turci asupra poporului romn. Dar pe cnd in periodul de mai inainte
se intAlnete din cAnd in cAnd cte o protestare cu arma in mn
contra acestor ne ing5.duite inclcgri, in aceasta pe care o petre-

cem acuma, predomnete principiul capul plecat sabia nu-1

taie". Pe cAnd inainte de 1633 intAlnim figuri ca acea a lui Mihai Viteazul, loan Vod cel Cumplit sau chiar i a nebunului
Mihnea al III-le, in acel ce urmeazA lui Matei Basarab i Vasile Lupu nu se mai g5sete nici un singur suflet care s6 indrz-

neasc ali pune viata in cumpn pentru mntuirea frilor


de necinste i de injosire. Aprisarea purta roadele ei fireti : dup
stoarcerea, zugrumarea ; dup:i strivirea trupului, acea a sufletului.

*i cu toate aceste corpul mult chinuit al nutiei romneti


nu murise inc. Opozitia care nu indrznea si-i se mai urce pd
la Turci, MCA ridica capul contra altui element, ronda neapawww.dacoromanica.ro

STAHEA ECONONIICA, POLITICA SI CULTURALA

135

ran a domniei turcesti, contra celui grecesc care Infiltrandu-se


fncetul cu Incetul In srbita lui fiinl, ameninta sA o descompun.
_

,G

,,,;,5,..,, "4./

_'
-

...ci

h'

.
.

1'

.o

..,-)-

t.o.

,...,

,.

...14 ' .4 o

,..

"A

- n i-

I,

''

'

',1

1 `

'

'7..,'S.1,,;....4&,-..

411,i.

.4 ., ,. L

.1 '

' ';- i '


-",, :-.

'

1,-,....'"

'--

"

.,.,) I t'
-

.-

i-

.: '

'

''

,
r

:1

.7:- '',f'..f.:4,liel-1.:11.;:!,: . 7'

b% .
,1

-e
.. - .

e'

41

4.

' L..," - e

r!

F',,

0- . . .r .,

,...
n.:;

: /:-..

P.'

b' ::'

r:

.-

_=

,.

-.

7.t

....

..

-.

z,.1.

...

--- Ai, -0-7- ti


-.1:

. ...

,....t. :
....,;::: -

ii,s-

- --

.."

., I
,, ,
,4,1,,,

'.

L- ,..: 1

"ity,P, q'z' 1
i

- : o ,.....i.-,..
-

,,,1

"

'

...-.1

' i s -,'
,J

e're..' %..-,-

..

..:

45,-',./-,7;t.' W.'. ef-r.'"-L.P '

..

.-

Ogg

...

.,-...---,.

,.,

'-:: 4 I.' 1.'i,


'
-. '

11.

.-.

!._

,....-,.. .,, ...

..

,,,

'; L2.
." ./.;,.., ri.
...is.
`
.. :

,.-

.,

El

ii

"..1

..r.

,,

71

..

.....

,L.,

'

'

e4,

; .: or ..r.)4.,
.,.
"
-::.'
. '410
.

o.

' ,1,

,..

'4.

Ld-

'''

19.;

LT]

c.,,

m'

.3f ..
'

..

_; .

.. ,

"I,

, .. 0

..

'...,'"

:,

--

.. .

.r.a'',II ir:::',1 'i:


p
'

i 1..14
- ,Pt.,,..; PVI.niiii
-"iN,
.111 ._il

icfI''', 9,1.1f L1

'

, .1:

r,

-"l`

, ;',":',
,
,

_ ..

'..,

..r-.,''4-..,---m-i:.14-adPdt,,
I..'
L

-,',

Y'4,11;10,0t.if
. 4,
.

'

.62rozaw-e dec.-Viz/oat/it),

.
..,

(Coleclia de stampe a Ac. RomAne xpo)

In aceast6 epock; vedem urmndu-se inainte acea lupt intewww.dacoromanica.ro

136

ISTORIA ROMANILOR

resanta in contra elementului arecesc, inceputa inca dinaintea


lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Crncenele scene petrecute
In Muntenia sub domnia lui Grigorie Ghica, Radu Leon, Anton.
din Popesti i Gheorghe Duca, iar in Moldova in a doua si a treia
domnie a acestui din urma, a caror actori eran cele doua tabere
ale boierilor nationali, adese ori sprijiniti de popor, i veneticii
Greci cu partizanii lor, ne dovedesc ca poporul romnesc vroin
inch' WO apere individualitatea lui. Aceste lupte ieau mai ales-

in Muntenia, (tara ce an artat tot deauna mai mult simt politic decat Moldova, care din contra an intrecut pe sora ei in
manifestari culturale), un caracter de tot ascutit i culmineaza
In dusmania memorbila a familiei Cantacuzinestilor, greaca
si ea prin temelia ei, insa romanizati, in contra domnilor Greci
si a satelitilor lor. Desi atare dusmanie ii ave pricina ei zermislitoare in nedreapta ucidere a capului respectat i respectabil

al acelei numeroase familii, postelnicul Constantin Cantacu-

zino, totusi in desvoltarea ei se indrepta tot mai mult in contra


elementului strain ce se introducea in tara.
Patriotismul pe atunci er insa departe de a fi un simtilmnt absLract si mai ales desinteresat, dupa cum se cristalizaza el astazi une ori in cte o figura exceptional. El era ma,i
curnd suma si rezultanta intereselor individuale, _ceeace se
vede chiar din denumirea patriei cu acelas cuvnt cu care er
insamnata i proprietatea privata a pamntului : mosia. De
aceea sa nu ni sa para straniu cAnd videm c cronicari i docur
mente invinuesc pe Greci din urmatoarele dou motive :
intAi fiind ca ar inlocui pe boierii Orei in dregatoriile lor si nu
le ar lasa nici un mijloc de chivernisala ; al doile ca ar asupri
tarile romne cu nesuferite jafuri 1
Din aceste dona pricini determinatoare a opozitiei boie2;
rilor, nu er atAt de grava uzurparea dregatoriilor pe en abuzurile banesti, care se rasfrAngeau i asupra boierilor ce erau
supusi la multe din numeroasele dari ale acelor timpuri. Dintre
boieriile ce se Mclean in de comun Grecilor, aflam ,numai postelnicia atribuita lor inteun chip regulat, i in legatura cu
dregatoria de capuchihae la Constantinopole. A in Mol-

dova, asupra careia avem stiri mai amaruntite, intAlnim in


domnia intai a lui Constantin Duca postelnic pe Vlasto ; sub

Antioh Cantemir postelnic pe Manolache Ruset fratele lui Iordache,

iar fratele lor Mihalache Chirita imbraca dregatoria de capuT


chihaia la Poarta ; in domnia a doua a lui Constantin Duca aflam ca postelnic pe Panait Morona, iar pe timpul lui -1VIihai
RacovitA in intAia domnie, se intoarce in postelnicie iarasi MiDocumentul dat de Radii Leon, chip pentru isgonirea Grecilor intre

vinele puse In socot cala lor spune i ci daca vin in tar se apuca' de dregatorn".
Wag: Isl. I, p. 131.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITIC& SI UMW:MA LA

137

halache Ruset ; Antioh Cantemir in a doua lui domnie are de


postelnicipe Grecul Mascut; Mihai Racovit numeste in aceast dregAtorie pe fiul lui Iordache Ruset, anume Neculai,

r-dAt, ?a, gitne,

i'..

....:

,f

'! ,fi

41

k vl

'e

' '

1,..4-z.

: : :1

i , '0
.;
gt;L4.1r7:NA
t ii ' 1;
if '7, l''tt;-.`.

l
/;1ii
't ..

.a.

;1

77

m'A
S,..:

'

r .'

i..r4iir '14-w-A --,-,..,


k

<

I?

',344

1"sg!

L...,-

Af,r

adAnsr.i'y //;,././k.a}rfr.t7e,raphinaZet-12;maPy
(Colectia de lampe a Ac. Romtine 1,29)

iar tat1 ski Iordache, desi nu capAtil nici o boierie, adecii o


dregiltorie, iiimne a tot puternic pe lang'd domn ; sub Neculai
Navrocordat este Ramadan vel postelnic i boiera tot puternic,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMAN1LOR

138

fail de care nu se facea nimic in tara Moldovei iar Dimitrie Cantemir ave de postelnic pe un Grec neaos, Sfraioti Dracomana,
adus proaspat cu el din Constantinopole 2.

Dintre celelalte dregatorii intAlnim une ori vistieria incredin Vita unui Grec, precum vestitului Ghinea Tucalas pe
timpul lui Matei Basarab, sau pe Iordache Ruset i Mavrodin
sub Duca din Moldova. Pe lang acestia se mai intalnesc une-

ori, insa mai rar Greci i in alte slujbe, precum I Irisoverghi co-

mis mare, Macri ban mare si alii. De altfel toti boierii sunt
romni pe un cap, chiar sub domnii Greci IcCa 'iEov, precum sub Neculai Alavrocordat, care pusese pe lnga Ramadan,

postelnicul, omul sau de incredere, ca boieri pe Ioan Buhus-

logofat, Neculai Costin vornic de tara de jos, loan S turza vornic

de tara de sus, Antioh Jora hatman, Ilie Catargiu spatar, Gavril Miclescu paharnic i Ilie Cantacuzino vistiernic, care mu-

rind dupa o saptaman este inlocuit cu Gheorghita Mitrea 3.

In tot timpul acesta de predominare a grecismului, in-

ceput cu domnia lui Matei Basarab i Vasile Lupu, nu se vad


deci dregatoriile tarei decat prin exceptiune in mnile Grecilor
aceeasi constatare o vom face si in epoca Fanaricytilor, cel
putin pentru posturile cele mari ale divanului. Prin urmare nu

prea este exacta' tnguirea boierilor c li s'ar rapi panea din


gura prin ocuparea dregatoriilor de catre Greci. Si apoi Grecii
care vineau in tarile romne, erau departe de a se tine deosebill de poporul in sinul caruia se asazase. Grija lor cea d'intai
er sa se incuscreasca cu vr'o familie boiereasca, care le deschidea i lor calea la onoruri i bogatii, uneori chiar mai sus, la
domnia trilor romane. Traind intre RomAni i slujind in dregatornle lor, ei deprindeau in curand limba romneasca si daca

generwtia intai pute s lese a se recuno-ste strainul in toate


apucaturile lui, a doua si a treia, amestecata acum cu sange
romanesc nu mai invoia o atare deosebire ; i cu toate aceste
asemene familii romanizate deveniau cii atata mai periculoase
natiei romnesti cu cat ele aveau totdeauna odrasle ramase cu
desavarsire straine in partile grecesti de unde ele venise. Asa
Rusetestii din Moldova aveau numerosi reprezentanti, ramasi
Greci la Constantinopole.
Pricina adevarata a nemultamirei boierilor cu strainii de
care domnul se incunjura er o alta. Desi ei nu aveau o pozitie
oficial insamnata, tara er cu toate aceste data pe mnele lor,
prin banii pe care ei ca creditori i storceau din spinarea poporului, adesa chiar din acea a boierilor. Daca tnguirea acestora

privitoare la rapirea dregatoriilor de catre Greci nu se-

2 loan Neculce in Lelopisefe, II, p. 281, 283, 297, 308, 313, 325, 320,
333.

3. Ibidem, p. 325.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTURA.LA

139

adevereste a fi in tocmai exacta, cu a-Ma mai conforme cu a{lev'rul sunt aratarile lor ea' Grecii amesteca domniile i valid
tara fara de mila si o precupesc cu camete, ca nu socotesc sa
umble dupa obiceiurile tarei, ci strica toate lucrurile bune
adaoga legi rele i asuprite, i Inca' i alte slujbe (dari) le au
marit si le-au rklicat foarte ca sa-si imbogateasc casele lor" 4.
lat unde stated adevaratul izvor de nemultumire al tarei
.cu elementul grecesc. Fiind postelnicia i slujba de capuchihae
pe manile Grecilor, adeca tocmai relatiile cu tarile straine
,cu Poarta, unde se infundau nenumaratele sume de bani luate
din tara fara de nici o socoteala i fara a se mai da vre odata
sama de ele ; mai incredintindu-se une ori i vistieria tot aceluiai
de oameni, infdlegem cum de boierii bastinasi, loviti prin despoierea pe cat i prin concurenta ce le o faced elementul strain in exploatarea tranului, trebuiau sa fie adnc
nemultmiti cu o asemene stare de lucruri. Ca stoarcerea trilor de bani i nu introducerea lui in dregatoriile lor facea urat
,eiementul grecesc, se vede si din aceea ea' erau dusmaniti
de poporul de rand, care nu aved Dimic a face cu dregatoriile,
de care nu se pute atinge. Amintim numai scenele petiecute
.atat la suirea cat si la esirea lui Vasile Voda din scaun, pre cat
rascoala HAnculestilor pe timpul domniei a doua a lui Duca
Vod.

Opozitia in contra elementului grecesc fiind motivata insa


numai de abuzurile banesti, er firesc lucru ca ea sa se piarda
In marea de coruptie
care innota de atta timp poporul romanese. Banul fiind singurul mijloc de a izbuti in toate, el devenise adevaratul Dumnezeu al timpului. Er destul sa promiti
cuiva bani spre a face ca urgia trecuta, dusmania invechita,
ur neimpacata, toate s cad i sa dispar' ca prin farmec Inaintea stralucirei lor. Asa era in Constantinopole, unde Turcii
nu se sfiau a-si vinde interesul propriei lor impartii pentru a
indestula setea lor de aur ; as trebuia sa fie cu atata mai mult
In tarile romne. De aceea in curand se impacau urile cele mai
invresuna Le, de indata ce din aceasta impacare putea izvora
un folos material. lordache Ruset care fusese totdeauna de casa
Cantemirestilor, si pe care Antioh Cantemir i pusese toata
speranta spre a redobandi domnia, la mazilirea a doua a lui
Constantin Duca, vazand ca sortii lui Mihai Racovita celui
sprijinit de Brancovanu sunt mult mai fericiti, nu se sfieste a
parasi familia a careia pane o mancase in totdeauna, se impaca
indata cu postelnicul Ducal, Panaite Morona, ce eHi rau cu
Doc. citat in nota I. Deacea observil foarte bine un arnbasador venetian
bogati capMaseril avel ea lor prin imprumutarea Cu carniltd Merit:A (loin-

nilor Roindni". X Iorga.Un c1tor Italian In Turcia i Moldova" in An A(.


-Rom. II, Tom XXXIII, 1910, p. 45 (11)

www.dacoromanica.ro

1STORIA ROMANILOR

140

Cantemir i. fusese duman personal lui Ruset, i. trgand interesele lui Cantemir dg infregul su sprijin alegerei lui Racoyip 5. De aceste desfaceri i legri de prietenie, fgcute numai
1

Femeie de boier din Moldova. Sec. XVIII


(Colectia de stampe a Ac. RomAne)

i numai in interes lognesc, se intlnese cu sutele in cronicele


noastre i cnd le citeti iti vine sg te intrebi dacg oamenii pe
atunci ui Lase cu totul notiunea de cinste? *i cum s nu o fi ui tat
5 Alai sus, p. 84.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA. SI CULTURALA

141

cnd chiar juramintele cele mai sfinte, erau fcute astazi numai pentru ca mni sd fie calcate?
Intr'o asemene stare a societatei, unde toata lumea alerga
ca turban dupa agonisirea banului, unde jafuirea celui slab de

Boler din Moldova, sec XVIII


(Colecila de stampe a Ac Romane)

catra cel mai tare se urma pe o scara intinsa, de la treptele cele


mai de jos pana' la cele mai inane, intalegem cum notiunea chiar
a jafului si a nedreptatei trebuia sa dispara. Ajunsese lumea la
acea rasucire a mintei santoase, la acea falsificare a constiintei
juridice, ca s privasca jaful i despoierea ca ceva firesc, nedrepwww.dacoromanica.ro

142

ISTORIA. ROMANILOR

(atea ca dreplate. Si cAnd toata lumea fura, toatA lumea


toatg lumea despoia, mai era oare locul s'A se faca deosebirea
intre Grec i RomAn?
Astfel se desfgcurg cu incetul i partidele la inceput atAt
de bine caracterizate i. atAt de dumane una alteia a Grecilor
i boierilor de tara. Precum apasarea turceascA amestecase i
stinsese partidele teritoriale ale Bgsarabetilor .1 Draculetilor
din Muntenia, tot aa deosebitele imprejurari analizate pAnA
aici impacara elementele rivale ale RomA.nilor i Grecilor, unindu-le impreunA inteo singura clash de apgsatori, care despoia
tot mai cu furie poporul ingenunchiat. Astfel se deschise calea
larg btut Grecilor din Fanar, care nu intArziara de a trimite
legiunile lor intregi, dupa ce recunoaterea Marta de ei In raffle
romAne le arAtase pe acestea ca pe o pradA sigura i wail de
dobAndit.

Se sfarAmase deci una dup alta stavilele care se opusese


copleirei neamului romAnesc. Strivit inch' de mult In tara lui
de leagAn, frumoasa Transilvanie, prin cucerirea ungureasca',
el cAutase sa dee o fiinta desvoltArei sale In trile dela DunArea.
Aici insA bratul sgu obosit de crAncena luptg contra dumanului
din afara, cazuse amortit i scapase spada din mAni. Impotrivirea lui contra copleirei l'Auntrice prin elementul grecesc, la
inceput indestul de energicA, slAbise i dAnsa i bAtuse in retragere. Trile romAne ateptau s'A primiasc ultima lovitura,
care ori de unde i-ar fi venit, ar fi fost ucigatoare. Daca ea nu
izbi in aceste momente, fatal cAnd ne lipsau nu numai dorin-la dar

putinta de a lupta, aceasta fu datorit imprejurArilor exterioare


care ne aparara atunci cAnd nervul impotrivirei fusese cu desvArire taiet, i corpurile trilor romAne nu mai infaloau decAt

nite leuri aproape in descompunere pe care s'ar fi putut r-

pezi fra team oricare din vultanii ce ne inconjurau. Tratarile care


precedara pacea de la Carlowitz ne arat cAt de aproape trecuse
moartea de hotarele romAne ; caci daca Moldova ar fi incaput

sub Polonia, dup'a urieele sfortari facute de aceasta spre a o


dobAndi, impartirea regatului ei intre cele trei puteri care 11
imghiir ar fi adus Moldova intreagA, nu numai jumAtatea ei,
sub stApAnirea rusascg, i atunci intarirea poporului romAn prin

unirea tarilor surori ar fi fost Impiedicata ; ar fi facut peste puLinta' frumoasa i. neWeptata lui desvoltare din veacul in care
traim. IsLoria poporului romAn ar fi incetat inainte de a se nate sau

ar fi ramas numai un fragment fail intales asemene acelor trun-

chiuri admirabile pe care antichitatea le-au lsat timpurilor


noastre, gAcitori nedeslegate a ceeace a putut &A fie. Imprejurarea

ce ne au scApat a fost pe lAnga rivalitatea aliatilor in lupta,


staruinla indgratnica a Turciei de a nu ne ceda imparatiilor
vecine, de oare ce ajunsesem, tocmai prin apasarea in care ne
linea, un element neaparat traiului i fericirei poporului otoman.

www.dacoromanica.ro

STA,REA ECONOMICA, POLITICA SI MUM/ALA.

143

Din aceste imprejur5ri se vede eat de drept judecase Stefan


ce! Mare, cAnd sfRuise pe fiul sil' Bogdan s se inchine Turcilor.

CAt timp acestia fur puternici, ei cu toate abuzurile neomenoase cArora supuser trile romne, aprar existenta lor.
Cnd puterea turceasc6 incepu a inchide aripele sale, statele

cry,.

me SI err(

CA

rArgoy a rnt
-

See 374-01,
-

Boereas6

(Colecoa de stampe a Ac. Romane nag)

rortnIne se gAndir tot mai mult la chipul de a nu peri impreunii


cu ea, si cnd ea incepea, spart din toate pArtile, s se afunde
in valurile timpului ele se desprinser depe coastele ei, ca barca
de scApare de corabia ce se va frange, i incercard cu propriile
www.dacoromanica.ro

144

ISTORIA. ROMANILOR

lor puteri, unite inteun singar corp, a rsbate prin furioasele


talazuri atr un liman de scpare, indeprtat dar sigur.
0 atare decdere a trilor romne trebuia s aib de urmare sporirea pan la nemsuratele a fenomenelor constatate
In perioada precedent, npdirea boierimei tot mai mult la
sustinea casele, sporirea
dregtorii ca singurul mijloc de
i cderea din ce in ce mai jos a clasei mazililor care rmaneau
uitati la moiile lor, i disparitia propriettei mici, flr incetare
absorbit de jafurile domnilor i nedrepttile boierilor.

Fenomene sau forme noue nu se pot intAlni in aceast

epoc, de vre-o 8o de ani, cat trece dela Matei Basarab i Vasile


Lupu pan la Fanarioti, in relatiile politice dintre domn i boieri
sau in acele sociale dintre acetia i muncitori, cci istoria acestei

perioade se asamn ca dou picturi de ap cu partea dela


sfarit a acelei precedente. Aceleai schimbri prpstuite in
ocarmuire, aceleai jafuri, aceia0 despoiere. Diferenta poate
consta numai in grad, nu in natur. Aceleai fapte petrecute
de mii de ori lsar o intiprire mult mai adnc, i lovitura
biciului mai ades repetat infipsese mai vzut urma sa sangeroas pe corpul poporului roman. Interesul se concentr in aceast

epoc6 asupra unor altor imprejurri. Istoria trilor noastre


inftoaz privelitea curioaz6 ca de i ea este strbtut de
curente culturale indestul de insmnate, totui micarea formelor sociale rmne stationar, nu tine de loc pasul cu clesvoltarea culturei care incepe a le cuprinde din ce in ce mai mult.
Este cu toate aceste tiut eft' formatiile sociale i. politice atunti
se transform mai curand, cand intr in mai mare fierbere lumea
gandirilor. Dar gandirile ce incep a se mica in mintea poporului
roman sunt de o a a natur in cat ele nu putean influirtta asupra
lumei reale. Ele aveau de scop regenerarea neamului in mintea
poporului roman, cuno*tinta firei i originei sale ; erau deci de o

natur teoretico-istoric i nu aveau niel o tendint practicil.


De *i aceast micare cultural avu efectul cel mare de a sprijini

ideea national, tocmai in momentul cand un strinism mult


mai periculos de cat slavonismul se introducea in sinul popo-

rului roman, totui ea nu puta avea asupra formelor i azilmintelor sociale absolut nici o inriurire, ca una ce nu la schimbarea

lor tintea sfortrile ei. Dar inainLe de a pi la studiul culturei


poporului roman din aceast perioad, s cercera'm mai adanc
starea lui material.
2. STAREA ECONOMIC.

Perioada in destul de scurt a istoriei trilor romne expus

In acest volum, i care cuprinde un rstimp numai de vr'o 80


de ani, infiltoaz o particularitate care de mult nu se mai
intmplase in domniile lor. A nume pstrarea mai indelungat a
www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CIII/PURALA

146

ocarmuirei de cAtr trei domni ce se strecoar pe scaunele lor :


Matei Basarab, care domnete in Muntenia 21 de ani (1633-1654)
Nasile.Lupu in Moldova 19 ani (1634-1653) i Constantin Bran$covaliu, iar in Muntenia, 25 de ani (1689-1714). IntAlnim
tdeci imprejurarea cu totul extraordinar6, cA cele dou domnii din

oScrii tatici);f:fir

rej

EpiSCOP

IColectia de stampe a Ac. Romane 17291

-Muntenia sri insumeze impreun'A 46 de ani din acei 80 in care


de:se petrec. Moldova, de i mai putin fcriciti i mai supusil la
repezi schimbri, totui trAiete i ea a patra parte din r6stimpul
.arAtat sub o singur domnie.
A. D. Xenopol. [storm Rommlor.

Vol VIII.

www.dacoromanica.ro

10

ISTORIA ROKANILOR

146

Cu toate cii jafurile nu incetara nici macar se micurara


in timpul duratei intr'o intinsoare a celor trei domnii exceptionale,

totui tarile romne c4tigara mult in economia lor prin linitea

comparativa mult mai statornica in care ele traira in timpul


unor domnii mai indelungate. Aa sub Matei Basarab i Vasile Lupu, viata lor este turburata numai cat in rastimpurile
dela 1637-1610 prin ntiiiul rand de lupte intre domnii rivali,
apoi in ultimii doi ani ai ocarmuirei lor 1652 1654 ; pe cnd
a tat cei trei ani incepatornici ai domniei lui Matei Basarab
Vasile Lupu, 1634-1637, cat i rstimpul mai indelungat
(lela 1640-1652, ii petrec ambele tari in o deplin linite. Mai
insamna La in aceasta privire este domnia lui Constantin Branco-

vanu in Muntenia care in timpul de 25 de ani, afara de scurte


turburari, izbutete a apara tara lui de incalcarile otirilor straine. De aceea cronicarii lauda inteun glas stapnirea acestor

domni in ceea ce priveLe bunele lor rezultate pentru viata


poporului. Anonimul romanesc vorbind de domnia lui Matei
Basarab spune c tara Romaneasca se bucura cu mic cu mare
i da la uda lui Dumnezeu, pentru domn bun, i avea pace
odihiu despre toate partile i fiete care avea hrana din destul" 6
De asemene i Capitanul marturisete cii s'au nevoit Matei

Voda de au dres tara foarte bine iarai dup ornduiala ei,


boierii, slujitorii, taranii, cat tuturora le era bine in zilele lui,_
precum am auzit pre batranii notri, marturisind cii tara iubea
pe domn i domnul pe Ora, pentru cei era lint* in domia lui
i nu se vedea nici se auzia morti sau przi precum se faceau
se fac la altii, i gandul domnului era si plateasca tara de datorii
i si se odihneasc toti la moiile lor, i aa ziceau batrnii notri
ca in ese ani in visteria lui grmada de bani s'au strans, pana
ce au plait datoriile i cheltuelele ce le Meuse spre aAzarea
In domnie ; dup aceea au strans avutie" 7.
Acelai tablou de fericire il arunca Miron Costin, despre
starea Moldovei sub l'asile Lupu inainte de turburarile ce pusera

un capat stapanirei lui. Fericita domnia lui Vasile Voda in


care de au fost cndva aceasta tara Cu tot binele i biugul
i puna de toata averea i mare imbelugare, traganata 'Ana
Ja 19 ani" 8.

Pricina acestei stari atat de prospere a Moldovei Miron


Costin o atribue faptului ea Vasile Voda domnia ea mare UM
pace (in timpul rasboiului Turcilor cu Perii) ; fin de
grija era tara din toate partile. Sta toti de negutitorie i de a-

gonisita. Nina era tara de aur ce curgea din Polonia &OVA Moldova pe boii de negot, pe cai i pe miere. Pute voi zice, adaoge
May. ist IV, p 321

Ibidem, I, p. 292
1. p. 273.

LeMplsejele,

www.dacoromanica.ro

STAMEA ECONOMICA, POLITICA SI CULTITR ALA

147

cronicarul, c sArac nu se afla, fdr6 de care nu'i vra sA aib.


AO in bine i in desmierdkiune er tara Leasc i tara noastrri
i la mare zburaciune erau Orile aceste, cki Wile care se suie
_panii la mari biuguri, zburdeazd hirea omeneasc, i zburdii-

'

ui Sera1-46;r:-;-(7341--,"

Egunien
(colectia de stampe a Ac. Romdne x7z9i

ciunea nate pcatul, iar pe p'cicat urmeazri mania lui numnezeu". Miron Costin sfarete ins aceastii zugrAvire a bunei sUiri

a Moldovei Cu obsevatia cA dei lcomia nici atunci nu lipsia


www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

148

Cu d'Ari grele, ci avand locuitorii vreme de agonisit biruiau


toate greuntile despre domnie" 9.
In aceste cuvinte ale lui Miron Costin gAsim noi deslegarea contrazicerei ce pare a exista intre tablourile fericirei trilor romne schitate de cronicari i rapoartele contimporane
ale ambasadorilor germani din Constantinopole. Rezidentul

Schmidt spune anume despre Muntenia c6 pe langsa" impozitele

obicinuite, nu ar lipsi i cele extraordinare care ar 'impinge


pe multi supusi a fugi in Transilvania", i aiurea, acela diplomat adauge despre ambele ri c`a. inltimea nesuferi Ca a drilor i abuzurile comise la a lor incasare, cnd executorii
fuesc poporul numai in propriul lor interes i fr de folos pentru
principele trei, o despoporeazd prin emigreiri ce sunt foarte
dese din ambele principate, i anume din Moldova chAr5 Polonia
i din Valahia spre Transilvania" 1 Jafurile nici ea' puteau
lipsascA inteun sistem despotic de ocarmuire precum era acel

al timpurilor pe care le studilm, i obijduirea trebuia s cad5


mai ales asupra poporului de jos. Linitea ins6 de care se bucurau Muntenia i Moldova, imboglind pe locuitori, ii punch
in putint a birui cum spune Miron Costin asemene
Acei ins6 din ei care nu vroiau s." sufere nedreptatea i doriau
s'i mntue averile catigate, de lkomia ocarmuirei, treceau

In alte ri. Astfel se impach" ceeace pare a fi contrazicnor intre


spusele cronicarilor i acele ale documentelor, privitor la starea
economic a Orilor romane.
Dac6 ins5, starea Moldovei er as'Arnntoare cu acea
teniei in cursul cel mai intins al sfpanirei ambilor domni ingem6nati, ctr sfAritul acelei a lui Lupu i de acolo inainte starea
Moldovei se strics din ce in ce i cade tot mai jos, pari la sfAr-

itul epocei pe care o cercetm, pe cnd a Munteniei cu toate


c i ea este turburat intru ctva prin fscoala semenilor, ii
revine iar in fire pe vremile Brancovanului i intr in epoca
fanariotA mult mai puternic;:i, mai avut6 i mai imbelugat'A
decat sora ei dela nord. De aceea, cum vom vedea-o in decursul
epocei fanariote, domnia Munteniei va fi pururea preferat6 acelei a Moldovei, cu toate c aceast6 din urrnsa." intrecea pe cea
d'intai in intindere, in timpurile cnd nu intervenise inc6 ciuntirile ce o ingustae.
In deobte soarta Moldovei a fost in tot decursul istoriei

Iludem, p. 275, 277 si 283.


" Doua rapoarte ale lui Schmidt din August 1643 in Hurm Doc. IV, p.
598 si 672. Fuga locuitorilor din Muntenia este adeverit o de documente de
tarit. Asa unul de la Constantin Brancovanu din 1709 vorbeste de ruste megiesi
slobozi de mosle din Silistea care in zilele lui Matem Vod esind birul talerului
9

au fost fugiti cu toti mosnenn, lar diljdnle pentru ei le au plait Bunea vistiernicul,
II au cilzut tot ()amend de acolo sd fie rumrn cu toate mosiile lor Bunei visternicului. Condica logofefiet lui Brancoveanu, p. 935.

www.dacoromanica.ro

ST/LREA ECONOMICA; POLITICA. SI CULTURALA.

149

Romanilor mai nenorocit decAt acea a Munteniei : intdi expus mai de a dreptul curnplitelor nvliri ale Ttarilor si CaMellor si mai des lovit i incalcat de ostiri strine, intru eat

Polonia se mntinu mai mult timp decdt Ungaria ca putere


neatArnat fat cu Turcia, disputndu-i adese ori supremaia
;
asupra nenorocitei
mai tArziu sfAsiat i desmdulat,
pierzandu-si dou6 prti din corpul ei, una &nil Austria si alta
care Rusia, si la sfArsit trebuind tot ea s aduc pe altarul idealului de viitor jrtfa neaprat cerut de unirea trilor surori,

iat soarta plin de bntueli a acestui colt al patriei romne.


De aceea dac vr'o frntur din neamul Romnilor merit a
fi iubit, cultivaL i respectat este, de sigur acel nobil popor al
Moldovei, care in vremile vechi s'au inltat el in culme prin
figura neasm'Anat a lui Stefan cel Mare, mai incoace a fost
rstignit el mai mult decAt toti pe crucea suferintei, si la sfarsit
a mers el in fruntea tuturor cnd a trebuit
desmormAnteze
neamul.

Cnd Vasile Lupu prsi Moldova, dnsa prdat de TAtari, Cazaci, Uunguri i Munteni nu mai inftosa decat o intins

ruin:1 : Nespus prad ca aceast este trei, i poate dela loan


Vod (cel Cumplit) cu putin mai mic5, alergAnd de aceste cumplite vremi de acum, cu care toate primejdiile acestui psmnt
Cazacii mai ales prad tara cumplit imprcovArsite sunt"
stiindu-se prin vlcelele muntilor, prdnd pe locuitorii orseni i steni, r'pindu-le femeile i copiii, pustiind bisericlie
pretinzAnd c5. ele ar fi incuviintat scpare
adpost protivnicilor lor" 12.

Dup' ce am schitat astfel in trsturi generale mersul

strei economice in perioada ce o cercetm, s intrm in cteva


amruntimi, si mai intAi s cercetm de unde veniau nesfarsit
tele bogtii adunate de cei trei domni cu durat mai intins
a domniei.
Din venitul NIunteniei care er de 300.000 de lei pe an,

numai din veniturile domnesti si se va fi urcat impreun cu

acelelalte (biruri) la 600.000 si la caz de nevoie, prin adogirea


lor, la 1.000.000 13, Matei Basarab cheltuia pe an 130.000 de
lei tributul urcat de el din 60.000 ce el-A mai inainte, la care tre1111 on Costin, in Letoptsefe, I, p 293.

" Paul de Aleppo in Arh. 1st I, 2, P. 77. Comp. Reinger c. imp 12 Iube
1653 in Hurm. Frg III, p. 194
" Paul Strashing ne spune anume ca cei 300.000 de lei erau incastiti numai
din &Arlie indirecte fle provinciae reditu a me interogalus affirmabat trecenta
per milita aureorum ex piscium salis, mite, mein, armentorum et gregurn
praeter censum parata pecunia numeran i solitum (birul) et trIbuta extras
ordmum indicata". (Monumenta klungarme Instortca; Strasburg PM 1631 1633
iki kovetsege Rakocz Gyorgy, p 100).

www.dacoromanica.ro

VITORIA ROMANILOR

160

buie adaos ilia. vr'o 170.000 de lei pe an daruri la Turci, de care


am vzut 'Mg ea' domnul muntean era cam sgarcit si 200.000
de lei lear" mercenarilor sAi ; impreuns deci 0116 la 500.000 de
lei pe an, rmnndu-i o sum egal6 economie. Mateiu er 'MA.
.si bun gospodar si el poseda Inca' din boierie intinse proprietgi

..3

Ulu gArit
(Colec)ia de stampe a lie. Romitne 1729)

pe care le cultiva si exploata cu ingrijire si care adAogeau si din


izvor privat veniturile sale.

Moldova care era pe atunci mai bogat cleat Muntenia

insusire pe care o pierde mai tarziu din pricina cumplitei ei soarte

aduce lui Vasile I.upu ca venituri ordinare cel putin 600.000


www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTER ALA

151

de lei i impreund cu acele scoase pe alrituri care trebuiau


fie mai mari cleat in Muntenia, din pricina cheltuelelor mai numeroase Ricute Cu intrigile sale contra rivalului su, se vor fi
urcat la 1.200.000 de lei 14. Din aceste s duceau impreung cu.

kt.:/
in Ci f In ern e

tr)S5cit? der Zaltety.9.


prancd

(Colecpa de stampc a Ac. Romane 17.9)

tributul de 75.000 nil indoial 400.000 de lei in pungile Turc lor, 200.000 pentru lefegii, fnfnnd domnului un ciitig curat
" Raportul i cz.denlului Schmidt din ZU August lli43 In Hurrn Doc. IV,
dann er grosserenj Tribut und weniger Einkonunens

p. 674-675, der

hatt.

www.dacoromanica.ro

152

ISTORIA ROMANILOR

de 600.000 de lei pe an ceva mai mare cleat acel al domnului


muntean 15.

De aceea s nu ne mirin dac videm pe ambii domni


romAni, cu toate c fac cheltueli atAt de insmnate cu sprijinirea religiei cretine i cu mntinerea lor in scaune, Lupu Inca
.i cu intrigile contra lui Matei, c" mai adun. 'MCA avutii aA
de uriee. Despre Vasile Lupu am artat mai sus marile sumi
vrsate de el in interesul bisericilor greceti : despre Matei Basarab ne spune Paul de Aleppo c6 numrul zidirilor ridicate sau reintocmite de el, atAt in tail cAt i in prtile strine,
-se urca la 150; i tot aa ne spune i Constantin CApitanul c
Mateiu Vod au infrumusetat tara cu tot feliul de zidiri, rrOntistiri, biserici, case domneti" ". Matei Basarab, Cu toate
aces te prkluitoare drnicii, ajunse s adune o insmnat avu tie, dup cum spune Cpitanul, pe care o tinca inchis in ascunsul unor
zidite de peatr i. de mortar dela temelie
pn la acoperi" 17. CAt despre Vasile Lupu, medicul su Scogardi scrie rezidentului Schmidt c averea domnului s'ar urcA
la 2.000.000 in bani i aproape tot W.-la in scule 18. Dei poate
fi oare care exagerare in aceast cifr, totui observm c dac
Lupu economisise pe an ate 600.000 de lei, cu toat intriftinerea curtei lui i zestrele cele mari date fetelor lui tot a putut
in 19 ani s adune o atare avere. Paul de Aleppo vorbete astfel despre averile Lupului, dup spusele pkitorilor ce le transportase : Ele consta din grmezi i tesaure de aur .1 de argint
de o valoare necalculabil, armure, garderob, giuvaere, blni
de samur, perle i alte lucruri pretioase, mai mult de cum ar
puteA ave un imprat sau rege. La primul transport al averei
lui Vasile dela cetatea I lotinului la Camenita erau cu dnsul
cAtiva compatrioti de ai notri in calitate de pkitori, care ne
spuser c de pe mal lucrurile fur incrcate in o sut de car
fie-care tras de 12, 10 sau 8 cai i aceste toate eran numai aur, argint i raritti. Principele aveA un numr de comori pe sub pmAnt, vechi ca de 20 de ani, i pe care acum le scoase ; eran intre

altele 35 de blni de samur, dintre care una, fcut pentru srbritoarea Patilor, er toat cusut cu aur, impodobit cu perle
i pietre de mare pret, custnd in totul 35.000 de galbeni. El
" Codex Bandmas ed. Ureche, An. Ac. Rom , II tom. XVI 1895 p. 138
Moldavia pro solo tributo centum millia Imperalium quotannis penditur, pro
muneribus autem speciatim mittendis Imperatori et vezeriis, nec ducenta
millia aureorum sufficiunt".
" Paul de Aleppo in Ariz. isl, I 2, p. 88 Const. Cpitanul in Mag. 1st, I, p
293. Alai sus, Vol. VII p 12.
" Ciipitanul in Mag. ist. I, p 292 Paul de Aleppo, 1. c. p. 106

" Raportul lui Schmult crtat in noLa 10 . Mir hat der-doctor Scogardy
einsmals geschrieben dass sem Furst zwey Milliois gelts und auff settler sovill
wehrts in Klemodien beysamben habe. Ist zuverwundern, adauge rezidentul,
d'iss aus der Moldau em Woywocla soya' Reichthumb schopfen kimne".

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CIII/PURALA

153

mai
posedg mari tesaure in Polonia, Germania, Venetia i aiurea" ". Zestrele pe care Lupu le ddu fetelor sale dovedesc ia0i

puterea lui de boOtie. El fiidu acelei mdritate dup Radziwil


cAt i celei luate de Timu cte 150.000 de lei in bani, 50.000 in

scule, eat% de mobile si

imbrgcriminte ", care se vor fi urcat

r-

Lee

rite

On'

ArdeleancA la oras
(Colectia de stampe a Ac RomAne 17291

fat cu luxul portului celui de atunci, tot in milrOrintare i


pietre scumpe, hit-4i la 50.000 de lei. 'Tot anta va fi dat el i

celei mai mari, sotiei generalului Coniecpolski, inca totalitatea


Paul de Aleppo, 1. c. p. 85.
20 Dell' Haye c. dogele, 14 Octomvrie 1652, Hurm. Doc. V, 2, p. 2.

www.dacoromanica.ro

154

ISTORIA ROMANILOR

averei date ca zestre fetelor lui, se urca la cifra urieA pentru


acele timpuri de 750.000 de lei.
Matei Basarab l'as i el o avere de cel putin 1.500.000
de lei, de oare ce urmaul s'al' Constantin *rban se impac.
.cu Turcii a le plti pentru motenirea reposatului domn 900
de pungi (450.000 de lei) afar de blnuri i alte lucruri de pret 21,

date in natml, i bine Intales c" *rban nu dUluse Turcilor

toa t. averea lui Matei.

'l'ot a de mare era i averea Brancovanului. Cu toate


nesfritele sumi Vrsate de el in timp de un plrar de veac in
mnile Turcilor, averea adunat de el se urca la milioane. Cand
el se simti cltinandu-se, ii trimise comorile ce le avea in cas,
la Braov, i aceste se alcstuiau din 48.000 de galbeni in numertoare continuti in 16 pungi inchise in 8 gente de piele i din
26 de lzi pline cu juvaeruri, argintrie, arme bogate, le, fraile
alte unelte de clrie impodobite cu pietre scumpe 22, care
dup multimea i scumpetea lor in acele timpuri pot fi pretuite
la o sum tot atat de mare ca i acea in bani. Depozitul din Bra-ov se urca deci la mai mult de 100.000 de galbeni sau 150.000
de lei 23. La capuchihaia lui din Constantinopole Brancovanu
trimisese, vznd greutatea timpurilor, 30.000 de galbeni 24.
La banca Venetiei Brancovanu mai avea depui 220.000
.de galbeni 25. Dac5 mai socotim 'Met i averea de tot insmnat

21 Ballerino catr dogele 16 Septemvrie 1654 lindera, p. 11.


" Lista banilor i argintariilor sechestrate, 30 Noembrie 1714 apud Giurescu I Dobrescu 1. e. p. 275, Alte socotel1In florini, ibulem p. 3J3. Steinville
c. consiliul de razboiu, 18 August 1714 Hurm. Doc. VI, p. 134, da numai 48.000.
" Galbanul unguresc numit de Romani In prescurtare i ughiu valora
pe atunei 1 4 talen t sau lei. Vezi condica de cheltueli a visteriei de la 7202-7212,
Bucuresti, 1875 passim, d. e. p. 438 : ughi 5170 fac talen i 7755". CA talerul si
teul erau aceeasi moneda, vezi d'ibera p. 27 : 49764 de ughi= 74646 de lei adeca
galbanul=1 y2 lei. Galbanul sau zlotul venetic adeca de Venetta umbla mai
mult, anume 2 1/2 lei. Condica, p. 8 .,2500 de talen s'au dat, In zloti venetici 1000,
M. S. vizirului bani gata". Despre altf el de galbeni, sau mai curand de cei olandeji,

care tineau mijlocul Intre cei unguresti si venetiern vorbeste relatia lui Antonio
Nlamuca della Torre din 28 Ianuarie 1680. Hurm. Frg. III, p. 223 : 2 1/4 Lermenlhaler aber einen Ducaten ausmachen". Cuvantul Lowenthaler muta c moneda
leului era caracterizatil prin figura unui leu, de unde numele dovedeste Inca
data identitatea leului si a talerului din combinarea ambelor denumiri. Galbanul unguresc valora 200 de aspri sau bani, ceca ce se poate vedea aproape pe
ftecare pagina a condicei de cheltuiala a vistenei Brancovanului. Asa la p. 93 se

spune c5 se scoate bir pe tara 26,350 de bani care se arata a fi 1317 4 ughi

sau 1976 talen i 33 bani, de unde se vede c galbanul umbla 200 de bani, lar talentl 133 p o fractie, care se lepada In socoteli.
24 Scrisoarea lui Andrea Memmo C. dogele : 1 Iulie 1714, In Revista lelorica- , II, p. 143.

" Raport venetian 1 Apr. 1753 Hurm. Doc. IX, 2, p. 6 repeta aratarea

lindera, p. 17-34 mai ales p. 34. Un document italian din 12 Turne 1697, Hurm.
Doc. V, 2, p. 286, spune ca 13rncovanu daduse ca zestre fiicei sale maritate,
odupil fiul lui Alexandru Mavracordat cento borse et altre docente in gioe, fuori

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTIMALA

155

ce a fost ascunsA de familia lui, precum si acea rpit la a lui

Preot

CAlugr

de sat

Boier

Femeie

de boier

(Trachten-Cabinet von Siebenbiii gen. Anul 1729, pag. 101. Colectia de stampe a
Ac. Romane)

de villagi e sue terre che gli da per sostenimento afinuale, che il moderno princip
ha moltissimi villagi beni e possesszoni nella vastosa provincia eh Vallachta". Un
raport al ambasadorului francez Girardin c. regele, din 6 Decemvrie 1688, ibidem
Suplement, 1, p. 273, spune ca : Hs ont choisi Brancovanu comme le plus riche

et le plus capable de les commander".

www.dacoromanica.ro

156

ISTOHL.N. ROMAgILOR

detronare ajungem usor la cifra de 2.000.000 de lei, avere,a mobil a lui Brancovanu. Aceasta er numai averea mobil a lui
Brancovanu. El mai ave 'MCA 56 de mosii i numeroase vii
asezate pe dealuri ; 5 rnduri de case in Bucuresti, unul in
Trgoviste i in Ardeal trei mari posesii teritorialc 26
Si cu toate aceste drnicia principelui muntean intrecea
pe inzecitele pe acea a lui Vasile Lupu. Mai intAi dup cum am
vzut Brancovanu fu nevoit a face daruri uriese spre a se mntinea in scaun apoi el mai cheltui pentru biserici ata din Muntenia, cAt si mai ales din Rsrit si inzestrrile lor cu venituri
din Muntenia, sume inteadevr de necrezut, si te miri de unde

mai scotea domnul cel sctuit de Turci attia bani, spre a


face attea nenumrate ofrande religioase.

Astfel el zideste din temelie mnstirea Horezul, turnul

bisericei Doamna din Bucuresti, casa cea domneasc i alte dou

rnduri de case lng6 biserie, rezideste clopotnita cea mare


din Bucuresti, care fusese drmat de un trsnet, adaogA mnstirea Argesului impodobind'o cu odoare, face din nou elesteul

cel mare de lng Bucuresti la fntna Tiganului, zideste la


Rmnic o mlnstire nou i alta la Valcea mnstirea Manoil,
aduce ap cale de dou poste in Focsani, adaoge un rand de
chilii la mnstirea Sf. Gheorghe din Bucuresti, niste case la
mnstirea dela Potlogi, ridie manle i luxoasele sale palate
la Bucuresti, Potlogi, TArgoviste, Mogosoaia i altele mai mici27.

In privirea celor strine, construeste o biseric in Fgras, una la Ismail in Bugeag, alta la Galata in Constantinopole,
impodobeste cu o coroan de pietre scumpe titva sfntului Mihail Sinadski din muntele Atos. Fiind apoi aduse aceste moaste
in Muntenia, in dou rnduri, spre a izbvi tara de lcuste care
de pe pmnt se fAcur nevzute inaintea lor", cum afirm documentul Brancovanu pentru a muttmi mnstirei ce trimesese
poporului su acest ajutor, ii face mertic pe an 6.000 de bani,
iar clugrilor ce venise cu capul sfantului, le d o multmit
de 600 de bani. Mai face apoi mertic anual de 4.000 de bani,
plus 3000 pentru cheltuiala fratilor ce veniau s-1 primiasc,
mnstirei Trigni din tara Turceasc ; asemene mnstirei Dio-

niziatu din muntele Atos 8.000 de bani pe an, Vatopedului

" Giurescu i Odobescu 1. c p. XXVIII. Lista tuturor mosnlor posedate


de Brancovanu i acelea cu can isi inzestra cophi, Rnclem, p. 244in numaru
aratat de 56. Vilduva lui Brancovanu ramane asa de bogat, c atunci cAnd loan
Mavracordat cere de la boierii din Muntema 200 de pungi, chip pentru a scapa

Oltenia de a fi cedatil cutre Austria, ea (la singuril suma insamnat de 60 de


pungi. Documentul va fi citat in Vol X.
" Radu Popescu in Mag. ist, IV, p. 196-198, 221, 329-345. Clopotele
dela biserici se turnan in Transilvania. Vezi sciisoarea lui M. Basarab care
judele Brasovului In N. Iorga An. Ac. Rom. II, tom. XXI 1899, p. 200(92)
Socotehle Brasovului.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITIC& $1 CULTURALA.

167

20.000 i treplatorilor, adecA dilugArilor ce veniau in Mun-

tenia s" iee darul, ate 2.000 de bani. Man5stirei sf. PavAl tot
de acolo Ii d'a" venit din sarea domneascA 150 de lei ; mAnAstirei

Taran sl
taranca In
costum de
lama

Taran

prancl In

costum de
vaia

qTracliten Cabinet von Siebenbingen 1729, pag 108 Colectia de stampe a


Ac. Romane)

din Sarai dela Tarigrad 150 de lei dela ori ce vama ; acelei dela
Pauliciani ce se chearn Bendel 9.000 de aspri i trepgdatorilor
1.000, celei a sfintilor dela Belgrad Ii d o moie de 700 de stallwww.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

jani cumpkata dela Stoica, fiul lui Stefan Sternescu din Val-.cele; mitropoliei din Ardeal 6.000 de aspri pe an, i altele multe
inca 28.

Condica vistieriei de pe timpul Brancovanului, care ni


s'au pastrat, ne da insa mijlocul de a patrunde mai adanc ini
chipul cum se facea ocarmuirea financiara a acestui timp i a
pune in mai vie lumina' colosala apasare ckora -raffle romane

caci ceeace vom constata despre Muntenia poate fi aplicat


erau supuse .din partea Turcilor 28. Vom vedea din
ea unde se duceau cele mai limpezi din veniturile Ord, i ne
vom convinge uor c poporul roman platea adese ori cu sangele sau pentru a imbogati pe de o parte pe domni, pe de alta
pe Turci, iar ea el nu se folosia absolut cu nimic din produsul
nknolului de dari cu care era impovorat.
Condica contine numai rafuiala a numitelor venituri aleadeca' acea a darilor directe, luate de la locuitori, nu a
celor impuse pe avere precum zecimele dela stupi, oi, mascuri,
venitul salinelor, vamilor i darea cea insamnata a vacaritului
sau darea pe vitele cornute introdus de Brancovanu 3, i
care deveni cu timpul un biciu atat de ingrozitor toate aceste din urma dari alcatuind veniturile speciale ale domniei.
Veniturile 01.6 erau acele obicinuite ce se da de tara,
atat in slujbele interne pentru mersul ocarmuirei cat i mai ales
In slujba externa, ceruta de supunerea Orei catre imparatia
otomana. Si aceasta din urma covaria pana inteatata pe cea
de 'ntai, in cat o absoarbe mai cu totul, i veniturile tarei nu
par a ave alta destinatie decat a sluji indeplinirei nevoilor turceti. Abia daca la o sut de condeie atribuite Turcilor, se intalnete unul cheltuit in o trebuint launtrica. Si pe cand aceste
Moldovei

din urma de abia se urea la sutimi de lei, acele d'intai se cifreaza

nu numai cu miile dar cu zecile de mii.


De nicaire nu reiesa atat de ciar i de amaruntit adanca
robire in care tarile romne cazuse sub Turci pe la sfaritul veacului al XVII-le, decat din condica vistieriei de pe timpul lui
Brancovanu. De nickre, nici din descrierile cronicarilor, niel
din insamnarile documentelor contimporane, nu se poate dobandi o cunotinta a de exacta' despre explotarea neomenoasa
careia rile romne fusese supuse din partea Mohametanilor,
2' Documente needite din condica logofetiei de pe timpul Brancovanulul, p. 151, 157, 158, 183, 261, 273, 487 i 506.
" C. Dapontes In catalogul 'stone al RomAndor ediatat de C. Erbiceanu
In Cron. greci, p. 174-175, spune c toat stransoarea barulor lui Brancovanu
provenea din stupi, oi, bol, cai, pore', gradini i pgmAnturi i din veniturile
domneti ale eamdrei, nu ale visteriet". Fr indoial c' era bun gospodar ca
i Matetu Basarab, dar tiea s intincl 1i coarda impozitelor, clovad iscodirea
uriciosului veicciril.
" Neculcea, in Lelopisefe, II, p. 274.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONORICA, POLITICA SI CULTURALS

'159t

desi cronicari si documente nu sunt nici sdraci, nici reci in aceast privire. Ins ce poate vorba fat cu elocventa zdrobitoare a cifrelor ?ei condica lui Brancovanu contine cifre dela

un capt la altul.

P?1

r
CANM t

fi

cpb
ifIrC:/p nt der't.Weirt-27fii

Femeie din Muntenia In sec. XVIII.

Trachten Cabinet von Siebenburgen

1729. pag. 107


(Colectiajde stampe a Ac. Romane)

Aceast condicA enumer'A dou soiuri de (FAH, acele impuse spre Intimpinarea nevoilor t5rei, i acele Impuse spre Indestularea cerintilor turcesti. Acele de 'ntai se scot pe fie ce
lunA, sunt luate numai dela birnicii ordinari ce intrau la cislA
si se urea' la cel mutt 1200-1900 de lei pe lunA, pentru toate
.cele 18 judete ale Munteniei. InsAmnarea cheltuelei filcut din
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

160

ele este totdeauna insamnata fr nici o aratare a felului ei :

c s'au dat tuti banii la vel vistier pentru cheltuiala Wei"

pe luna cutare, notandu-se de asemene daca Ii prisosete sau


nu-i se ajunge cu ceva. Este inviderat ca o asemene dare nici
nu poate fi privita ca o sarcina, atAta er de uoara.
Cu totul altfel stau lucrurile cu darile cele mari, i repetate adesa cate 2 sau 3 Jute luna pentru multmirea cererilor
nesfrite ale Turcilor, care ar fi adese ori ridicule daca nu ar
fi aa de despoitoare.
In Septemvrie 31 1695, esa pe tara randuiala mierei i a
cerei, la care satele dau 14.478 de lei, cumparandu-se din banii
adunati 341 cntare de miere i 9.000 de ca. de ceara, i platindu-se apoi china corbiei care sa transporte aceasta marr 'Ana'
la Constantinopole. Se mai dau i darurile neaparate la Turcii,

care faceau Wei onoarea de a veni s iee acea contributie,


150 de lei lui Mumpar-Emin, 100 de lei i o pacea de samurordinara de 20 de lei, lui Balgi-baa. Petru tara se pltesc din

aceasta dare lefile slujitorilor pe Martie, in suma de 5.445 de lei.

La Octomvrie in afara de birul ordinar pentru cheltuiala


vistieriei de 1710 lei, se scoate birul Vozianilor, ant dela bir-nicii tarani, cat i dela bresle boierii cei mari, boierii mazili,
slujitorii, preotii, negutitorii, aprozii, ariTnaii, Chiprovicenii (negutitori ambulanti) 32, logofetii de divan .1 Braovenii, in suma

totala de 48.090 de lei, mai mare aproape de doua ori cleat


birul scos in timpul anului Intreg pentru cheltuiala vistieriei.

Din aceti bani se cheltuesc 5373 de lei lefile slujitorilor pe A-prilie, 5.000 de lei postavul dat acelorai de Pat1 i vr'o 2.000
de lei la nunta cator-va boieri. Tot restul de vr'o 36.000 de lei
este dat Turcilor, i este nostim de a reproduce felul cheltue-lelor din care o mare parte consta in daruri facute dregatorilor
Turci. AA 10.000 de lei se dau datoria lui Mohamet Celebi Chiur-

8,500 se trimit unui Evreu i unor negutitori &And


luati de capuchihaele domnului cu imprumut ; 1368 1/2 lei se
dau Gebegiilor (fabricauti de arme) din Baba ; 350 de lei Ser-.
hatliilor sau soldatilor de granit dela Ruava ; 500 se- dau lui
cibaa ;

Mustafa aga dela Dohancale, cu care i se implinesc banii ce ave


s ice; 8.000 de lei se dan havalelelor dela Dohan Gecet, dela
Nostrat Cherman i din Buzbora Cherman Cales. Se mai cheltuesc apoi inca 1500 de lei pe 63.000 papui de sfoara trimise la

Dimurcapi ; 540 de lei pe 6.000 oca de canepa data lui HagiIbraim ca s faca sfoar ; 2.000 de lei poclonul vizirului i anume : un cojoc de samur vizirului, de 1.200 i unul chehaei
lui, de 800 de lei ; 1950 de lei cheltuiala boierilor cand s'au dus
la Odriu (Adrianopole) cu poclonul lui Mohamet Celebi ; 500
" Anul incepe in conchal cu aceastil lunh.
'2 Ma nunuti de la oraul Chiprovaci din Bulgaria. Vol, VII p 72.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTIJIIALA

161

de lei dati lui Ali-pap ; 515 lei s'au trimis la doi sultani dela
Bugeac ca dar ; 800 de lei patriarhului, imprumutul facut pentru implinirea poclonului hanului ; 435 de lei unui aga al calmacamului ce au venit dela Odriu ; 199 1/2 lei cheltileala carutei
tefterdarului ; 98 de lei s'au dat la 5 cai ce s'au dat lui MohametCelebi cand s'au dus ; 56 de lei la 3 cai ce s'au pus la cucia tefterdarului ; 190 de lei s'au trimis lui Iani capitanul pentru 3

postavuri i 3 atlaze ce s'au dat la Poarta caimacamului ; 851

de lei la vel postelnic 0 la vel camara 0 la oamenii ce au

mers cu dmii la Tarigrad. Nostime 0 hazlii sunt numeroasele


daruri cuprinse in rubrica numita poclonul hanului : 800 de lei bani

gata hanului ; 60 de lei pentru 2 postai (un soiu de postav)


2 atlaze ce s'au dat iar hanului ; 600 de lei pentru un cojoc de
samur ce s'au dat iar hanului ; 215 V, lei pentru o caruta ce s'au
dat iar hanului ; 110 lei pentru 4 cai ce s'au pus la caruta ; 45

de lei pentru un postai 0 o odiba (un fel de tofa) ce s'au

dat mamei hanului ; 300 de lei bani gata vizirului hanului ; 300
de lei pentru un cojoc de samur ce s'au dat iar vizirului hanului ;
30 de lei pentru un postai 0 un atlaz ce s'au dat iar vizirului
hanului ; 30 de lei pentru un postai 0 un atlaz ce s'au dat hasnadarului hanului. Aceea0 suma pentru acelea0 daruri facute
isagiului, capegi-baei, tefterdarului, chilargi-baei i imbrihorului hanului ; 300 de lei lui Calga sultan al hanului ; 300 de
lei un cojoc de samur lui Calga sultan al hanului, 30 de lei un

postai 0 un atlaz aceluia0, 30 de lei un postai 0 un altaz

vizirului lui Calga sultan, 30 de lei hasnadarului aceluia0 ; 100


de lei agai Marzanului ; 82 de lei la un cont4 ce s'au facut agai
Marzanului ce au venit aice pentru poclon, insa contul de
postsai cu pacea de jder i cu zagara de samur 0 cu cepreage
de fir ; 15 lei pentru un altaz ce s'au dat iar agai Marzanului
ce au venit pentru poclon ; 15 lei pentru un postfeld (un soiu
de postav) 0 post0fturi ce s'au dat la oamenii acestui Marzan 33.
In Noemvrie se scoate pe langa birul obicinuit in suma
de 1710 lei, o dare pen tru nite cherestele cerute de Turci in
valoare de 7.200 de lei care se cheltuesc iarti0 parte in obiectul
ce se cerea, parte in daruri pe la deosebitele fete turceti ce se

frEcau prin tara cu aceasta treaba, intre altii i 91 V, lei coconului lui Ali paa, cand au adus techereaua de cheresteaua
ce serie mai sus, insa cu un rand de haine ce i s'au facut 0 cu
ce s'au dat la oamenii ce au venit cu dansul" 34.

In Decemvrie se scoate darea obicinuita in valoare de


1680 de lei, iar pentru plata havalelelor turceti se scoate de

40 de ori pe atat anume 68.124 de lei, care se dau gebegiilor dela


Diu, lui Ibraim chehaia. lui Ahmet chehaia, lui Mohamed aga
33 Condica visterzei,

Ibidern, p. 79.

p. 73-76.

A D. Xenopol. Istona Rominilor

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

ll

162

ISTORIA ROMANILOR

lui Ali chehaia ot Dogan Ghecet, lui *aban Odobasa, lui Al


pasa ot Giurgiu, besliului tot de aici, lui Abdula Ali, la Salahorii ce au slujit la Demircapi, lui Mehemet Celebi, Evreului

Cordova din Odriu i lui Alexandru Mavrocordat pentru plata unor

datorii facute de capuchehai la Constantinopole ; se mai dau


apoi daruri hanului, vizirului i chehaei acestuia, si de abia se
pot detrage vr'o 10.000 de lei in cheltuiala trei, anume 5.300
de lei lefile slujitorilor pe Iunie si 3000 clucerului pentru cheltuiala jicnitei, i alte cateva cheltueli mai mici.
La Ianuarie dup birul obicinuit de 1970 de lei se seoate
pentru nevoile Turcilor as numitul bir al lui Ali-pasa de 29.888

de lei, care se cheltueste dup chipul cunoscut si din care se


re tin bieti 450 de lei de ctre ciohodarul mai marele peste ciobo tele i papucii domnului", spre a reinnoi incltmintele curtei.

Pe Februariu se scoate iarsi birul vistieriei de 1970 de


lei si pe lng el dou biruri pentru Turci, unul pentru sursat,
adec pentru de ale buctriei sultanului care se d lui casapbasa in sum de 3.562 de lei, si al doile pentru aprovizionarea
garnizoanei din Brila in sum de 8.845 de lei. Intre cheltuelele
nostime fcute din acesti bani, insemnm pe lngA multe postsaiuri i post-felduri date capigi-basi ce vense s rdice banii

oamenilor sal, 21 de talen i si 4 coti postav mahut ce s'au fcut


contsul agi, cotul pe talen i 5 si cheltuiala lui talen i 1 ; apoi
700 de lei o blan de samur ce s'au blnit contsul agi i in
sfrsit 2 talen i la un islic ce s'au fcut unei slugi a capegi-basi.
Intmplandu-se tocmai atunci s mom% feciorul cadiului, i se
d 400 de talen i pentru inmormntare.
Pe Alartie se scoate darea obicinuit in sum de 1957 1/,

de lei. Pentru Turci se randueste un bir spre cumpArarea de

cai, care se lirc la cifra de 17.238 1/2 de lei. Tot in aceast lun
ins se scoate i birul cel mare al haraciului in sum de 108.3011/,
de lei din care se dau 10.000 de lei poclon sullanului, 2.500 sul-

tanei validele, 5.000 vizirului, 1.000 chehaei vizirului, 1.000


caimacamului, 500 tefterdarului, 500 lui Reis-effendi. Se mai
cumpr Inca pentru insmntoarea sum de 11.100 de lei, 9
blni de spinri de samur, o blana de pntece de jder si 12 pacele de samur spre a se anti dregatorilor Portei. Restul numai ct este intrebuintat in plata haraciului.
Pe luna lui Aprilie se randueste birul obicinuit in sum de
1.455 de lei ; afar de el ins se mai impune trei o dare in natur de 2.893 de boi impreun cu 2.893 de lei cheltuiala transportului si a ingrijitului lor. Tot in aceast lun se mai cere dela
tar trimiterea a 240 de car in podvoad la Turci de dus spre
Belgrad.

In Mai se scoate birul trei de 1440 de lei si unul pentru


oastea turceasc de 1.393 de lei care ne ajungnd ins pentru
a intimpina toate nevoile se cheltueste mai mult 1.336 de lei
www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMIGA, POLITICA SI CIJLTURALA.

163

si 33 de bani. Tot in aceastg lung. Turcii mai cer 5.000 de cAntare de pesme-ti pentru care se impune tgrei un bir de 4.650 de
lei.

In Iunie se scoate pe langg birul tgrei de 1.455 de lei, trei


altele pentru Turci : unul de 10.025 de lei numit al imprumur-

In costurn de larnil
(Colectia de stampe a Ac. Romane 1729)

tgrei, din care se plgtesc mai multe pocloane intre altele 5.000
de lei vizirului si o blang de samur, 1.000 de lei chehaiei lui, plus
altg 1.000 de lei pentru blana lui, 400 de lei pe 100 cntare de
Mug, si 280 de lei pe 500 de doniti cu lopetile lor ce se trimit
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

164

la Giurgiu dup5. firmane. Se mai le o a doua dajdie pentru


6.000 de oi in valoare de 7.500 de lei i a treia de 22.005 de lei

cheltuiti in mare parte (15.000 lei) in plata 5.icelor ce transportau

proviant la oastea turceasc pan la Belgrad.


In Iulie se scoate birul trei de 1560 de lei, iar pentru slujbele Turcilor se scoate o dare in natur de 2.280 de vaci i 2.280
de oi i. alta in bani de 40.560 de lei, pentru zahareaua Camenitei, care se cheltuete parte in cumprare de provizii pentru
garnizoana turceasc din acea cetate, parte pentru deosebite
daruri, blni de samur, j der, postaiuri, postfelduri, date la
.

felurite obraze turceti care veniau prin tar cu prilejul acelei dri.

In August se scoate darea obicinuit de 1169 de lei i

afar% de ea se mai rnduesc alte dou dri, una de 4974 de lei


i alta de 7857 de lei pentru cheltueala trei spre a indeplini
toate lipsele din cursul anului. Pentru Turci se rnduete poclonul hanului de 16.757 de lei, care tocmai pe atunci trecea prin
tar, i trebuia imblnzit pentru a o piada mai putin, i cu aceast
dare se incheie anul 1695 la 1 Septemvrie al anului urmtor 36.

Drile se incasau dup porunca domneasc de cpitanii


deosebitelor localitti sau de alti slijbai Mr% alegere. Adese ori pentru a le rspunde mai grabnic autoritatea insrcinata cu strAngerea lor imprumut cAte o data drile dela un

om cu stare cruia apoi ii rspundeau cpitanii banii strni


dela locuitori

36.

Un izvod al lui Gheorghe Stefan 1654 contine veniturile


i. cheltuelile pe luna iunie a acelui an, reproductind aceeai
despoiere sistematic a "-Aril din partea Turcilor. Din 77.575
de ughi incasati se cheltuiau : 55.236 haraciul ; 5.693 chelt.
agili ; 1.332 unui pava. adec 62.060, de ughii dati Turcilor i.
numai 15.000 cheltuiti pentru Tara. Alt izvod, nu se tie pe ce
luna, arat 111.511 la venituri cu urmtoarele cheltueli ; 3.740
lui Capegilar Chthaesi, 7.071 poclonul sultanului, 1.000 lui
S'a'ianu Paa, 1.600 lui Hussain aga, 8000 poclonul vizirului.
7333 lui Chiau Pa a, 3.712 lui Panaioti dragomanul Portei,
1.660 lui Michi (un evreu din Constantinopole), 1.000 omului
lui Ahmed aga, i 51.000 leaf otirii 37.

Dac socotim toate aceste sume impreun gsim ca pentru

tara s'a scos biruri in valoare de vr'o 32,000 de lei, iar pentru
slujbele turceti acea de 422.254 de lei, afar de 4.273 de boi
i. vaci i 2280 de oi luate in natura i intrebuintarea gratuit
" Vezi Condtra vistertei, p. 64-154. De accea sA nu ne mirhm de rostirile
lui Brancovanu Insusi care In Foletul Novel pe 1699 la data 4 Noemvrie spuno
ca SilmbAta a purees Stoian Vatafu cu banii datornicilor cu carul la Tarigrad" repetAnd asemenea notita de mai multe ori. Odobescu, Foletul Novel, In
Revista Romdrt6 1861 P. 674.
a Doc. din 1721 N. Iorga &will i Doc. V, p. 139
" Iorga, Sludit i Doc. IV p. 2_3 5i ::67.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTURALA

165

a- 240 de car". Din suma 422.000 de lei scoi pentru nevoile tur-

ceti trebue s deducem ca cheltuiti in folosul Orei. ate 6.000


de lei pe lund aproximativ lefile slujitorilor i a mutafarecalelorr,(furnisorii otirei) care fac pe an 72.000 de'lei, apoi vr's
28.000 de lei cheltuiti pe. apucatele, pentru deosebite slujbe,

a
TarancA
(Coleclia de stampe a Ac. Romane 1729)

and emnea ate ceva neinghitit de nevoileYturceti, in totul


deci vr'o 100.000 de lei cheltuiti din banii scoi pentru Turd
In interesul Ord.. Impreun cu cei 32.000 de lei, scoi anume
pentru nevoile ei, inchee suma de 123.000 de lei. R5mne deci
cheltuiti in interesul Turcilor 322.000 de lei plus costul vitelor
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

cornute, i acel al oilor i vr'o 2.000 de lei cel putin china carelor 38, ceeace insumeazg peste tot in cifrg rotundg 360.000 de lei.
Birul pe care tara er obligat a-I pig-Li er de 270 de pungi
de bani adecg 135.000 de lei. Turcii jgfulau deci tara cu 225.000
de lei pe an. Dupg urcarea haraciului de Brancovanu, dei acesta er mai mare cu 115.000 de lei jfuirea trei se mgntinu
la aceeai nltime, i acesta er jaful cel ordinar, pe Ing acel
extraordinar cgruia er supus personal domnul i care er rgspuns din veniturile lui speciale ce nu sunt argtate de condica
vistieriei.

Aceastg necontenitg recurgere la bani a lui Brancovanu,


se rezolvg in o stranicg apgsare birnicg a Munteniei, cum se
poate vede lucrul din urcarea necontenitg a dgrilor i din numeroasele i asprele mgsuri luate pentru a lor incasare, Ni s'a
pstrat analiflirul (rgfuiala) care s'a fcut in vistierie s se
scrie toate dgjdiile i ornduelile ate ies din targ, la fiete care
cum i in ce chip ies i alte obiceiuri, vnzgri de bnii i de
pArcgllii i de dijmarituri i oerituri i de toate dgjdile i slujbele precum sa fac cgrtile domneti a fie cgrei slujbe dupg a ei
obiceiu in randuial ca s" se poatg ti fie cnd ; care (anatiftirul)
s'a fgcut in zilele prea luminatului nostru Domn Io Constantin
Basarab Voevod pe vremea ce a fost Sgrban Vistier-Mare In
anul 1699" 39.

Dar dactt s'ar fi luat bani i avOi numai pentru nevoile

Domnilor, giltuiti a sioarce de hmesipi Turci ! Cti ins nu

se luau ca cgptualg acestor hrapiri din parea strnggtorilor


care nu crupu nici un mijloc pentru a imboggti i punga lor

pe lAngti acelea ale Domnului i ale Turcilor. Un foarte interesant document care vrea stt stgvileascg abuzurile ne aratg cum
se petreceau lucrurile in realitate. In acel act din 21 Iulie
1715 cetim c6de atunci innainte aveau s lipseascg obiceiurile
cele rele (care deci dginuiserg totdeauna sub domnia Brancovanului, 26 de ani) sg nu se jfuiasc nimic nici sg se prade fgrg
drep Late, ci domnia vinde slujbele iar nu zulumurile 49 iar alte
jaluri colad i treapede s lipseascg. Cel bgnuit de bucate
ascunse
dea lege st jure ca s" se indrepteze iar s nu-1
cgzneascg cu bgtaia, i dela omul sgrac ce va ave numai a
litr sau doug i de sgrgcie va fi ascuns, aceluia st-i se iea
dijrnritul drept. Si dela care om va fi avnd o litr sau a mg car
i doug stt plteascg numai litrele, iar poclon sau pui de gging
sau ocA de vin sau de orz stt nu ja nimic. Aiderea i purcei
cei

inici care vor fi de-o lung s nu-i je nimic ; iar care va fi

35. PretUi unto bou 9 lei (Condica p 63), miel 7 lei (p. ',61):1 5 lei;
vaca (p. 135), oaea 1 leu (p. 129).
39 N. larga, Sludu i Doc. V, p. 337.
apasare; t5aincanu, Inatienir onentale, Porabular, 11, ,p 131
40 Zanily)

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA. SI CUT/MI/ALA

167

de doua sau trei luni s'a" facg doi unul. Si ja de vin de oc (ocl)
bani 5 iar de pui de galrli sau de orz sA nu s'a" ja bani, numai,
cu ce vor ave sriraci, sl-i ingrijeasc de mncare.41 Prin o alt
poruneA din 1695 Brancovanu dispusese ca boierii rAnduiti pe

.7)

tt,

%.

afft/

r4

4,/ 153enct)e; rh;E.

In costum de vara
(Colectia de stampe a Ac. Roma. 1729)

la judete s facg oamenilor cisl dreaptrt sri nu sa planga

nimeni cum ea' unii s'au IncArcat peste putintg iar altii s'au
pus usor" dovadd deci &A se obisnuia cile nedrepte croite pe
hatAr, suveranul RomAnilor din toate timpurile.
N. Iorga, SludiL

i Due. V,

p. 313

3-14.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

168

F46 Cu o asemenea despoiere sistematic6 a trei de asu-

prirea turceasc, pe care Brancovanu in tot timpul domniei


sale s'a silit pe cAt se pute a o heni, pentru a ascunde astfel
jocul su Cu Nemtii ; fat apoi Cu imensele sume cheltuite de
Brancovanu atat pentru sprijinirea domniei ct i pentru con-

structiile sale si muele incuviintate mnstirilor, fa-Va nu mai


putin i cu insgmnatele avutii adunate de el, nu rmne nici o
indoial c poporul din Muntenia a fost supus a suporta niste
sarcini mai grele decAt acele "ce ar fi putut apsa fr pericol
economia traiului su. Din acest punct de videre tara nu cOstigA
mult cu stabilitatea domniei, cci dac schimbarea mai repede
a domnilor atrgea dup sine cheltueli insemnate, nu mai putin
mari fur acele rcute de Brancovanu pentru ptistrarea puterei.
Viclenii Turci gsise mijlocul de a stoarce trile romne in ori
ce chip, fie cnd domnii se schimbau, fie cand ei stteau pe loc.
In cazul intAi ei plteau pentru schimbri ; in al doilea pentrtr
rmnere. Domnia lui Brancovanu totusi fu pentru Muntenia
un mare bine, mai ales prin aceea c6 mai mult de un ptrar ds
veac dansul o apr de inclcrile strine. El se purta totdeaune
astfel c' inltura ocuparea armat a -Wei sale, si mai alea
stiu s indeprteze din ea teatrul rzboiului, purtndu-se astfel cu Turcii i cu Nemtii, cri. ambii 11 aveau de prietin si nu
vroiau
creeze greutati, acele din partea Turcilor fiind inliiturate la vreme de nevoie si cu un dar fcut, cui i cnd se
Astfel afar de nvlirea lui naisler, intamplat
In anul d'intai al domniei sale, si de vr'o dou treceri ale Turcilor

cuvinea.

Ttarilor prin tara spre a merge la Belgrad, a crora pericol


de pradare '11 inltur iarsi prin daruri mnoase, nu intlnim
In intreaga lui domnie nici o abatere de ostiri strine in Muntenia.

Aceast linite comparativ a locuitorilor explicA buna stare


In care ei se aflau, cu toate havalelele i jafurile Turcilor ; Cci
rodirea pmntului lecuia indat rnile pricinuite de lcomia

asupritorilor 42. Iat pentru ce poporul regreta att de mult mazilirea lui Brancovanu ; de aceea Neculai IVIustea spune c la

plecarea lui tot poporul lcrrna ca dup un printe, fiind in

mare bisug tara lor in 27 de ani ce au domnit el ;Iplin er acea


" LAU cum descrig Paul Strasburg (Nezi mal SUS p. 149) P. 100, rod rea

Munteniei : ,,Valacuiae solo nullum fertilms esse in orbe christiano affirmare

ausim. Nam pascua ubivis lacta et pingum numerosos greges et armenia fccundent. In sylvis ac nemoribus fcrare et aucupum magna copia. Lana, linum,
polies, incoli abunde suppctant Fodinae salis uberes et inexaustae PlEces Danu-

bius, Therasus valiaque ilumina producunt majori quantitate quam ulla alia
Europae provincia. Equoium genus praestantissimum faciunt. Apes sua sponte
habent ;
nulla cura parant. Metallorum venis abundant et auream arenam
Tineas Ieviter colunt ; spinarum fasciculo terram arant. Mutua commercia cum

Transalpinis Polonis, Turcis et Illyricis exercunt ; monetamque veteram et incorruptam servant Tandem benigno eaeli ipositu gaudent et saluberrimo aere
antur".

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CUIRIJRALA

169

tar de oameni Cu hrari i cu agonisit, precum se pomenete


ei au fost i la noi in zilele lui Vasile Vod ".. Din potriv6 Mol-

dova care slujia de mai mult timp drept cmp de lupt intre
Poloni i Ttari ajunsese inteo stare ingrozitoare Inca am v-

e.-

4-4*q
,11111,_

;*4

i.
E=I

arfac

;r1

;ni

omm er

In costurn de vara
(Colectia de stampe a Ac. Romane nao)

zut c6 impAratul german in conditiile ce trebuia a se impune


Turcilor cerea i Moldova, mai mult pentru a mAntinea principiul ea* Ungaria trebuia cedat cu toate cele ce se tineau de ea,

decAt pentru un ctig economic pe care-1 tia peste putinl


"

Lelopesefele, III, p. 62.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

de reliazat In aceast tal% cu totul pustiit' i care va custa mai


mult decat va pute aduce" ".
Intr'un cuvnt i cercetarea acestei perioade din istoria Romnilor nu face decat s intreasch" tiintele adunate asupra strei

lor economice din acea care o precedase. In decursul ei i din


pricina acelorai cauze se produc aceleai efecte, intrindu-se
tot mai mult cele doue r6le care au mncat i au corupt viata
poporului romn, aruncarea boierilor asupra atigului provenit din dregnorii i neincetata absorbire a proprieftei mici
i libere de atr cea mare i puternic4 45.
" Mai sus, p. 36
" In acest capitol am reprodus o multime de valori exprimate in mosigibnui. Pentru a avea o idee clara despre a lor impornedele tunpului
tanta, trebuie s'a cautam a ne da sama despre valoarea monedei de atunci, In
raport cu aceea cunoscuta din vrerrule de acuma. Comparatia nu se va putea face
decat raportand valoarea monedei la o alta mai constan-la acea a obiectelor de
hrana i anume a celui de capetenie, graul. De si In deobste Intregul raport al
tuturor valorilor se schunba cu timpul, din pricina unei sume de cauze ce nu se
pot nici aminti aici, totusi suntem nevoiti, pentru a ne face macar o idee despre
adevarata valoare a monedelor vechi, sa metsuram puterea lor de cumpcIrdturet
cu acea a monedelor actuale. Ori cat ar fi de aproximativ numai rezultatul dobandit, totusi are imensul folos; de a actualiza, pentru a zice asa, valorile vechi,

si a ne da astfel putinta de a Intalege adevarata lor importanta.

Din nefericire nici una din numeroasele cifre continute In condica visterieu
lui Bracovanu nu ne dit pretil( unei chile de grilu. Gasnn reproduse de doua orr
valoarea oborocului de grau, (la p. 125 si 148) ; lusa m'Asura oborocului nu este
cunoscuta. La p. 138 gasim Instinnat eS 2176 % taleri s'au dat de s'au cumparat
2500 de chile de a le Brailei de orz si 400 de chile de grau iar de a le Brallei"m
Raportul pretului oborocului de orz la a celui de gral.' este dat de condica 30.
de bani la 50 de bani sau 3 5 (p. 62). Pastrand aceastil proportie i admitand
pentru chila de orz 99 de bani iar pentru cea de grau 150 avem pentru 2000

de c ile de orz 1690 de lei, iar pentru 400 de chile de grau 458 lei 801 bani,
In total 2145 lei 86 bani, suma apropiata de acea data pe ele Impreuna In cond'ea. Chita de grelu deci pe t'input Brancovanului valora tntre i leu 5i 1 % tez sau
1 galbein. Acest rezultat este Intarit prin faptul ca' In decursul veacului al XVIII-lea
chita de grau a costat 2 lei pana la 1774, urcandu-se duna razbom de o data la
4, Vez! Garra. Histoire de la Moldavie el de la Valachie. Neufchatel, 1781, p.
162. De acea cu drept cuvant se poate sustinea ca inaintea lui Brancovanu pe -limpia

lui Mihai Viteazul chita de grau valora numai 1 leu. Vez! vol. V, p. 318

Admitind pentru a hilatura pe cat se poate multiplele cauze de erori, ca


valoaroa absoluta a chile de grau pe atunci era numai jumatate din ceea ce este
astazi Inca videm cd valoarea leului de atunci, exprimat In moneda actual
era insemnata. caci Cu 1 % le' pe atunci se putea cumpara ceca ce asta-zi se
cumpara cu 25 (jumatate din 50 pretul obicinuit al unei chile de grau astzi)
de franci. Leul vechzu valora aproxlmativ deci In tez noz.
Reproducand acum In bani de astazi valoriile expuse In acest capitol, am
gasi huna ara ca zestrea data de Vasile Lupu fiecarueia din fetele lui era de
4.000.000 de franci, sau Impleunil la toate trei 12.000.000 franci ; eS averea
lui V. Lupu chiar daca' s'ar evalua numai la 2.000.000 de lei valoare de atunci,
xeprezinta 32.000.000 franci. Tot asa cu acea a lui Brancovanu de 2.000.00()
lei. Venitul Munteniei de 1.000.000 era egal cu 16.000.000, lar al Moldovei de
200.000 cu 19.200.000 de franci. Turcii In sfarsit riclicau din Muntenia ca tribut
prezenturi luid 360.000 de le! adeca 5.560.000 de franci, afar de darurile cele
Cu sutele de pungi facute marilor dregatori despre a caror cifra stim numai
atata ca trebuie sa fi fost uriasa.

www.dacoromanica.ro

STA.REA ECONOMICA, POLITICA $1 CULTURALA

171

NIA la acest timp ovreii se imultiseil in Virile roman?. Cil-

latorul Italian Magni ne spune ca la 1672 a intalnit la curtea


lui Duca Voda in Moldova, un medic evreu. Acest neam de
oameni incti nu se indeletnicea cu comertul ma'runt ; Magni
mergand la pinta spre
cumpar provizii, nu gaseste acolo

negu-titori evrei. Ei eran pe atunci arendasi de impozite adeseori


mrite pentru a se plati domnul de datoriile catra ei. Magni
Ii descrie astfel : Evreii care locuesc prin par-tile acestea au
n:Iscocit

innoit, cum fac pretutindeni, nesfarsite angarii, ai

.carora arendasi facndu-se, se slujiau de ele pentru a suge

sangele bietilor supusi, ajutati fiind de autoritatea domnului.


Ei sunt in cea mai mare parte din Polonia si intrebuinteaza
cele mai hraWa'rete mestesuguri pentru a apasa in folosul lor
pe oricine e silit a le trece prin mni".

Mai afara din cale este insa de-a Osi cam in

acelasi

timp evrei in Cmpulung din Muntenia. Un Brasovan din

acest oras scrie, in 26 Aug. 1706 ca si la noi sunt multe si


-cumplite nevoi, c sunt in tara noastra (in Mantenia) i streini
alte neamuri i Brasoveni, si Armeni i Jidovi46.
3. CULTURA, MORAVURI, OBICEIURI

In aceasta epoc de trecere dela slavonism la grecism


poporul roman trebui sa se opreasca pe loe, spre a recunoaste

noua cale pe care era sa se avnte. Se desmortise in el puterea de


viata ce amijise atatea veacuri sub apasarea uriasa a unei forme
-de cugetare greoae i barbara, Desi inlaturarea slavonismului
desteapta deocamdata gandirea romaneasca, 00 ce grecismul

sa apuce a se implanta In locu-i, totusi trezirea nationala, cu


toate c d roade neperitoare in domeniul gandului, nu fusese
In destul de energica pentru a transforma moravurile i obiceiurile apucate din vechi. Poleirea schimonositoare a civilizatiei
grecesti nu apucase apoi a se infiltra in sinul vietei romnesti,
In cat ea pastra, in o lume cu aspiratiuni i gandiri schimbate,
tot caracterul mostenit din vremurile de mult.
Lipsa totala de propasire intelectuala in care poporul
,roman zbovi din pricina predomnirei slavonismului, lasa ideilor
religioase aceeasi stapnire neimpartita asupra spiritelor si con-

Indeletnicirea de capitenie a cestui timp ramase tot religiunea. Chiar lui Paul de Alleppo, om al bisericei, Ii 'Yarned
boierii munteni peste masurel de religio.si. In toate diminetele
46 1672 Magill In TOrga, All Ac. Rom II, tom XXXIII, 1911, p
<24); 1706 Iorga, Socotelile Brapvului, In An. Ac. Rom., II, fortn. XXI,
1899, p. 219 (142),

www.dacoromanica.ro

172

ISTOR IA liOMANILOR

se duceau la biserica curtei de asistan la 'Opapov ; dup acea


se urcau la domn i c'utau de pricini in divan, apoi se coboriau

la liturghie si nu lsau biserica pn aproape de amiaz, and


plecau la prnz. Aice stteau apoi phn se aduceau lumnrile,
semnul sculrii. Multi din ei ins cufundati prea adnc in viile
domnului, nu se putean scula i erau dusi pe brate de servitori.
A doua zi dimineata veniau s srute mna domnului, pentru
cere iertare de cele spuse san fAcute cu necuviint in timpul

betiei. La srbtorile mari precum la Pasti, Crciun sau Boboteaz, boierii i domnul i petreceau ziva i noaptea in biseric, i dup aceasta cumplit oboseal cutau desfatarea in
bogatele libatii, in care desertau, ca vrednici coboratori ai Dacilor, pahare de ate o oc6 din o singur rsuflare.
In sara zilei de Pasti, (tocmai pe atunci and se afla Paul
In Muntenia), toti preotii din diferitele thrguri insotiti de srmani, de cntreti si de coristi se adun in bande, purtnd icoane

umbl prin politie toat noaptea, vizitnd casele boierilor

dorindu-le bucurie pentru srbtori. Fie-care om srut icoana


si le d ate ceva, i abia eiti unii c altii Ii urmeaz, si ash dela

insratele pn la revrsatul zilei. Tot ash fac i lutarii, din


care cei mai multi sunt din Turcia. La Boboteaz6 se adun aice
din toate prtile Orel Romnesti si din trile limitrofe, mii
de egumeni, preuti, clugri, diaconi cu mitropolitul de Thrnova si alti mitropoliti atrasi de speranta gratificatiunilor. In
tara romaneasc sunt mai ales numerosi asemene clerici de industrie.

Tara Romanease cuprindea pe timpul lui Matei Basarab


400 de mnstiri, zidite cu strlucire, din peatr, a cror egurneni impreun cu episcopii obicinuesc a veni inaintea srb4torilor Nasterei, aduand beiului mici daruri. Ei rrnn pan
dup Boboteaz, trind la mesele ce le d beiul si din ofrandele
lui. In ajunul fie-crei srbtori insmnate se trag toate dopotele si se adurf o multime de popor la biserici. In atari zile
este obiceiul beiului a face ate o mas pentru cler i clugri,
alta pentru srcimea orasului i pentru cltori i dup ospt
se imprteste fie cruia ate o poman.
La Pasti fiind si Patriarhul Nlacarie la biseric, toti boierii
II rugar &A le citeasc o rugAciune de iertarea pacatelor, si se
aruncar cu tiftii la pmnt inaintea lui. Nici un boier nu venia
la biseric, in timpul cht sttu Patriarhul in Thrgoviste, pn
ce nu fce vizita sa patriarhului, ingenunchind inaintea lui
srutndu-i mnile".
Aceeasi stare de bigotism intAlnim si in Moldova, a crui
domn 1-am vzut mai sus fcnd attea ofrande mrete
grecesti. Religiositatea atAt de mare in aparent era ins
cu totul superficial. De si onorau pe Dumnezeu prin grbri
rugkiuni nesfarsite, ii bteau in fie-ce zi 'oe de numele lui
www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA $1 CIII/ITRALA

173

luandu-1 in deert" in jurgmintele lor, tot ant de des cgleate


pe cat i fcute. Insu clerul unei atari societati nu pute fi mai

de treabg cleat dnsa, i un document al accstui timp din 1649,


contine asupra purtrei cglugrilor triste destginuiri. Spune
Matei Basarab in aceasta scrisoare romneaseg trimisg judetului cu 12 prggari i voug tuturor orggnilor i preutilor i
diaconilor de in oraul domniei mele din Arge, i you'd rumanilor mngstirei din satul Flmnzetii, c au ingles domnia
mea cum purtati nignastirea domnici mele i cgluggrii mei de
val, cu cuvintele grele i rgle cum nu s'ar cgdea, de-i mscgriti
i le aruncati napgti ea' va umblg cu femeile, de faceti mgngstirea i cgluggrii de rs i de mascara cum nu s'ar cgdea" 47
Dei evlaviosul domn ie sub scutul sgu pe calugarii mangstirei, spunnd c nici o rgutate dela ei nu s'au vgzut, ci'i
zesc lucrul i biserica cum se cade", amenintind pe toti acei ce
i-ar nApgstui cg vor plgti cu capul calomniile lor, totui noug ne
vine greu a crede ea orgenii sg se fi pluit a domnului, Meg
nici un cuvant. Apoi cum s'ar fi putut retinea cgluggrii dela
fapte imorale, cnd trgiau a de bine i de resfalat i, dupg
cum spune cronicarul raportat mai sus, and este omului bine
zburdg hirea intensul". Si caluggrii bine hrniti i adgpati cu
adaose de bgutura" le venea a zburda, i de aceste ale lor zburdaciuni se plngeau orgenii din Arge.
Iat trista privilete ce o inftoaz biserica acestui timp.
Cu o autoritate nemarginita asupra poporului, &Lisa nu se f olosia spre alt ceva din aceastg pozitie covritoare cleat spre
cgpgtuirea membrilor ei i spre cAtigul bgnesc, multa'mindu-se

a recita i a psalmodia ruggciuni stereotipe, cele mai de multe


ori in o limb neintleas ; de altfel ne indeletnicindu-se de
loe cu moralizarea poporului, menirea suprem a bisericei, ba
din contra imbiind pe oameni prin exemplul dat de organele
ei la fapte i viat nemorale. Aceast caracteristicg lovete cu
deosebire in caluggri, cgci clerul mirean, dei nu el-A mai deosebit

decat cel pustnicit in indeplinirea menirei sale, cel putin nu infatoa lumei privelitea uricioasg a unor oameni cu Dumnezeu
In gur i cu diavolul in inimg. De aceea i vedem c Inca" depe
atunci exista antagonismul intre caluggri i preolli de mir, dup.-a
cum se cunoate aceasta din documentul de mai sus, in care
i preotii .1 diaconii se jaluesc domnului pentru purtarea caluggrilor.

Cu toate aceste biserica era singura inde'etnicire neinteresata intelectual a acestui timp, neinteresatg bine ingles
din partea inchintorilor nu a servitorilor ei. De accea intlnim

foarte multe zidiri, repargri i infrumusctgri de biserici i mngstiri i s'ar putea scrie volumui i intregi pcntru a se in0.1 clg" Arh. ist. I,

1,

11_6

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

174

dirile de acest soiu ridicate cu cheltuiala ttirilor romne dacii


din aceast insirare s'ar putea trage alt incheiere cleat bigotism i prAduialti. La aceate zidiri lucrau mqteri a-Mt Romni
cat si strini, mai ales Greci intre care vor fi fost si Aromni
din prtile sudice ale Balcanilor, cunoscuti in toate timpurile ca
iscusiti arhitecti. Asa la zidirea mnstirei Hurezul de Brancovanu gsim ca meter mare pe Istrati Lemnarul care va fi fost
Roman, pe Vucacin Caragea piertarul, un Sarb, iar ca zugravi,
pe mesterii dati ca Greci, Constantin si Ioan precum si pe Romnii Andronic, Stan, Neagoe, Ioachim, Preda si Marin. 48 De altfel toate petreccrile oamenilor eraumai ales aruncatepe partea fu-

zic cu foarte putin imprtsire a inteligentei.Procesiuni sisrbtori religioase, parade militare, mese nesfarsite cu tobe, surle

lutari, care produceau mai mult vuet pentru ureche cleat


armonie pentru suflet, vantori i alte peLreceri de acelas fe!,
iat in ce omenirea acelui timp iSi gsia desatarea. De altfel
petrecerile curtei chiar nu se deosebeau mult de acele ale poporului de rand, precum se poate prea bine vedea din descrierea
veseliilor ce se fcur la nunta fetei lui Gheorghe Duca cu Stefan

fiul lui Radu in 1676. Si s'au veselit dou sytmni cu fe-

liuri de muzici i de jocuri i pehlivani i pusti, sit giucau douti

danturi prin ograd curtilor domnesti si pe ultii cu toti boierii


toate giuptinesele, si un vornic mare purta un cap de dant,
iar alt vornic mare alt cap de dant, imbrcati in sarbanale domnesti. Numai mirele i mireasa, fiind feciori de domni, nu jucau
la danturi pe afarti, ci numai in cas, iar la dant numai boieri

jucau, cat nu era nunt ci minune". Se poate mai desvar-

sit caracteristicti a timpului, decat cele dou lairturi de boieri


jupnese mari frtimantand praful curtei si al ulitelor cu picioarele lor ? 4

Luxul cel extraordinar desvoltat de curte trebuia s aibti

inriurire i asupra vietei boicrilor, cu atat mai mult c i agonisita


lor trebuia s creascti in timp de liniste si sub favorul domnilor.
Pe lang6 strlucirca hainelor, cele mai multe cptusite cu scumpe

blnuri, ei mai ales puneau o ingrijire deosebit in intocmirea


indmtinatecA i incptiLoare a locuintelor lor. Foarte bogate,
luxoase i lucrate cu oust arhitectonic sunt palatele bisericile
lui Brancovanu. Stilulblor este acelasi la cldirile religioase ca
si la cele profane, cu bolt in form mai ales arabil rzemat
pe stalpi grosi dar frumos proportionati, adese ori rsuciti, care
Cu toatti puterea lor le dau un aspect usor si elegant dup cum
se vede lucrul in ruinele pstrate din paraclisul i palatul dela
Mogosoaia. Paul de Aleppo ne spune iarsi c palatul postelnicului Constantin Cantacuzino dela mosia hi Filipestii, era
+. Iorga, H irliiie nultteistirei Horenzl, Bucuregi, 1907, p. II, III, IV.
1. Neculcea In Leloplsefr, II, p 238.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA

1 CULTURALA

175

o zidire princiar care uimea simtirea si era mai frumoas de cat


zidirile din capitala Otomanilor. El spune : Postelnicul are o

incanttoare baie cald din frumoasa marmur, la care apa se


aduce pe roate, din raul ce slujeste de asemene prin nenumarate canaluri pentru udarea livezilor si a gradinilor. Camerile
sunt in tocmai dup modelul celor din Constantinopole. In adevr toti aristocratii munteni posed vile admirabile din puntul
de videre al arhitecturei. Fie care din ei mai are cate o mnstire
a sa, bine inzestrat. Toti revalizaza prin frumuseta zidirilor
si a aszamanturilor. Aice se incheie tont mandria si ambitia
lor. Cand se intampl CA vre unul din ei s fie destituit, el se
retrage la vila sa, petrecandu-si restul vietei intre zidirile si in
vecinatatea manstirei sale". Mnstirea postelnicului er de
asemene foarte bogat, dup descrierea aceluiasi elugar. Ea
avea. o Malta cupol central si trei altare, fiecare acoperit iarsi cu cate o cupola'. Pe din luntru biserica era zugrvit cu
tablouri precum : Glorificarea lui Dumnezeu din ceriu, cu felurimi de fapturi si animale de ap si de uscat ; glorificarea lui
Dumnezeu in santii si cu virgine sltnd ca judectori, cu IAtrani si tineri, btnd tobele si antnd din fluere si alte asemene picturi toate admirabile si purtand pecetea unui bun meter, tot acel ce lucrase si in Moldova la mnstirea lui Vasile
beiu (Trei-Erarhi). Tot asa coperiti cu tablouri religioase erau
paretii screi ce conducea la usa bisericei, interiorul ei, dopotnita pe din luntru si pe din afar si trapezul sau sala de
mncare a clugrilor". Sunt interesante subiectele zugravite
pe pretii acestei din urm sli. Pe pretele din fund judecata
din urm. Ceilalti trei preti arat pe Dumnezeu creand ceriul
si pmntul. Eva rsrit din coasta lui Adam ; cum (Musa d
lui Adam din pomul cel oprit, cum se acopr cu frunze de smochin, ingerul pzind dupa alungarea lor usa raiului, cum ingerii invat pe Adam a lucra pmntul. Pe un alt prete era
zugrvit istoria fiului risipitor". Dup cum se vede aceleasi
teme tratate si de Michel Angelo in capela sixtina. Cum vor fi
fost ele ins executate? Fara indoial departe de aceia idealizare a formelor, conceput de genialul maistru italian sub inspiratia antichittitei. Cu toat asigurarea lui Paul de Aleppo c5
ele proveniau dela un bun meter, vor fi infatosat si ele caracterul neestetic al picturei bizantine a acelui timp, in care ideea
era totul iar forma nimic, adeca tocmai tgsaduirea cerintelor
artistice. Tot in colori vii descrie si Bandinus trimisul Papei in
Moldova pe la 1646 intocmirea launtricti a palatului princiar
din Iasi, spunand ca. : strlucea prin tapete, covoare, poale
de mtase, aur si argint, scaunele erau coperite cu stofa de in
si impodobite cu euie de argint si de aur". Del Chiaro adaug
despre curtea . lui Brancovanu ea hamurile cailor erau impodobite cu paftale de aur, batute cu pietre scumpe, CA tacarnurile

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

176

de masg erau de aur i cupa din care bea Domnitorul de asemeni


de aur zmltat cu pietre de smarand i rubin ; covoarele as-

ternute prin odgi eran blni scumpe care costau fiecare mai
multe mii de lei. De cate ori iesi Domnul la preumblare era
urmat i intovgrsit de 30-40 de boieri care de care mai nikidru ggtit O.
Inventarul averei mobile a Doamnei Voica sotia lui Mihnea

cel ucis la Sabiiu in 1516 ne d o idee despre lucrurile de pret


posedate de casele bogate. Acest inventar numgrg 11 cupe de
argint aurit impodobite cu deosebite flori, G scatelii de argint
aurite, 4 chisele mici de argint, 4 icoane ferecate cu argint,
10 pahare de argint, o cang mare de argint aurit, 10 lingurite
de argint, o olgindg, 72 de piett e de granat, o blan (de) purpurg auritg turceascg cu 36 noduri de argint aurit imbrgcat
cu cacom (zibeling) ; a doua blang de jider iarsi cu fata auritg
cu 35 de noduri, a treia blang de pantece de Vulpe ; a patra
blang venetiang cu fata galbeng si a 5-a blang de atlas aurit
Cu 37 de noduri de argint ; 4 rochii de femee doug de purpur
turceasc una de atlas aurit si una galbeng de atlas gros 51
Cu deosebire se punea un mare pret pe posesiunea unor
cai frumosi, care custau adese ori sume foarte mari. Astfel ne
spune Paul de Aleppo cg careta domneascg a lui Vasile Lupu
era trasg de 6 cai suri i c domnul trimise s iee pe patriarhul
spre a merge la mngstirea Galata in o sanie trasg de 4 cai negri,
spre a contrasta cu albeata zgpezei cgzute in acea zi. Vasile
Lupu in toate ceremoniile apgrea cglare pe un Ifrmgsar turcesc
de o mare valoare, impodobit cu o multime de galoane si de
pietre scumpe. La sfintirea apei, la Boboteazg, se aduserg spre
a fi stropiti i harmasarii lui Matei Basarab, coperiti cu bogate
harsale de brocart de aur cu perle i pietre scumpe. Patriarhul
Ii stropi pe rand in numgr de 20, fie-care in pret de 1000 de galbeni. In urma tuturor veni un comisel cglare pe un catar si un
altul pe un mggar, in scop de a produce rasul i veselia spectatorilor 52.

Mesele erau foarte luxoase i zgomotoase. Tacamurile ;


linguri, furculite i cutite erau de argint sau chiar de aur. Scaunul

beiului, imbrgcat cu catifea, stof6 prea scumpg in acele timpuri

tintuit cu cuie de argint poleite. Iat descrierea unei mese

" Codex Bandmus ed. Urechm in An. Ac. Rom. II, XVI 1899, p. IV.
Del Chiaro. Sulle moderne rivoluhoni p. 147.
61

Hurni. Doc. XV, 1, P. 226.

11 Arh. 1st.

I, 2, p. 93, 108-109. Comp un izvod de telegari din veac.

XVII; 6 telegari galbeni la careta lui Vochl 5 tel. murgi la careta doamnei ; 6 cal

pagi la lamandi si 6 tel. murgi la hatmanul Buhus, 6 tel. albi la Vasile Paharnicul, 6 tel. roibi la Gavrill1A Hatmanul ; 6 tel. roibi la vornicul Ghianghea 6 tel.

negri la Sturza paharnicul, 6 tel. murgi la Enache cluccru N. Iorga. Muda $i


Doc. VI, p. 24

25.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA $1 CULTURALA

177

domnesti la care au luat parte si Paul de Aleppo : Toate tal-

gerile stau acoperite cu altele asemenea lor pan la timpul mesei

and se ridic. Primul buc'tar cnd vine cu o mncare dus

de servitori, o prezint beiului ridicnd acoperisul ; dac place


beiului, el o pune inainte in tcere i m5nnc6 : daa nu, ridia
ochii in sus i buctarul o ia. Sptarul st in tot timpul de-a
dreapta beiului tinnd in mn sceptrul regal. Paharnicul sal
de asemenea lng6 el, si de ate ori prezint ate un pahar beiului, gust mai intai din el, apoi di. La fie-care 3 sau 4 pahare
de vin, lua beiul si ate unul de bere. La banchetele de Duminec6 cnt i muzica, de asemenea si la toate serbtorile cele
mari". Paul de Aleppo au asistat si la un asemenea ospt sir-

btoresc in Muntenia la Matei Basarab. El spune c6 de ate


ori se aducea dela cuhne un fel de bucate, bteau tobele, sunau trimbitele, si se auzea ascutitul tipet al fluerilor. De ate
ori beiul ducea pharul la gull sunau iarsi trmbitele si se des-

arcau tunurile de se cutremura pmntul. Beiul sta cu capul

gol si inchina ades pahare de ate o oca de vin. Mai intaiu


inchinate trei cupe in onoarea serb.torei, apoi alte trei in numele beiului. Nimene nu pute scpa si nu bee, sub nici un
cuvnt, si to ti cei admisi de masa domneasc erau deprinsi cu
acest obiceiu... pahar de vin se bea unul de boieri" 53. Poporul
de jos nu se ls mai pre jos cu butura la petreceri. Gsim un

curioz catastih de cAt s'a cheltuit and a murit Agripina ;

25 talen i and a murit, una bute de vin ; 15 talen i la 20 de zile


poloboc de yin ; 15 tal. la 40 zile i poloboc de vin ; 15 tal.
la IA an si poloboc de yin; 20 tal. la un an si poloboc de vin.
(Veacul XVI Ghibnescu, Ispisoace i Zapise II, 1, p. 37),
Pe lngs srbrile religioase i mesele, Fe mai desftau clasele inalte si in vntori, care se fceau pe o scar% foarte intins in trile pe atunci slbatice, pline de pduri si de fiare de
tot felul. Asupra acestor petreceri cinegetice ne spune tot Paul
de Aleppo c' vntorile cele mari se obicinuesc aice in ajunul
Nasterei domnului i in SmVta luminatd, find obiceiul
In acele zile si se pun pe masa domnului bucate pregtite din

propriul lui vnat. Intovrsirea militar la o asemenea vnatoare se suia pan 10.000 de oameni. Sara se Intoarser cu
un vnat imens, fiind urmati de car de porci slbateci, ursi,
vulpi, becati i alte".

" Arh. zst. 1, 2, p. 190 Paul Strasburg 1. c. spune ca pAharul in sanatatoa


+lomnului se bea in genunchl Monumenta Hungarzae lustorica Strasburg Pal.
1631-1633, iki kovetsege es Rakoczy Gyorgy, p. 100: Quoties praecipui magnates et bojari Valac ,iae domino ac principi suo vitam ct successus pro poculo.
voverant toties more apud illos recepto ordine in genua procumbentes ebibebant".
Berea se constata ca cunoscuta in Moldova Inca de pe vremea lui Lapuneanu.

Un doc. din 1560 Hurm Doc. XV, 1, p. 558 vorbeW de Peyerbreyer so das
I3yer Ina Khostlichen Khreyttern vernnschen".
A. D. Xenopol. lstoria Rornirolor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

It

ISTORIA ROMANILOR

178

Se mai fAceau din cnd in cAnd i pargzi militare, mai


ales in Muntenia, unde numgrul ostirilor er insmnat. Paul

de Aleppo care nu mai vgzuse nici odatg atta armat impreung,


exagereaz numgrul ei, argtnd a fi fost de 100.000, ceeace eI
explicg prin faptul cg poporatia Munteniei ar fi imens
toti fugarii din Turcia scgpand aici, unde lesne se castigg multi
bani, se adung un foarte mare numgr de soldati plgtiti. Domnul
asista la asemenea reviste militare din cerdacul ce er fAcut in jurul
turnului dela poarta curtei domnesti. Dupg sfArsitul revistei

calicii veniau s cearg mila domneascg, i domnul arunca bani,


in mijlocul lor, rznd i veselindu-se de luptele i bgtgile ce se
ngsteau dela apucarea lor scene foarte caracteristice pentru
barbaria moravurilor timpului 54. Asemenea neorndueli erau
ins provocate de domn spre deosebita lui petrecere ; altfel
politia er in destul de severg, ceeace er neapgrat cu niste oameni atAt de stilbilfciti. Noap tea nu ave voie nimene s umble

pe stradg, pe ea timp era aprins un fanar in curtea domneasc


Mari serbgri se fceau mai ales la nunti, cu deosebire la
cele bogate. In o descriere a celei dintre Timus fiul hatmanului
Cazacilor i frumoasa Ruxanda fiica lui Vasile- Lupu, desi csgtoria in sine politicg nu trebuia s plac nici domnitorului
cu atat mai mult penLru domnita Ruxanda, se dgdurg totusi
serbgri strglucite care tinurg mai multe zile, petrecandu-se cu
lovituri de tun, cu muzicg militarg, si de altfel mai ales de Turci
si de Tigani, Adesea in palatul, cum am Vgzut, bogat mobilat,
Timus asistil la danturile 55, fetelor in odaia logodnicii i anume
la sgrbg, dupg cgntecul Tiganilor. In ziva nunti chiar se reincepur danturile la care luau parte tinerile fete si familiia boierilor bogat gLit i chiar Domnul.
Muzica lui Timus alcgtuit din un orggnist, un trombon i trei
vioare cntg arii lesesti dup care dantau cazacii. Se intelege
nici mncarea nici bguturile nu furg crutate. Le dgdurg o multime
de daruri nu numai mirilor ci i ntovririi lor i dup patru zile
de zgomotoase petreceri, Timus cu sotia lui pArgsirg Moldova.
Cine er prins umblnd prin oras dupg aprinderea acelui

fanar erg bgtut de strji pn la moarte. Stngerea fanarului


in reviirsatul zilei er semnul vestitor al invoirei circulatiei.

Ct despre poporul de jos starea lui erg tot aceea in care

din nenorocire 11 videm i astzi, cu foarte micg deosebire. Paul


de Aleppo ne descrie bungoar locuintele tgranilor, construite

din 'Arne, avAnd ca mobile niste lavite asgzate imprejur, cu


o masil la mijloc. In fiecare casg o sobg mare, a cgreia exte4 Aril. Isl.

I,

2, p.

90.

66 1652 Hurni. Doc. Supl. II, 3 p. 34. Un sol polon delegat de Sigismund
la nunta lui 13ogdan din Moldova In 1513 refuzfi s mearga acolo &ad : nu voia

ca din o horil de fete sA a3ungA In hora tAtarilor. Ibulem, II, 3, p. 97.

www.dacoromanica.ro

STAREA .ECONOMICA, POLITICA $1 CULTURALA

179

rior formeaza un fel de patrat de lut verde san ros menit a primi
fumul in el, sprijinit pe doi stalpi, cu un capac de fier in varf, care
se numeste in limba poporului cabdur (cuptor). Si la cei bogali se

afla in casa ate un asemenea, facut insa din olane lustruite.


Pe cand din casele clasei culte cuptorul a disparut de
mult, sau a fost relegat in bucatarie, el se ridicti inca astazi in
locuinta trtranului. La noi au facut progrese numai clasele superioare. Temelia natiunei, partea muncitoare i inteadevar
productiva, a ramas tot in starea in care se afla pe timpul lui
Matei Basarab i Vasile Lupu, in acea in care se afla chiar pe
timpul lui Stefan cel Mare si Vlad Tepe; ha am pute urca
aceast identificare mult mai sus, caci nu stim in ce se va fi
deosebit locuinta, portul, mobilierul, uneltele si hrana salbatecului Dac, de acele cu care s slujeste astazi sprijinitorul

vietei noastre celei in atatea priviri atat de civilizate !


Starea femeilor era destul de inapoieta. Dovada cea mai
buna de putina bagare de seama de care ele se bucurau la barbati, ne o da testamentul din 1652 al Elinei Cantacuzino vaduva
vestitului Postelnic, anul in care evlavioasa femee pleaca la
Sfntul Mormnt din Ierusalim si in care testament dupa ce
va pune pe Constantin Stolnicul mai mare peste toti copiii ei
adauga urmatoarele povete ce astazi ne pot parea foarte stranii,
anume leaga sub blastamul ei parintesc pe toti fiii ei, sa nu plece
urechile sub ascultarea cuvintelor jupaneselor lor, insa de cele
proaste i vrajbitoare care fac fratilor neviata, nici sa se amestece
ele in vorba voastra cand yeti avea intre voi au pentru mosii
au pentru alte trebi ; ci sa-si pazeasca fiecare treaba ei, ci voi
singuri s V tocmiti si s v impacati". Sa se noteze c aceste
sfaturi coboratoare pentru femei era dat de o femee ! 56.
De aceea, desi femeile apar adese ori in documente ca
impricinate, ele nu sunt mai nici odat enumarate intre marturii
de intarire. O excep-tie dupa cat stiu unica este un zapis din
1668 a lui Dumitru Prajescu dat lui Gavril Tabarta caruia
aotezase un copil si-i darui II, sat din Rasboieni, in care
figureaza pe langa mai multi barba-ti ca Dumitrascu Boul, Toader
Prajascul, Toader Grama, Dumitrascu Septilici, Vasile Ciolpan
si Miron Brute si jupaneasa Maria Prajescu jupaneasa lui Toader
Prajescu. Aceasta participare a unei femei la un act de danie
s'ar putea explica prin faptul ca' er si ea vecina' ca mosia Rsboeni, ca sa nu Mice mai tarziu vre-o pretentie 57
.

" Testamentul reprodus pentrb Inlaia ail de noi la sfarsitul sol. IV


al editiei I, Istoria Romamlor de unde I-a reprodus N. Torga In Documentel
Cantacuztrulor p. 104-110.
" Ghinnescu, Isptsoace i Zaptse. III, 2, p. 54 Comp. p. 129 si 130.

www.dacoromanica.ro

180

ISTORIA ROMANILOR

In privirea social bkrn de seam eh' clasele nu erau


Inch' ajunse in starea de caste cum devin mai thrziu pe timpuI

Fanariotilor.

Ash un doc. din 1674 ne arat cs Mihai negustorul er ginerele lui Postelnicul Andronachi. Nu er deci pe atuncia filed
rusinea de a se incuscri breasla boierease cu cea negustorease 58.

" lbidem, p. 122 i 124. Mai multe arnAruniimi asupra vielii sociale In
N. Iorga, Fern&le In treculut Romdnesc, 1909.

www.dacoromanica.ro

1VIICAREA LITERAR
1. CR ONICARI $1 SCRIIT ORI RELI G I 0 $1 IN M OLD OVA

Introducerea limbei romne in biserica

in canceleriile

domnesti, fgcutg de Matei Basarab i Vasile Lupu, provocg


In curnd si in literatura lumeascg o miscare de propgsire. Pe

cnd inainte de acesti domni si pe timpul lor predomnese producerile religioase, dupg ei, aceste, desi urmeazg mai departe a
se argta mgntinnd in sfera religiunei cugetarea i rostirea romgneascg, ele sunt insg lgsate in umbrg de producerile literare
de caracter lumesc. Din aceste in primul loc punem insgningrile istorice.
Er firesc lucru CA dela cele d'intgi fapte memorabile petrecute in tgrile romne sg se fi inceput i insgmnarea lor, spre
a le rsa amintirei. Mai ales prin ingngstiri cgluggrii crturari,
luAndu-se dupg pomelnicile tinute in fie care mngstire, adgogeau la simplele numiri insirate, una sau alta din faptele vrednice de aducerea aminte fcute de acei domni. Asemene incercgri de insgmnare a faptelor istorice poartg mai mult caracterul unor rgbuse scrise decat acel al unei istorii : numele domnilor, ate-va MIME sau zidirea unor lgcasuri sfinte, dupg care
urmeaz argtarea mortei, fgrg nici o an' imbrgcare a acestui
schelet. Astfel sunt cronica inainte de Radu cel Mare din Muntenia si as numita cronicg putneang din Moldova 1. C aceste
insgmngri sunt cu mult posterioare faptelor trecute in ele, se

vede depe neexactitatea datelor vechi ce ele contin, Mat a-

ceste cronici nu pot fi mai vechi de veacul al XVI-lea, deci poste-

rioare cu cel putin 200 de ani primelor timpuri ale statelor romne. De indat ce cronicele incep a insgmna fapte trgite, ele
devin din contra de o mare exactitate, i controlarea lor cu documentele contimpurane nu le dg mai nici odat de gres.
Cromca munteancl, In Mag. ist. IV, p. 231 0 urm. Cron. putneand in
Arh. ist. III, p. 6 0 urm.

www.dacoromanica.ro

182

ISTORIA ROMANMOR

Pentru a intlni ins insmnarea faptelor istorice turnate


intr'o povestire continu cu legtur intre ele .1 descrise in-

teo form literar cu oare care cldur in expunere, cu apretuiri


dac nu entice cel putin morale asupra evenementelor, trebuie
s ne coboram in epoca pe care o studim, in veacul al XVII-lea,
i mai ales dup Matei Basarab i Vasile Lupu.
O cronic6 insmnat atat prin continutul at i prin forma
ei este acea scris in Moldova de Grigore Ureche dup 1644, and
dnsul devine vornic mare 2 precum se intituleaz6 el in predoslovia adec precuvntarea scrierei sale. El spune anume c :
i eu Grigore Ureche care din mila lui Dumnezeu am fost vornic
xnare, cu mult nevoint am cetit crtile i izvoadele i ale noastre i celor strini i am aflat cap i inceptur moilor, de

unde au izvort in tar". Aceste spuse ale lui Ureche insu,

in precuvantarea lui cred c trebue s hotrasc6 i controversa


dac aceast cronic este de atribuit lui Grigore Ureche sau
lui Nistor tatlui su. Si noi credem, c intru at precuvntarea
,este dup stilul, limba i ideile ei, invederat scris de aceeai
mn ca i corpul cronicei, nimica nu se poate indreptli a bnui
adevrul artrei lui Grigore Ureche care se d el drept autor
al acestei cronici. Apoi mai gsim hied un argument in urmtoarea imprejurare : La domnia lui Aron Vod cronica eontine povestirea fugei lui Ureche logortul, i anume in cuvintele : Intelegnd Ureche logoftul de venirea lui Aron Vodil
i de poronca ce trimisese prin Oprea armaul, nu cutezs
atepte in tar, tiind ct groazA i rutati Meuse mai inainte
In domnia d'inti i acum a doua oard mai de mari cazne se va
apuca. Ci dac s'au aezat Oprea la odile drbanilor, aflnd
Ureche vreme i cale deschis de a se deprta i de a ei din
-tar, au invtat pre gazda sa, cine va intreba a doua zi de dnsul,
s spue Ca' s'au dus a cas. la Carligtur". Cu greu ar fi putut
pstra Nistor Ureche despre propriile lui nenorociri atata rceal
i mai ales impersonalitatea in povestiri ; s vorbeasc de el insu

ca de o a treia persoan, and din protiv cronicarii notri obicinuesc a aminti lucrurile intmplate lor ca vorbind de ei inii.
AA Neculcea aduce in mai multe rnduri de fapte ce Il ating,

precum and l'au pus Antioh Cantemir sptar mare : i pe


mine loan Neculcea din sulgeriea cea mare ce eram m'au pus
sptar mare", sau aceea unde arat c tmplndu-se de eram
i eu de casa lui Antioh Vod, m'au fost pus Mihaiu Vod i
pre mine inteacel izvod s m prind" 3. Tot a credem
ar fi trebuit s vorbeasc6 Nistor Ureche despre propriile lui
2 In 1632 Creche era patar 51 merge impreuna cu boierit pAra5i contra
,lui Alexandru Voda la Poartii. Miron Costin, in Leloptqefe, 1, p. 263.
3 Letopmlele. Il, p 313 51 318.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARA

esiw
i9,1

ZZ

rg- *g
aft-

E%gg-.6.1 vi4V

01,1-1HIPM

KETITIORlia
AI AM iErovai

*g*g

c4.

offl4f

Om.311:

,ft U64 6

DaellTXASH Kgt16MA OM %QC


6 h_rol cane TWA WI; Qs- Tp6-n 't(
niX. 4.".144, let; 4, CIV110;1113...1;tt

li
64M,

WiP

06)

atW

rt"<rsopi, alp m. u;An A i

isp f'mPtAt , A-

E:11"04.1.),r116 YAW

,..-, go 160-AA

ir;

( VS;14A A" flpoosocZitorixaMTAosi

E,,n1Pt(titTfAICDK a1gHAWt

rrid
e9V-P

WnrerMiA

o rs,e, rti iAs'A go o

44 to;
KAVoLiii Ao Ha.

r7mAmgAg., I; T ot n
ALIJ

dt

T.;; 4de_91YEIr.tD

f;4

,(g1X,,Pitic,;'

KUejit KU6;tl

IS2AN0V ANTIQX0v
BooCgcla
pVer7121.' .14; Eng

are!gat iov

1:1447.)-41

cirta

turleoraKm.
Mm'r(Grr;41evc rev

gd

TZCcer Rte;e

EON frOO'fITA

'I I1fifrgOlti WM. aropmiosii


4 is

PMOVA

/r401% 1.4ol CIMC .M4

C;66A A01111140118,0

movrponear if.cVlot,:fii4 .

Psa

51:crtacseru. 6,1 a ACTE9i4r,,


144/...<
kplAoTD!rau rt.2047,1/.

A AK 7 1411V.

Pig itl'i>tig.ig fiste;,4e npi 0,5,444

mg aus:<

poTeL;R,,,, Vr,c

riPfAV

AZi Mlifl;friAi br'o4;6r C:0E/SA if-1-4110


VW 1C3A11 I AHTiC0X13 KliTurai,

N,oc crtwv$Z.

Wzt

t,

Kumcculloou Bot

iSt0Ai , WTI MA; TiciAINEHTI,


4r41.64, W H' cpo ioan %A VloAAo -

Wilat' LI

IPEDOVIVI ETON KCol MOlavo


H PI) THE v HE ME To ES2M
/T0`, ;0c

1S2A N NOV HM HT PIOVIV4;.i

1C011H6 IfiMiiTrie KOMI


C9'017,1,16 Eorszh .
41/41.1'w

Age; .

asn aitio-thVAV4 Iv rtt;

wg

183

EABBA

A.: Ay 06:a 3F%

,ty; 337/fno+;#

1144,CelT;i4 S
xeruc
bi101.

Sut;

TOC1

I
ai

Mirrr

XL117/ACO;OU

ETUSOZC). E.,/ 7; zrE (14

,ro;Aeo '14,4o,o

Al4;ii4.(44 r..

ims"*ND, ,.-mx.-ohrt;i4A Ag
nb2
A Y. 1 fi
tiNA Atirg,A

Goct>scSoozricoQoesst;:k3oRooigN;Do at;Ao
on oTo;, ..00nfoo-T, oporoo,1";,111.W.A

AviVRAW44.4/07(1,IPMe..XiA6
AMOWItlf MINTMA65 MOA6OL4 min

E7oc

Teri a+c

x.+ a pot+ Ca'S

Aci; xeisod )44.

14,,. nurovs .
9000000QNOCADOOGYOQQ,,,,
1698.

i
au Moray::

IfeCACiraXd
eqt ss
ad14;04 ,

5Pet
g

siskfea.SVeks.9.14iSIVRIAPR

MMsftsg12VATekrAVIR

D. Cant emir, Divanul, iao 1698

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMAN1LOR

184

pTnii, i amintirea lai in a treia persoan nu a putut fi fAcut

cleat de fiul su Grigore, care trebuia s vorbeascA astfel

klespre tafl su, spre a prea neprtinitor. Hotr tor ins rmne artarea precuvantarei c eu Grigore Ureche care am
fost vornie mare am scris acest letopiset", i pn nu se va dovedi c precuvntarea nu apartine cronicei, ceeace cu greu va
izbuti, nu se va pute pune in serioas indoia1 paternitatea
lui Grigore Ureche asupra cronicei ce poart numele su. Imprejurarea eft' cronica se oprete la 1594, epoc indestul de indeptirtat" de data redactiunei, pe la 1645, in cazul cnd admitem

pe Grigore de autor al ei, nu dovedete nimio; cci dei cronicarii iubeau a se cobor pn la timpurile lor, se poate ca Grigore Ureche s fi fost nevoit prin imprejurri, poate prin boal
sfarit cu moarte, a urma mai departe de acel an 4. De aceea
nu se poate deduce nimio nici din fraza i de acolo (din scriitorii str6ini) luAnd mult i lipindu-le, cu ale noastre vremi potrivind, am scris acest letopiser. Este tiut c precuvntrile
cronicilor erau scrise inteadevr inainte de inceperea lucrrei,
nu ca prefetele noastre care se scriu dup ce cartea este isprvit.

Cnd Grigore Ureche a inceput a scrie, el nu tia c va fi impiedecat de a ajunge pan la vremile lui, cu care vroia s lipeasc6 pe cele mai vechi. i Miron Costin crede c`d poate se vor
fi rtkit izvoadele lui Ureche dela Aron Vod incoace 5. Miron
Costin contimporanul lui Grigore i nu a lui Nistor Ureche, cand
Men o asemene artare nu putea ave in vedere decAt pe Grigore Ureche, i nu pe Nistor, care nu ar fi putut serie dela Aron
incoace", intru ct murise de mult. In sfArit mai insmnm

spusele lui Neculai Costin, care vorbind de basmurile lui

Simion Dasclul i Misail Clugrul asupra originei Romanilor

adauge c dupe care s'au fost alunecat i rposatul Grigore

Ureche vornicul". Mi se pare c mai bine trebuia s tie Neculai Costin posterior numai cu 50 de ani lui Ureche cleat noi
ceti de astzi care au fost autorul cronicei, Nistor tatM, sau
fiul s`du Grigore 6.
Parerea c Nistor Ureche ar li autorul cronicei a Lost atinsa fara a
desvolta de Hasdeu In Arh. ist. I, 1, p. 117 nota ; Aron Densusanu a reluat'o
a cautat SS O Intemeeze In Istoria limbei i a hteraturei romane, Iasi 1882, p. 164
168. Ea a fost combOtuta mai ales de I. G. Sbiera In studiul sau Gnyore Ureche,
Contribufiuni pentru o biografie a lui, p. 314-324. Chronicul lui Ureche publicat
Intai le M. Kogalniceanu In 1852 In Letopiseful Tdrii Moldovei a fost reprodus
UJr schimbari Ins,:i cu un bogat si pretios comentar de Emil Picot, Chronique
d' Urechi Paris, 1878 si In timpul din urma In o foarte Ingriiita restituire critica.
a textului care II-BA Indreapta mai mult limba decat fondul, de I. V. Popovici
In Chronique de Gregorie Ureche, 1911 Bucuresti.
Letopisefele, I, p. 215.

Vezi Letopisef ele I, p. 38 Densusanu, niel aceasta dovada nu vra s'o lee
In sama ; ba reproduce din gresala locul lui Neculai Costin asit ca ar zice : cil
Ureche s'au fost alunecat dupa Misail calagarul" (Isl. lunhei p. 165) ceea ce ma

www.dacoromanica.ro

latrq4i.y4 ch ai CI.1.

#711111

ra....5.;3,4

y
.

:5,494.:

A4.

AT, WM bA Al M 0_44.J.2.

;.*

e- t,.,

.11

;
`.1

.r

":

ifr'S

sa-

4.

,,

t' a&

;
1

al,

4
It:

to

ts

o .
",

'1 4:
t.

gP.
P.

Ps

r D.

"..03mpum, QV 11, I Mt Hu
1

44

'4-

s,z

it

I.

2DJi 5

Trapul

irresrPir4,

6.

.vs Quiz) r 1.1.M1 rs TEA" 111' 11' 410.2P.;'


fL
O.

1.11 :61.

616:1217

?Mr,

sallelui, din D. Cantens, DuAnul, laI 1(98

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

186

Din aceste cte-va imprejursdri noi suntem de prere c6

Grigore Ureche este autorul cronicei de care ne ocupAm pe care

eci a scris'o dup5 anul 1642 and er iba tot spatar mare 7,

pe and In 1644 este aflat ca vornic mare 8. Aceast discutiune


prezint interes pentru determinarea datei la care trebue pus
redactia cronicei si care este fr ndoial, sau depe timpul

_sau posterioar lui Vasile Lupu, pe and daa ar fi scris de


Nistor Ureche, ar trebui urcat data redactiei ei la inceputul
veacului al XVII-lea.

Grigore Ureche era un om invlat pentru timpurile Iui ;

el studiase in colile polone i cunostea limbele polong i latid,

intrebuintand la alatuiarea cronicei sale si scrieri strine, precum pe Dlugosz, Cromer, Bielski i altii. i Ureche se ad5pase
la cultura polon care inviorase lila de mult stiinta romneasa
cu invttur mai innalt. Intile atingeri culturale cu Polonii
sunt documentate de prin veacul al XVI-lea. In 1582 Osim
invtand in Lemberg pe Constantin Verei fiul lui Sima Vamesul

moldovan, dup unii italian sau Grec, i in 1585 Consiliul


Sniatinului primeste pentru edt catie de la Petru Romhnul din

Iasi pe unul din copii 01


Grigore Ureche aratti in cronica lui simtiminte in alte arora
.adesa le corespunde o frumoas rostire. El spune bunoar
in precuvntare a au scris istoria Moldovei ca s'A nu se innece
anii cei trecuti i apoi s nu se poat sti ce s'au lucrat, s se
asemene hiarelor i dobitoacelor mute si Mea' minte". El are

-constiinta despre starea de decdere in care i se afla tara pe


vremile lui, spunnd c mersul ei s'ar asemna cu puhoiul apei

care se tAmpl ca de sArg se adauge i iarsi de sArg scade si se impu tineaz". Deaderea trei lui o atribue Turcilor care se

vedeau ca o negur ce toat lumea acoperea i cu care Moldovenii fcur rsboae minunate ; de multe ori i-au i biruit ; mai
apoi i-au i supus sub jugul lor, de ate-va ori i-au asudat rocosindu-se si nu fr mult moarte i pagub6 in oameni pan se
aszarr. Cu mult drag znoveste el asupra luptelor eroice ale
lui Stefan cel Mare in a aror descriere stilul lui atinge adese
-ori o noblet si o frumuset neintrecut, as in admirabila des-criere a luptei dela Rsboeni care sfrseste cu cuvintele : si
pedestrindu-se oastea ca s nu ndjduiasc6 de fugsa ci numai
la arme, si au dat rsboiu Luni Iulie in 26 si mult vreme trind
rzboiul neales, de ambe prtile osteniti. Si Turcii tot adueste exact, cilci Neculai nu las'a pe Ureche nedeLernunat, ca tatAl sAu Miron Costin
caro anunteste numai pe Ureche vornicul, ci specificA anume pe Grigore Ureche.
Wickenhauser, Moldovtlza, I, p. 108.
Arh. 1st L 1, p. 120.

9 Vezi In studiul lui Sturza citat la nota 4 izvoarele folosite de Ureche,


O. 324-357. Adaugil culegeri de Barwinski Stiri nou4 asupra famillei Ureche"

In Prinocul Sturdza, p. 144 si urm.

1 N. Iorga. Relajule comerciale cu Lembergtil I, p. 68 s; 83.

www.dacoromanica.ro

AniteTra.

ENO
tit

C134vC 3

riint cilEgi.
C HIROM1

KAlfo :Ki?mt 41.T.if4e (At, Tfif11141T1


nogrIPIKA
tUtI TATI KIATis:tA4

AtitaTVAY; AMtfi.,

KOHCTIVHTfitIL g AcAr CL
v

AA terionoArrF Wm& ATOATI 11:(A K:

C3 A

6.

r7c.ivInligi:c+kr4 tWKOrl if

2'riodtzl,

uz.0 17(,0, (C.

,AA

E?:

1311.r.c on al (/)

www.dacoromanica.ro

188

ISTORIA ROMANILOR

gndu-se cu oaste proaspt, iar Moldovenii obositi i ne ivindu-se ajutor nici de o parte, au picat nu fiete cum, ci pAnd la
moarte luptndu-se ; nici biruiti de arme, ci strmiti de multimea Turcilor". Admiratia lui Ureche pentru cea mai mare figur
a trecutului nostru este MA margini : Minunat lucru, exelam
el inteun loe, dup poticala lui d'intAiu, cela ce nu ave voinici de oaste, ci strangea pstorii din munti si argatii de se'ntrarma, amu iar se radicA asupra biruitorilor 1 Cel ce intai se
vedea c6 au pierdut tara, acum prin domniile altora tara vi-o
14ete 1"
Pe lng6 iubirea vitejiei pe care el ca un coborAtor al timpurilor ce le descria, trebuia s'o resimt in iMma lui, chiar acele
In care Grigore Ureche scriea cronica lui se deosebeau prin crAn-

cene lupte, acele dintre Vasile Lupu i Matei Basarab ; lupte,


nu e vorba purtate nu spre a apra trile romne de inclcrile
strine, ci mai curnd spre a le arunca prin mutuala lor sfiere
In prada acelora, dar care nu mai putin decAt acele vechi puteA

-s5 fac a tresri in inimile de viteji resunetul brbsaliei. De aceea

Ureche la domnia lui .Stefan ce! Mare, uit principiile pe care


le proclam : nici fr cale rgsboaie s fac, eft' Dumnezeu celor
mndri se pune impotrivr, i laud pe idealul su pentru aceea
ea' avnd iMma aprins spre lucruri vitejeti, ii prea c un
an ce n'au avut treab de rsboae, are mult pagub, socotind
ca i inimile voinicilor in rzboae se ascut i truda i osteneala
cu care se deprindea oastea o a doua vitejie", fericindu-se c
intreprinderile lui *tefan, care nu toate erau intemeiete pe drep-

tate, eiau ins cu noroc",


Potrivit cu timpul in care tria, Grigore Ureche este a-

dnc ptruns de ideea religioas. Dac *tefan cel Mare repoart


izbAnzi a de strlucite, aceast se intmpl mai ales fiind al

ajutora Dumnezeu i prea curata maicA a sfintiei sale". In


toat scrierea lui se vede domnind ideea proniei cereti, care
rspltete binele cu bine si ru cu ru, idee cleat care nu este
mai fals in istorie, unde tocmai nedreptatea se arat aa de
adose ori c biruind i rpunnd cele mai drepte cauze, dar care
idee este fireasc i neaparat in cugetarea adnc religioas a
cronicarului moldovan. Tot religiositatea lui il face &A justifice

omorul lui Jacob Eraclide Despotul, spunnd c dac Dumnezeu l'ar fi ingduit mai mult timp la domnie, nu vrea pute
fi intealt chip, sd nu primeneasc i legea i s nu rsipeased
i tara".
Grigore Ureche er boier mare i coboritor din una din
cele mai vechi familii moldovene 11. Cu toate silintele sale de a

" Un strAbun al lui Petru Ureche este pomenit fntr'un document din 1407
ca trimis de mitropolitul Iosif sA dee egumenului de Neamt toate averile atArnAtoare de man5stirea Bistrita (Arh. ist, I, 1, p. 140). ()and Ureche este arAtat In

www.dacoromanica.ro

ciTt r'!!

ir

#14..

t' KOITAIPT.

1{;f1 LaMi

4II4.rIn1/:41
fO17&

AIM

tf 1;1 'T /1.1; la

j.c.iNzn,

GS

KanctbrrilnLI:iciirlti

totcoAA

evrponoA7$Vin;

.e

C9

oo

4;r1. 107:

aveav.rrinvi,,-,,:c+s;ra trisnie AGAA


AnliA, MA; 3nAt;/ 4 Aimit;

Octoihui, 13u7.5u 1700, (C. 13rancovanu)

www.dacoromanica.ro

19 I

ISTORIA ROMANILOR

fi neprtinitor, el pleae simpatiile sale tot atr boierii din carefcea parte. In luptele boierilor contra domnilor, el de obiceiu le
dlor dreptate i justified rscoalele lor contra cruzimelor domnilor, desi acestia erau stpani i boierii slugi. Ash la omorul
lui Sterdnit fiul lui Petru Rares, Ureche argumenteazA astfel :
Multi vor s zic cum la aceast fapt ce insmnm s fi fost

boierii vicleni, de au omorat pre cel mai mare al lor. lar en


rspund la ceasta, c Dumnezu pre cel mai mare 1-au lsat
judetul ceresc al su pre pmAnt i 1-au dat, i precum iubeste
el s vazA pre Dumnezeu in ceriu judector blnd faptelor lui,

ash s se arte si el celor ce sunt sub a lui stpanire, si cum


nu sufere Dumnezeu strimbtatea, ash si el s nu faed altuia".
Tot aceast plecare a sa etr boieri

face a nu veded mrimea

lui Ioan Vod cel Cumplit, pe care-I ponegreste pe cat poate

pentru asprimea cu care se purta cu boierii i elugrii, i despre

care nu spune e au perdut lupta dela Cahul din pricina trdrei boierilor, ci numai atAta arat ca ceva nesigur cd' s'ar
zice ca o sam de Moldoveni s se fi inchinat la Turci la inceputul rzboiului" ; child pe de al-LA parte el laud foarte mult
mizerabila domnie a lui Petru Schiopul, care er boierilor
ea un printe, i el-A un domn blnd ca o mated fr ac".
Stilul celui inthi cronicar moldovan eAci pn la el avem
numai lucedri impersonale, cronice i nu cronicari este in deobste
frumos, lesne curgtor, intles i plin de energie. O sum de
rostiri plastice si de comparatii potrivite i frumoase II infloresc.
Cinm ca exemple a felului cum mAnueste bimba urmtoarele
.

dou : Cel d'inthi arat puterea lui de descriere si se refer la


seceta cea cumplit din 1585 : Iar in anul 7093, in zilele lui

Petru Von', mare sket s'au fAcut in Ora, at au secat toate

izvoarele, vile, b1ile, i unde prindea mai inainte peste acolo

ara cu plugul si pre multe locuri au czut smid (peatr'). Co-

pacii au scat de used'ciune ; dobitoacele nu aveau ce paste vara,


ci le-au fost drmtind frunza, si a-LA-La praf au fost at se striln-

gea troiene la garduri cnd btea vnt, ca i cnd er troiene


de ma- 12 Al doile exemplu al modului cum Grigorie Ureche
inchega in limb cugetrile sale, este vestitul portret al lui Stefan

1442 ca facand parte din sfalul lui Stefan al I1I-lea,


1st, I, 1, p. 74 si 23)
Vera si un Doc. din 1445, in Urlearul. IX p. 137. Al treile Ureche este Nistor, tatal
itul Gugore, mare logohit sub Aron Voda, in 1592, si dui:a aceea mare vornic in
1604. (Arh. ist. I, 1, p. 177) si in 1606, Ibidem, III, p. 70 74 si Melerasedek Cron.
Romanalui, I, p. 301.
Le.opisejele, I, p. 203. Observam c descriptia, de si foarte plastic:t
nu cele numai de cat ca descrntorul s fi vazut fenomenul, cum suslane

Densusanu, spre a sprijmi prom sa ca Nislor Ureche si nu Grigore am

putut face o atare deserierea a sacetei din 1585. 0 descnere este si o treabii de
iinagmatie. Apo' se pastrase la memoria batranilor de la care Grigorie iu culegea
infounatille, aminitirea acelei cumplite, useficiuni i cronicarul reproduce cele
ce u se sp isese.

www.dacoromanica.ro

MISCA_REA LITERARA

191

cel Mare, una din cele mai maestre zugraviri ce a eit din con-

deiul omenesc : Era acest Stefan Voda om nu mare la stat,


manios i. degraba varsa sange nevinovat. De multe ori la os-

pele omoria fara judet. Era intreg la minte, nelenevos i. lucrul


sail tia sa '1 acopere i. unde nu cugetai acolo il aflai. La lucruri de rasboae meter, unde era nevoia insu se vara, ca vazandu-1 ai sei sa nu indarapteze. Si pentru aceea rar rasboiu
de nu biruia. Aiderea i unde biruiau a4ii, nu perdea nadejdea, ca tiindu-se cazut jos se radica deasupra biruitorilor. 13.
Contimporana cu Ureche este o prea insemnata lucrare care,
dei numai traducere i. nu original, are meritul cel mare de-a
fi pus pe limba romana una din cele mai mari scrieri ale antichitatii ; Istoria lui Irodot. Ca traducerea dateaza din anii 1645
1649 se vede depe aceea ea' traducatorul, uncle e vorba de Insula
Creta, spune : pe care nu o pot Turcii WA acum". Este tiut
insa cal Creta a fost asediata de Turd mai intai intre anii aratati,

cand a putut sa se impotriveasca, iar la 1669 a cazut in a lor


stapanire.

Apoi stilul i limba sunt acele ale scrierilor moldovene


contimporane Cu toate ca ne vine foarte greu de inteles cum
de un moldovan din acele vremuri s'a putut indeletnici cu o
lucrare atat de lunga i. de grea pe taramul curat al gandirii,
lucrul e aa. i nu poate fi pus la indoiala ca avem o traducere
foarte buna i. frumoasa a celor 9 muze ale lui Herodot facuta
la jumatatea veacului al XVI-lea. Titlul romnesc, al cartii
este : Istoria cea vechie si de multe feluri a marelui invdfat

Irodot dela cetatea Halicarnas; care istorie in 9 T. r:i se impade


carele se chiamei rnuze, adicd vine pentru dulceafa cuvintelor14
Al doilea insamnat cronicar este 111iron Costin, a caruia

soarta tragica am aratat'o la domnia lui Constantin Cantemir


al Moldovei. Originar i el dintr'o veche i. nobila familie moldoveneasca care purta i. numele de Mironeti, Miron Costin
er fiul lui Alexandru Costin postelnicul i fratele lui Velicico.
El se nascu in 1633 in luna Octomvrie, i fu dat de timpuriu,
de pe la varsta de 7 ani, la coala latina din oraul Bar in Polonia, unde el singur spune ea umbla pe la 1640 15 Tot in Polonia ii Meuse i tatal sau educatia lui. Pe la sfaritul domniei
lui Vasile Lupu familia Costinilor, care fusese rau dumanita
i prigonita de Arbana se impaca cu el .5i este reprimita in Ora,

unde Miron Costin se intoarce in varsta cam de 20 de ani. El


pare chiar a fi imbracat sub Vasile Lupu dregatoria de comis,
Sub Gheorghe Stefan 11 aflam sulger mare, i el este apoi mes13 Ibulem, p. 145.

" A foqt aflatA ,i bublicatA de N. Iorga inteun volum do 512 pagini 86


,In 1909.

" Ibidem, p. 289.

www.dacoromanica.ro

192

ISTORIA ROMANILOR

tecat in deosebitele daraveri ale domniilor lui Gheorghe Ghica,


5tefnit5 fiul lui Lupu, i la toti ceilalti numerosi domni pana

la Constantin Cantemir, care '1 taie pe el precum si pe fratele


su Velicico in anul 1691 16. Devi rolul politic mai insamnat la
lui Miron Costin incepe abia dupa moartea lui Stefani0 in 1661,

cronica lui inceteaz cu domnia acestuia, adeca 30 de ani inaintea

mortei sale, inca o dovada ca nu este neaparat ca cronicarii


intinda povestirea lor pn in momentul cand ei scrieau ;

caci Miron Costin ne spune inteun loe ca el seria cronica lui la


btrneta. Viata mea Dumnezeu stie cu ce dragoste cram pururea la istorie, iata si 0115 la aceasta vrast". Asa dar Miron
Costin desi seria la batranete se opreste in letopisetul lui cu
aproape 30 de ani indart.
dnsul ca i Grigorie Ureche este impins a serie istoria
trei sale din izvorul de uncle rasare indeobiceiu asemene indeletnicire, adeca curata i adanca iubire de tara. El spune in
precuvantarea lui : Inceputul tarilor acestora i neamului moldovenesc i muntenesc i cati sunt in trile unguresti cu acest
nume de Rumani i 0115 astazi, de unde sunt si din ce semintie, de cand si cum au descalecat in aceste parti de

pamant, a serie mult vreme in cumpana au statut sufletul

nostru. S inceapti osteneala aceasta dupil atatea veacuri dela


descalecatul trilor cel dintaiu, dela Traian imparatul Ramului,
cu cate-va sute de ani preste mie trecuti, se sperie gandul. A
lsa iari nescris, cu mare ocara infundat neamul acesta de
o sama de scriitori este inimei durere. BiruiL'au gandul
ma apuc de aceasta osteneala". Chiar din acest loe se vede 1110
ca cat mai vasta este conceptiunea lui Miron Costin despre
neamul romnesc cleat acea a lui Ureche, atat in timp cat si
In spatiu ! Sub Romani el intalege tot poporul asilmanator sub
raportul etnic, desi despartit politiceste : Moldovenii, Muntenii
Ardeleni ca tot un neam i odata descalecati sunt", i aiurea
In poema polon el adaoge ca in cate'si trele frile poporul
se faleste cu numele de Milani, i nici se poate indoi cineva
cum ea se trage din Roma" 17 In timp, el se urea' pana la zemislirea lui in sanul marelui popor roman din care se trage.
cu bate e aceasta origine a Romanilor din strabunii Romani,
nu este straina nici lui Ureche, spunnd i dansul ca dela Ram
ne tragem", i cautnd chiar s dovedeasca aceasta inrudire cu asamanarea cator-va cuvinte. La primul cronicar moldovan

aceasta idee este atinsa numai in treacat, pe cand al doilea face


" Vezr i brogrona ltu Miron Costin de V. A Ureche, lu Openle eomplecte
ale hit Miron Costin, 1, p. 282 0 urrn
17 Arh. Isl. 1, 1, p. 161.

www.dacoromanica.ro

Lcgtur de evanghelie (1692) dela Manilstirea Huiczi


A. EL Xenopol. haona Roalinaor

Vol. VIII

www.dacoromanica.ro

13

ISTORIA ROMANILOR

194

din ea obiectul unui studiu special, cartea pentru descAlecatul


intAi al Moldovei.".
Ideea aceasta a originei romane a poporului romn a aprut, innainte de a o arta cronicarii notri, in scrierile mai
multor scriitori strsini dela care ai notri au luat-o. Enumer`m
din acei scriitori pe urm6torii, dei suntem departe de a-i fi
istovit pe toti : Cinnamus, papa Inocentiu al 111-lea, Aeneas
Sylvius Piccolomini (papa Pius al II-lea), Antonio Burgio, Ant.
Veranciu, Imp`ratul Ferdinand, Andronicus, abatele Rugieri,
Francois de Pavie, Joan Baptiste Montalbanus i-o scriere german. din 1665.

Dac6 ns Miron Costin completeazg pe Ureche in acest


punt, el se small' cu mare putere contra bArfelilor comentatorilor i. adugitorilor lui Grigore Ureche, care sustineau, dup
un izvor unguresc, c` Romnii sunt cobortorii unor flhari
dati de impratul Rmului din temnitele impetiei sale lui
Laslu craiul unguresc, ajutor contra Thtarilor 19 Aceti adnotatori erau Istratie LogoMtul, Simion DascaluI i Misail C6lug`rul, care imprumutar6 unul dela altul acest basm oc6ritor.

Pre acest Simion dascalul, spune sup6ratul Miron Costin,


Istratie logoMtul l'au Mat cu basmele lui i Misail Ulugkul
dela Simion au n'Ascut, cela fiu, cestalalt nepot. De aceste

basme s dee sam ei i de aceast6 ocar. Nici este ag a scrie


ocar vecinic unui neam ; c scrisoarea este un lucru vecinic.
Cnd ocfsc intr'o zi pe cineva, este greu ar6bda ; dar 'MCA in
veci?".

In votbele raportate mai sus ale lui Miron Costin c'd po-

porul romAn din cte'i trele rile romne tot de un neam este,

se vede rezultatul introducerei oficiale a limbei romne in biseric6 i cancelarii. Rolul mai insemnat al acestei limbi dela
" Cinnamus (1162) Mai sus, Vol. II. Inocentiu al III-lea (1204) lbidem
Aeneas Sylvius (1405-1464), Romnii ar fi Italiem Insa foarte stricati" ap.
Iorga, Studit si doe. III, p. LXXI; Antomo Burgio nunciul papal (1526)
Moldavia et Transalpina a son la Valachia, colonia di Romani". Hurm. Doc.
II, 3, p. 524. Antomu Veranciu (1544) se mil% de marea multime de inscriptii

romane din Transilvania Din lipsa lor din Moldova !lichee ca aceast Tara a fost
ocupata numai vremelnic de Romani. Itudem, II, 4, p. 366; Impdratul Ferdinand

(1548) : Valahl gentiles Nicolai Olahi alb ipsei rerum dominae urbe Romae
oriunde nunc quoque sua lingua Romani (adec Romana) vocantur". Ibidem,
II, 4, p. 441 ; Andronicus, biograful lui Ludovic Gritti (1550) : nunc se
Romani vocant, sed nihil romani habent praeter linquam, et ipsam vehementer
depravatam" Iorga Studti si Doc. III, p. LXXVI ; Abatele Rugieri (1668) In

Iorga, Acte si Frg. I, p. 16. Franois de Pavie (1585) : Ce peuple a OA eoloute du


Remains" Ibidem, I, p. 38 sl 4; Montalbanus, Rerum iurcicarum commentarius,1634 p. 90 Vallachi et Moldavi Romanis
se praedicant, propriam
idiome a latino passum deelinans, italoque non absimile", Hungarische, Siebenburgische, Moldau-Vallach, Turk, Talar, Persian Chromca (1665) p. 4.

Tot asa sustine Dlugozs (sec XV) si Cromer (sec. XVI).


" Letopisefele feirei Moldovei,

I apendice p. 3-4.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITER ARA

195

Matei Basarab i Vasile Lupu inainte, mai ales pe tgramul


religios, trebuia s aib5 neaprat de urmare desvoltarea ideia
unit5tei poporului romn. Cnd se traduc i se tip5resc acuma
arti romneti pentru inv5t5tura bisericeasa ele sunt indrep-

tate atr tot poporul acela ce puted sA le ceteasa in aceast


limb5., deci atr5 tot poporul romnesc. AO. Varlam mitropolitul Moldovei gr5.ete in cuvntul s'Au din Cazania tip5rit in

1643, atr toat5 semintia rom5neasa, dorind dar i

pace i. sp5senie a toat sgmintia romneasa, pretutindene

unde se af15 pravoslavnicii intru aceast5. limb4" 20

Pravilele lui Vasile Lupu sunt indreptate de asemeni


atre toti cei ce sunt cretini pravoslavnici cine va ceti s6 inteleag5." Mai 14murit in aceast5 privint5 este Liturghia tiprit de Dosoftei in 1679 care spune in cuvint deyreunA c5tr
toat5 semintifa rumniasa" c roagA pe D-zeu sa de.A" pace,

s6n5tate a toat sgmintia romneasa tutinderia ce se af15 inteaceast limb51 pravoslavnia ; c dAruim i noi acmu de odat
limbei rumneti sfnta Liturghie, scoas pre limba romneasa
ca s inteleag toti care nu inteleg sArbete sau eli- nete" 21.
Faptul odat5 existent in lumea realitlei trebuia s-i g5sasa rostirea lui teoretia, i aceasta fu formulat5 pentru prima
oar5 de Miron Costin, care proclamg marele i ins5mnatul adev5r c5." Moldovenii, Muntenii i Ardelenii toti de un neam sunt,
romd neasc, c alceituesc deci una i aceeqi unitate nationalcl.
In aceast idee, rostit5 pentru ntia oar de Miron Costin,
stau fdAcinele intelectuale ale unirei Romnilor, atdt acelei

indeplinite pn acuma at i acelei ca va s5 fie. Daa Mihai


Viteazul puse prin cuceririle celor trei tri romne, privazuf

uniftei neamului rom5nesc, Miron Costin proclamnd ideea acestei unii5ti, umplu acel cadru cu tabloul ce-i lipsia, i schi-

tarea tras5 de el prin cateva unii, timpul ce trece o tot rotunzete, pan5 and formele lui depline se vor arata ochilor inminunati in intreg i m5estrul lor chip. Ori c't ar fi de departat5
acea zi binecuvntat5, s tr5im numai in ateptarea ei, aci
f5r5 imaginea ei adnc s5pat in gAndul i inima noastr5, nu
avem pentru ce s5 ne sbuciumgm pe p5mnt
Odat5 cu aceast mare idee a Unit5tei neamului romnesc, Miron Costin mai atingea ina o all a tot atAt de insAmnat5, aceea c suntem coboatori din poporul roman.
Aceast5 amintire trgia inc5, dei srbit prin imensitatea
timpului strecurat, in mintea poporului romnesc, dup5 cum
20
la cartea de Invatatura
.13Lbliog-af la Romelneascii veche I, p. 139.

Duminicii (cazania) din 1643.

Pravil lul Lupu 1646, Btbliogralza citatA I, p. 186. Liturglua lui Dosof-

teiu, 1679 I, p. 223-224.

www.dacoromanica.ro

196

isToRTA ROMANIL011

se vede din reproducerea traditiei poporanc, despre intaiul

des'caleca L al VArilor romane continut in Cronica anonima a tarei


Romneti, care in partea ei cea mai veche este opera unui spirit

Cu totul necarturar, ceeace reiesa i din modul confuz cum


originea Romnilor este reprodusa. Spune aceast cronica ca
d'intaiu s'au coprins (pamntul Wei Romneti), de Romnii, care au purees dela Romani, i au venit spre miaza-noapte

deci trecnd apa Dunarei, au descalicat la turnul Severinului,


a4ii in tara Ungureasc pre apa Mureplui i. pre apa Tisei, ajungand pana la Maramure. lar acei ce au descalecat la Turnul Severinului, s'au tins pre supt poalele muntelui 'Ana in
apa Oltului ; altii s'au pogorat pre Dunarea in jos, i a amplauclu-se tot locul de ei, au venit /And in marginea Nicopoli.
Atunci s'au ales dintenii boieri care au fost de neam mare i
pusera banoveti un neam ce le zicea Basarab, sa le fie lor cap
adeca mari bani. Si aazara intaiu sa fie scaunul la Turnul-Severinului, al doilea scaun s'au pogorit la Strehaia al treilea scaun
s'au pogorat la Craiova. Si a find multa vreme au trecut, tot

ei obladuind acea parte de loe" 22 Oricine vede in aceasta ingaimeala, nu tinti culese din scrieri asupra colonizarei Daciei
prin poporul Romanilor, ci amintirea acestui mare evenement
zemislirea poporului romnesc, pstrata in memoria lui. Si atare punt este insamnat, de oarece ne dovedete ca aceasta
idee mareata, care face din noi o farma a apusului aruncat
aice in rasarit, a fost pastrata de poporul romanesc. Trunchiul
i radacina ei sateau neatinse, de i inabuite de namolul de
spini adunati pe ea prin valrnaagurile timpurilor. De indat
insa ce er sa fie curatita i improspatata, er iarasi sa odrasleasca cu putere, ca una ce nu incetase nici odata a primi din
paturile poporane seva cea de via-ta datatoare. De aceea i primii cronicari care scriu mai cu deamaruntul istoria poporului
roman, se indeletnicesc chiar dela inceput cu aceasta idee, a
aceea ce mai ales lovise mintea lor, ca cu aceea ce avea mai

adanc i mai indepartat rsunet in trezita lor contiint. Ei

o intaresc inca i o expun dupa scriitorii straini pe care ii consulfa', and numai o forma noua unei vechi gandiri. AO. Ureche
ne spune &A scriu alte istorii pentru tara noastra Moldova,
cum au statut pustie peste 600 de ani, trecand pre aice Traian
imparatul Ramului, a caruia sa cunosc semnele puterei lui pre
uncle au tras troian, peste multe tari, trecnd cu Wile lui peste
campi i peste ape". Si mai departe adaoge Ureche ca o do-.
vada a acestei origini a neamului moldovenesc, ea' i. limba
sau graiul nostru din multe limbi este facut, i ne este amestecat graiul nostru cu al vecinilor depe imprejur, macara c de
la Ram ne tragem i cu a lor cuvinte ne-i amestecat graiul".
22 Mag. tst, IV, p. 231.

www.dacoromanica.ro

7ki-

.,.,

..

,,,

,-

psi,

--

&

'A

71

."-

0%,

A -.

.1

.22

e
4

'

4,1

a.,12.1

1,0
e

if

k.

. ..2_

Piutra de pe gunman/tit lut C. Brdneoverinu (la biscrica SI. Ghcorghe nou


Bucuresti)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

198

Miron Costin ins.' si aice este cel intAiu care asaz aceastg idee

inteun chip mai temeinic, expunnd rgzboaele lui Traian cu

Dacii, rApunerea acestora si. colonizarea tgrei. Este de insgmnat


cg Miron Costin, condus de bunul su simt, intglege as cum a
fost aceast colonizare, spunnd cg Traian preste munti, pintre

Dachi au descglecat Rmleni pentru ca s nu mai poat a-si


rAdica capul Dachii impotriva imprgtiei". Dela Miron Costin
inainte originea noastrg din Romani capAt un sprijin in cronica lui, copiat si rgspndit in sute de exemplare printre toti
Romnii cgrturari. Aceastg idee nu mai este lgsat numai in
paza nesigurg a traditiei, slgbite prin nesfArsitul timp, sau in
expunerile strginilor, ci devine un adevr rgspndit in intreaga
Romnime, adevgr care se mgntine neatins in tot decursul perioadei de instrginare a gndirei romnesti, in epoca Fanariotilor. Dei Roma' nii se grecizarg pan inteun mare grad in
decursul acestui rgstimp, ei tot pastrar adnca convingere c
sunt un popor de vit' romang, si. cnd aceastg idee fu apoi reluat din nou si proclamat cu mai mare putere de renasterea
transilvang, ea ggsi un puternic rgsunet in Romnii principatelor. Pregtirea mintei romnesti, pentru primirea acestei idei
mantuitoare, fu insg inceput de Miron Costin, si aice &IA a
doua mare insgmntate a cronicarului nostru si a scrierei sale
pentru descglecatul intgiu".
*i. Miron Costin este fatalist ca si. Ureche, si. fatalismul
ambilor isi are rgacini in credinta lor despre atot puternicia
lui Dumnezeu. El este convins Ca' faptele omenesti sunt determinate prin vointa supremg, cg mcar &IA nevoint pune
omul, sorocul lui Dumnezeu cum este rnduit al clgti nu poate"

El repetg in mai multe rnduri c6 gndul omului e nestiutor


de sine la ce merge si la ce intmplgri soseste, cg este nestiutoare urea omeneasc de primejdiile sale, c sunt alunecoase
lucrurile rgsboaelor si in puterea lui Dumnezeu mai mult stau,
cg cu anevoie este fie-cgruia a se feri de ce este sg. fie" i. altele
asemenea. Miron Costin a nimerit ins o formulare a acestui gAnd

inteo frazg, ce va rgmnea celebi 6 prin conciziunea, frumuseta si poezia ei : Nu sunt vremile sub arma omului ci bietul
om sub vremi". Aceast cugetare care leapd forma religioas
si se strpoartg numai pe tarmul istoric, rgmne si astgzi adevgratg, astzi cnd puterea lui Dumnezeu a fost inlocuitg
In mintea oamenilor prin legile tot att de fatale ale desvoligrei popoarelor.

Miron Costin este partizan al monarhiei, si nici nu puteg


in timpul si tara unde ti gia. i el primeste pe domn

fi all fel

cum l'a dat Dumnezeu, cg domnul, ori bun ori rgu, la toate

primcjdiile lui ferit ti ibueste, cg ol i cum este dela Dumnezeu


este, precum zice sf. scripturg : nu esi e nici o putere f6,5 numai
dela Dumnezeu". Cu toai e ace-lea el ar vrea ca domnii sg fie

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARA

I MI

buni, muted fdrd ac" cum le zicea Ureche, cdci uncle este

fried nu incape dragoste" si de aceea exclamd el : fericiti acei


domni, cdrora tdrile lor le slujesc din dragoste, nu din fric, cd
frica face uriciune i uriciunea at de nrzie tot izbucnete".
Potrivit cu insuirile cu care Miron Costin ar don i sd fie
impodobit domnul unei OH, el i cere sd asculte totdeauna de
.sfatul boierilor cu care vorovind o treabd, se frdmAnta cu voroava lucrul, i unul una altul alta rdspunzAnd se 15murete

i 11,1

4t.

III.

--1

,, ,,, ,,,-

J " " I .s.


-ir

Man5st rea

1,,

.. .

,.......v , it m ttttt .0
o

.-..,

W.

ii

.r

ti

la 1850 (Dup o aquarel de picloral Freinvald)

lucrul care-i mai spre inddrnn. Iar ceeace fac domnii singuri
din gandurile lor sau din oapte, rdr lucru este de folos" 23.
Bine inteles c nici puted sd-i treacd prin mintea lui Miron
.Costin ca sd dee vre-un rol poporului de jos la conducerea statului. De aceea el rdsd ingrijirea de cei mici celor mari, adaugAnd
eft' cu cale este a hi fried celor mai mici de cei mai mari". Miron
Costin ins dei partizan al deosebirc de clase si deci a privilegiului, intelege ca sd respecte dreptatea i fan cu ce! mic. El
.

spune cd atunci cnd se prdte un curtean cu un Oran, mai


de cinste se cade sd fie curteanul si la cuvnt si la cduntura

domnului ; dar judetul sd nu se abatd din ca lea sa cea dreaptd".


V. A. Ureche (operile lui M. Costm, I, p. 364) exclama la acest loc

iaa pare-nil-se limpede i lamurit mai putin numele constitutionalismul


modern". Constitutionalismul este fna impus domnului, pe and sfatul st In

.voia lui a-1 primi sau nu. Deosebire cat i ceriul de piimant.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

200

Inteun cuvnt ideile lui Miron Costin asupra statului erau

acele patriarhale. In fruntea piramidei sociale un dom bun,


milostiv i intelept, conduand poporul, nu numai dup propriul lui gnd, ci luminat de sfatul boierilor. Sub el o clas de
oameni de treabg, care sg ingri ease de interesele
celor mici ce nu aveau s conduc statul, ci sg fie condusi
asculte.

Cine va bAnui lui Miron Costin acest vis frumos, cnd


realitatea inspgimnttore trebuia prin reactiune s trezascg
In mintea lui un miraj Insglgtor?
Ca scriitor Miron Costin mrdie mai usor incg cleat Grigore Ureche limba romnease ; stilul sgu este mai curggtor,
Cu toate aceste mai strgbgtut de gndiri si de cugetri proprii,
decAt povestirea lui Ureche. Am pute spune cg cronicarul cel
d'intAiu al Moldovei este mai obiectiv in expunere deat acest
de-al doilea, care reflecteazA mai adese ori asupra faptelor, ce
le intlneste, rosteste hotgrt simtimintele ce i le inspirg evenimentele tgrei, adese-ori chiar cu o mare arnrkiune; este in.tr'un euvant mai subiectiv in asternere &Cat predecesorul su.
Cu toate aceste si el se sileste pe Cat se poate a pgstra nepgrtenirea istoricului, i spune inteun loe cg noi mgcar cg am fi
datori cu pomenire lgudat mai mult lui *tefan Van. (Gheorghe) dela care mai mult mil am avut &ea dela Vasile Vocr
dela care multg urgie printii nostri au petrecut, iar dreptatea
scocotind, nu pot serie intl'alt chip", csci adaugs cronicarul
nimica nu stricg credinta as celor ce scriu letopisetele cu
ftrie, cAnd veghe voia unuia i pogoai luciuicuhul aliuia"24.

Al treilea cronicar al Moldovei in acest veac este fiul lui


i dnsul ei invgtat tot in scoalele polone, si cunostea limbele laiin i lesascg. AO el insusi aratg in
lctopisetul stm c Ncculai Mavrocordat l'a trimis intru intimpinarea marchizului Desallcurs ambasadoi ul Flantei ce tiecea
prin Moldova cAtrg Constantinopole pent] u limba latineascg" ;
iar inteun alt loe spune c acelas principe l'a trimis inainlea
lui Pototchi, voevodul Galitiei, care tr( cc din Ungaria in Polonia si au venit prin Iai, pentru limba lcsasc" 25. Neculai
Costin in doscbire de tatgl stiu vra ins s arte aceastii a lui
invtturg, incepnd istoria desclecatului intiu dela facerea
lumei, i artnd o sumg insgmnai '6 de scriii ori strgini conFultati de el. *i in descrierea evenementelor Moklovei el arat o
cetire si o cunostinig mai apropiatg a (ill-01r slinte, pe care le
citeazg mai eh. s, cnd se potrivesc sentintele lor cu morala intmplgrilor ce le povesteste.
Miron, Neculai Costin.

21 Lelopiselele,

I, p. 315.

" Nceulai Coslin, in Letopisefele, II, p

85

www.dacoromanica.ro

86.

MISCA.REA LTTERARA

:101

Si acest cronicar ca i Grigore tireche i Miron Costin este

adnc religios, partizan al monarhiei absolute si al boierilor.


El laud pe domnii aceia sub care era bine boierilor ; este ins
in destul de nepArtinitor chiar cu aceia ce le Facea ru. Asa despre Duca Vodg dupd ce descrie toate cruzimile i jafurile lui,
nu se poate impedica de a miirturisi c,, numai o burfala0 ave
Duca Voda i sotia lui, ea" erau foarte curati amandoi, asa cl
In casa lor s vrea pute canta sfanta liturghie". 5i ca s" nu
se creadd cA ar apasa prea mult condeiul asupra acestui domnitor, spune ea' este cu greu a nu se scrie aceste lucruri, ca" spune
sfnta scriptura a de vor tAcea oamenii pietrele vor rilspunde".
Apoi invoca de marturi a celor ce le scriea nu numai acesti pa"manteni patimasi, ci strAini de alte Vri imprejur, Turci, T5tari, Greci Sarbi, Albaneji i Latini i alti toti cAt s'au tmplat

StAretia milnAstiru Hurezi, (BrAncoveanu) clopotnita

chilule de sud.

inteacele vremi, de au vAzut toate nkazurile Moldovenilor",


inteadevtir am vilzut cA misionarul catolic Petru Parcevici
adevereste in totul spusele cronicarului asupra jafurilor neomenoase dirora Moldova era expusa pe timpul lui Duca VocIA.
Neculai Costin a mai scris si o opera' de filosofie moral Juan
dup un autor strein : Ceasornieul Domnilor din care citrn ca
povat aceea Indreptan contra femeilor c : stpania muierii
nu-i alta MI% cat cu picioarele s" mnnce i cu mnile s
umble. '26

Veacul al XVII-le produce in Moldova pe lang5 scrii-

torii amintiti pe taramul istoriei nationale i unul mai insgmnat


in sfera cugetgrei religioase, anume pe mitropolitul Dosolieiu.
Pe la anul 1649 intalnim pentru intaia oara numele lui ca monah

" Lelopisetele II. p. 21, 27. Asupra Ceasornicului vezi N. Iorga. Islam
Itleralurii romelne In sec. al XVIII. 1, p. 68 si unit

www.dacoromanica.ro

202

ISTORIA ROMANTLOR

la mnstirea Probota, unde el se indeletnicea cu studiul limbei


latine, greceti i polone i cu cetirea vechilor documente sla-vone ale Moldovei. In 1658 11 aflrn episcop la I-Iui i in anul
urmAtor in aceeai demnitate la Roman, i in sfrit in 1671
se urc6 in scaunul mitropolitan, in care ins nu st de cAt doi
ani, prsind el Moldova in 1673 impreun cu Petriceicu Vod.

Iertat dup aceea de Dumitracu Cantacuzino, urmaul lui

Petriceicu, el se intoarce in scaun, unde ins inceteaz6 de a semai amesteca in daraverile politice, spre marele folos al literaturei romneti, cAtr prelucrarea creia Dosofteiu ii indreapt de atunci innainte toate puterile sale cu cea mai mare
srguint. El intocmete o tipografie nou la mitropolia Iailor,
cu ajutorul lui Ioachim patriarhul Moscovei 27, in care tipografie
Dosofteiu tiprete aproape toate crtile alctuite de el.
Tipografiea intemeiat. de Vasile Lupu se risipise cu totul
In nt Miron Costin, care seria letopise-tul su atr btrnete
spune, inteun loe c5. a fi lipit aceste semne (a ceriului de ru
prevestitoare) la randul su, c' era trecut rndul la izvodul cel
curat ; i scriitorii care izvodesc putini se afl, iar tipariu nu:
este" 28.

Cand Sobieschi intr in Moldova pentru a doua oar


in 1686 i veni pan la Iai, in retragerea lui se duse i mitropolitul Dosofteiu cu dnsul, trecnd inti la castelul Zolkie wlngs Lemberg, de aici in Rusia la patriarchul Ioachim al Mos-

covei, care m,ijloci la tarul Petru cel Mare s-1 numeasc6 in 1703
episcop al nou cuceritului ora al Azovului. Se vede ins e Do-

softeiu nu primi acest post i mud. in Moscova puini ani dup


aceea.

Activitatea lui Dosofteiu se mic6 mai ales pe trmui,


religios, unde el ins adaug o not literar la conceptiunile
religioase, anume punnd in versuri romneti psaltirea, luAnd

ca model pentru aceast lucrare psaltirea in versuri polon a


lui Ion Kochanovski 29 Celelalte lucedri ale lui, precum traducerea Liturghiei, Molitvelnicul, Parimiile de peste an, intr
in micarea general a introducerei tot mai depline a limbei
romneti in slujba bisericeascg, a creia insemnAtate am artat-o mai sus. El mai are 'MCA o lucrare in versuri, anume un
poem asupra succesiunei domnilor Moldovei, tiprit impreun
cu Molitvelnicul din 1681.

S artm inrurirea ce a putut s'o exercite stihuirea


romneasc6 a lui Dosofteiu asupra mintei romneti. Pnla
" Aceasta o spune Dosollezu in Until crulei sale Paruntzle de peste an,
1682. Vezi Psaltirea In versurz intocmit de Dosoftenz mztropolitul Moldouzer,
pubhcat5 de I. Bianu, BucureW, 1887, p. XII.
Letopzsejele, I, p. 353.
Psaltzrea lui Dosollezzz, de I. Bianu, p. XXVIII.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITER ARA

203

Dosofteiu limba romand cunotea ca vers numai poezia popo-

rand. Mara de cele cateva stihuri alcatuite de Miron Costin


asupra descalecatului 01.6 Moldovei 30, care poate sa fi precedat cu vre-o 2-3 ani pe acele ale lui Dosofteiu, nu se OM
In nici o scrisoare romana anterioara, limba inlantuita in forma mai strnsa a versului. Dar acele ese versuri ale lui Miron
Costin erau numai o floare pusa in fruntea 0'116 sale, care trecea

neobservata fat cu insemnatatea scrierei Insi. Lucrarea lui


Dosofteiu se prezintil mai intai in totalitatea ei ca o poem in,

7:1,41111:

ova

A,:

.j

,.

l'

.0
.:.

` I* '

en.

,fe
'g'

'

4
:',

.:, 4

: ...

go., 6.,

r
,

....

.
1

-- ieft ley

Him .,

? rgs.:
Mg, ...t L'j
.., O. '
.I.

n.

I.

rM Th.rsiao,

1
6

I,
I

IYil'

I'

I 1 s.v

i.

C. Brancoveanu cu familia In ctitoria E a, (AlAnAstirea Hurev).

treaga ; apoi prin materia ce continea, poate cea mai cetit a


timpurilor de atunci, trebuea s se'ntroduca intre toti oamenii
tiutori de carte, sa devina poporana. Poezia are insa puterea
aceea de a atrage luarea aminte asupra organului gndirei, asupra limbei in care dansa este rostita, pe cand proza mai modesta, lasa sa strabata prin ea limpezala gndirei, disparnd
adesa in draptul ei. Proza este aerul prin care vedem fara ea
Leloptselele, I, p. 214.

www.dacoromanica.ro

204

ISTORIA ROMANILOR

i dnsul s fie vazut. Poezia, i ea mijloc straveziu al gandhei,


este apa limpedelui izvor, care Iti d cunotintg, prin tremurarea ei, i de mediul prin care priveti. Poezia pune In micare
gandirea in imbracarea ei concreta sub forma cuvntului ; armonia versului, acel element muzical al poeziei, incg din limbg
fac parte, In cat este invederat cg poezia incnta nu numai prin

dirile ce le provoacg In noi ci i prin limba in care ele sunt rostite. Daca proza poate sg ne faca a iubi gandirea rostitg prin
ea, poesia ne va face sa iubim i gandirea i limba, i daca

scrie-

rile lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir i Grigorie Ureche facurg pe Romani sa-i iubeascg neamul, versurile lui Dosofteiu
11 impinserg sa'i iubeasca limba, intgrind prin aceasta i mai
mult iubirea neamului insui.
2. SCRIITORII ERUDITI MOLDOVENI.
Dimitrie Cantemir.

In scriitorii moldoveni cercetuti' 'Dana

aice am aflat mai mult talent literar ingemanat cu conceptii


noue i simtimnt patriotic, fara ca ei s poseada vre-o pregatire tiintifica mai serioasa pentru cariera istorica. Moldova
insa ne poate arata i oameni invatati in adevaratul inteles al
cuvantului, eruditi ce s'ar fi putut masura cu asemenii lor din
apusul Europei, i trebue s expunem i lucrarile lor, dei ele
poate nu vor fi avut o inraurire atat de patrunzatoare In sanul
poporului roman, care prin lipsa lui de cultura statea mai indepartat de sfera eruditiei.
Cel intaiu mare invatat moldovan din veacul al XVII-le
este principele Dimitrie Cantemir, a cgruia incercare de poli-

tica ruseasca am studiat'o mai sus, Dei fiu i frate de principi


necarturari, Dimitrie Cantemir ajunse pentru timpurile in care
traia, unul din invatatii cei mai de frunte, i aceasta reputatie
i-o dobandi mai ales prin doug serien i latineti care se raspandirg adanc In lumen invatatg apuseang. Acestea erau : Descriptio
Moldaviae cea dintaiu scriere geografica i statistica asupra
Moldovei i mai ales Historia incrementorum atque decremenforum Aulae Othomanicae. (Istoria Otomanilor) care pentru
timpul sau cand istoria Turcilor era cu totul necunoscutg avea va-

loarea unei neateptate destainuiri. Cantemir avuse de dascal


in Iai pe Ieremia Cacavela, care In o scrisoare de multumire
trimisa lui Cantemir pentru impartgirea scrierei sale Divanul
lumei cu intaleptul", zice c ar fi plugarul care la holda mintei
tale am ostenit". La suirea tatalui sau Constantin Cantcmir
In scaunul tarei Moldovei, Dimitrie fu trimis la Constantinopole ca ostatec impreung cu fratele su Antioh 31, de unde se
" BOthune eAtre Croissv 8 Aug. 1686 ; le hospodar de Moldavie a son
enfant comme tage la Por-te".

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARI

206

intoarse numai pentru scull timp inaintea mortei tatalui sau,


and atunci fu proclamat de domn pentru cate-va zile. Raspins
Ins de Constantin Duca, Dimitrie Cantcmir se duce iar la Constantinopole, unde urmeazil inainte spornicele sale studii pang
la 1711, cand vine pe tronul Moldovei. Se vede ca talentul su
Innascut mai ales pentru limbi, 11 pusese In putintii a inviila
atat la dascalul sau din Iasi cAt si la acei ce-i av in Constantinopole numeroasele idiomuri, pe care le poseda, anuine: turceasc, araba, persana, elena, greceasca, latina, slavona.i franceza. Dintre tiinti el se dadit mai ales studiului istorici, filo-

Jr'yr"J

'

..

ni
Neamul boerilor din Brancoveni (MArdistirea Hurezil

sofiei i matematicilor. Muzica de asemene t una din indeletnicirile sale favorite, si Neculai Costin raporteazil despre el, c'a"

stiind bine din tamburu, Il cllemau agii la ospete pentru zi&Attar.

El se bueura de o mare reputa tie de InvAtritura ceeace


marturisete i Neculai Costin, and mustra pe Dimitrie Cantemir, c tiindu-se foarte Invatat n'au vrut s iee nici data
sfat dela boierii cei mai biltrani". Reputatia lui Insa era Inca
mult mai mare in strainatate, unde el dupa ce trecii In Rusia
fu numit membru al Academiei de tiinti din Berlin si al celei
din Petersburg, care se intemeie de Petru cel Mare dupa struintele lui.

www.dacoromanica.ro

206

ISTORIA ROMANILOR

Hronical a loar tara Romeineascei, cum intituleazA insu


Cantemir scrierea lui, este o lucrare de mare insAmn.tate, care
se deosebete In totul de Letopisetele cronicarilor moldoveni.
Aice nu mai avem a face cu o cronic, ci cu o lucrare istoric5
In adevAratul inteles al cuvAntului, plinA de o vast i boga-CA
eruditie, i In care izvoarele sunt analizate, confrontate, luminate sau combAtute unele prin altele, cu o sArguint i o destoinicie care te pune in uimire. Simti c'A ai inainte un invAtat care

posea de minune toat tiinta trebuitoare, pentru vasta lucrare pe care o intreprinsese. Aceasta nu era nimic mai pu-tin
decAt incercarea de a schita istoria RomAnilor, dela prima lor

urzire ca Daci i. apoi ca Romani pe pAmAntul Daceii, i in urmg

dovedirea struintei lor in acea tar din an in an pAnA la intemeierea principatelor, punAnd In legAtur istoria RomAnilor cu

acea a tuturor popoarelor barbare ce au trecut peste Dacia,


apoi cu acea a tuturor statelor cu care dAnii au venit In atingere, precum RomAno-Bulgarii, Turcii, poloni, Muscalii, TAtarii
i Ungurii.
Dei astAzi incercarea lui Cantemir ar pute fi supus

la multe i intemeiete critici, totui nu e mai putin adevrat

cA pentru timpul sAu ea constitue una din lucrArile cele mai de


cApitenie ale istoriografiei de atunci, i cA numai limba in care
d'Alisa a fost scrisA, cea romAneasc, au impedecat'o de a contribui la renumele european al lui Cantemir in un grad asemnAtor cu vestita lui istorie a impArAtiei otomane. CAnd vezi pe

de o parte imensa lui eruditie in complicatele zvoare ale istoriei originei neamului romAnesc, i pe de alt parte aceeai insuire documentatA in conotinta acelor ale istoriei turceti,
atunci rAmAi inteadev'Ar inminunat inaintea bogtiei nesfAr-

i te a tiintei acestui b'Arbat, unul din luceferii Europei dela sfAr-

itul veacului al XVII-le i inceputul celui al XVIII-le.


Dei scrierea lui Cantemir e o lucrare de eruditie, totui
ea este aA scris c6 cetirea ei s'A fie uoar i plAcut ori cui,
i afar de citatia cAtor-va texte latineti i greceti, care insA

sunt toate puse pe romAnete 32, ea nu infAtiazA nici o greutate


la intelegere. Dei atinge o sum'A de chestiuni ce nu stau in le-

gAturA cu istoria RomAnilor, precum rAsboiul Troei prin care


vrea s5 ajungA la urzirea poporului roman din rAfcitorul Enea
totui toate aceste excursiuni pe alte VArAmuri infAtieazA un
" Se imputd lui Cantemir cil ar avea o limbA esotic, nenatural si greoae
pilnA la desgust, intervertitil si incurcat parid la neAnIeles", Densusanu, Istoaa lunbei a a literatura p. 181. Aceasta este nedrept. Limba lui e curat romaneasch. Singura abatere, provenit din lunga lui indeletnicire Cu limba latina,
este inversiunea neobicinuith in romAneste de a strApurta verbul la sfarsitul frazei : exemplu : dar nu ai istoriile cetite, nici ai cromcile cercetate". (Opere V,
p. 51). Dar si inversiuni de aceste se intalnesc mai des in scrierile lui filosofice ;
fusil nu in hronicul Moldovei.

www.dacoromanica.ro

MIS CAREA LITERAR

207

interes prin sine insusi si prin modul cum sunt tratate, de sigur
mult mare decgt urcarea lui Neculai Costin la Imprgstierea mai.
mului omenesc pentru a ajunge la descglccatul intgi.
Cantemir isi propune intgiu sprijinirea tezei lui Mil on

Costin, adecg de a dovedi unitatea neamului romnesc prin


comunitatea originei lui spunnd in unul din numeroasele locuri

In care atinge aceastg intrebare c vestitii Romani sunt mosii


si strgmosii nostri a Moldovenilor, Muntenilor si Ardelenilor si

a tuturora ori unde se aflg ; precum si singur numele cel de mosie

arat Romani chemndu-se, si limba cea pgrinteascg care din


latinease se trage, nestirbit martur este".

A0
,

,
C. Brtincoveanu cu Marta Doamna cu fit lor : Constantin, . lefan, licutu si
Maki (In paraelisol AlAniislIril HorezI)

A doua tezg nu mai putin insemnat se referg la stgruinta


Romnilor in Dacia,Traiang, dela zgmislirea lor png In timpurile cnd constituesc state in ea. Cum spune Cantemir, Romnii din Dacia de astAzi care sunt Moldovenii, Muntenii si

Ardelenii sunt din neamul lor hiresi Romani dela Italia de Traian

Impgratul adusi, s'i ei au locuit necurmat In Dacia precum a-

stzi locuesc. Aiurea iargsi adaogg prea frumos : si Traian marele

Impgrat sgditorul si rgsgditorul nostru este." 33.


Conform cu aceastg conceptie Cantemir si Intreprinde
expunerea trecutului intregului neam romnesc.
Pentru aceasta Cantemir ave de luptat cu scriitorii strgini,
dusmani in deobste s'i rgu voitori, care cei mai multi Vggcluiau
" Hronicul.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

208

Romnilor originea lor romang, sau cel putin traiul lor neintrerupt pe pgmntul vechei lor patrii.
Cantemir insg intreprinde aceastg indoit lupt inarmat
ca i protivnicii sl cu toate armele tiintei, ferecat din cap
png in picioare cu citatii greceti i. latineti, i. putnd deci
lupta ca unul de o potrivg cu cavalerii tiirrtei de atunci.
Cum se face insg, c' dei hronicul a toatg' tara Romneasc
este menit mai ales spre a rgspinge brfelile invgtatilor strgini,

el este scris de Cantemir nu in limba universalg a tiintei de


atunci, ca istoria impgrAtiei otomane, ci in bimba romng ? Este

invederat cg Cantemir vroia sg facg cunoscutg aceastg istorie


inainte de toate poporului sgu. El spune undeva in Hronicul
lui : ins aceste toate fiind de noi in limba latineascg scrise
i alcgtuite (el scrisese Hronicul intl in latinete) socotit-am
cg cu strmbgtate Meg i. c pgcat va fi de lucrurile noastre decii a

tnnainte mai mult strginii decat ai notri sg tie. De care lucru


acum de iznoavg ostenintg luAnd, din bimba latineascg pre cea
a noastrg latineascg le prefacem". Simtimntul de iubire de
neam al lui Cantemir strgbate din mai multe locuri ale scrierii
lui. El spune aiurea : Inteacesta chip zicem i noi fcnd,
pre cele cu vechimea vremilor ingropate a vechelor istoriei co-

moare, la luming a le scoate i la treaba de obte a le argta

v'om sili i. cele ronicIneVi precum Romnilor se cuvine v'om


dovedi" 34. CA t de adnc este convins Cantemir de aceastg idee

se vede de pe aceea cg el nu se mai saturg a o repeta la fie


ce paging, a argta toatg insemngtatea ei, insg ca un adevgrat
invtat, spre a nu deveni obositor, tot impodobit in none cugetgri. Une ori cnd simtimntui 1.1 ngbuia, gndirea lui rece
i tiintificg se urca la o adevarat poezie, din care raportgm
numai uringtorul loc care dovedete cg Cantemir, cnd vroia.
tia s inchege gndirea lui in cea mai frumoasg rostire : Inteacest chip darg pre Romano-Moldo-Valachii notri, Roma
maica din lguntrurile sale ngscndu-i i-au aplecat i i-au crescut.
Traian pgrintele cu obiceile i. armele romAneti invgtndu-i, a Dachiei adevgrati motenitori i-au pus i cu curat sngele fiilor sl pre

Dachia, care mai Millie barbar era au evghenisit'o" 35. Cantemir este prta al ideei cg toti Dacii, au fost strpiti de Traian
i &A poporul romn de astzi este coboritorul direct al legionarilor romani 36. Curgtenia sngelui roman explicg eminen-

tele insuiri ale Romnilor. GA de va socoti cetitorul nostru,

zice el ins cu socoteal cumpgnitg, afla-va in Romnii acetia


ce nu va pute afla la multe alte neamuri, i in mici domniile
lor chivernisele i cumpgtgri en multul mai istete i mai ner" Ilromeul ed Toedeseu, p

Ibuient, p 15.

" Ibulem, p. 190 '

www.dacoromanica.ro

MIKAREA LlTERARA

209

voase cleat la mari crgii i impgrgtii, precum vedem cg puternica


impgrAtie a Turcului ce impgrAtii i cu domnii si-aa supus asa

cat nici una nu li se cunoaste cg doar au fost odatg slobode,


necum stpnitoare, precum este impgrgtia arigi adului, (sg

nu pomenim de cele nenumgrate din Asia), Grecia, Macedonia,


Peloponezul i toate ostroavele mgrei Medeterane (putine din-

tr'aceste deosebind), crgiia Ungurilor, pre aceste zic, mare si


puternice stgpniri as le au supus, as le au dgmolit, ct precum
am zis, nici semn nu au rgmas, carele s poat fi dovada cei
de mult a lor puteri i elefterie ; iarg aceste a le noastre doug
cu ajutorul lui Dumnezeu, mgcar cg supuse si ascultgtoare
sub monarchii turcesti, insg nici stgpnirea, nici slobozenia lor

nI

,4111.111.0t4.4

C. Brancoveanu si
Antonia Veda
Maria Doamna
Ncagu Postelnicul
(In biserica deja boIn1a milnilstirn Hurezi)

n'au lsat, cg dupg multe sAngeroase i romnesti rgzboae,


nici odatg piciorul din hotarele sale afarg nu si-au scos, ci infipti i nezmulsi au rgmas ; CA' desi impgrgtiei Turcului bani a
da obligate sunt, insg bisericile, legea, judecgtile, obiceele
smintite i nebetejite i le au pgzit" ".

Hronicul lui Cantemir are deci de scop a intgri in Romni nervul vietei lor, argtndu-i ca un popor de vitg
pgstreze neatinse unele scumpe drepturi, imcare au stiut
bgrbgtndu-i deci la lupt i in viitor, spre nebetejita" pg-

strare a acelorasi bunuri. i inteadevgr ea' in stare a de decadentg


In care ajunsese Romnii, de mare nevoie le eran asemcne cu3; lbidern, p. 106-107. Hronicul era menit sd tic liparit cl. r mom lea aitinsuse
pc Cantemir inainte de a o putea indeplini. El fu tiparil alma in 1835 30 de MIopolitul Veniamin si G. SAulescu. Vezi Iorga, Isl. Illeralurti liomdne in seco-

lul XVIII, I, p. 291 nota 2.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor.

Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

210

vinte care se le mai pung inima la loe, i sg le are din ceeace


au putut, cele ce ar putea, dacg ar fi si acum cum fusese Inainte.
Au mai rgmas dela Cantemir i doug capitole rgslete din
partea moderng a Hronicului sgu, acele ce povestesc Intamplgrile timpului sgu in Moldova si In Tara Romnescg. Aceste
doug capitole sunt : Vita Constantini Cantemiri. (a tatglui autorului) pgstrat, numai In textul latinesc i Evenimentele Cantacuzinetilor i a Brancovenilor pgstrate In o traducere rusascg
fcutg, dupg cat se vede, pentru a da In cunostinta curtiirusesti

aceste lgmuriri prin interesante Intamplgri. In aceste de pe


urrng serien i Cantemir ggseste prilejul a apgra purtarea lui fatg
Cu Poarta i cu Brncovanu pe care nu ave nici un motiv de a-/
privi cu prietenie mai Intai din cauza politicei apoi din aceea cg
prin cgsgtoria lui Cantemir cu o Cantacuzineascg el intrase
tabara dusmanilor Domnului Muntean 88.

Nu numai In istorie insg se Indeletnici bogata minte a

domnului roman, cg. si In cele filosoficesti Ii inmuie a ei pang.


Divanul adecg. judecata Intgleptului cu lumea sau a sufletului
cu trupul este o scriere complexg care toatg are de -tintg a Indrepta pe om spre o viatg desfacutg de insglgtoarele ale lumei
bunuri. Partea Intai este un dialog a intgleptului cu lumea, In
care aceastg cautg
ademeneascg pe ce'l d'intgiu spre a se
deda la desatgrile vietei, a cgror nimicnicie intgleptul o dovedeste cu izbandg la fie-ce pas. Tema este indeobste interesant
tratatg si une ori se intalnesc cugetgri noue i fericite, precum
bung oarg atunci cand Inteleptul aratg la ce au esit pentru Alexandru toate cuceririle lui.
el atata rotunzalg a pgmntului cAlcand si a-LAW Imprgtii supuind, dupg moarte loe mai
mult de septe palme nu i-au rgmas, si pe acela nu el, ci pamantul

pe dnsul l'a stgpanit ; Caci trna pe peptul lui s'a suit, ochii
i-au umplut, gura i-au astupat i cu aceastg pildg aducAndu-i,
c nesgturndu-se de slav sg se sature de lut" 38. 0 intelegere
ntre suflet si corp nu se poate stabili cgci urea ta, zice

leptul cAtrg lume, cele pgmntesti, iar a mea cele ceresti cautg,
atata osebire fac cat apa din foc ; i de va putea focul cu apa
intr'un loe a locui i doue rotunde gloante unul peste altul sg se
sprijine i eu cu tine prietesug voi pute alctui" 40. Intgleptul
devedeste apoi lumei e gresit Ii este socotealg ce o face despre
lungimea vietei omului, In care el ar ave In destul timp a cguta
si de cele ceresti si de cele pgmntesti ; Cci mai intai omul nu
trgeste a-Ma timp cat vietueste, de oare-ce jumgtate din viatg.
Cantemir spune in Evemmentele, vol. Ved. Acad. p. 43 : cum s'a pui tat
Cantemir dui:A venirea lui In Moldova pentru crestinAtate, aceasta este cunoscut5.
cabinetului imperial".
Dmanul In Operile lui Cantemir Ed. Academiei, V, p. 53.

'0 Ibtdem, p. 93.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARA

211

lui o petrece In soma, iar somnul este asemenea mortei cAci


In pat dormind in chipul celui ce in nsle zace m fac, mintea
simtirea perznd, cu ochii nevznd, cu urechile neauzind, mirosul neadulmecnd, gustul nepricepAnd si mai vartos toate a
le trupului organe amortnd i slbnogindu-se. Asisderea eu
afundat In pilot, el ingropat in gropnit, el acoperit cu trn,

.
,

'

Palatul Mogopaia (C. Brancoveanu) (Fatada dinspre intrare)

.eu Cu obialul ; el in patru scAnduri a scriului, eu in patru preti

ai casei, al mortului suflet viu si al meu suflet viu rmne.


precum eu dormind, numai vinele cele vii mi se eltesc si se bat
semn iarsi de, desteptare artnd, as la mort viile a le sfintei
scripturi precum iarsi va invia adeveresc. i as amndoi, el
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

212

din groapA, eu din asternut ; el din scriu, eu din casg ; el dim


moarte, eu din somn ne vom scula" 41,
Partea a doua si a treia a divanului lumei contine o selie
de exemple asupra purtgrei morale a omului, in care se poate
vedea cg cunostinta scrierilor sfinte nu er mai putin la IndemAng invgtatului domn de cAt autorii greci i romani, cronicele

turcesti, arabe i persiane i numerosii scriitori mai noi.


A doua lucrare moralA filosoficA a lui Cantemir este as
numita istorie
vrednicg de numele ei, prin cimiliturile necontenite ce le contine dela inceput la sfArsit. Este o
satirti politicg, indreptat contra Muntenilor, i mai ales contra
dusmanului lui C. Cantemir, Constantin Brancovanu, In care

toate personajele sunt figurate prin arnmale incAt are aerul


unei Intinse fabule. Cetirca acestei satire e cu atAta mai gi ea
pentru noi, cu cAt necunuscnd amgruntimile intmplArilor,
ea rAmAne pentru noi in mare parte neintleasg. Insg chiar
pentru contimpuranii lui Cantemir, priceperea acestei bucgti
In care se amestecg cunostinte din felurite stiinti pe care le
poseda Cantemir, dei alcgtuitg in limba romng, rmase cu o
inrgurire tot att de restrAnsg asupra RomAnilor casi acele scrise
In limbile strgine 42 si din care acele redatate in latineste i fu-

seserg cerute de Academia din Berlin a crui membru fusese


ales in 1716.
SpAtarul Neculai Milescu.

Ne mai rAmAne de cercetat


o figurA literarg de tot extraordinarg prin pgteniile ei, i care
dei nu au exercitat o inrAurire att de mare culturalg asupra
tgrilor romne, totusi este interesantg prin soarta ei cca mult
bgntuitg, prin intinsele sale cunostinti i prin rolul ce juch in
viata culturalg a Europei incunjurgtoare. Aceastg este Neculai
Milescu, spgtarul, boier din tinutul Vasluiului 43. El er ngscut
probabil In satul Milesti, care astgzi nu se mai aflg, in tinutul
Vasluiului, cam pe la anul 1625. Nu se stie prin ce imprejurgri
el ajunse incg de copil In Constantinopole uncle fu invAt'Acelul
lui Gavril Vlassios, cunoscut ca mitropolit de Naupact si Arta,
care-I introduse In cunostintele intinse pe care i le vedem pe
41 lindem, p 97.

"O incercare reusittl de explicare a istoriei ieroglifice e teza de licent


a lui G. Constantinescu. Vrajba dintre Cantacuzinesti, Cantemuesti si Brancovanu

1705, cu o introducere si explicare a adevrului cuprins In istoria ieroglific a princepelui Dimitrie Cantemir, Barlad, 1899 Alta explicare a acestei
serien i enigmatice In N. Iorga Isl. lit. Rom. In sec. XVIII, I, p. 329 si urm.
" Sluintele asupra acestui om extraordmar le-am cules din urmtoarele
studii : B. P. Hasdeu, articolele asupra sptarului Milescu In foiletonul
ziarului Satirul, din 1866 No. 12, 13 si 14. Apoi In Traian 1870, No. 7, 8, 9, 11
13 si 14 apoi cate-va cuvinte asupra lui In Columna lui Traian din 1872 p. 274
1688

E. Picot. Notes biograliques et bibliograjzques sur Nicolas spatar Milescu ambassadeur du Tsar Alexandre Mihailoviei en Chine, Paris 1883. Toate izvoarele reproduse de mine stint imprumutate din aceste scrieri.

www.dacoromanica.ro

MISGAREA LITERARA

212

urm, In teologie, filosofie; istorie i literatur ". Dup aceea el

trccu in Italia uncle mai desvrsi ina studiile sale in stiintele


naturale i in matematici. El se intoarse din strintate

in. Moldova pe la sfrstul domniei lui Vasile Lupu. Sub


urmasul acestuia Gheorghe Stefan, Neculai sprdarul fu foal te
bine vzut i tra tat, intovrsind pe domn In expeditia Mire-

prins de el impreun cu Racoti pentru a inausi In Valahia

revolutia seimenilor. El rmase tot in favoare pe lng Gheorghe


Ghica i ajunse la culmea influentei sub Stefnit fiul lui Vasile

Lupu. Se vede ins cA aceste favoruri ametise pe boierul mol-

PaWO Mogclowa (G. Bi Ancoveanu) (Falacia principal dinspre lac)

dovan, care i puse in gand s dobndeasc chiar tronul, ceeace

ins nu numai c-1 aruncA in disgratie, dar ina Il fcu s-si

piard nasul, prin cunoscuta operatie a insmnrei care se practica asupra aspirantilor la onoarea suprem. De atunci inainte
sptarul incepe a purta supranumele de Omni. El fugi astfel
slutit in Muntenia unde domnea Grigore Ghica, care in consideratia bunelor legturi In care Milescu sttuse cu tatl, su
and er domn In Moldova Il numcste capuchibae al su la Consta ntinopole. Aice el se indeletnici iarsi cu invttura, in at
" fusil Nicolai spnarul arath aceasta In scrierea lui Enchiridion sa-

piens vir ac ,pius Gabriel Blassius, meus ohm professor in urbi iruperatoria"

www.dacoromanica.ro

214

ISTORIA ROMANILOR

ajunse unul din marii carturari ai veacului al XVII-lea. Radu


Lcon nu pastra pe Milescu mai departe in slujba lui, si el disgratiat de domnii ambelor tari romane, se duse la electorul
de Brandeburg, Frideric Wilhelm, care primi foarte bine pe
invatatul Roman. Se spune ca la curtea acestui principe un medic

german ar fi izbutit prin o operatiune a face sa dispara in parte


urmele uricioasei ciuntiri care-1 desfigura. Se mai spune insa
c el nu putu prelungi mult petrecerea lui la curtea electorului,
care primind rele informatii asupra emigratului moldovan,
izgoni din statele sale 45. Esind din Brandeburg, Neculai Milescu se duse in Pomerania, unde intalni la Stettin pe fostul
su domn Gheorghe *tefan, care traia aicea sub protectia regelui Suediei Carol al XI-le. Fostul domn al Moldovei trimise
pe tovarasul sau de surgun la curtea regelui Suediei, spre a-i
sprijini interesele sale. Aice Neculai Milescu facu cunostinta
lui Arnauld de Pomponne, ambasadorului Frantiei la curtea
Suediei, care cunostinta procura invatatului Roman prilejul
de a-si face un nume i intre invatatii Europei apusene. Anume
pe atunci se agita in Franta o mare intrebare dogmatica un :
calvinist, predicatarul Claude, publicase o carte in care combatea
prezenta reala a corpului i sangelui lui Hristos in taina impartaseniei. Catolicii nu lased ne combatuta o asemenea erezie,
care lovia in una din dogmele fundamentale ale religiei lor,
cei doi mai insemnati conducatori ai Jansenismului din PortRoyal, Antoine Arnauld si Pierre Nicole fura insarcinuiti cu combaterea doctrinei lui Claude. Acesta i formase un argument mai
ales din marturisirea credintei patriarhului de Constantinopole,
Ciril Lucari, care dupa cum se stie imbralosase doctrinele protestante i usese combatut inca in sinodul intrunit la Iasi pe

timpul lui Vasile Lupu, in 1642. Er de neaparata trebuinta


pentru Jansenisti a arta ca nu mrturisirea lui Lucari constituia fondul credintei ortodoxe, ci care era traditia adevarata

pastrata in sanul acestei biserici. Ambasadorii francezi din partile Rasaritului si mai ales Nointel din Constantinopole i Pom-

ponne din Stockholm fura rugati sa procure redactorilor raspunsului la erezia lui Claude, stiinta asupra crcdintei pastrate

in biserica rasaritelana. Pomponne facand cunostinta Milescului,


gilsi in el omul cel mai destoinic a-i da Aspunsurile pe care el
le cerca. Milescu se si insarcineaza a redacta un memoriu asupra
intrebarei prezentei reale in impartasanie in biserica greceasca,
da prietenului sau,
pe care-1 serie in greceste i in latineste,
ambasadorului francez, care se grabeste a-1 comunica domnilor
&la Port-Royal. In acrisoarea, cu care insoteste trimiterea me-

moriului, Pomponne marturiseste ca a fost surprins de a gasi

" De la Neuville, Relation ourieuse el nouvelle de Moscovie, Paris, 1698


reprodusit in partea relativii la Mileseu de Hasdeu In Arh. 1st. I, 1,, p. 137.

www.dacoromanica.ro

M 1$

i1P.A LITnIt A nA.

215

un om a de vecin de Tartana, atat de invatat in limbi i cu o


cunotinta atat de general despre toate lucrurile". El vorbete
bine latinete, dar el pretinde ea' studiul ski principal fiind greceasca, ar fi mult mai invatat in ea. El cunonte destul de bine
istoria i mai ales acea a bisericei, i fiind ca el a studiat foarte
mult intrebarile care sunt intre religia noastr i acea greceasca
i ciliar fare cea luterana' i calvinista, l'am crezut d'are cei

Palatal Mogooaia (colonada loggi)

mai in stare a cunoate prerca Grecilor. Am fost prea multamit


a va putea trimite raspunsul lui la care lucreaza i pe care sper
s'a-1 am inainte de a inchide pachetul. El este in deobte unit ea

noi asupra tuturor punctelor i nu se deosebete cleat asupra


purceclerei duhului sfnt. De aceea i vine el in toate serbatorile la liturghie la mine, i afara de crez, unde uita pe Filio que,
nu este mai bun catolic de cat el". Intr'adevar ca Milescu'"i
da lui Pomponne lucrarea 1,ui, scrisa atat in grecete cat i In
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ,ROMANILOR

216

latinete, in care trateazg Cu deamnruntul chestiunea transsubstantiatiei in biserica greceascg, scriere pe care invgtatii Jansen*i o tipgrirg la sfaritul volumului lor, ca o dovadg a celor
sustinute de ei 46.

Murind Gheorghe tefan la Stettin in 1668, Neculai Milescu nu ave pentru ce sn" mai stee in Svedia. Neculcea ne spune

cn sub domnia lui Iliai fiul lui Alexandru (1666 1669) el


reveni in Moldova, pe care insg o pnrnsi la venirea lui Duca,
retrggandu-se de astg datg la curtea tarului Alexie Mihailo-

vici. In 1672 II aflnin la Moscova. Principele Vasile Vasilievici


Galicin i boierul Artimon Sergico Mateev luarn." indatg pe invtatul destnrat sub proteguirea lor, i Ii procurarg un loc de

traducgtor la cancelaria ambasadorilor iar Mateev Ii mai incredintn i creterea copilului sgu. El scrie in Rusia o muttime de

cnrti didactice, parte de o naturn mai generaln, precum un dictionar grec-latin-rusesc i o aritmeticg in care el intercaleazg
insn mai mult pgrti cabalistice. In 1673 el scrie un intins comentar al viziunilor profetului Daniil, intitulat Cresmologul sau
cartea profe-tiilor. Acenst de pe urrrin lucrare fusese intreprinsn
dupg ordinele impratului, care nu intgrziase a afla despre petrecerea acestui om Invglat in oraul lui. Mai urmarn alte serieni
ale lui, precum o cronologie a principalilor impgrati ai lumei
sub numele de Vasiliologicon, o culegere a locurilor din autorii
greci privitoare la cele 7 muze i la cele 7 arte liberale, o traducere a cnrtei sibilelor, o descriere a sfintei Sofia din Constantinopole, i un tratat asupra hieroglifelor. Cnd ne gandim cg
toate aceste lucrnri, cele mai multe documentnd o vastg eruditie, furg isprgvite in scurtul rnstimp de doi ani, rgmnem
uimiti inaintea vArtoiei la lucru a invntatului romn.
Cntr jumntatea anului 1674 Neculai Milescu fu insgrcinat de impAratul Alexei Cu o misiune importantg, anume Cu
o ambasadg la impgratul Chinei. El trebuia intai sn se ducn la
Gantimur principe tunguz care venise in 1667 in Rusia i primise
cretinismul dupg aceea se stabilise la Nercinsk in Siberia.
" Cartea Janseinstilor este intitulata : La perpluit de la foy de l'glise,
calholique touchant l'Eucharistte, deffendue contra le livre du steur Claude, Paris
Lavreaux, 1669. In aceasta carte se afl reprodusa la p. 404-405 a editiei In 40

si la p. 592-594 a editiei In 120 scrisoarea lui Pomponne, iar la sfarsitul ei se


afla tratatul lui Milescu intitulat In latineste, Enchiridion sive stella orientalis
id et sensus ecclesiae orientalis scilicet graecae de transsubstantiatione corporis
dominis ahisque controvershs a Nicolao spatario Moldovalacone, barone et ohm
generali Wallacluae conscriptum, Holmiae, anno 1667 mens fbr". Din numele ce
si'l ia Milescu a Nicolao spatario Moldovalacone" pus In cazul ablativului, Picot
despartind ritu ultimul cuvant anume In Moldavo-Lacone admite ch familia lui
s'ar putea trage din Laconia (Nicolas Spatar Milescu, p. 2, note 20), care origine
greceascil 'i este data si de unii scram.' greci precum /.49.a, NeoeXX-rpocx-ii,
(130,o),o-fla p. 399. o foarte /mina combatere a origmei grecesti a lui Necul
Milescu vezi In C. Erbiceanu "China supusd" in An. Ac. Rom. II, Tom. XXIV

1902 p. 147 (2) si urm.

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA LITERARA

217

Dela el trebuia s'A treacA in China, unde ss regulcze pozitia


acestui nou principe cretin, pe care Chinejii il reclamau ca

supusul lor ; &A hofrase apoi chestiunea titluriler ce erau s6-i


dee de acum inainte impratul Rusiei i fiul cerului ; s dobAn-

deasc rAscumpArarea prinilor rui i s determine limba in


care urma s6 se tinA corespondenta intre ambii monarhi. Mai
trebuia s'A studieze i sub raportul geografic tgrile prin care
er s' treacg. Dup cum vedem insrcin6rile Milescului, nu erau
nici putine nici neinsemnate.
In 28 Februarie 1675 tarul subsemn scrisorile c6trA fiul
cerului i. in 4 Martie spAtarul Milescu p'rssete Moscova. El

Paraclisul dela Curta Mogo5oala (C. Brancovanu)

er intov5rgit de doi Greci slujbai in Rusia, Constantin Ivanoff sin Grecianin i Teodor Pavloff sin Livanoff i de doi dreg6-

tori dela cancelaria ambasadorilor, Nichifor Venintoff i loan


Favoroff. Milescu ajunge in 30 Mart la Tobolsk unde mai adaoge intovgrgirei lui ase nobili din localitate, un preot, un
tAlmaciu i 40 de servitori cazaci clgri i pcdestri. Dupg ce se
topirg z5pezile, in ziva de 2 Mai, ambasada plec5 cAtri1 Icniss&sk

unde ajunse in 9 Iulie ; de aice poposi la II kutsk in 5 Septemvrie, uncle intAlni pe Gantimur, care ii dgcla pretioase relatiuni
asupra Chinei. Dup ce trecu lacul Baical, ajunse in Dccemvrie
la Nercinsk. De aice inainte Milcscu intrg in ma Amurului, pe
care o dcscrie foarte pe larg in ziarul cglgioriei sale, i in 13 Ianuarie 1676 ambasada trecu granita chincz5, mai cAl'Atorind
Inc patru luni in imensul imperiu, inainte de a junge la capitala lui, Pcking, unde inti in siThit in 15 Mai 1676 dupil un
an, o lung i 11 zile de c616torie 11 Milcscu se pise indat in
www.dacoromanica.ro

ISTORIA, ROMANILOR

218

legtur cu Jesuitul Verbiest, care preda astronomia i geometria impratului, i putine zile dup sosirea lui, Verbiest
procura o audients la impAratul, unde tot odat Ii sluji de tlmaciu.

Ambasadorul Rusiei petrecu trei luni i jumtate la Peking, unde se puse s studieze limba chinez6 pe care cu deosebita lui usurint in invtarea limbilor, nu intrzie a vi-o
In 1 Septemvrie 1676 Milescu prsi Pekingul luand cu el o
scrisoare pe care fiul cerului o indreptase ctrA impratul Mos.covei, ajunse la 3 Mai 1677 la Selingisc, la 16 a aceleiasi luni la
Irkutsk, la 7 Iunie la Ieniseisk si la 5 Ianuarie 1768, el reintr
la Moscova de unde plecase cu trei ani fr dou luni mai inainte.
Cum se intoarse in capitala Rusiei el intreprinse redactarea
cAltoriei sale, mai ales acea prin tara Amurului, pe care Rusii
doriau s'o cunoased mai cu deamruntul, i dup aceasta mai
{Mat si o descriere a Chinei, lucrat nu numai dup propriile
sale intipriri ci i dup cltoriile deosebite fcute inainte de
-el. Spre a ne face o idee despre repejunea fenomenal cu care
Milescu lucra, e destul s spunem c in 17 Noemvrie 1678, in
mai putin de un an el sfarsise aceste dou mari luceri, din care
numai cea de pe urm contine 59 de capitole.
Aceast cltorie a boierului moldovan umplu de admi-

rare pe contimpurani. Ambasadorul francez De la Neuville,


trimis in Rusia in 1689, pentru a urma negocirile ce se tratau
Intre Rusia, Suedia i Brandeburgul, fcu cun.ostinta sptarului
vorbeste de el cu mult eldur in relatia cltorii sale din
'Moscova. Dup ce povesteste viata de mai inainte a sptaru ui,
vine la cltoria lui, spunnd c tarul Il trimisese la China, pentru a descoperi mijlocul de a stabili pe uscat comertul acestei

tri cu Moscova. El puse doi ani in a lui cltorie, pe care o


scoase la capt numai cu cele mai mari greutti ; dar avnd
mult spirit, el i insemn ash de bine starea locurilor pe unde

trecu incht el fcu pe Galicin s spereze c" la o a doua cltorie

ar pune lucrurile in stare de a merge in Ora aceea tot ash de


usor ca si in altele. Sptarul m'a si asigurat ea' in ultima lui
,cilltorie (se vede deci c Milescu s'au intors in China) nu pusese
decat 5 luni de zile i c6 o fAcuse cu tot a-LA-La indemanare

usurint ca i in Europa noastr. As fi dorit mult s fi vrut el


spun toate amruntimile clgtoriei lui, a cunoaste dela
el numita muntilor, riurilor i rilor pe unde el trecuse ; dar el
se temea de a destinui asemene lucruri pe care le credea un
secret al imprtiei rusesti. El spera s gsseasc insii un drum
i mai scurt in o nou cltorie pe care vrea s o intreprind"47.

41 Vezi aceast rclahe pe larg In Hasdeu Arh. ist. I, 1, p. 137-139. Comp.


scrisorile preschimbate Intre Neculai spAtarul i patriarhul Dosofteiu al Icrusahmului In Catalogul Istoric al Romeilor a lui C. Dapontes, Erbiceanu, Cron.
greci,

p. 104-107.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARA

219

El face probabil aceasia de pe urmA a lui cAlAtorie intre

anii 1684 1689, pentru care rgstimp se pierd urmele siZtarului Milescu In Rusia. Prin repetatele lui cAlkorii in impAftia

chinez el ajunsese a fi omul ce! mai In stare a cunoaste relatiile acelei indeprtate -pd. Toti oamenii mai insmnati care
doriau sa aib eunostinta asupra imperiului ceresc se indreptau
cgtr Milescu, as intre altii patriarhul de Ierusalim Dosoteiu.
Milescu ins Ostra fat cu toti rezerva pe care o aetase ambasadorului francez. Patriarhul li scrise pentru a'l intreba asupra acestei imprejueri inca pe la sfrsitul anului 1689, si

Ir
Palatul Mogooaia (C. Brancovtanu) (Fatada principal, dinspre lac).

Milescu ii respunde abia dup patru ani, in luna lui Iulie 1693,
si atunci scuzndu-se cA nu-i poate da cleat stiinti sumare asupra Chinei, spre a nu trAda secrete de stat. Mai erau cu el in
corespondent si alti capi ai bisericei orientale, titre cari arhimandritul sfntului Mormnt Hrisant Notara. Din convorbirile sale cu Milescu si din notele pe care acesta i le comunic5,
Hrisant scrise relatie istoric6 asupra cucerirei Chinei de egtr

'Mari. De ate ori prelatul ave nevoie de vr'un document,


el se indrepta c6tri-i nesecata eruditie a prietenului stiu Milescu.
Exisf MO o scrisoare pe care spatarul o trimise lui Notara in

Februarie 1694 in care vorbeste despre un memoriu asupra


www.dacoromanica.ro

ISTORIA 110.MAN1L(7.11

220

Scitilor, pe care Milescu i-1 Meuse inteo singura noapte. In 1697

Milescu sfarseste traducerea voluminosului tratat al ereziilor


credinta ortodoxa a crestinilor, in limba ruseasca din cea greceasca, in care fusese redactat de Simion arhiepiscopul Tesalonicului. In anul 1700 prin un ucaz din 18 Iunie, Petru cel
Mare introduce in Rusia studiul limbei chineze, la care hotarare
,este peste putint ca Milescu sa nu fi avut parte. Milescu se
pare a fi murit catra anul 1714 48
DispoziLia Romanilor de a se deda la studii erudite, (de
deveni adevarati oameni de stiinf, are importanta si din un
alt punt de vedere de cat acele de a fi contribuit la luminarea
secolului lor. Ea ne arata c Romnii, in adancul mintei lor,
au ramas totdeauna un popor ,civilizat i predispus a primi formele civilizatiei. Daca ei au staruit -rfrult timp in catusele barbariei, aceasta s'au intamplat din pricina unor imprejurari covarsitoare, a caror inlaturare nu statea in puterea nimarui. De
indaf Irma' ce se intalneau niste conditii prielnice, firea interna
a Romanului, de odrasla a apusului, strabatea in afara i dadea
nastere la niste producte cu totul neasteptate, ca Petru Cercel,
Dimitrie Cantemir sau Neculai Carnul. Tot din aceasta predispozitie fireasca a Romnului, pentru primirea i asimilarea
productelor civilizatilor se va explica plecarea i talentul lor
deosebit pentru studiul limbei grecesti, ramasita a unui popor
cult, in timpul Fanariotilor, precum i fenomenala lui putere
de a-si insusi formele civilizatiei apusene in veacul in care traim.
Tata ce insamna si ce insamna marea idee ea suntem de origine

roman.

3. SCRIITORII MUNTENI.

Dac poporul roman din Muntenia au aratat in


toate timpurile istoriei sale, si mai ales in acea mai noua, mai
mult simt politic de cat acel din Moldova, in privirea culturala
-Moldovenii au lasat totdeauna in urma pe fratii lor din tara
cealalta si mai ales in timpurile mai vechi ale istoriei.
Desi ponte au contribuit la aceast deosebire i acea a dispozi tiei firesti, fiind Moldovenii mai plecati catra lucrari din
dorneniul intelectual, totusi noi credem c pricina determinanta
fost inrauririle deosebite carora au fost supuse dela inceput
cultura moldoveneasc i acea muntenease. Moldova era in
apropiere de Polonia, tara pe atunci relativ ri destul de culta,
" In toatfi expunerea vietet lut Neeulai Milescu am turnat une or' ether

textual pe Picot. Tot lui Neculai Mdeseu atribule N. Iorga o Istorie a impAratilor

turcesti continut Inteun manuscris descoperit si publicat de D-sa In Studii $i

Doc. IX, p. 162-213.

www.dacoromanica.ro

MI*CARA LITERARA

221

si boierii moldoveni se deprinsese incil de timpuriu a-si trimite


copiii lor la invttur in scoalele polone. Astfel Tila de pe
la 1401 gsim pe episcopal Cracoviei, fundnd o burs pentru
invtceii moldoveni, ce veneau s studieze la Academia din
acel oras, si am vzut ca inteadevr toti cronicarii moldoveni
invtase in scolile polone.
Muntenii aveau in preajma trilor lor numai Transilvania
si Ungaria ; dar aceste dou tri, czute si ele sub regimul barbar
al Turcilor, l'Asase in prsire cultura literal-11 si scoalele care

Paraclisul Curtei din Brdncoveni, Cu ruinele imprejmuirei curtei (Brancovanu)

de cnd in cnd apreau in Transilvania, mai ales dela intemeirea reformei in coace erau mai mult elementare de cAt niste
focare mari de invttur. De aceea nu ne vom mira dacil vom
intalni in deobste cronicarii munteni inferiori celor moldoveni
si dac gsim vre'o execeptie, aceasta nu insamn &A regula

nu este adevrat.

Cea mai veche cronic in bimba romneasc5, in Muntenia

este anterioar timpului lui Matei Basarab, anume aceea a


clugrului Mihail Moxa sau Moxalie, scris ctr anul 1620
dup indemnul episcopului Teofil dela Rmnicul Vlcei. Aceasta nu este o cronic propriu zis ci mai curand o istorie a
lumei dela zidirea ei pan la luarea Constantinopolei de Turci,
1453, cu oare care indicri si peste acea dat, pn la 1489. Inwww.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

222

su autorul arat c scrierea lui a fost scoas5 din deosebite

c5rti slavoneti i alte izvoade". Cu toate aceste nu avem a face

cu o simpl traducere a unor texte slavone, ci mai curnd cu


o prelucrare, dup cum se poate vedea aceasta de pe mai multe
analogii, unele din ele nu prea nimerite, aduse de Moxa pentru
a explica notiunile mai strAine ce le intAlnete. A vorbind
despre Servius Tullius el spune : pe acesta d'intAiu Il cherna
Serbie iarei romeineqte Cub, c n5scuse dintr'o roab6". Ceva mai

jos el pune in leg5tur cuvntul romanesc capite cu capitolul


dela Roma : i puser bisericei nume capitol, ci de atunci !kind
acum noi chemilm bisericile romeineqte capite". Vroind s4 explice dreatoria sfetnicilor (consuli) ce inlocuir5 in Roma pe
regi, Ii as6m5luete cu judelii qi prgarii cum zicem noi" 42.

Tot la aceast incheiere c Moxa nu se tinu cu traducerea lui


de litera textelor ce le ave inainte, ne duce i faptul c5 el pretutindeni caut s5 redee notiunile mai strAine prin de acele cunoscute Romnilor. AA vorbete in mai multe locuri de boierit
Romei, inteun loc chiar de parcalabii din Roma. Un ministru
al impratului de rAsArit Iustin Il titluete Moxa de ban mare,
cea mai mare boierie in Muntenia ; pe altul postelnic. Apoi stilu/
s5u pretutindene unde nu enumer numai inirarea mai mult
cronologic5 a faptelor i se poate arunca in descrieri, 11 araf
ca stApn pe pana lui, i cu toate c inspirat de izvorul consultat,
reproduce in deplinA libertate ideile imprumutate. Astfel de-.

spre un postelnic" dela curtea imp5ratului Iustin spune cronicarul cA cela ce ave cerbice tap5n5" i truf5 iute i cu limb5

ascutit, el se muie ca boul de jug" 50 Moxa descrie astfel


caracterul lui Vasile fiul lui Roman impgratul R5s5ritului

intru toate se nevoia s5'i samene mou-s5u Machedoneanului


c gust5rile nu iubia fr5 vreme nice'i la betie odihnia, ce purta
arme grele in tot ciasul prijur el, i pavezele, coifurile, s5geti1e,
sulitele, platoele i toate armele lui erau mai dragi de cAt mese
tinse pline de veselie i de vin dulce ; sunetele armelor i resunul
coardelor de arc mai iubia decat glas de arute". Aiurea intAlnim un portret invers, colorat insA cu aceeai putere, anume
acel al lui Constantin fratele lui Vasile c' nemicA nu'i s5mAna
frtine-s5u, nu iubia sunete de sabie i bucine semne de r5zboae, nici chiote de gloate, nici glas de oaste, ci numai c bea
i mnca cu mueri frumoase i cu fluere, juc5ri i cntece" 51.
Intr'un loc esclam5 cu energie : o pizmA t de inceput vrjma5,
fiar5 cumplit5, flhariu, scorpie veninoas, arpe muatoriu
silgeat5 fril fier, sulit ascupt, viat frs pace, cAt fu faci
i pe cti munceti 52
" Hisdeu, Cuvinte din Mirdni, II, p. 313 5i urm (P. 356).
5 Ibidem, p. 372.

Ibidem, p. 395.

52 lindetn, p. 371.

www.dacoromanica.ro

IIISCA.REA LITERA R.&

223

Cg aceste insusiri ale stilului sgu nu sunt numai repro-

ducen i ale textelor slave, ci in mare parte datorite propriei lui

creatiuni, se vede mai intai de pe turnarea lor dinteo singur


fierturg a gndului sgu, apoi de pe aceea cg in putinele bucti,
care provin inviderat numai din conceptia lui, se intalneste aceeasi boggtie de idei i pompg a expresiei. A cu ocazia expunerei propsirei Turcilor in Europa contra impgrtiei bizantine, el intercaleazg unele notiti relative la Orile romkie precum despre luptele lui Mircea cel Mare, moartea acestuia, descglecarea Moldovei etc. Una din descrierile cele mai frumoase
este acea a luptei celei d'intE a lui Mircea cu Turcii : Se ridicg
zice el, Baiazit cu Turcii spre Rumni ; deci se lovirg cu Mircea
Voevod si fu rgsboiu mare at se intunecg de nu se vedevgzduhul

de multimea sggetilor, si mai perdu Baiazit oastea lui cu totul,


iar pasii i voevozii perirg toti ; ash de se vgrsg snge mult cAt
eran vgile crunte" 53. Tot astfel este stilizatg i urmgtoarea
notitg asupra alcgtuirei cgrtei sale. intercalatg de el intre domniile lui Mihail Duca si Cantacuzino. Pgrig aicea s'au scos dinWaite cgrti slavonesti pre limba noastrg vietile i petrecerile
impgr.'testi e au fost de inceputul lumei Ong' la Mihail feciorul
Ducgi ;

atunce au fost numkul anilor 6613; ce cum nu poti

ajunge naltul ceriului nici adncul pgmntului, nici marginile


lumei, si cum nu se pot numgra stelele ceriului, asA nu se poate
afla adncul scripturelor. Si este zisa sfintiei tale o prea intelepte
pgrinte chir Teofil episcopul de Rmnic ! Iatg i eu robul sfintiei tale, mai micul si mai apoi de toti i ticglosul cgluggrul Mihail Moxa, cAt mi-au fost stiinta si am priceput eu, am nevoit
i am scris, deci se cade s punem i noi odihng crmdeiului ca
un trggtoriu vAsla, cg precum jluiaste cine e pre marea sg
vazg pristaniste, as i scriitorul pgzeste sg vazg sfksitul. Deci
s punem i noi negotul corgbiei noastre s stee in vadul
carilor. Cnd au fcut pgscarii vad de odihng furtunelor el au
fost an 5555, iar cnd am sosit ei la acest vad, el au fost numerul anilor 7129 (1620) in luna lui Septemvrie". 54.
Dupg acest fragment scris din propria imboldire a lui Moxa

se vede c dnsul tine pana lui cu oare care destoinicie,


mnuia limba nu ca ucenic ci ca meter pentru acele timpuri,
-care cgutau, cum zice Cantemir, mai mult s facg fapte cleat
s le serie.

Cronica Anonim.
In domeniul propriu zis al cronicilor intrm cu o lucrare a nonimg compusg din mai multe prti
deosebite att prin timpul cAt i prin modul redactiunei lor,
si care compun prin o alipire mai mult mecanicg intregul cro" Ibidem, p. 402.
" Ibidem, p. 399-40C,

www.dacoromanica.ro

224

ISTORIA ROMANILOR

nicei de care vorbim. Aceasta cronie anonima incepe, dupa


o scurta introducere in care se expune traditia primului desealecat al Romnilor dela Traian, cu o enumerare pe scurt a vietei
celor mai vechi domni ai Munteniei, continnd lusa indicatii
cu totul greite atat in privirea numelor domnilor i al irului

lor, cal i in acea a anilor in care se pune domnia lor. Dupa aceea

urmeaza o povestire sustinuta, calda i adese ori frumos stilizata a domniei lui Radu ce! Mare, data mai mult sub forma
unei biografii a patriarhului Nifon, dela care trece la domnia
lui Mihnea, apoi a lui Vladut i in starit a lui Neagoe Basarah
care toate aceste domnii se cunosc a fi scrise de una i aceeai
man', atat de pe stilul lor frumos i inflorit cal i de pe necontenitele amintiri despre sfntul Nifon, care domina' in aceasta
scriere, de sus, intreaga expunere. De pe terminul intrebuintat
pentru a desemna tara Munteniei, pe care o numete tara Panoniei, in tot decursul acestor deosebite domnii 55, se dovedete

insa inteun chip invederat ea autorul acestei parti a cronicei

nu era Roman, caci daca' era Muntean trebuia s numeasca' tara


lui tara Romneasca, iar daca ar fi fost Moldovan trebuia sa-i
zica tara Munteneasca, in nici un caz ins Panonia. Titlul de
igemon 66, dat voevodului Radu, ne arata lusa ea' acest scriitor
trebuia s'a' fie Grec, i aceasta provenienf a autorului scrierei
se arata lamurit in urmatorul loc al ei. Expunnd anume viata
simpla i modesta a sfntului Nifon in muntele Athos, autorul
arata cum sfantul tuturor fratilor la toate slujbele le ajuta, la
moara mcrgca de mUina, la maghernita ajul a, la magazin
a'derea i la alte posluanii, la toate cat striga ostenirrtele
lui, cum i eu 1-am vazut facnd lucruri ca aceste". L'a vazut
prin urmare cineva care locuia impreuna cu el in muntele Athos,
inteadevar ea' autorul acestei descrieri a vietei i minunilor
sfntului Nifon, in care se gasesc intercalate i cateva fapte
istorice petrecute in acel rstimp in Muntenia, este Gavril Protul
arhimandritul Muntelui Athos, Grec de origine, dupa cum
arara' numele i Marca lui.
Ea a fost intercalata de autorul cronicei anonime schimbandu-i numai inceputul i acliogand la sfarit data mortei lui
Neagoe Basarab, dupa traduccrea mai veche ce se afla facuta
din acela timp cu sfaturile lui Neagoe catra fiul sau 57.
Indaia ce se sfarete in cronica anonima biografia lui
Neagoe, siilul se schimba i din aprins religios, cade inteo saca
i rece eronologie, care seamana de minune cu part ea cea veche" Asa la dornma lui Itadu p. 237-242,; la acea a lui Mihnea p. 245, 5i
la acea a lui Neagoe p. 253 a Magasinului istoric.
" Ibulem, p. 242.
" Comp. Maq. ist. IV, p. 234-267 cu biografia lui Nifon publicatil de
Hasdeu In Arh. ist, I, p. 133-150 Comp. Vol. VI al acestei istorii,

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA LITERARA

225

ce precedeaz domnia lui Radu cel Mare. Aceeai insmnare


a anilor at au domnit fie-care domn ; aceeai artare regulatg
a mnAstirilor ce au zidit fie-care din ei. Este invederat Ca' acel
ce a scris aceastg parte de dup Neagoe a vrut sg complecteze
i restul istoriei tgrei Romneti, spre a inftoa cetitorului
un ce complect ; dar lipsindu-i datele precize asupra primei
perioade a istoriei Munteniei, au umplut'o mai mult cu productul inchipuirei sale, sau cu iscoadele unei traditii incurcate
prin timp.
UrmeazA dup aceast parte, alatuit dup cum s'a vgzut
de un scriitor care au intercalat in lucrarea lui biografia lui Nifon

i a lui Neagoe, istoria lui Mihai Viteazul, care se vede a fi o


prelucrare de pe acea scris in limba romn de cancelarul, a-

dec logordtul lui Mihai Viteazul, i. pe care i. Walter o intre-

buit in traducerea ei polon la alatuirea biografiei domnului


muntean 58. Apoi urmeaz' o cronic din ce in ce mai am'nuntit a domnilor urmtori pn la anul 1688 sub domnia Brancovanului. Din acest an, la care se oprete cronica, in timpul
domniei Brancovanului, se vede cg a fost sfArit chiar atunci
de oare ce de altfel, ea ar fi urmat inainte cu povestirea faptelor ce se aratau tuturor contimporanilor ca ash de insemnate.
C6 cronica s'a scris pe timpul Brancovanului se vede i de pe
insmnarea fcut de cronicar la inceputul domniei lui : -de
aice incepem de ate s'au intmplat in zilele acestui domn 59.
*i se vede c toate izvoarele ce le ave cronicarul la indmn
au fost prelucrate, intocmite i intregite de el, astfel ca s prezinte o istorie deplin6 a trei Munteneti dela originile ei png'
pe vremile sale.
Caracterul acestei cronici de unde incepe a fi o lucrare
proprie a autorului ei, dela moartea lui Mihai Viteazul, este
mai ales desemnat printeo urg pronuntat in contra elementului grecesc. Mai ales din ea se culeg toate *tirile interesante asupra luptelor Romnilor cu Grecii care precedar epoca fanariot. Dnsa ne face sg asistm la sAngeroasa dram a mortei
postelnicului Constantin Cantacuzino i la luptele crncene pro-

vocate de ea intre partida Cantacuzinilor, care reprezenta i


interesele nationale, cu elementul nvlitor. Simtimntul national al cronicarului este totdeauna viu i treaz in inima lui
totdeauna hulind i ocrnd pe dumanii neamului romnesc,
i cu toate e din cetirea ei nu dobndim cleat un sceri* prea
s'grac de idei, totui povestirea faptelor este insufletit de acel
simtimnt d'ttor de viat al unui om cu durere pentru tara
lui. In aceast privire cronica anonim a trei Romneti este
58 Walter, Res gestae Mihailis in Papiu, Tesaur de monumente, I, p. 4.
'9 Mag. 1st. V, p. 29.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro

rs

ISTORIA ROMANILOR

226

o productie insamnata a timpului in care dansa fu alcatuita.


Ea contribui a sustinea, macar in teorie, acea impotrivire contra
elementului grecesc, care in lumea practica' slabia pe zi ce mergea,

atat din pricina intarirei covarsitoare a acestui element, cat


si din acea a contopirei lui tot mai intima' in nationalitatea romana'.

A treia cronica a Munteniei este acea a lui


Constantin apitanul, rara indoiala acelasi cu Constantin Capitanul Filipescu pe care dupa aratarea insusi a autorului Fa
trimes *arban Cantacuzino in Transilvania ca s impace i s
aduca inapoi in tara pe Grigore Baleanu 62

Capitanul se deosebeste mult de cronica anonima, atat


In chipul alcatuirei cat si mai ales in tendintele ei. Autorul se
vede a fi cunoscut i serien i straine. Asa pentru timpurile mai
vechi, el aduce adese ori istoria imperiului bizantin si a Persilor
chiar acolo unde nu st nici inteo legatura cu istoria Romanilor, dup cat se vede, pentru a lungi astfel capitolele sale,
prea desarte de fapte privitoare la Romani. El atinge insa
istoria Romnilor din celelalte parti ale Daciei, istorisind huna
ara' descalecarea lui Drago
alte imprejurari istorice ale
Moldovei, chiar cand ele nu stau in legatura cu istoria Munteniei.

Partile cele mai timpurii ale istoriei muntenesti le scrie,


ca si cronica anonima, dupa izvoade mai vechi, cum se vede
aceasta dintr'un loe al cronicei sale la domnia lui Patrascu cel
Bun, unde spune ca nu serie letopiseful cu a cui poronca au
asazat Patrascu Voda pe craiasa Isabela in Ardeal" 61 Aiurea
la domnia lui Mihai Viteazul spune ca nici un istoric de ai
nostri sau strain nu adevereaza ca Mihaiu ar fi fost fiul lui Patrascu cel Bun" 62 Despre Alexandru Iliai spune ea' nu are ce
serie, de vreme ce nici noi n'am gasa" 63.
Pe unde-i lipseau izvoarele, lua stiinta dela batrni din
vremile lui. Asa la domnia lui Radu, fiul lui Mihnea \Toda, spune

ca ar fi auzit din batrani c acest domn era intelept foarte


invatat : greceste, latineste, frnceste, carele la Padova au invatat" ".
Capitanul a scris cronica lui, dup Matei Basarab, de
oarece vorbind despre manastirile cu care acest domnitor au
impodobit Muntenia, spune ca aceste zidiri, se pomenesc pana'
pescu

" Ven cromca c5pitanului in Mag. 1st. II, p. 35. Acest Constantin Filiera InsA fiul lui Pari Filipescu si a Marici fata lui Const. Cantacuzino.

In acest caz se Intelege cu greu dusm'ania aratat de Cronica CApitanului contra


familsei Cantacuzino. Vezi discutia In C. Giurescu. Contribufium la studiul Croniczlor muntene p. 11 i urm.
Maq. ist, I,. 179.

" Ibidem, I, p. 224.


" Ibidem, I, p. 285.
Ibuiem, I, p. 280.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARI

227

azi" 66 Fiind ins6 cg el arat la domnia lui Radu Leon (1664


1669) cum au vzut cn ochii 66, bRaea dat de slujitori lui

Pascale gramaticul, apoi el can.' pe acel timp s" fi fost cel putin
ridicat din copirrie. De asemene Cpitanul arat cum au v5zut
pedeapsa cea in batjocur4 fcut pe timpul lui Anton Vod din
Popesti (1669-1672), lui Stroia Leurdeanu 67
vremea lui
Duca Vod (1674-1679) el-A om fAcut, de oarece ne spune cA
inc mai inainte i se tmplase s fug6 cu cgimkamii din loc in

loc prin tar pe la conacuri, din pricina ciumei, cu glume

cu rasuri" 6h. El serie cam pe la jumsdtatea domniei lui Srban


Cantacuzino pang unde ajunge cronica lui, spunnd de acest
domn eft' dac6 ar fi descris toate cruzimele lui, nu ar fi avut
hrtie s* le rnduiasc6 pe toate"
C6pitanul este protivnic Grecilor pe care nu lipseste
a-i ocki, unde-i vine condeiul. Ins6 el este si dusmanul Cancombate in mai multe
tacuzinestilor, pe care Ii ponegreste
randuri inteun chip dusmnesc, precum am arRat'o mai sus.
Alfa' cronic dintre cele muntene, a c5ruia autor este de
asemene cunoscut, este aceea a lui Radu Greceanu, care incercA
s serie un fel de istorie critial a Munteniei dela descglecarea
statului pAn" pe vremile Brancovanului. Titlul lucrgrei sale
este Letopisejul dela desclecarea cea d'intdi a Romdnilor qi azarea lor in tara Rorntineasc'd 70, raportnd ns acel desc6lecat
intai, nu ca cronicarii moldoveni la colonizarea roman, ci la
coborArea lui Radu Negru din Fg'ras. Greceanu vroia s stabileasc6 cronologia trei Muntenesti, luAnd in ajutor hrisoavele i pisaniile (inscriptiile). Dar incercarea lui de a desbate
complicata cronologie a primilor domni in Muntenia, II Incurea'
in o multime de greutAti, din care nu pute esi decat reproduand inteun chip arbitrar datele documentelor ce le ave inainte.
Anume vroind el s" 16mureasc chestiunea descAleerei lui Radu

Negru, d de inscriptia insdn'stifei din Cmpulung, care stim


c6 pune din eroare de cetire a vechei inscriptiuni la rezidirea
mndstirei de Matei Basarab, ca dat a zidirei vechei mnstiri aceea de 1215. Din hrisoave ins6 Greceanu intlneste pe
" Ibidem, I, p. 293.
" Ibidem, I, p. 356.

" Ibidem, I, p. 358.

"Ibidem, II, p. 11.

" 1M-tern, II, p. 24.


" Originalul acestei scneri se afld la Stefan Greceanu, strdnepotul cronicarului Comp. articolul su din Revista romdnei, 1862, p. 247. Letopisetul
merge pdnd la anul 1656, si ar fi de dont ca St. Greceanu- care posedd manuscriptul original sl dee publicitiltei. El contine un material pretios asupra timpurilor mai apropiate. Numele familiei Grceanu vine de la mosia lor de bastind
Grecii. Familia este amintitd pentru prima oard pe vrernea lui Leon Tomsa
(1632), In un hrisov nepublicat din anul 1704, In pdstrarea Jul stefan Greceanu.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

228

Mircea cel Mare ca fiu al lui Radu, i el netiind ea a fost un


al doilea Radu pe la 1377, care inteadevar era tatl lui Mircea 71
ii inchipue ca. Mircea cel Mare, trebue sa fi fost fiul lui Radu
Negru. Mircea cel Mare 'Ms zidise manastirile dela Tismana,
Cozia i Cotmana, zidire adeverita prin hrisoave, i inscriptiuni.
Fiind ca aceste, care sunt depe la sfaritul veacului al XIV-lea

nu se potriviau de loe cu inchipuirea Greceanului, despre relatiile de fiu i de tata ale lui Radu Negru cu Mircea cel Mare.
(1215-1386, tatal i fiul despartiti prin 171 de ani 1) apoi el
cauta sa potriveasca cu deasila datele documentelor cu greita
lui inchipuire.

MA despre mnstirea Tismana, Greceanu citeaza l'un


hrisov din 6800-1292 emanat dela Mircea Voda fiul lui Radu.
Cetirea datei documentului, care se pastreaza i. astazi in arhiva
statului din Bucureti este cu totul fala. In el Mircea cel Mare
vorbete inteadevar de manastirea Tismana pe care sant reposatul parintele domniei mele Io Radu Voevod din temelie
a radicat'o iar sant reposatul frate al domniei mele Io Dan Voevod cu multe lucruri au intarit'o". Data Irma ce se citete foarte
limpede pe acest hrisov, nu este aceea atribuita lui de Radu Greceanu, de 6800, ci aceea de 6895-1387 luna lui Iunie in 27 zile 72
Tot a face Radu Greceanu pentru a potrivi i zidirea
mnastirei Coziei, cu greita lui inchipuire a filiatiei lui Mircea
cel Mare din Radu Negru. El spune ea la aceast manastire s'ar
afla o inscriptie din 6809-1301, i un hrisov al aceluiai principe care vorbete despre balta dela sapatul pana la gura Ialomitei" ; apoi o inscriptie din 6810-1302 i o a doua tot dela
Mircea din 6811-1303. Hrisovul invocat de Greceanu care vorbete de balta dela s'patul pana la gura Ialomitei", se afl *i
astazi in arhiva statului din Bucureti, i. pe el se poate ceti data
6895-1387. Apoi tot acolo se afla hrisovul chiar de intemeiere
a Coziei, in care Mircea spune ca a bine voit a radica din temelie manastirea Cozia" i acest hrisov este din 6896-1388
Mai in 20.
Despre manastire Cotmana, Radu Greceanu pretinde ea
Mircea Voevod cel d'intai a zidit manastirea Cotmana in dom-

nia lui la leat 6809-1301"; spunnd ca pisania manastirei


adevereaza" aceasta data. Dei nu posedam inscriptia care sa
aminteasca zidirea insai a manastirei, totui avem Inca pe acea
a unui clopot din 1385 dela Dan Voevod fratele lui Mircea, *i
daca aceasta nu ar fi de ajuns, putem aduce insu hrisovul de
intemeiere a Cotmenei din 6896-1388 73.
n Vezi vol. III, p. 72,.
" Arh. ist. III, p. 191.
78 Critica lui Greceanu a fost facuta pentru prima ail de Hasdeu In

Istoria crated, I, p. 127 si urm.

www.dacoromanica.ro

MIKAREA LITERARA

229

Dacg incercarea lui Radu Greceanu de a stabili cronologia


primilor domni trebuia sa dee de gres, fiind o intreprindere ce
rgingne incg aproape nedeslegatA chiar pentru timpurile noastre,

din protivg ne poate fi foarte folositoare expunerea ce ne-au


IgsaVo domniei Brancovanului, intitulat : Incepgtura istoriei
vietei luminatului i prea crestinului domnului t'Arei RomAnesti, loan Constantin Basarab Voevod de cAnd Dumnezeu cu
domnia l'au incoronat" 74. Ca istoriograf oficial al domnului,
bine inteles cg Greceanu veri care are fi fost opiniunile scriitorului asupra faptelor i imprejurgrilor", trebuia sg subordone
judecata sa la opiniunile personale ale sefului sgu. Nu trebuie
sg ne mirgm dacg adese ori in scrierea sa videm pe Radu insusindu-si cu totul simtimintele de dragoste sau de vrAjingsie ale
printului i c uit cAte -odatg datoria nepktinirei
Radu Gceceanu er ins un scriitor ce 'si iubea tara
acest lucru ne intereseazg mai ales in analiza scrierilor ce se
indeletniceau cu trecutul poporului romAn, cgci in curAnd sub
o noug apgsare strging poporul romAnesc va aveA nevoie de
reimprospgtarea acestui simtimant, reimprospAtare pe care va
lua-o din letopisetele sale. Inteun loe Radu Greceanu spune :
deci si acest neam romAnesc pAng au fost dragoste in mijlocul
lor, Dumnezeu 'Meg' au fost cu dnii, cg nu i-au cglcat pre dAnsii

alte limbi strgine si au fAcut multe vitejii si au trgit in bun


pace" 76. Aiure bgnuind unora din boieri purtarea Ion neiubi-

toare de mosie, probozgste pre acei rgi pgrnAnteni din viclenele


lucrki ale cgrora aduserg viitoare rgutgti i primejdii asupra
acestui ticAlos pgmAnt 77. In un al treilea loe el fleste, adunarea
atkor osti inteaceastg ticgloas targ i atAtea rele viind pe ea
ce alta se asteaptg fr istovul de pustierea ei"78, i asA mai departe, cronicarul las5 s'A strnat la fie ce paging iubirea lui
de targ i durerea pentru suferintele ei, in cAt i Radu Greceanu
este de numgrat intre acele minti luminate i incglzite de fla-

cgra simtimAntului, care radial-5 apoi din ele cgldura patriotismului in vremurile fa'cite pentru el a stgpanirei strgine.
Radu Greceanu desvoltg insg" o insgmnatg activitate
pe tgrAmul scrierilor religioase. Impreung cu fratele ski logo-

74 Publicatd in Mag. ist. msS numiu pnd la 1700 in 48 de capitole, pe


Mind manuscriptul intreg oiiginal posedat de Stefan Greceanu, cuprinde istoria lui Brancovanu pe 19 ani adecd pnd la 1708 in 80 de capitole, afard de prefata care nici ea nu este publicatd in Mag. ist. Exprimm Il alce dorinta ca acest
prepos izvor s nu rdmAnd mal mult timp necunoscut. Comp. Revista romana,
1862, p. 254.

" MS 11 judecd Cu adevdratd neprtinire, strnepotul sdu Stefan Greceanu


In Revista romanci,

Citat ca motto de Greceanu din letopisetul cel nepublicat. Revista

romanei, 1862, p. 245.

77 Mag. ist. II, p 130.

78 'Wertz, p. 140.

www.dacoromanica.ro

230

1STORIA ROMAVILOR

ftul S'rban Greceanu traduc biblia in intregimea ei, (care se


tipreste in anul 1688 in Bucuresti, sub domnia lui Srban Cantacnzino), cel mai insmnat monument a literaturei religioase
la Romni, at:At prin intinderea ct i prin limba ei cea minunat 79.

Tot Radu Greceann traduce inc dup indemnul Brancovanului scrierea greceasc a lui sfntu loan Zlataust sau
Hrisostom aded. Gur-de-aur, asupra virtutilor i viciurilor

omului, cgreia Ii d titlul frumos si poetic de Mrgrintare, in


1691, precum i Pravoslavnica mrturisire, tradus tot din greceste de acelasi scriitor, impreun cu fratele su Srban, cu
ajutorul la unele cuvinte i noime", a Stolnicului Constantin
Cantacuzino sfetnicul cel mai ales a lui Brancovanu.
Tot el mai privighiazg i traducerea Evangheliilor in
romneste, fcut de fratele su Srban in unire cu Atanasie
Moldovanu Tomaidul i tipArit in 1693 In tipografia Mitropoliei din Bucuresti.
0 a patra cronicA munteang este acea a lui Radu Popescu
biv. vel vornic care se clugreste sub numele de Rafail Monahul
in care cronic6 expune evenimentele Munteniei de -Linde le p-

rsise Radu Greceanu adec6 dela 1699-1728. Radu Popescu,


este dusman Cantacuzinestilor i lui Brancovanu pe care tocmai
atata 11 inlta Radu Greceanu. Radu Popescu care fusese
radicat la marea vornicie de Neculai Mavrocordat este un apologet al acestui domn, cel inti reprezentant al Fanarului
In Trile Romne.
4. SCRIITORII ERUDITI IN MUNTENIA.

Fragmentul anonim.
Existg inc o cronicg, originar
din Muntenia a cArui autor nu este artat dar care se poate afla
" Hasdeu atribuie traducerea bibliel din 1688 spatarului Milescu
temeindu-se pe arMarea mitropolitului Gheorghe. Uricarul, I, p. 204. Comp.
Fabricius, Biblioteheca graeca, II, p. 789. Nu Intalegem atunci insh pentru ce numele Milescului sa nu se afle meilieri In aceastil carte, pe cand dup dedicatia
ei In versuri se vede subsemnat Radu logoft : apoi In postscriptul ei se vede
adaos i fratele silt! SArban logoft. Filltih traducatorul german al cronicei lui
Radu, contimporan Cu el (1727), spune der Autor dieser Historia, Radul Secre-

tarms aus Graetschan mit seinem Bruder Scharban haben die Bibel aus dem
Griechischem ins Walachische ubersetzt. Zum ersten anno 1688 ist selbige gedruskt

worden zu Bukarest". Reprodus de St. Greceanu, Revista romdnci, 1862 p. 253,


nota. Del Chian), iarasi un contimporan i om prea bine informat, spune de asemenea, Isloria delle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718, p. 43 : Tra le altre
opere che al porno prezente vedon si stampate nella Valachia vi sono le sequenti,
cio : Vecchio e nuovo testamento secondo la versione de LXX ridotto nella
valaca lingua per opera di due fratelli nobilli Valachi della familia Grecian".
Credeam mai curand atare marturisiri contimporane decat ariltArile mitropolitului
mal Indep5rtat al Moldovei. Cf. Gaster. Crestomalia Romanei, p. 27.

www.dacoromanica.ro

MI8CAREA LITERARA

231

si care ajunge aproape pe Cantemir In boatia izvoarelor consultate i in ptrunderea Intlesului lor.
Aceasta, un fragment din o istorie a Inceputului vietei romne, care se Indeletniceste cu cucerirea Daciei i starea ei sub
Romani pAri la venirea Hunilor, este asa de bine si de judicios

alatuit, Inekt mai multi scriitori moderni au fost indusi a o

atribui eruditului spatar Milescu


Dar chiar dela o cercetare pripit a acestei scrieri se vede
c ea nu poate fi productul unei minti moldovene, precum er
Neculai Milescu 81. Astfel ne loveste Inti imprejurarea c5 autorul zice intr'un loc cA aflndu-ne Inc6 acolo In Moldova, am
aflat la Ionit Racovit care era comis mare, letopise-tul care
zic c este fcut de un Ureche vornicul, om Invtat se vede cA
au fost si au tocmit de cte se pare e au scris el". Cum ar fi
putut s" serie Invtatul Moldovan Milescu despre vestitul cronicar al Moldovei In termini ash de indoielnici. Se pute oare ca
boierul din Vaslui, care trise la curtea lui Vasile Lupu i Gheorghe *tefan alturea cu Grigorie Ureche, s nu fi fost sigur nici

mcar pe existenta lui? Oricine vede chiar numai din acest

loe, ea' are a face cu un scriitor din Muntenia, pentru care oamenu i lucrurile din Moldova i eran strini. Apoi el adaoge
mai jos cA acest letopiset (al lui Ureche) luAndul, carele am
pus de s'au prescris, l'am adus aice, ca s se afle In tar.'". In
Ora, deci cu deosebire de Moldova de unde'l adusese, adec la
el In Muntenia, unde er tara lui Ora ncre4txiiv, a cas
la el, Mai face deosebire Intre locuitorii trei sale si Moldovenii

intr'un alt loe unde zice : Ins Romni se inteleg nu numai

cesti de aice, ci si cei din Ardeal care Inc si mai neaosi sunt,
Moldovenii i toti cti i "intealt parte se afl si au aceast
limb4. Este evident c scriitorul vorbeste in primul loe de Romnii trei Muntenesti despre care Ine spune c nu ar fi numai
ei cei de aice cu acest nume i ea' In el s'ar cuprinde i Ardelenii
si Moldovenii. Vorbind apoi despre iscodirea lui Eustratie logoftul i Simion dascalu c" neamul Moldovenilor s'ar trage
din temnitele Romei observ : c Moldovenii de poftesc aceea,
ale acelui povesti s tie si s cread, volnici s fie si neamul
ijdermia lor dela acei tlhari i fun s mrturisasa, i c
aceste puncte povestesc le puteti vedea in letopisetul lor, mai
ales ce zic de deinii". Apoi astfel s'ar fi rostit un Moklovan
asupra neamului lui ?
Rmne deci neindoielnic c autorul acestui pretios frag" Astfel Hasdeu si Picot.
" Ea poarta fitful : 'stoma rare' romtineVi clintru Inceput ; a fost publicalfi

de Ioanid la 1858 In Istoria Moldo-Romtiniei si a doua oara de Kogalniceanu

In a doua editie a Letopisefelor rcirez Moldovez, I, p. 85 si urm. N. larga a publieat din nou acest fragment In Operele luz Constantin Cantacuzino, dtrula li atri-

bule aceast scriere, dupa cum vom vedea, Cu drept cuvant.

www.dacoromanica.ro

232

ISTORIA ROMANILOR

ment, tezaur al eruditiei muntene, ell nu spatarul Milescu,


nici mcar un alt Moldovan; ci un om din Muntenia.
Data acestei scrieri, trebue s.' fie nu mult timp dup 1667,
de oarece aminteste in textul ei pe Topeltin Laurentiu din Mediasi om invtat i destul de 'mblat carele nu demult s'au pus
a scrie ins pre scurt cA face intr'o crticea ce-i zice latineste
Rsriturile i apusurile Ardelenilor, care crticea o a fcut
si o a tiprit la Lionul dela Franta la anul dela intruparea cuvntului 1667". Se poate ins dovedi, si pe alt cale, data a
cestei serien. Anume in locul unde vorbeste de aflarea cronicei
lui Ureche, spune c au gsit'o in casa lui Ionit Racovit cnd
eret comis mare. Ionit Racovit se intalneste ns inteun hrisov
din 1685 in insusirea de mare vornic de tara de jos, demnitate superioar celei a comisului, pe care Racovit o avuse de
sigur inaite de 1685. Data redactrei cronicei anonime trebue
deci pus intre. anii 1670
1680 82
pune scriitorul in lucrarea lui este de a imScopul ce
bogni i inlta mintea Romnilor cu cunostint despre trecutul
lor i in deobste despre acel al omenirei. De aceea el indreptteste in acest mod abaterea gndului pe care o face ctre rscoala Evreilor pe timpul impratului Titus ; Acestea ce zicem
pan.' aice, pentru altii doar s par c am esit din vorbg ; ins
nu gndesc c fr cale sunt puse, de vreme ce aceste i mult
mai multe decAt aceste, mcar de am pute sti luminnd mintea
masted' cu cele ce in lumea mari fapte de mari oameni scrise au
rmas i acestea voia lui Dumnezeu ingduindu-le, cs iar prin
oameni muele sale s svrsasc i s" rme cunoscute rodului
(norodului) omenesc toat invttura i tiina, descoperindu-le si in lumin puindu-le i lsndu-le ca s putem inc6 cunoaste i s stim lucrurile bunilor si a rilor, a vrednicilor si a
nevrednicilor, ale legiutilor imprati si ale tiranilor ; ca pe cei
buni i vrednici s ludm si se binecuvntm si pe cei
ocgram i ru s-i pomenim ; asisderea ca relele
cruzi
gonim i s fugim, iar bunele s imbrtism i s urmm" 83
Shute cuvnte pentru timpurile acele, in care omenirea rsritean i cu deosebire poporul romn pierduse cu totul eumpna
moral, la care distinsa minte a anonimului scriitor vroia s'l
readuc pe calea intelectual.
Autorul ja cu cldur aprarea poporului romnesc contra
brfelilor aduse de strini sustinnd cu mult convingere, rzAmat pe spusele autorilor vechi i noi, c Romnii se trag din

poporul Romanilor. Iar noi intr'alt chip de ai nostri de toti

Fragrnentul citat la Koglmceanu, p. 96-97.


' Am urmat In aceasta analiz pe acea Ricut de V. A. Ureche, In studiul
srtu asupra fragmentului anonim pubhcat In Revista Istoricd a lui Gr. Tocilescu,

III, p. 67-75.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARA

233

cati suntem Romani, tinem i credem, adeverindu-ne din mai


aleii i mai adevsaratii btrni istorici i de altii mai incoace,
ca Valahii cum le zic ei, iar noi Romnii sunt adevArati Romani
In credint i In brb`atia, din care Ulpiu Traian au azat aice
In urma lui Decebal dup ce de tot l'au supus i l'au pierdut.
Ins. Romani inteleg nu numai cetia de aici, ci i din Ardeal
care inc' i mai neaoi sunt i Moldovenii i toti cati i intealt
parte se 016 i cu aceast limbs, ma'car fie cevai mai osebit
In rite cuvinte de amestecnura altor limbi, cum s'au zis mai
sus, iar tot unii sunt, c dar pre acetia, cum zic, tot Romani
Ii tinem, ca' toti acetia dintr o fntn au izvorit i cull ' 84.
Anonimul ra'spunde celor ce sus-tin ca" colonitii romani
au pArAsit Dacia cu Aurelian (el il numete Galien care InadevAr parsise Dacia) &A nu este de crezut ea o a de mare
multime de norod s fi prasit o tar intreaga", c impiatii
romani avand nevoie de legiunele lor, spre a apra provinciile
mai sudice ale impkgiei de n'valirile cumplite ale Gotilor,
vor fi luat legiunele i din Dacia, i cu acest prilej vor fi dus
cu ei i din locuitori o sama ca s-i aeze acolo, ins care mai
sprinteni i de aazat vor fi fost", i din aceti Romani strmutati, In parte, peste Dun'are el Ii explic6 originea Cutovlahilor, pe care el cel intai dintre toti scriitorii romni ii amintete i-i revindie i pe danii ctre neamul romnesc !85.
El nu lipsete de a rspunde Grecilor, care ar ponegri
chiar prin numele ce i-1 aplica', pe acest vrstar al neamului

romnesc, spunnd ea Grecii acestia dup cum rad de Ro-

mani i-i graesc a de fail, au socoteal mare, pentru ea' vszand


i ei toat alt lume razand de danii i batjocorindu-i, au statut
i au obosit i ei prin gunoaele lor, ca cocoii, prand-le c' au

ramas ceva vlaga i de ei, unde vd zugrviturile celor vechi

ai lor, ci Intre danii i'i fac mangere i bucurie, sotii parandule ca" au pre cineva batjocurei lor" 66 Precumins6 Grecii a i
Ungurii hulesc pe Romani arstnd povestea acea ponegritoare
ca neamul lor s'ar trage din talharii i furii din temnitele Romei

Aceasta o fac Ungurii pentru c pururea i nevindecati au

stRut veajmai i pizmai Romnilor i atata cat de ar fi putut


i-ar fi supus pe toti sub jugul lor, cum i pre mai multa parte
din cati se afl acum in Ardeal i-au supus i i-au fcut iobagi,
cum le zic ei. Se vede CA in Ardeal sunt i atti nemei Romani
multi i Maramureul tot. lar afara dintr'aceia, mare parte i
din boierii lor Inca' sunt i se trag din Romani. Si numai stpanirea acei tri i astzi fiind calvina i ei slujind la curte, s'au
calvinit, i a tot Unguri se chiam ; schimbandu-i credinta
" Ibtdem, p. 111.
" Ibidem, p. 107.

" Ibtdem, p. 107-108

www.dacoromanica.ro

.ISTORIA ROMANILOR

234

si au schimbat si numele de Romni" 87 Asemene veden i largi

asupra nationalitglei romne, care pe de o parte ajung pAng


In muntii Pindului, pe de alta o urmgresc sub vestmntul unguresc, dovedesc &A anonimul nostru er pe at Q minte desteptatg prin studiu si cetire, pe a-LA-La o inimg caldg si romgneascg

care bgtea tare pentru poporul ski.


El este insg si un cugetAtor intglept care nu vra sg imping la extrem ideea romanitgtii poporului romn. El admite
cg nu toti Dacii au putut sg fie strpiti de Romani la cucerirea
tgrei lor, ci cg au mai rmas multi care au luat cu timpul limba

si deprinderile romane, apoi chiar in urmg el concede &A au putut

s se amestece in nationalitatea romng alte neamuri strgine,


precum : Srbi, Greci, Arbgnasi, Frnci sau alte limbi, Meg"
cg aceste neamuri de tot feliul viind ei aice si cgsgtorindu-se si
amestecndu-se cu locuitorii pgmntului si asgzndu-se, fiind
dintr'aceia mai multi vrednici si destoinic4, au rgmas mosteni
si cu numele de se chiamg Romni. Aceastg constatare il impinge la o frumoasg gndire : cg nici un rod de oameni osebit
In veci nu poate rmnea in lume, nici felurite de limbi in mii
de ani tot acelea neschimbate si nemutate pot sta, cg nimic sub

soare este sttgtor, si toate ate sunt in curgere si in mutgri

sunt zidite de vecinica lui Dumnezeu intglepciune si putere".


Astf el este acest spirit distins, vrednicul reprezentant al
eruditiei si stiintei in Muntenia, mgsurat si cumptat in judecgtile lui, primind sau rgspingnd prerile contimporanilor dup6
o amgruntg si constiincioasg cumpnire, si pe care cu toat pu-

tingtatea scrierei rgmasg png la noi din invgtata lui pang, nu


stgm la gnduri a'l pune algturi cu confratii &Ai in eruditie din
Moldova : spatarul Milescu si Dimitrie Cantemir. Si Muntenii
dei inteo mgsurg mai micg, avurg reprezentanti intelectuali
ai ideei nationale, si ei puturg sg soarbg din scrierile lor cugetgri
si simtiri romnesti pe lngg cg frg indoialg si lucrgrile scriitorilor moldoveni au pgtruns la ei, precum se vede lucrul din
copia letopisetului lui Ureche fcutg de invgtatul anonim al
Munteniei si luat cu el in acea targ.
CONSTANTIN CANTACUZINO AUTORUL LIT Autorul
acestui prea insemnat fragment este fgr indoialg invtatul boier
dela curtea lui Brancoveanu Constantin Cantacuzino Stolnicul.
Asupra acestui boier iatg ce ggsim in Genealogia Cantacuzinilor :

Din copilgrie el er cu totul dedat la invgtgturg ; in hmha elineascg er un mare filosof. Dupg ce a venit in vrstg s'a
dus in Evropa, iar pentru invtturg la Roma a invgtat limba
latineascg si italieneascg in care limbi el-A desgvrsit spudeu.
El pentru practicg, a petrecut ctiva ani la Viena, in Venetia si
Varsovia si pe la alte Crgii ale Evropei". Adaoge genealogia
, linclem, p. 109.

www.dacoromanica.ro

MISCA.REA LITERARA

235

c Stolnicul Constantin nu er iubitor de boierii i ea' de aceea

a rrnas el in toat viarta lui cu rangul destul de mic de stolnic".88

Greseste ins Geneologia cand d orasul Roma ca loc


de trivttur a lui Constantin Stolnicul. El a ibovit vreo doi ani

rnai bine in Padova care er pe atunci centrul invtturilor


clasice. Pretiosul Caet de Studii al Stolnicului ne d mai multe

stiri asupra petrecerii lui in acest oras, unde sttea in gazd


la un preot catolic Alviz Florie eruia Ii prtea pentre intretinere suma destul de insemnat de 15 galbeni pe lun.
Lu lectii de limbi dela Academicul Dalacfa, iar de logic,
filozofie i fizicg dela Albanie Albanezul !

Aceste Inceputuri ale invtturii lui Constantin Stolnicul


cad in luna Aprilie 1667. In 1668 el lua lectii de matematicA
geometrie dela dasclul Bonvici.
Tot In acest timp gsim pe Constantin Stolnicul cumprnd mai multe crti dup o insemnare a lor din 1 Iulie 1667.
elinesti ca Omer, Luchian i Aristoteles, acest din urm custAnd
suma foarte rclicat de 131 livre si 15 soldi ; latinesti ca Titu
Livius, Valeriu Maxim, Martial, Institutele lui Justinian, Ouintus
Curtius, Terentiu, Oratiu, Virgilu, i dintre crtile nou5 dc
filosofie Erasmus, apoi mai multe gramatici i eAteva crti
religioase. In 1669 Stolnicul se strmut la Venetia unde iea
gazd impreun cu un german Martin Hermann. la jupneasa

Virghinia Romano", Din Venetia in Viena si apoi dup cum


arat Geneologia care comlpecteaz carnetul, in Varsovia. 89.

Constantin Stolnicul care se bucur de reputatia de om invtat, este intrebat de generalul comite Marsigli asupra mai multor

date de case avea nevoie pentru alcRuirea unui tratat istoric


natural i geografic asupra Daciei. Stolnicul Ii trimite
scrise in limba italian, iar asupra istoriei mai amnuntite a
trii sale Stolnicul Ii rspunde c pentru a o face i trebue timp
osteneli mari care lucru U fac dupei putinta qt romeineqte pentru
a elucidet mai bine analele acestei provincii ; dar peinei acum nu

e gata-. Este inviderat c6 Constantin Stolnicul i abtea &dui


" Gcnealonia Cantaeuzintlor ed. lorga p. 292 5i Grecul Daponles. filosoful"

dela curtea lui Constantin Mavrocordat recunoa5te invatiltu-a lui Constantin


Stolnicul. Vezi Erbiceanu, Cronicart Greet care au scris despre Romdni. p 173
care dildu o carte lui Constantin Stolnicul
Tot a5a Neculai Papadopulo
Legrand, Epistolaire gree, p. 9
" Carnetul de studii publicat de N. Iorga n nettle tut Constantin Cantacuzino, p. 1-12. CalAtoria lui Constantin In Italia se adever5te 5i din un act al

VIAclic5i Teodosie pentru averea rniasA pe urma Elinei Cantacuzino in care act
cetim : pre acea vreme (pe timpul lui Radu Leon) ducandu-se fiul Elinei la

Venetia pentru invAtatura earth".


Doeurnentele familiet Cantccu7ino publicatc de N. larga. p

www.dacoromanica.ro

124.

ISTORIA ROMANILOR

236

catre fragmentul pe care 1-am analizat mai sus si pe care numai


el 1-a putut scrie. Ca a ramas trunchiat se datoreste vremilor de
salnicie in care a trait. 9
5. CULTURA GRECEASCA

Desvoltarea culturalg a poporului roman in forma ei nationala avu o mare insemnatate. Ea trezi in mintea lui niste
idei care trebuiau sa deving izvorul intregei sale propgsiri in viitor,

care indatg ce-i atinserg fiinta, cutremurara in ea iargsi coarda


vietei ce pgrea ea' amortise sub lovitura vitrigelor destinuri.
Originea lui romang apgrea pe orizontul sgu intunecat ca un

astru scanteitor, ce in curand avea s umple intregul firma-

ment cu strglucitoarea lui lumina, sg patrunda si sg transforme


intreaga lui existentg, s-1 lichee din pulberea in care cazuse
iar la constinta de sine si la vrednicia pierduta. CM de dragg

cat de iubita deveni ideiea obarsiei romane pentru sufletul

poporului roman, se vede din numeroasele exemplare, in care


fura copiate si recopiate cronicele ce o pomeneau 91
Asemene trezire a constiintei nationale, era cu atata mai

neapgratg pentru poporul roman, cu cat aproape odatg cu

(lama se infiltr in sanul sgu o noug formg de cultura strging,


inflorirea inteleetuala a elementului grecesc, care se incuibase
'Ana atunci atat de adnc in fibrele natiunei 92.
Este foarte insemnatg imprejurarea ca poporul roman se
inarmeazg cu pavaza nationalitgtei lui, tocmai in momentul
cand era amenintat cu acest nou pericol de cotropire. Mai to-ti
scriitorii analizarti pang aici sunt posteriori lui Vasile Lupu
si Matei Basarab, de pe timpul cgrora grecismul implanta radacini mai adnei in viata romneascg. In aceasta perioadg scurtg

dar insamnatoare care se petrece dela domnii ingemanati pang


la introducerea domniilor fanariote, se petrec doug serii de fapte
memorabile pe tgrmul istoriei romnesti, una pe acel politic,
urmarea revolutiilor contra predomnirei grecesti, alta pe acel al
ideilor, trezirea constiintei nationale prin scriitorii moldoveni
si munteni. Capitalul de idei adunat in acest rgstimp ramne caun bun obstesc al poporului roman, si adgogit mai tarziu cu
alte imboldiri noue si proaspete, va alcgtui fondul acel puternic cultural dinaintea cgruia se franse atot puternicia grecismului.
" Baspunsurile lui Const. Stolrucul la intrebarile generalului Marsigl
publicate de N. Iorga in Operile lin Const. Cantaeuzino, p. 41-89. Locul reprodus

se afla la p. 44.

9, S'a regasit pana acuma 31 de manuscripte a operilor lui Miran Costm


Vezi ed. V. A. Ureche.
92 Vol. VI, p. 24 vol. VII. p. 9.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARA

237

Cgt timp predomnise slavismul, apdsarea greoae dar neconstiutd a unei gndiri strdine, Romnii i sustinuse nationalitatea lor tot inteun chip neconstiut,prin cdrtile religioase serse
In limba lor, din care le rgsuna, numai graiul strdmosdsc, Zed'
nici o reflectare asupra firei lui particulare. Slavonismul era
insd numai o formd de gAndire, neimbrdcatd Cu o tintd politia,
Cu scopuri de dominare si de asuprire. Cu totul altfel grecismul.
Acesta venia mai ales pentru a sprijini puterea politicd ; nu mai
er scop prin el insus, ci slujia de mijloc pentru a intki o stgpnire strding. El lucra deci cu constiintd asupra nationalitgtei
romne, cu tendinta tot mai rostitd pe at se infigea mai adgnc
de a supune poporul i politiceste elementului reprezintat prin el.

Unui atare pericol, mult mai mare de at acel al slavo-

nismului, poporul romn opuse o putere de acelas fel, o lucrare si ea constiutd, redesteptarea cugetgrei si a simtimntului
national.

Dupd ce am ardtat pregdtirea la luptd din partea Ro-

mnilor, sd schitdm i inceputurile atacului din partea culturei


grecesti. Vom vedea insd cd pe and avntul spiritului romn,
a-rat de puternic in veacul al XVII-lea, scade mereu si pierde din
incordare, apdsarea culturei grecesti devine din ce in ce mai rostitd,

mai ndbusitoare cu ct intrdm mai adnc in perioada fanariotg, i fArd indoiald a la sfArsit ar fi izbutit a rdpune

Cu totul cugetarea romneasa, dacd tocmai in acel critic moment, o imprejurare neasteptard nu ar fi spulberat de pe capul
tdrilor romne apgsarea greceascg i ar fi dat iaii avnt cugetdrei nationale.
Ori ce atingere intre doud popoare are inrAurire i asupra
mintei lor. De aceea origimle implntgrei culturei grecesti in
sdnul poporului romn, trebue autatd, ca sdmnta cel pwtin,
aproape odatd cu prima asgzare mai numeroasg a Grecilor in
Muntenia si Moldova.
Am vdzut insd cum elementul grecesc sporia din ce In
ce mai mult In Tdrile Romne ; cum el dela o vreme incepe a
fi simtit ca o apdsare si cum Romnii cdutard in zadar sd-i scuture jugul ; cum aceastd inr'urire deveni covrsitoare pe timpul lui Matei Basarab i Vasile Lupu si tot as de atunci innainte numkul Grecilor sporea necontenit in Tgrile Romne
intkind odatd Cu acel spor i precumpgnirea culturald a elementului grecesc. 93.

Inteun zapis din 1657 (intre

latei I3asarab

eceste : 'ETpccpa ir 1\17pcotiptopog tepop.6yaXog.

lepoStritov NiWo, ca martori. liga, Studu

Brancovanu)
slIsCoxvid, is pop.oyaXog.

Doc. V, p. 185. In 1642

apare cea dintAm tipAritur5 greceasc'd in Moldova, o filadd zburAtoare, cuprinzAnd hot5rdrea smodului de la Iasi In acel an. Filada a fost descoperit'a de Henri
Ormont. Vezi E. Legrand Blbhograplue hellnique III, 1895 si Erbiceanu In An.
Ac. Rom. II, tom. XXIV, 1901 p. 103 (21) si Revista Teologic I, 1883 si II
1884.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANHAR

238

GAndirea grecease se infiltra in sAnul Romanilor mai


Cu sam'A pe calea religioas, intru cat pe atunci religia er pArghia cea mai de sarn a culturei. Precum pentru limba slavon'A,

astfel si pentru cea grecease, mnstirile slujir la inceput


drept cuiburi de unde ea incepu a prinde la putere. Esind dup
aceea din biserics, cunostinta ei incept a se rhpAndi si in societate. Dascalii privati care se introduceau prin casele boieresti
pentru a inv'Ata pe copii carte grecease, tot din man'Astiri esiau,

pricin pentru care si Cantemir ne spune c6 Vasile Lupu a


luat na'Asuri ca in toate mAnAstirile cele mari s se primiasc6 monahi greci, care s'A invete pe fiii boierilor limba si stiinta greceascA" 94.

Nu e vorba chiar in ajunul implntArei culturei grecesti,


se intemeiese scoli mai inalte de slavonie. Cu toate silintele
insA ale domnilor ce le InfiintazA, Matei Basarab si Vasile Lupu,

ele nu se putur mentinea mult timp cu scopul pentru care

fusese create, reinviarea slavonismului deperitor, ci imbr6car


In curAnd forma general a Ondirei ce incepea sA predomnease
In fArile romne, se grecizar si ele, precum incepuse s'A se grecizeze biserica, precum intrase in apele grecesti si clasa superioar a sociefAtei romAne.

De si Vasile Lupu el Insusi nu a infiintat o scoal greceascA, dup cum din eroare arat Cantemir, transportAnd la originea scoalei domnesti, caracterul pe care'l avea pe timpul lui P6,
totusi este stiut ea' chiar sub urmasul lui Vasile Lupu, Gheorghe
Stefan, csAlugArii slavoni ce descAleau in scoala din Trei-Erarhi,

fusese inlocuiti cu cAlugAri greci, despre care un hrisov al lui


Stefan ne spune c6 nu ar fi de nici un folos la invATAtur 96,
intru cAt boierul moldovan de sistemul vechiu, cum era Gheorghe
Stefan, trebuia s'A considere si s'A aib6 respect numai dinaintea
invsAtAturei de carte slavonA.

Intre acei dascAli greci care nu ar fi de nici un folos"


IntAlnim cu toate aceste un om foarte invAtat pe Paisie Li-

garidis originar din Chios, care invAtase si in Italia, si care dup


ce ajutase la traducerea pravilei celei mari lui Dionisie Panonianul micul si prostul praj de sub picioarele mitropolitului Ungro-

Valachiei", trecuse in Moldova probabil dup detronarea Lupului, de oare ce pe la 1655 11 intilnim ca mare dascal la scoala
din Iasi 97.

In niste timpuri insA asa de turburate si sub schimbki de


domnie asa de prApAstuite ca acele prin care trecur'A tkile romA' Cantemir Descr. Mold. p. 154.
" Cantemir, Ibidem, p. 153. Cel mult s'ar putea admite infiintarea until
curs de grece5te.
" Hrisov din 1656 In Uricarul, III, p. 279.
" Eec&cc Neoz),krivc441 430.okoiicx, Bceipacpiat, iv 'A8-iiva,K. 1868, p .

Mai sus, p. 166.

www.dacoromanica.ro

315.

MISCAREA LITEIRARA

z39

ne, nu trebue s ne mirin de loc dac dup Inflorirea coalelor


i a invtturilor intlnim de odat iargi lipsa i intunecarea lor.
Aa pe timpul lui Constantin Cantemir ne spune Miron Costin,
c' ar fi lipsa de coale i tipar In Moldova 98
Dac Ins coalele se desorganizau din cnd In cAnd, invtmntul grecesc nu el-A numai de c't atins prin ele, cci el
In afar de forma lui public in coala domneasc, se mai Intlnia i sub una privat, reprezintat prin dascalii din curtea domntilui sau din casele boiereti. Aa in Moldova intalnim pe marele

dascal din Creta Meletie Serigos, tinnd pe timpul domraei


grecizatului Alexandru Ilia (1631-1633), o predic, bine In-

tles In limba greceasc, la sfintirea de mitropolit a lui Varlam,


Duminie In 23 Septemvrie 1632 99.
Ce va fi cutat acest dascAl grec in Iai cleat c' se fi fost

invttorul copiilor domnului celui att de iubitor de trebile

greceti? Tot ca dascali nu tim de coal sau privati intlnim In


Iai pe Neculai Cheramevs care moare aici in 1672, fiind inmormntat in biserica sfintilor apostoli numit i Brboiul 1009

apoi pe Teodor Trapezuntul care moare tot In Iai In 1695 i


pe acruia piate mormntal din biserica Sf. Saya se spune CA
el venise nu de mult din tara greceasc spre a invta limba pe
Ungro-Vala chi" 101

Brancovanu se amestec mult In trebile bisericii rsritene

i ocrotia necontenit In tara lui pe membrii clerului grecesc,


care avea nevoie de a fi adpostiti. Aa el face s se aleag In
.
. .
anul 1694 de patriarh al Constantinopolei Dionisie
.

fr *Urea mitropolitilor, clericilor i a norodului. Dionisie ins

fiind destituit mai trziu se intoarce in Valahia unde i meare


la Trgovitea 1O2. Capuchihaia lui Brancovanu la Poart era
grecul Vlasto "3.

Pentru a revent la coale, chiar pe timpul lui Constantin


Cantemir, pe cand se spune precum am vzut c nu erau coale
In Moldova, gsim la curtea domnului, ca dascal al copiilor ' si
Antioh i Dimitrie, pe Ieremia Cacavela originar din Creta i
care'i desvrise studiile In Lipsca. Celebiul sgu colar tri-

mitindu-i mai trziu in semn de recunotint scrierea lui Divanul lumei cu infleptul", Cacavela se numete In rspunsul
su de multmire plugarul care holda mintei sale au ostenit"
" Letopisefele, I, p. 323.

" Notin aflat5 la sfarsitul unui manuscript al lui Evastratie logontul din
1632, publican de I. Bianu, In Col. luz Trazan, 1882, p. 212.
loo Diaa I. c. p. 322.
lot C. E'biceanu, In Revista teologicd, III, p. 270.
"3 Ath. Comnen Ipsilante. (I. c. mai sus) p. 449. cf. Barbaizi culji grecz i
romdni de C. Erbiceanu In An. Ac. Rom. II tom. XX.. 1905 p. 140 (6).
103 Ipsilante cit. p. 454.

www.dacoromanica.ro

240

ISTORIA ROMANILOR

aratandu-se mandru ca putina samnta a smeritei sale didascalii intru invatatura cu miile inmultita a rasarit roada"104.

Nu se stie pe and se va fi grecizat scoala slavona a lui


Matei Basarab din mnastirea Targovistei. Este ins probabil
ca si ea se va fi intors pe grecie destul de timpuriu, de oare
ce intalnim In Muntenia, Ind Inainte de a veni in Moldova, pe
Paisie Ligaridis si pe langa el pe unul Ignatie Petrit, care lucrau ambii la traducen i de carp grecesti, fcand de sigur si pe
dascalii de greceste in Targovistea 105.
In ori ce caz pe timpul lui Arban Cantacuzino invata-

mntul in Bucuresti era cu totul grecizat. Del Chiaro, contimporan cu acest principe spune despre el, ea favoriza desvoltarea invataturei, dand lefi minunate dascalului de limba greaca
care invata pe copiii nobililor gramatica, retorica i filosofia" 106.
Unul din acesti dascali era pe la 1687 tot acel Ieremia Cacavela
pe care '1 gsim apoi trecand in Moldova la Constantin Cantemir
El traduse dupa indemnul lui Brancovanu In 1689 In limba
greaca moderna cartea de istorie a lui Platina : de vita summorum pontificum" Dr.

Mai traii la curtea lui Cantemir i medicul erudit Andrei


Liciniu precum se stie Miniot pe care Cantemir Il trimite in
solie la imparatul Leopold.
Daca insa 'a'rban Cantacuzino sprijini dupa cat se vede
cel inti In chip oficial invatamantul grecesc, Constantin Brancovanu Ii aduse la o inflorire as de puternica, precum el de abia
mai ajunse pe timpurile cele mai stralucite ale culturei fanariote.
Reorganizatorul scoalei grecesti din Bucuresti fu vestitul

dascal Sevastos Chimenitul, chemat de Brancovanu in 1689,


probabil dupa ce Cacavela Il paraseste, ducandu-se la Cantemir.
Sevastos er originar din Trapezunt, invatase atat in Constantinopol cat i in Italia si fusese dascal la scoala greaca din capitala imparatiei otomane. Chemat In Bucuresti, Sevastos prefer% leafa insamnata oferita lui de Brancovanu, la cei 200 de
lei pe an pe care-i primea de la embaticurile unor biserici din
104 Operde lui Canleinir, ed. Acad. Rom. V, p. 45-46. Scrisoarea lui

Cacavela este redatA de Cantemir In romaneste. De si dascAlul grec stiea probabil ceva romAneste, de oare ce Cantemir fi trimite tocmai o scriere romAneascil

a lui, totusi credem cA textul scrisoarei lui Cavavela a fost grecesc, pus pe romAneste de Cantemir, din pricina identitiltei stilului ei cu acel al scriitorului
Asupra dAscMiei lui Cacavela In Moldova mai vezi E8.a. I. c. p. 383
riccrccakou)..ou Bpitoo, NeoeX)opootiq 013tXoXo1ice, 1, p. 202.

Vol. VII, p. 139.


1" Del Chiaro, Sulle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718, p. 144
Comp. Engel, Geschichte der Walachey, p. 329. Genealogia Cantacuzinilor original.
p. 315 spune si ea cA SArban Cantacuzino fiica intb fcoala elineascd In Bucuresti
care !Anti astAzi(1787) se tine cu cheltuiala din visterie".

107 Xen0P01 i Erbiceanu, Serbarea ;colard de la Riff, Iasi, 1885, p 397,


No. 22. Adaoga Efticeanu 1. r. p. 150 (10N

www.dacoromanica.ro

MISOAREA LITERARI

241

Marinara 108. Brancovanu el insu adnc cunoscAtor al litera-

turei eline tinea in cea mai mare onoare pe invlatul dascal,


punndu'l s ad mai sus decAt toti boierii"D.
Boierul invtat, mai mic in rang decAt ceilalti de oarece
er numai stolnic se bucur totui de favoarea protocatedriei
adecA aveA dreptul de a aveA rndul asupra tuturor boierilor.
Pe atunci patriarhul ecumenic Calinic infiintnd coala cea
mare patriarhal din Constantiropole, Domnitorii Moldovei i
ai Munteniei ieau asupra lor intretinerea catedrei de filosofie
literatura, cel din Moldova dnd 500, Brancovanu 1000.-110.
CLIt timp dscli in Muntenia, dela 1689-1702 data mor-

tei sale, el desfAur o insmnat activitate literar, alckuind


o multime de serien din care s'a pstrat mai multe exernplare
manuscrise m. Pe lng6 el mai figurau ca profesori Ioan Comnen

care devine mai trziu mitropolit al Dristrei sub numele de


Filoteiu ; el propune tiirrtele fizico-matematice dela 1689
1700, fiind tot odat i protomedicul domnului ; Gheorghe Maiota

profesor de limba latin i invttor al fiilor lui Brancovanu


dela 1690-1710; Gheorghe Ipomeneu trimis de Brancovanu in
Patavia pentru a studia medicina i petrecAnd dup aceea in Bucureti, Gheorghe Trapezundiaciil profesa la Academie Panaghiot Sinopeos dascal in coala domneasc 'fare anii 1697-1710,
toti acetia mai fiind i ajutoare la tipkirea crtilor grecesti
de ea-WA marele director, censor si corector al tipografiei, mai
tarziu (1705) mitropolitul Antim Ivirianu1112. Renumele coalei

Brancovanului er foarte mare. 0 descriere a ei contimporan

i6 Eehaa I. C. p. 377 In 1687 Sevastos Inca nu parasise Constantnopolea.


Vezi o notita In greceste pe un manuscript, d, Po tea si de gramatica a JUL Sevastos, care se all In biblioteca facultatiei de teologie din Bucuresti, No. 20
',Gel mai mic fntre studios' si care ti-am fost tie (lui Hrisant Notara) profesor,
de si esti nobil Insa nu ai fost profesor. (Subsemnat) Sevastos Trapezuntul 1687
Noemvrie in Constantinopole". In o a doua notita pe acelas manuscript gasim
fnsemnat sa ..s'au prescris aceasta carte prin mana lui Sevastos Trapezuntul
Chimentul ce au fost inkliul profesor al frontistiriului (coligin) UngrovIalnei in

Bucureti pe timpul hegemoniei prea piosului si prea gloriosului dommtor a toata


Ungrovlachia domnul domn Constantin Basarab Brancovanu, 1699 Oct. In 11".

Intml profesor trebue intales In rang, nu In timp.


", Constantin Dapontes Catalogul oamemlor insmnafi publicat cu traducere romana de C. Erbiceanu, Cromcart greci care au scris despre Romdm In

epoca Fanariofilor. Bucuresti, 1890 p 203. Comp. Geneologia Cantacuzmilor ed.


N. Iorga p. 292. CA Brncovanu tiea greceste vezi un raport al dragomanului

Alois Volde catra Eugeniu de Savoia, 6 Aug. 1708: (il principe di Vallachia)
si spiego con chiara voce in lingua greca". Hurm. Doc.VI, P. 69.

110 Ath. Comnen Ipsilant 1. c. P. 447.


111 Asupra activitatei literare a lui Sevastos Chimenitul, vezi Erbiceanu,

Cronicarii greci, p. XXIVXXV.

112 Status praessens ecclesiae graceae in quo etiam causae exponuntur cur

Graeci moderni novi testament editiones In graeco-barbara lingua factae acceptare recusent etc. ab Alexandro Hellado natione graeco, impressus 1714,
p. 12-13. Comp. Erbiceanu, Cronicarii greet, p. XXVI.
A. D. Xenopol. 'storm Romanilor

Vol VIII.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

242

ne spune cg nu ar fi de mirare dacg 'si da titlul de Academie,


cgci ar fi pe lngg ea doi profesori de filosofievsi teologie, afarg
de espicop, si doi hipodidascali care se numesc magistri pe latineste. Mai su,nt apoi si. trei medici ai domnului (tot profesori),

din care cel mai nou este un Italian care au venit In locul lui
Comnen. Numgrul invgtkeilor trece adese ori peste 200" na.
Cat de temeinicg el-A mai cu osebire invgtkura limbei grecesti,
se vede de pe aceea &A ucenicii romni erau In stare sg ting cuvnfri In public si Inaintea domnului, In aceastg limbg, precum

intre altii *khan Cantacuzino fiul marelui vistiernic care rosteste o asemene cuvntare in ziva sfntului Atanasie 5 Iulie
1697, In sala domneascg dupg liturghie nA. Alt cuvntare asupra martirului Stefan ggsim tipgritg In 1701 de fiul lui Con:
stantin Brancovann, Stefan n5. Mai aflgm apoi si poezii fgcute
spre lauda domnului de elevii din Academia domneascg a: Bucurestilor Ungro-Vlahiei 116

Nu nu mai Insg prin scoala greceascg se ilustr domnui


Munteniei ci si prin tipografie. Asupra acestui lucru ne spune
Helladius contimpuranul sgu cg In Grecia nu se aflau tipografii
pe acel timp si cg numai cu mare greutate, din pricina prigonirilor turcesti, cgluggrul Metaxa izbuti a aduce in anul 1627
din Anglia o tipografie In Constantinopole 117. Dupg cat se vede
insg aceastg nu tinu, mult, de oare ce ggsim pe timpu,1 lui Vasile

Lupu pe Greci rugandu-se de domnul Moldovei ca sg facg In


Iasi o tipografie pentru Greci, oras ce ar fi mal Indepgrtat de
Turci. Lupu si corespunde dorintei lor Infiintnd tipografia
In care se tipgresc mai multe cgrti, fgrg a se al-Ma anul si. locul
editiei, ca sg nu destepte pe Turci. Moldova Insg fiind prklatg
de Mari si principele plin de datorii trebuind sg fugg, nici umbrg

din acea tipografie nu a mai rgmas", pgstrndu-se numai tipografia romneascg care ar fi subsistat pang pe timpul cnd
scriea Helladius, dui:6 1714 na. Grecii Insg ggsind In curnd
113 Heladius, 1. c. p. 17: Neque mirum est Bucurestium academiam vo-

Numerus studiosorum quandoque CL, quandoque CC superat".


1" Xenopol si Erbiceanu, Serbarea colard, p. 395 No. 16.
115 ReprodusA de G Dapontes, In Catalogul istorie al Rorndnilor C. Erbiceanu, Cron. greci, p. 174-181.
110 Xenopol si Erbiceanu 1. c. p. 387, Nr. 4 01 iV BCI040UpeTiy TiN
cari

'OolTioop,carz ccA'svttwil5

'AxaSep.iug

ci3OLUTOL".

117 Helladius, Status ecclesiae, p. 1 : Notum enim exploratumque omnibus doctis ac eruditis est, totum orientum ac ipsam universam Graeciam prorsus
carero typographarum prells". Asupra tipografiei aduse de Metaxa, vezi p. 4.
118 Helladius, p. 9-10. Cartea cea mal de sam5 greceascA tiprit pe

timpul lui Vasile Lupu poart5 titlul redat de Helladius In latinqte : Epistolae ad diversas Graecorum ecclesias Meletii Patriarchae Alexandrini quibus
controversiae nonnulae ejus tempestatis solvuntur", tiparit In format In 40
cu caractere petit-antiqua (p. 10). De si Helladius nu nume5te pe domnul Moldovei, arAtarea lui c5 el a fugit din Moldova, care a fost tot odatd prklat5 de
Tiitari se rapoart5 la Lupu. Si Cantemir, Desc. Mold. p. 153 spune cA Vasile

www.dacoromanica.ro

CAREA LITE &ARA

243

un sprijin i in Muntenia nu lipsesc de a intemeia i aici o tipografie trebuitoate pentru rspAndirea scrierilor lor. SArban
Cantacuzino care infiintaz'a coala greceascA in Muntenia, face
i o tipografie grecease in care se tiprete intre altele Mercada, istoria unei evreice botezate i m6ritate dup un Grec

din Valahia, poem6 scris6 in versuri 119. Du,p6 Cantacuzino, Bran-

covanu care desvolt inc6 mai mult azmintele greceti intemeiate de inaintaul s'au, precum adusese pe Sevastos Chimenitul pentru coal' astfel chiam6 in 1690 din Constantinopole
pe Antim Ivireanul pentru a intri tipografia, care i ie sub conducerea lui o desvoltare extraordinafa', ajungnd s produc
tip'rituri In toate limbile orientului cretin : romnete, grecete, slavonete i chiar arpete 120 Tipografiile din Muntenia

erau mai ales un puternic instrument de propagare a cre*tinismului, intru cAt toate crtile tipsdrite in ele pe socoteala domnului erau impArtite gratuit pe la inchinstori pentru infrirea
credintei 121 Odat Ins6 cu religia creOin6 se fspAndea i cul-

tura greceasc tiprindu-se in acele tipografii i alte serien i decAt


cele religioase ale invAtatilor greci 122.

In 1708 Brancovanu, pentru a asigura in chip trainic existenta aOzmintelor sale culturale, le druete prin un hrisov
suma insemnat de 30.000 de galbeni din banii pe care i avea
depui la banca din Venetia, cu conditie ca acest capital ss rmn acolo stTtor, iar din dobAnda lui de 900 de galbeni SA
se dee la 3 preoti lei 100 pe an, la un cnfret lei 100, la 2 diaconi

lei 50, la un aprinzAtor de candele lei 20 i la 2 dasctili care


Albanul ar fi intemeiat In Moldova o tipografie greceascd". Helladms greseste
cand spune ca nici umbra din tmografia Lupului nu a mai rrnas. Se constata
tiprirea de carti grecesti i anume cu indicarea locului tir Cetatma din Iasi"
si a anului tocmai pentru epoca intermediara Intre Vasile Lupu i timpul cand
scriea Helladius. Asa se all combaterea propozipilor clericilor papali si a primatului papei de Nectarie patriarhul Ierusalimului care poarta astfel data 51
locul tiparului : Twro&EIca vtiv

rep:I:my v

atpupXnci TWO eiTicov xat

xxcoopivl TCerycCo6ta WC& 'CO axrtri


(1682) Pcoi Tri IcurrIpiov iv rnpi 'IouAitu, iv reaccp oi Mokaaptae. Xenopol 1
Erbiceanu, 1. c, p. 375, No. 6. 0 scrisoare a unor clugari din Liov catre SofivSgitiv xat ircpurroxopoXicov 'ArcoaTo),cov

ronie Pociatcki din 17 Fevr. 1642 care scrisoare se afla la biblioteca din Kiev spune

ca Vasile Lupu ar fi cerut de la

ei

Helladius, p. 11.
120 Headius, p. 12-13 si 17 : Libros ecclesiasticos etiam in lingua arabica anno MDCC una cum N et V. Testament' cura patriarchae Antiochme
Bucuresti prodierunt". Cf. Biografia mitropolitului Antim Ivireanul de episcopul Melhisedec In Didahiile Imute In Mitropolia din Bucuresti de Antim Ivi-

reanul 1709-1716, Bucuresti, 1888, I, p. VI si


121 Helladius p. 20 : Omnes hos hbross quos supra diximus gratis chrtstianis drstribuntur quare in purimis eorum subscripturn constat : SiScovzai Xccpsav.ce To% sbasrar Xpeattav5i et iboXix:qv oypiketav.

1251 Asa patriarhul Gherasim al Alexandriei roag prin o scrisoare pe Con-

stantin Brancoveanu sa-i tipareasc o retorica. Scrisoarea reprodusa In catalogul lui C. Dapontes. In C. Erbiceanu Cron. greet, p. 99.

www.dacoromanica.ro

244

ISTORIA ROMANILOR

se afl la scoala domneascg la Sf. Saya din Bucuresti lei 300


anume 200 celui mare si 100 celui al doile, care sg inceapg a
primi aceastg leafg dela 1 Septemvrie 1708 122.

Tot atunci Brancovanu pune sg reintocmiascg clgdirea

scoalei din Mngstirea Sf. Saya, aseznd in zidul ei o inscriptie


amintitoare in 20 Iulie 1709 in care, spune cg Domnul fgcuse

alte case si tocmele ca sg fie scoale de invtat carte, intru

pomenirea vesnicg a numelui sgu 124.

Fat cu o activitate att de spornicg pe tgrAmul culturii


grecesti, nu trebue sg ne mirgm dacg lui Brancovanu Ii rnerse
vestea cg ar fi grec, cum o spune In mai multe rnduri, dupg
executia lui, ambasadorul Olandez. As cnd ambasadorul raporteazg dupg rusinea fAcutg Brncovanului de a-1 fi preumblat
In cgmas prin mahalaua greceascg, el adoage uncle stau fruntasii grecilor compatriolii lui". Aice ambasadorul adaoge cg aceastg asp% executie va sluji de groazg i exemplu celorlaltii
greci care oarmuise Tgrile Moldovei i Munteniei si le vor oarmui de acum innainte" 125.
Efectul intgrirei culturei grecesti in tgrile romne se'vgzu
In curnd : intalnim in perioada pe care am studiat'o mai multi
Romni cunoscgtori ai limbelor grecesti att noug ct i vechemai inti chiar principii cei mai insgmnati ai acestui timp, Brancovanu i Cantemir, iar ca persoane bisericesti mitopolitul Varlam al Molodvei i *tefan al Munteniei, dintre care acest din
urmg indeamng pe cgluggrul Daniil Panoneanul s traduc pravila cea mare, dupg ce cerceteazg el insus mai multe colectii
de canoane, inlturnd pe cele tipgrite de teama ereziilor ce
ar fi putut continea, i oprindu-se la culegerea manuscriptului
a lui Alexie Rodinul, criticg i alege ceea ce dovedeste cg mitropolitul $tefan er cunoscutor al limbei grecesti vechi, acea a
tuturor acestor culegeri126 de asemene cunosate limba greacg
Mitrofan episcopul Husilor. Dintre boieri stieau greceste in
Muntenia Constantin Stolnicul Cantacuzino mosul Brancovanului, rnarele invlat romn care intre altele stiea cu degvrsire limba elin. Mai erau Mihai spatarul fratele stolnicului
Constantin de asemene om invtat prin tri strgine, cunostea
geografia i architectura, intemeiazg in Bucuresti spitalul Coltea
Condica logofetiei Brancovanului, needit la Arhiva Statului p. 841.
Se vede cA Cecca din Venetia nu dadea deck 3% doband5 pe an. Aceasta ne-o
spune Dapontes In Catalogul ski Erbiceanu Cronicarii greci, p. 172 ca : strnepotii lui Brancoveanu ieu pan astdzi de la banca Venetiei din banii depusi
de domn, procente de numai 3%, 60 de pungi".

1" N. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. XVIII, I, p. 39.


1" lorga. Doc. Brdncovenesti, p. 144 si 148... comp alt raport care d lui
Brancovanu aceasi calificare de grec, citat de N. Iorga, In Ad. Acad. Rom. II
Tom. XXXI, 1909, p. VIII.
'" Vol. VII, p. 139.

www.dacoromanica.ro

MISCA.REA LITERARA

245

si mai multe mnstiri in Muntenia, precum Ramnicul, Sinaia,


Zitireciul peste Olt si altele. Matei Cretulescu care, in testamentu1127 su din 1719, amestec fraze grecesti in frumoasa
lui limb romneasc6 i dispune a se da Domnului Munteniei
Neculai Movrocordat frumosul i scumpul su atlant de geografie pe care-1 cumprase la Viena cu 48 de zloti ; imparte intre
Meth si cele 124 de crti filosofesti, gramaticesti,
bisericesti, latinesti, eline ti, italienesti iproci", cumprate de
el child fusese la Viena, si dispune c femeea lui Zoita s ingrijiasa de invttura fiilor si micii Iordchit i Matei, pedepsindu-i

(7rat

vw, greceste-----a

invt) cu invttura lim-

bilor latin i italian pentru ca numele lui s fie slvit la curtile


cele mari". Apoi cronicarul Radu Greceanu, i fratele su Wham precum i khan Cantacuzino. In Moldova Evstratie lo-

gortul dat ca traduator al Crtei de invttur a lui Vasile


Lupu ; Ilie Stolnicul brbat invtat ce cunostea logica lui Porfiriu i Aristotel i sofist desvrsit" cum Il numeste Cantemir ;

spatarul Neculai Milescu 128. Se intAlnesc foarte des fraze gre-

cesti intercalate in textele romne ca in testamentul lui Matei


Kretulescu 129.

Unii din amatorii de cultur greceasc nu si-o insusise

pe deplin i comiteau greseli de ortografie si de limb cnd scrieau

greceste. Asa mitropolitul Dosofteiu scrie cu mai multe lipsuri


cuvintele smeritul Dosofteiu mitropolit Moldovei" pe un manuscript al sintagmei lui Vlastari, si tot el serie cu multe greseli rnduiala spovedaniei care cuprinde 6 file din acelas manuscript 130 Alturea cu neckturarul in limba greceasc mitropolit Dosofteiu vor fi fost i altii poate multi. Astfel mai
gsim o copie a mineelor lunei lui Noernvrie, scris cu o multime
de greseli de un necunoscut 131. Invttura sistematic5 a limbei
grece inc6 dinaintea de epoca fanariot se constat in chip vzut
din manuscriptul unui scolar din anul 1709, in care intre altele
se afl traducerea in limba apla a Olintiacelor lui Demosten.

Tot ash in manuscriptul care cuprinde cuvntrile tinute in

Testamentul lui Matei Kretulescu, publicat de N. Iorga, in Doc.


pruntoare la familia Canfacuzino, p. 198 5i 211.
128 Pentru Constantin Stolnicul veni Genealogia Cantacuzinzlor,
p. 317-319 51 Vol. VII, p. 189 Mihai spritarul Genealogia p. 375. SArban Cantacuzino este acel ce au tinut discursul de laud pentru Brancovanu (Mai sus
p. 227). Mateiu Cretulescu sArguitorul elev al academiei grece5ti de la care au
r5mas mai multe lucrri. Vezi Xenopol i Erbiceanu, Serbarea qcolar de la Lap,
p. 392 No. 16 51 p. 396, No. 17 5i 18. Radu 51 Srban Greceanu, vezi mai sus p.
215 Eustratie logAfAtul Vol. VII, p. 139, Me Stolnicul, Cantemir Isforia ieroglzf Ica ed. Acad. p. 64. Sptarul Neculai Milescu, mai sus, p. 201.
129 1687 Uricarul, IX, 0. 131 ; 1666 Doc. Cantacuzunlor, p. 69; 1684 Ibulem

p. 110; 1691 Ibidem, p. 154 ; 1727 Ibulem, p. 215-217...


180 XenOPOI i Erbiceanu, Serbarea scolard, p. 374, No. 2.
131 Ibidem, p. 379, No. 25.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

246

onoarea Brancovanului, gasim i interpretari juxta-lineare din


stagiritul si din canonul Botezului Matte de elevul Mateiu Cretulescu 132.

Cu cat se inradacinase Grecii si cultura lor in tarile ro-

mane, cu atata ele devineau tot mai mult centre de cultura greceasca'. Grecii neputandu-si raspandi gandirile i ideile din propriile lor tari, gasesc in Muntenia si Moldova un tram mai putin
expus prigonirilor otomane, din care puteau lucra pentru intarirea i latirea religiei lor, singura forma in care se mai sileau
sa mntina stapanirea asupra popoarelor imparaliei otomane.
Darnicia i proteguirea pe care toti calugarii i invatatiigreci o
gasiau pe langa domnii tarilor romane, atat pe lnga cei de origine greaca cat chiar langa acei Romani, inlesnia incuibarea
tot mai temeinica a culturei grecesti in sanul poporului roman.
0 ea-time nenuma'rata de carti grecesti esi din tipografiile muntene i moldovene, prin care Grecii aparau dogmele ortodoxe
contra incercarilor de surpare facute de calugarii catolici chiar
si in domeniul Rasaritului, mai ales prin calugarii lor din Ierusalim. Ash am vazut mai sus cartea lui Nectarie pentru combaterea primatului papei. Neculai Cheramevs dascal grec din Iasi
alcatueste de asemene cloud scrieri de polemica religioas6 ve-

stite pentru acele timpuri, alta combatere a primatului papei


si o raspingere a nedreptelor calomnii133. Cea nti tipografie
de carti grecesti in Moldova fu infiintan de Duca Vod, in manastirea Cetatuia. Din aceasta tipografie ies pe lang`a cartile
citate i altele sprijinitoare ale ortodoxismului, precum scrierea
lui Simion Tesalonicul contra ereziilor in 1683 a lui Maxim
Peleponezianul manual contra Latinilor 1690, combaterea lui
Sirig din 1690134.

Tot pe atunci intalnim si mai multe carp tiparite in Venetia, insa cu cheltuiala domnilor greci ce statura pe tronul
frilor romane. Astfel Epitomele istoriei universale de fratii
Glichi si Neculai Leondari 1677, dedican lui Antonie Ruset
domnul Moldovei, in prefata careia se spune ea' : tie ti se cu-

vine luminate doamne dedicatia acestei carti, pentru c esti

nu numai de o indurare dumnezeasca' dar si de insusiri minunate


pentru un bun ocarmuitor. Ca apartitor al gloriei Romeilor (Grecilor) te vestesc fiii sfintei biserici ortodoxe orientale i obsteste

inteun glas te proclanfr 135. Alta carte tiparita tot in Venetia


181 Ibidem, 345 No. 16.
"3 EhOcc1. c. p. 323.

" Ibidem, p. 381. Cea dintAi carte iestta din tipografia CetAtuiei este a
lui Nectarie Despre supremafta papei 1682 N. Iorga, Ist. Lit. Rom. In sec. al
XVIII, I, p. 22 nota 1.
" 3.Eiwcop.71

Revista leoioyed,

iepcocootincil ilropia. 1677, 'Eno:71,7n. Erbiceanu


248.

111. p.

www.dacoromanica.ro

in

MISCAREA LITERARA

247

In 1684, Epitomele istorice de mitropolitul Monemvarini, e


-dedicat lui Gh. Duca Voevod domnul Ungro-Vlahiei, Craiovei
si altor prti, gloria gintei elenice, onoarea tronului, renume
muritor al demnittei prezente i coroan a toat Ungro-Vlahia"
scriere ce contine intre altele si o schitare a intmplgrilor trilor
romne sub Petru Schiopu1136.
In Muntenia intreag activitatea tipografic se invrti in
jurul unui singur nume, a mesterului tipograf Antim Ivireanul,
care este apoi numit pe rnd egumen al Snagovului, episcop
de Rmnic si in sfrsit mitropolit al Ungrovlahiei de &MA Constantin Brancovanu. Inltarea lui in vredniciile eclesiastice nu'l
cu
fcurg nici data' s'si prsase vechea lui indeletnicire,

at el se urc in treapta ierarhiei bisericesti cu atta el se deda


cu mai mare rvn la tiprirea crtilor.
Tiprirea de crti in limba arpeasc5, fcut att in
In mnstirea Cettuia at si In Bucuresti de cte Antim, In
mnstirea Sneagovul ave de scop a sprijini propagarea crestinismului intre mai multe popoare din Asia de aceast
din eparhia patriarhului Antiohiei, pentru care ele se tiprir.

Desi aceast limb nu el-A cunoscur de zetari, care erau cei mai

multi Romni, totusi este de admirat nu numai exactitatea


reproducerei tipografice dar chiar i frumusea ei" 137,

Dintre tipriturile muntene insmnm slujba cuvioasei


Paraschiva 1692, Evanghelia elineasc i romneasc 1693,
Psaltirea lui David 1694, discursul ctr Constantin 1697, tratatul despre cele 3 mari virtuti, credinta, speranta i iubirea,
de Visarion Macri 1699. Psaltirea 1700, Proschinitariul muntelui
Atos 1701, cuvntrile lui Sevastos Chimenitul 1701, cuvntul
cte stefan 1701, cuvntul &Red prea curata fecioar 1703,
invtturile dogmatice ale lui Sevastos tipArite dup moartea
lui in 1703, vietele paralele ale lui Plutarc 1704, Tomul bucuriei 1705 etc.138

"

IZtopnci", i:)//6 Ispovitvc

MY1TrdO7COVTDO

Movzlipauiag

opoNoti,

Evvrohn, 1684. Donnua lui Pet' u schiopu a losi pulllicata 11s traducere de C.
Erbiceanu, in Revista teologica, III, p. 252.
187 Eet8'oc p. 382, 385 si 413. Emile Picot, Notice sur Arillume d'Ivir
in Nouveaux mlanges onentaux, mmoires, textes et traductions publis par
les professeurs de l'cole spciale der langues orientales vivantes l'occasion
du 7-me congrs international des Orientalistes runi Venise en Septemvre
1886, Paris 1886, p. 521 si urm. Dintre tipariturile arabe.... din Muntenia amintnn
Ceaslovul tiparit greceste i arapeste in 1702 si Liturgia greco-arabd cu o notita
de Const. Stolnicul Cantacuzino Vezi I. Bianu Din carp vechi", in Prinosu1
Sturdza p. 190.
138 Patriarhul Dosofteiu, autorul cartel Tbp.oq kccitfx cere lertare de la

cetitori pentru gresehle ce ar intanmina fund ca zetarul ar fi de alta

Erbiceanu In Revista teologic, IV, p. 143. Nu putem ins admite impreuna cu


Picot, 1. C. ca flics Antnn nu stiea arapeste.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

248

Antim Ivireanul fiind insa originar din Georgia, se Ingrijete dupg ajungerea lui in scaunul mitropolitan a lti cretinismul 0 In patria lui. El trimite In Caucaz pe ucenicul saul
cel mai de frunte, Mihail Stefanovici Transilvaneanul, care pune
sa se tipareasca acolo biblia In limba georgica in anul 1711. La
sfar0tul ei se citete urmatorul epilog In limba romana scrisa
cu caractere georgice :

Precum cei straini doresc mo0a sali vaza cnd sunt

Intr'alta tara de nu pot sa aza, 0 ca cei ce pe mare batuti de


furtuna, roaga pe Dumnezeu de lini0e buna ; a i tipografii de cartei sfar0re, lauda ne'ncetat dau 0. multamire" 139.
Fata cu o activitate atat de insemnata literara pe taramul
grecismului 0 In care numai prin exceptie se mai Intalnete cate

o tiparitura slavona, este invederat ea' slavonismul trebuia sg


se piarda aproape cu totul. De aceea Meru caracteristic pentru
triumful culturei grece0i, pe cand 'Ana' atunci traducerile se
fceau numai din limba slavona, dela Matei Basarab i Vasile

Lupu inainte ele se fac exclusiv numai din acea greceasca, limba

strina care capata precumpanirea culturala dela jumatatea

veacului al XVII-le inainte 0 care devine in curand limba curtei

a bisericilor avute 0 a societatei inane i mai cultivate. Gaud


vin Fanaricrtii, ei nu au decat de dada mai departe pe o temelie
Wernuta lor Inca de domniile ce fusese mai inainte.
Brancovanu tinca insa langa el 0 elemente culturale din
apus de care avea nevoie, fie ca medici pentru cutarea sanatatii, fie ca secretan i pentru corespondenta latineasca 0 italieneasca cu curtile strine. Printre medici citam pe Iacob Pilarino italian, urmat apoi de Bartolomeu Ferrati care era i
arheolog. Secretarul latin al Domnitorului era unul Nicolo Folos
de Wolf, iar pentru limbele celelalte italianul Del Chiaro care
scrise o carte foarte interesant. asupra Munteniei 140.

S'au pastrat In Bucure0i doua exemplare din aceasta


Evanghelie, tiparita in 1710 la Tiflis, acelea oferite de Antim
Domnitorului ; cu dedicatie scrisa 0 purtand subscrierea ins50 a
lui Antim In urmatoarea frumoasa 0 Insamnatoare cuprindere
Aciasta sfnta. carte (Evanghelia) iaste roada ce noug, care
pmntul Iverilor, adapandu-sa din rani Imparate0ilor sale daruri intru acest au a odraslit, luand 0 acest pamnt norocire
sa se imbogatasca cu tiparele limbi sale precum cu tiparele
arapeti s'a imbogatit Aravia, cu cele eline0i Elada, 0 cu cele
romaneti Ungro-Vlahia, multamit o aduce la Maria Ta, ca i
celelalte trei eparhii ; de vreme ce credincioasa 0 cre0ineasca
0 mare insufletire a statut a fi raul cel cu curgerile de
i3

1.

c.

'il Dovezile In N. Iorga. 'storm Lit. Rom. In sec. al XVIII-lea, I, p. 41-42.

www.dacoromanica.ro

MISCARBA LITERARA

249

aur dintru carele au curs aceste patru izvoare, ale Rumnilor,


ale Elinilor, ale Arabilor, ale Iverilor tipare, asemene rAului
celui dintai al grdinii desft'rii, dintre care au eit cele patru
rAuri Fison, Gheon, Tigr i Efrat, iar adAp5rile tiparelor care
cunosc Inceptura din viteijeasc5-ti voints dau pretutindeni
sfrgtoare i venic rodire.
pentru aceasta va rAmne Mgriei Tale i slavA i pomenirea nemuritoare, de vreme ce este izvorul i pricina acestui
bine" 141.

141

I. Bianu, /. c. p. 193-199.

www.dacoromanica.ro

ADAOSE

I INDREPTARI

Eu Elina, fata r5posatului *arban Voevod si a doamnei


Elinei, care am fost jup5neas5 r5posatului Constantin Cantacuzino vel post., adeverez cu aceast5 scrisoare a mea pentru
ajungAnd eu la vArsta b5ti Anetelor cugetat-am din iMma mea
c5tr prea bunul Dumnezcu ca s'A c515toresc carti Ierusalim
s5 rn5 inchin acolo sfAntului loc unde au fost ingropat preacurat trup al sfintiei sale, s5 plAng multimea p5catelor mele.
Drept aceia fiind eu gata asupra purcesului, am chemat pe toti
cei dela inim5 a mea iubiti copii Constantin, i Mihaiu, i Mateiu,
i Iordache, clAndu-le poruncti i Invttur5 precum s'A cade tuturor celor ce iubesc fii lor, poruncindu-le a pAzi toate ate sAnt
scrise aici mai jos.
Inti fiii miei s v' imbr5cati cu Inca lui Dumnezeu si -a
celuia unuia s5 slujiti i lui s v inchinati, i s5 iubiti unul pre
altul, lcuind intr-o dragoste fr5tescA dup cum st5 zis c unde
vor fi frati adunati n numele meu acolo sAnt i eu prin mijlocul lor. i iar cine va 15cui cu dragoste in mine voiu 16cui
eu intr-insul. CA unde este dragostea acolo este si pacea. Drept
aceia fiii mei s5 lcuiti toti impreun5 ca cum ati fi Intr'un suflet,

s'A nu se despart5 unul de altul nici cAt, c s'A cinsteasc5 cel mai

i cel mai mare


sti iubeasc5 pre cel mai mic, dui:5 cum este zis : iat5 acum ce
mic pre cel mai mare cum se cade. Asijderea

este mai bine si mai frumos decAt a l'Acui fratii imprcunti. Drept
aceia dragii mei fii iat5 c aleg din mijlocul vostru pre fiul mieu.
Constantin, supuindu-1 a fi in locul micu ispravnic, adecti s'
aib5 el voe a ctiuta casa mea si de toate satele i moiile i i-

ganii mei, veri cAti vor fi, au de mosie au de cump5r5toare ;


numai el singur s" aib5 a porunci tuturor ati se vor afla supt
oblastia casei mele, i sti ice sarna p5rc5labilor si de clAnsul
asculte toti. Asijderea si ce ar fi venitul casei, adec5 dela :ate,
mosii ligani, mult pirtin ce ar fi, el s strAng5 i dinteacest vemt

s'A aib a prti datoriile cAte au mai rmas, ins5 cele fticute pentru
casa noastr. i prtindu-se, tot ce ar mai rAmAnea, s5 se strAn-

www.dacoromanica.ro

ADAUSE

1 INDREPTARI

251

gg tot la un loe punndu-se in socotealg bung, pn ce ar da Dum-

nezeu sg mg invrtejesc din calea ce am purees. Atunci iar cu


socotealg se vor face toate precum se cade. Pentru aceste toate
poruncesc voug, iubitilor mei fii, Mihaiu, Mateiu 0 Iordache,
legandu-v cu mare numele lui Dumnezeu, ca de acum inainte
sg aveti a asculta toti de al vostru frate mai mare Constantin,
sg-1 cinstiti 0 sg vg plecati ; cg fiul meu Constantin, in uring
nevoii care au tras pre zilele lui Grigorie Voevod, strngndu-ne
toti care dupre unde am fost izgoniti, i fiindu-ne casa rgmasa
de toate 0 cgzutg la mare datorie, atunci am ales 0 am pus pre
dnsul de au cutat de toate nevoile casei. Mai vartos in zilele
Dual Voevod, and am cgzut la a doua nevoie ina fiind domnia
la Cocorgtii de Grind. Atunci o samg de coconi au scgpat la
Ardeal ; iar Constantin au rgmas aici la mare grijg, supuindu-se
la toate trebile casei in tot felul, de au tinut mo0i1e 0 au ORR
datoriile i multg folosint au cunoscut pentru dnsul de au slujit casei 0 fratilor lui cu dreptate de atunci pang acum. A0jderea 0 de acum inainte Meg l'am pus 0 l'am lgsat ca s caute
de aceste toate ate scriu aici mai sus. Iar de mi & va tampla
dela Dumnezeu moarte in calea ce merg, care este de obte tuturor, atunci voi ace0i 4 frati 0 cu nepotii miei, feciorii lui Drgghici spAtariul cu mare inflepciune s vg strngeti toti la un
loe de taing, sg alegeti din oamenii casei noastre sau din prie-

tenii no0ri unul sau doi, sg fie oameni buni i cu frica lui

Dumnezeu i s facg impgrtala satelor, mo0ilor, tiganilor, insg


5 pgrti mari, veri ate vor fi, multe, putine ; insg osebit din
scaunul caselor Mgrgininesc, impreung cu Filipe0ii 0 cu mo0a
Surcile dela Ratati 0 dela Cgline0i i dela Cuele. Aceste toate
sg aibg a le tinea numai 4 frati : Constantin, Mihaiu, Mateiu
i Iordache. Iar doi frati ce au fost mai mari, Drgghici i Sal-ban,

sg nu aibg nimic treabg acolo, pentru cg fiind i mai mari 0


ajungnd noi vremi bune i norocite, fcutu-le-au sotul mieu
cgtig bun, cu care atig 0-au fgcut lor osebi sate, mo0i, tigani
i case de piatrg, unul la Mggureni, altul la Drgne0i. *i a
fiind ei intemeiati dela sotul meu socotit-au dumnealui cu mine

impreun incg dintr'aceste vremi de i-am osebit dinteaceste

sate ce serie mai sus, ca s" nu ailA ei nimic trealA, fr6 numai
aceti 4 frati, pentru ca" au rrnas mici i ne-ctiutati de noi: caci
am czut la vremi grele i nenorocite supt multe patimi i nevoi

0 grele przi. A0jderea semnez ca sg se tie i pentru partea

fiului meu Sgrban Voevod, ca aducndu-1 Dumnezeu a fi domn

prii Rumgne0i, socotitam eu singurg ca s nu tie parte prin

toate satele impreung cu cetialalti, ci am ales din toate mo0i1e

mele nite sate intregi, care snt serse la altg carte a mea, i

le am potrivit sg fie tocma cu ce i-ar fi venit partea lui din toate


satele, s aibg a le da cocoanelor lui i mie nepoate zestre, sti

le mo0eneascti ele cu bung pace, iar intr'alte sate, mo0i s


www.dacoromanica.ro

2)2

ISTORIA ROMANILOR

nu aibA treabA. lar osebit de aceste sate si de scaunul MArgininesc


elite vor rilmAnea s aibA a le tinea numai ceilalti 5 frati, precum

serie mai sus. Pentru c eu singurA asA am tocmit de bung voia


mea, mai vArtos luAnd izvod dela moasa mea rAposata jupAneasa

Maria ot Coiani care au fAcut si au tocinit prin zilele tAtAnemica, rAposatul *arban Voevod. lar pentru tiganii cAti sAnt
ni casei mele, au de mosie au de cumpArAtoare, s aibA a se impArti pre 6 frati, tocnta unul ca si altul i s'A tie fireste care a
lt pre deplin. Asijderea fetii mei v mai adaog incA invtAtura
de cele ce slit' c v.au inviltat i tatAl vostru i v'au legat cu
blilstAra, acum dar si cu aceia urmez i vA leg subt blstAmul
lui Dumnezeu i subt bliistAmul mica cel p'Arintesc sA nu vA

plecati urechile voastre supt ascultarea cuvintelor jupAneselor


voastre, insil de cele proaste i vrAjbitoare care fac fratilor
niel s se amestece ele In vorba voastr cAnd yeti aveA
!litre voi au pentru mosii au pentru alte trebi, ci sA-si pAzascii
fieste-care trebile. Tar de yeti aveA care cumva la rnijlocul vostru

ceva bnuial ca niste oameni, iar voi singuri In tain s'A vA


tocluiti sil Vrt ImpAcati precum titi, cA i noi Varn tinut pre
toti la un loe neosebiti; asa i voi s'A Ingliduiti unul altuia, ca
nu care cumva s stricati numele cel bun si veti cAdea In ponasal, Nand pld dela cei ce au fost asA cum procopses. Acum
fill niel dupA aceste toate intAresc cu blAstAm mare cum de veti
tinea aceastil toemal inviitiltur ce am fAcut eu, iar voi sA
blagosloviti de Dumnezeu si de noi i s fiti fericiti si procopsiti in tank ; lar carde nu va tineA ci s va ispiti care cumva
s strice sa calce tocmela mea, acela sA fie blAstAmat de sfAntul
Domnul nostru Is. 1-Ir. si de singurA Mari i precisti si fie pi-

tit la vremea judecAtil asijderea si de noi i si fie de 3 ori


proclet i afuricsit de 325 sfinti plirinti din Nikea i si lAculase) cu lud cu Ark. in scris eu bAtrinul sluga dumnealor Stoici LudesculogoLt Iasi cu invAtAtura bunei stiipAnei
mete jupArieseli Dina star postelnicesi in sltul dumisale GorMArginetti ot Prahova, mesita Septemvrie 1, 7190 (1682).

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina
8

C. Brancovanu

C. Brancovanu cu cei patru fii ai sai


Sterna Trii romane5ti din Noul-Testament, 1703
Stema lui C. Brancovanu din Psaltirea araba dela 1706
D. Cantemir
D. Cantemir
Vacar (col. de stampe a Ac. Romne 1729)
Cioban (idem)
Ardelean pe ganduri (idem)

Popa de sat (idem)


Ardeleanca din Fagra5 (idem)
Ardelean din Hateg (idem)
Ardeleanca Impodobitil (idem)
Ardelean (idem) .
Caruta5 (idem)
Negustor de porci (idem)
Princes' de Valachia (idem)
Princesa de Valachia
Femeie de boer din Moldova sec. XVIII (idem)
Boer din Moldova sec. XVIII (idem)

12
13
99
101
111

115
117
119
121
123

125
127
129
133
135

137
140
141

Boereasa (idem)
Episcop (idem)
Egumen (idem)
Calugarita (idem)
Taranca (idem)

143
145
147
150

Ardeleanca la oras (idem)


Calugar, Preot de sat, Boier, Femeie de boer. Trachten-Cabinet von

153

Si ebenbiirgen. Anul 1729, pa g. 101 (i dem)

155

151

Taran ii ranca In costum de lama. Taran 5i taranca In costum de


vara. (Trachten-Cabinet von Siebenbiir gen 1729 pa g. 108 (idem) .
Femeie din Muntenia In sec. XVIII. (Trachten-Cabi net von Siebenbilrgen 1729, pag. 107 (idem)

www.dacoromanica.ro

157
159

254

ISTOICIA ROMANILOR

......

Pagina

In costum de larnA (idein) . . .


Tdranc6 (idem)
In costum de var (idem)
In costum de var (idem)
D. Cantemir, DIvanul,la5i 1698 . .
Trupul si sufletul, din Cantemir, Divanul, 1a51, 1608
36. Triodul, BuzAu 1700 (C. Brancovanu)
.
.
. .
Octoihul, Buzgu 1700 (C. Brancovanu)
.
.
LegAturg de evanghehe (1692) dela MAnAstirea Hurezi
Piatra de pe mormAntul lui C. Brancovanu (la biserica S. Gheorghe nou Bucuresti)
Mfingstirea Hurezi la 1850 (dupd o aquarela de pleloiul Freinnold)
Sthretia mnristirii Hurezi (Brancovanu) clopotnita si chiliile de sud
12. C. Brancovanu Cu familia In ctitoria sa (MAnAstirea Hurezi) . . .
Neamul boierilor din Brancoveni (MAnAstirea Hurezi)
C. Brancovanu cu Maria Doamna cu fiii lor Constantin, Stefan, Radu
si Matei (In paraclisul MAn6stirii Horezi)
c< 45. C. Brancovanu si Maria Doamna. Antonie Vod gi Neagu Postelnicul
(in biserica dela bolnita m5nstirii Hurezi)
Palatul Mogosoaia (C. Brancovanu), fatada dinspre intrare .
Palatul Mogosoaia (C. Brancovanu) fata principala dinspre lac
Palatul Mogosoaia (colonada loggi)
.
. . .
Paraclisul dela Curtea Mogosoaia (C. Biancovanu)
Palatul Mogosoaia (C. Brancovanu) fatada principal dinspre lac . .
Paraclisul Curtei din Brancovem, cu ruinele Imprejmuirei curtei

....

163
165
167
169
183
185
187
189
193
197
199
201

203
205
207

209
211

213
215
217
219
221

(Brancovanu)

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE
Pagina

Prefata
Capul I. DomnIa MI C. Brancovanu 1689-1714
I. C. Brancovanu ha Muntenia
. .
1. Brancovanu partizan al Turcilor
Primele moment e .
Brancovanu Inclina catre politica germana .
Urmarile victoriei Germanilor dela Szalankemen
Intrigile franceze
Brancovanu prieten al ambilor imparati
Perioade mai de liniste
Sultanul in Muntenia .
Lupta dela Zenta
Pacea dela Carlowitz
Brancovanu li rascoala lui Racoti

Brancovanu li Ru0i
Trecerea spatarului Toma la Rusi
Personalitatea lui Brancovanu .
Ca om politic
II. Istoria Moldovei dela C. Duca peind la Fanarioli 1633-1711
Dela C. Duca la Mihai Racovita 1693-1703 .
C. Duca 1693-1703
C. Duca a doua oara, 1700-1704
Dela M. Racovit la D. Cantemir 1704-1711
Mihai Racovit 1704-1705
Antioh Cantemir a doua al% 1705-1707
Mihai Racovita a doua (ma 1707-1709
Neculai 1Vlavrocordat 1709 1711
Dimitrie Cantemir 1711
Apropierea !litre Romani si Rusi .
Petru cel Mare .
Trecerea lui Cantemir fatis la Rusi .
Lupta dela Stanilesti
Romanii si Rusii
'

www.dacoromanica.ro

5
7

7
7
7
18

18

23
27

27
31

33
35
49
58
63
74
74
77
77
77
82
86
86
86
89
91

98
98
103
112
11S
121

266

ISTORIA HOMANILOR

Pa gina

Capul H. Fenomene generale ale vietii romnesti dela Maid Basarab


Vasile Lupu pAn la Fanariotl
' L Starea polilic, economicei i culturala .

1. Starea politic .
2. Starea economic
3. Cultura, moravuri, obiceiuri
II. Mi$carea literarci
1. Cronicarii i scriitorii religiosi In IVIoldova
2. Scriitorii erudip moldoveni
Dimitrie Cantemir
Sptarul Neculai Milescu
3. Scrlitorii munteni
Moxa

Cronica anonim

4. Scriitori eruditi In Muntenia


Fragmentul anonim
Constantin Cantacuzino autorul lui .
5. Cultura greceasa
Adaose i Indreptri
Tabla ilustrariilor.

www.dacoromanica.ro

134
134
134
144
171

181
181
204
204
212
220
220
223
230
230
234

ME,
250
253