Curs de Electroterapie 27 Nov 2010

CURS DE
ELECTROTERAPIE
Dr. Adriana Dragan
medic primar balneofizioterapie si
recuperare medicala
ISTORIC
1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre electricitate
1786 :
Galvani - descopera ca in corpul uman exista electricitate

- experimenteaza stimularea electrica a nervului
gastrocnemian
1796 :
Volta
1827 :
Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii paralizati
sec. XIX :
- inventeaza pila galvanica

- baile galvanice 4 celulare ( Karlsbad )
- baile Stanger ( Ulm )
- cercetari de neurofiziologie
1940 :
Ginsberg , Milinowski introduc inalta frecventa pulsata
1949 :
Gierlich terapia combinata cu ultrasunet si curenti diadinamici
1968 :
Hufschmidt - terapia musculaturii spastice
1980 :
- curenti de medie frecventa interferentiali
1990 :
- lasere medicale pentru fizioterapie ( LLLT )

- terapie cu unde de soc
- stimulare magnetica
CLASIFICAREA ELECTROTERAPIEI
Curenti de joasa frecventa
= 0 1000 Hz
Curentul galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri
Curenti de medie frecventa
= 1000 100.000 Hz ( Gildermeister si Wyss )
Curenti de medie frecventa si curenti interferentiali
Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice )
= > 300 kHz
( Nerst )
Microunde , unde scurte
Fototerapie
Radiatii infrarosii , ultraviolete , laser
Unde mecanice
Ultrasunete , ESWT
Campuri magnetice
Stimulare magnetica , magnetoterapie
Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici terapia fizicala in care

diverse forme ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului
uman , cu scopul :
- de a limita unele procese fiziologice ;
- de a intari un raspuns fiziologic mai slab ;
- de a combate durerea .
Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul uman
functioneaza in mare parte electric .
Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor
Conductori electrici :
- gradul I metalici ;
- gradul II electrolitici ;
- gradul III gazosi .
Corpul uman este format 70 80 % H2O .
H+
Na + , K + , Mg , Ca + , Cl -
H2O
OH
POTENTIAL DE REPAUS
Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential , de aprox. 70 mV , de o
parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior . Acest
lucru este determinat de :
1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni . Este
usor permeabila la K+si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na +(ioni mari ).
2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor .
- ionii de K+predomina in interiorul celulei , toate celulele umane
avand concentratie crescuta de potasiu la interior ;
- ionii de Na+predomina la exteriorul celulei .
Astfel , interiorul celulei are un deficit de sarcini pozitive .
Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor

K+de si de transportul activ al ionilor de Na +si K+ prin intermediul pompei de KNa .
POTENTIAL DE ACTIUNE
Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a
permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de
Na+ dinspre exterior in interiorul celulei . Depolarizarea membranei celulare
duce la aparitia unui potential de actiune ( 1 ms) .
Raspunsul unei fibre nervoase la

stimuli electrici cu intensitate
crescuta progresiv legea totul sau
nimic .
Potentialul de actiune :
depolarizare
repolarizare
hiperpolarizare
RASPANDIREA CURENTULUI IN ORGANISM
MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN TESUTURI

Curentii electrici penetreaza in mod diferentiat tesuturile in fuctie de tipul
curentului :
- curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc
exclusiv in spatiul intercelular , deoarece membrana celulara le opune
rezistenta ;
- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea
membranelor celulare .
CURENTUL GALVANIC
Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .
Este un curent continuu sau cu frecventa 0 . Se poate propaga in tesuturi sub
urmatoarele forme :
REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT
EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC

Asupra fibrelor nervoase senzitive :
- efect analgetic , la pol (+) prin cresterea pragului de sensibilitate
dureroasa ( anelectrotonus ) cu hiperpolarizarea membranelor celulare
Asupra fibrelor nervoase motorii :
- efect stimulator cu cresterea excitabilitatii obtinut la polul (-)
- catelectrotonusul favorizeaza depolarizarea membranelor celulare
Asupra sistemului nervos central :
- aplicatiile descendente au efect sedativ si de scadere a excitabilitatii
nervoase
- aplicatiile ascendente au efect stimulator
Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant si vasodilatator
Efect biotrofic prin imbunatatirea circulatiei tisulare
EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR

analgetic ( pol pozitiv )
stimulare neuromusculare ( pol negativ )
vasodilatator
biotrofic
reglator asupra SNV ( in functie de aplicatie )
Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla
opt electrozi fixati pe pereti . Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre
acesti electrozi in multiple variante : ascendent , descendent , transversal , in
diagonala .
Polul activ la galvanizare este electrodul (+) .
Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl
pentru a putea conduce bine curentul electric , iar intensitatea curentului se
regleaza in functie de prescriptia medicului si de senzatia subiectiva a
pacientului : furnicatura placuta sau caldura (400-600 mA) .
Durata tratamentului este de 15-30 minute .
Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .
Contraindicatii :
leziuni trofice ale tegumentului ;
dermatoze ;
implanturi metalice ;
pacemaker ;
solutii de continuitate ale tegumentului .
Baia galvanica ELECTRA
INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC

1. nevralgii si nevrite ( de trigemen , occipitala , dentare, intercostale ,
meralgia parestezica ) ;
2. afectiuni reumatismale degenerative ;
3. artrite , artroze cu diverse localizari ;
4. tendinite , bursite , periartrite , epicondilite , mialgii ;
5. sechele posttraumatice ;
CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN

ELECTROTERAPIE
POLARITATE
Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi
sub catod si a ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale phului ( sub catod va fi mai alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca
disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent alternativ nu duce la
o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent
nu are efecte polare .
Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a
electrozilor poate fi :
- inegala curentul are efecte polare
- egala curentul nu are efecte polare
(a) curent polar

(b) curent apolar

ELECTROTERAPIE
FRECVENTA
Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea de timp . Se masoara in [ Hz ].
Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o frecventa de 10 Hz .
Curentii pulsati au 2 tipuri
de frecventa :
1. nr. de oscilatii pe secunda
2. nr. de trenuri de impulsuri
pe secunda burst frequency
frecventa impulsuri : 60 Hz
frecventa burst
: 2 Hz
Este important cand urmarim
stimularea muscu laturii ; la
frecventa de cca. 30 Hz se
obtine contractia tetanica cu
forta crescuta .

ELECTROTERAPIE
DURATA IMPULSURILOR
Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune .
La aceeasi amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare
motorie , durere sau stimulare senzitiva .

ELECTROTERAPIE
FORMA IMPULSURILOR
La impulsurile rectangulare intensitatea curentului

creste brusc la nivel maxim ,
ceea ce genereaza potentialul de actiune . Daca intensitatea impulsului creste
progresiv apare fenomenul
de acomodare la curent .
- impulsuri triunghiulare ; - impulsuri exponentiale .
AMPLITUDINEA IMPULSULUI
Este cuprinsa intre 10 100 mA la curentii folositi in electroterapie .
Depinde de : - scopul urmarit de tratament
- pacient ; se seteaza colaborand cu pacientul .
Amplitudinea determina numarul total de fibre nervoase activate .
CICLURILE DE STIMULARE EFECTIVA ( Duty- cycle )

Reprezinta raportul intre timpul cand curentul actioneaza si timpul total pana
la urmatorul impuls sau tren de impulsuri ( burst ) .
Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala

neuromusculara ( oboseala neuromusculara data de depletia de
neurotransmitatori ) .
Duty-cycle se poate masura atat la curentii cu impulsuri ( izolate ) cat si la
curentii cu trenuri de impulsuri ( burst ) .

ELECTROTERAPIE
MODULATIA
Reprezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are

scopul de a reduce fenomenul de acomodare . Acomodarea este scaderea
raspunsului la un stimul repetat si consta in scaderea perceptiei senzoriale a
stimulului .Acomodarea este important sa fie prevenita atunci cand tratamentul electric are ca scop controlul durerii .
Si trenurile de impulsuri se pot

modula , de exemplu pentru a
obtine o contractie musculare
cat mai fiziologica .
TIPURI DE CURENTI
CURENTUL CONTINUU ( GALVANIC )
Este definit ca un curent avand un
puls de durata infinita ; se foloseste pentru galvanizari si ionoforeza
CURENTUL ALTERNATIV
Este constituit dintr-o serie de impulsuri care alterneaza ; se foloseste pentru
stimularea musculaturii normal inervate si pentru controlul durerii .
TIPURI DE CURENTI
CURENTI CU IMPULSURI
Fiecare impuls este separat de un

interval de timp de celalalt impuls.
Pentru un curent pulsat cu o durata
a pulsului < 1 ms , cu o frecventa
< 120 Hz , aplicat max 20' , efectele
polare nu conteaza .
Curentii pulsati pot fi :
monoalternanta ( asimetrici ) cu
efecte polare si bialternanta ( simetrici ) .
Efectele polare conteaza in aplicatiile mai prelungite ale curentilor cu
impulsuri .
Este de preferat sa folosim curenti apolari deoarece nu produc disconfort .
TIPURI DE CURENTI
CURENTUL DE JOASA FRECVENTA ( CURENTUL FARADIC )

Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecventa intre 30-70 Hz si
o durata a impulsului de cca. 1 ms . Aceste impulsuri se folosesc pentru
stimularea muschilor normal inervati .
Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc faradic orice

curent produs cu scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate .
TIPURI DE CURENTI
TENS
Reprezinta acronimul Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation si include
curenti de joasa frecventa ( intre 1-200 Hz ) , cu impulsuri cu durata cuprinsa
intre 50-200 s , folositi pentru controlul durerii . Forma impulsului este
rectangulara ( sau aproape rectangulara ) , bifazica .
Echipamentele moderne utilizate
permit obtinerea unei forme
dreptunghiulare a impulsurilor ,
permit acoperirea unui domeniu
mai larg de reglare a frecventei ,
duratei si amplitudinii impulsurilor , cat si dimensiuni de gabarit
reduse .
MICROCURENTUL
Este un curent cu intensitate foarte redusa ( max. 1 mA ) cu impulsuri monofazice sau bifazice si cu o frecventa a impulsurilor de aproape 10 Hz .
TIPURI DE CURENTI
CURENT DE VOLTAJ INALT ( HVPC sau HVPS )
Tensiunea de varf este de
pana la 500 V , din motive de securitate . Peste
aceasta valoare conductivitatea pielii creste mult
si pot apare arsuri .
Nevoia de de a folosi
impulsuri gemene de 300V
este data de faptul ca acestea nu produc arsuri dar
unul de 600 V in mod cert
ar produce . Frecventa
celor doua impulsuri combinate variaza intre 1 Hz si
100 Hz .
Acest curent desi are o tensiune mare are o durata foarte scurta (7-14 s) cand
este folosit pentru producerea contracturii la muschii normal inervati , in
conditiile de siguranta ( fara aparitia arsurilor tegumentare ) . Intensitatea
curentului ajunge la 2-2,5 A dar durata foarte scurta a impulsului face ca in
medie intensitatea curentului sa fie de 1,2-1,5 mA .
TIPURI DE CURENTI
CURENTUL RUSESC
Curentul Kotz ( sau stimularea ruseasca ) este un curent alternativ cu frecventa
de 2500 Hz ( 2,5 kHz), cu impulsuri rectangulare de 200 s ce formeaza
trenuri de impulsuri cu frecventa de 50 Hz si burst duty-cycle de 50% .
A fost folosit pentru prima oara de cercetatorul rus Kots pentru electrostimularea musculaturii normal inervate , stimulare care se produce fara durere
si cu mare eficienta .
TIPURI DE CURENTI
CURENTII DIADINAMICI
Sunt curenti introdusi acum 70 ani care provin din redresarea curentului
alternativ de la retea , avand frecventa de 50 sau 100 Hz si o durata a
impulsulii de 20 ms sau 10 ms .
Acesti curenti au efecte polare intense ( duty-cycle de 50 % si 100 % ) .

Se folosesc mai ales pentru controlul durerii .
TERAPIA PRIN CURENTI DE JOASA FRECVENTA

STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE
Exista 3 tipuri de leziuni nervoase :
Neuropraxie : blocaj in conducerea nervoasa cauzat de o trauma ce a afectat
teaca de mielina ; recuperarea se
produce spontan in max. 8
saptamani
Axonotmesis : leziune severa axonala cu pastrarea doar a endonervului si
degenerare a segmentului distal al nervului
( degenerescenta
Waleriana ) ; se produce
regenerare cu 12 mm/zi a axonului .
Neurotmesis : leziune foarte severa cu intreruperea totala a axonului ; nu
exista regenerare fara sutura chirurgicala .
Electrostimularea asigura pastrarea capacitatii muschiului de a raspunde la
stimuli electrici , impiedica atrofia musculara si mentine placa neuromusculara
in stare de functionare . Nu se face electrostimulare daca nu exista sanse de
reinervare .
Musculatura denervata se stimuleaza numai cu ajutorul curentilor cu panta
deoarece capacitatea de acomodare a muschiului s-a pierdut prin denervare iar
muschiul poate raspunde si la intensitati mai mici de curent . Pentru stabilirea
parametrilor curentului cu panta se foloseste curba intensitate-durata .
Utilizarea curentilor cu panta va evita excitarea fibrelor musculare normal
inervate si a fibrelor nervoase senzitive astfel incat fibrele musculare
denervate sunt primele care raspund prin contractie la stimulare .
CURBA INTENSITATE - DURATA

Acest grafic se foloseste on scop diagnostic pentru :
stabilirea gravitatii denervarii ;
stabilirea parametrilor de stimulare .
care
contractie
muschiului ; se
impulsuri triun-
pentru
cea
tangu-
Graficul stabileste
legatura intre amplitudine
si durata impulsului
produce o
minima a
face cu
ghiulare apoi rectangulare .
Curba cu impulsuri triunghiulare este
fibrele denervate iar
cu impulsuri rec
are pentru cele ramase

Se stabileste pe baza curbei cu impulsuri rectangulare :
R reobaza = amplitudinea unui puls rectangular cu durata infinita care
produce o contractie musculara perceptibila (mA)
C cronaxia = durata impulsului rectangular cu amplitudine egala cu
dublul reobazei ce produce o contractie minima ; C = 0,1 1 ms
tu timpul util = timpul minim necesar unui impuls rectangular sa produca
o contractie perceptibila , avand o amplitudine egala cu dublul reobazei;
pentru muschii sanatosi tu 10 s .
Pe baza curbei cu impulsuri triunghiulare se stabileste pragul de
acomodare ce reprezinta intensitatea unui impuls triunghiular cu durata
infinita ce produce o minima contractie ; valoarea lui este de 500 1000 ms .
Pe baza acestor determinari se poate afla coeficientul de acomodare .
pragul de acomodare
reobaza
intensitatea curentului cu durata de 1000 ms

intensitatea curentului rectangular cu durata de 1000 ms
normal este cuprins intre 2 si 6 .

= 1 2 denervare partiala ;
= < 1 denervare totala .

Pentru musculatura total denervata curba este deplasata mult la dreapta .
Pe masura ce reinervarea progreseaza curba se deplaseaza spre stanga .
Ridicarea acestui grafic intensitate-durata se poate repeta la 2-3 saptamani
pentru a urmari procesul de reinervare .
Electrostimularea nu previne degenerarea nervului si nici nu accelereaza
reinervarea .
Durata impulsului triunghiular ce se va folosi la electrostimulare este in
punctul cel mai de jos al curbei intensitate-durata cu impulsuri triunghiulare .
Aceasta se situeaza de obicei intre 100 1000 ms .
Durata electrostimulului este pana se ajunge la oboseala musculare .
Pauza dintre contractii este de cel putin 3 4 ori mai mare decat durata
impulsului .
MODALITATI DE REALIZARE A ELECTROSTIMULARII

MUSCULATURII DENERVATE
Dupa stabilirea duratei impulsului si a intensitatii sale la electrodiagnostic
( curba intensitate durata ) se trece la stimularea propriu-zisa .
Tehnica bipolara : electrozii se plaseaza la capetele muschiului afectat , de
obicei cu polul (+) preximal si polul (-) distal spre jonctiunea tenomusculara .
Muschiul denervat nu mai are din punct de vedere functional punct motor .
Tehnica monopolara : electrodul negativ (-) se pune pe punctul motor al
muschiului afectat iar cel pozitiv (+)pe capatul preximal al muschiului .
Se fac aproximativ 1520 stimulari pe sedinta in sedinte zilnice . Stimularea se
continua pana la reinervare , cu reevaluare periodica . Muschiul trebuie adus la
forta 2 .
Pe perioada electrostimularii :
- Pacientul se concentreaza asupra tratamentului imaginandu-si miscarea
pentru a-si pastra imaginea corticala a miscarii ;
-Postura pacientului trebuie sa fie adecvata pentru a degreva membrul
respectiv de forta gravitatiei ;
- Muschiul denervat poate fi pregatit pentru sedinta de electrostimulare prin
aplicatie locala de caldura , masaj sau curent galvanic ;
ELECTROSTIMULARE - CURENTI SI PARAMETRI

Electrostimulatoarele pot fi :
portabile : mai usor de manevrat , mai ieftine , mai sigure ( deoarece
intensitatea maxima a curentului produs este limitsta din ratiuni
de securitate )
fixe
: ofera o paleta mai larga de posibilitati de electrostimulare ( tipuri
de curent ) ; produc curenti cu parametri ce
corespund oricarui tip
de electrostimulare .
Aparatelec ce lucreaza cu voltaj constant sunt considerate mai sigure decat cele
cu curent constant . Terapeutul va testa curentul mai intai pe el insusi inainte
de a-l folosi pe pacient .
Tipuri de electrozi :
autoadezivi
placute de metal ( plumb )
cauciuc electroconductor .
Electrozii sunt aplicati pe piele prin intermediul unui mediu de cuplare
electroconductor care poate fi :
gel ( electrozi autoadezivi de unica folosinta ) ;
material textil umezit ;
burete umezit .
Electrozii trebuie curatati si dezinfectati dupa fiecare utilizare ; altfel ei pot
transmite infectii de la un pacient la altul . Gelul electroconductor contine : apa
, saruri ( NaCl , KCl ), un material surfactant si subst. bactericide si fungicide .
MARIME ELECTROZI
Se aleg in functie de scopul tratamentului electric si de marimea zonei de tratat
Electrozii mari permit lucrul cu densitati de curent mai reduse :
Densitate =
Densitatea de curent
I ( intensitate )
S (suprafata )
mA
= cm
2
Daca electrozii au marimi diferite electrodul mai mic are o densitate de curent
mai mare si este electrodul activ . Electrodul mai mare este electrodul
indiferent . Electrodul mai mic permite concentrarea curentului .
AMPLASAREA ELECTROZILOR
Pentru a stimula musculatura normal inervata electrodul activ este plasat pe
mai
nervu-
punctul motor al
muschiului ( punctul in care
se poate obtine o contractie
musculara cu forta cat
mare sau pe traiectul
lui motor ) .
STIMULAREA UNIPOLARA
Se foloseste un electrod foarte mic ( activ ) si un electrod indiferent ( mare ) ce
se plaseaza in afara ariei de stimulat .
SeDensitate
foloseste=cand se stimuleaza muschi mai mici ( de ex. muschii faciali )
STIMULAREA BIPOLARA
Stimularea bipolara foloseste doi electrozi de marimi egale plasati la capetele
muschiului sau grupului de muschi de stimulat .
Aceasta tehnica bipolara se foloseste pentru stimularea musculaturii denervate
pentru ca se vor stimula direct fibrele musculare .
STIMULAREA BIPOLARA ( continuare )

Pentru tratamentele electrice de combatere a durerii cu scop antialgic se
foloseste tehnica bipolara cu electrozi mai mari ce asigura un impuls senzorial
crescut si o stimulare motorie mai redusa .
Densitate =
Un electrod poate fi inlocuit de 2 electrozi bifurcati cu o suprafata egala cu cea
a electrodului inlocuit .
Transmiterea curentului se
poate face si prin intermediul apei . In acest caz denproduce
sitatea poate
arsuri electrice foarte
reduse.
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

Sunt curenti derivati din curentul alternativ de la retea prin redresare, cu o

frecventa cuprinsa intre 50 si 100 Hz . Durata impulsurilor este de 10 ms .
Sunt folositi pentru :
- reducerea durerii
- imbunatatirea metabolismului tisular .
Tipuri de curenti diadinamici :
- Difazat ( DF ) : frecventa de 100 Hz
- Monofazat ( MF ) ; frecventa de 50 Hz
- Perioada lunga ( LP ) : frecventa de 50/100 Hz
- Perioada scurta ( CP ), alterneaza la 1 s (MF) cu (DF): frecventa de 50/100Hz
- Ritm sincopat (RS ) : alterneaza la 1 s ( MF ) cu pauze

Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta , pacientul
resimtind o senzatie puternica de intepatura sau amorteala .
Curentii diadinamici se aplica pe durate scurte de timp : 46 min (max. 10
min ).
Pentru a combate acomodarea se inverseaza polaritatea sau se folosesc
succesiv mai multe tipuri de curenti diadinamici .
MODALITATI DE APLICARE
aplicatii pe puncte dureroase circumscrise . Se utilizeaza electrozi mici ,
rotunzi , egali . Polul negativ se aplica direct pe zona dureroasa , iar pozitivul
proximal la 2-3 cm distanta ;
aplicatii transversale ( transregionale ) , la nivelul articulatiilor mari , a zonelor
musculare mari ale trunchiului si membrelor . Se folosesc electrozi plati ,
suficient de mari , asezati de o parte si de alta a zonei dureroase ;
aplicatii longitudinale , de-a lungul unui nerv sau al unei cai vasculare . Pentru
nervi electrodul pozitiv , mai mare , se aseaza proximal, iar cel negativ distal ;
aplicatii paravertebrale , pe regiunile radacinilor nervoase , cu electrozi
adaptati ca marime regiunii afectate , cu polul negativ pe regiunea dureroasa si
pozitivul de cealalta parte , sau electrozii de aceeasi parte , pozitivul proximal ;
aplicatii ganglionare , pe ganglionii vegetativi . Se utilizeaza electrozi mici ,
rotunzi , cu negativul pe ganglionul respectiv si pozitivul la 2-3 cm distanta .

Curentii diadinamici pot avea efect excitator , provocand contractii musculare (

in special MF si RS ) . Deoarece sunt necesare intensitati crescute si durate mai
mari ale tratamentului excitomotor curentii diadinamici nu se folosesc in acest
scop
Electrodul activ este polul (-). Se pot aplica longitudinal sau transversal pe
zona de tratat .Se pot face si aplicatii paravertebrale sau ganglionare ; daca
electrozii sunt la mare distanta unul de celalalt nu se obtin efecte terapeutice
notabile .
INDICATII TERAPEUTICE
- terapia durerii pentru articulatii mici ( mana , pumn , glezna )

- algoneurodistrofia
- diverse nevralgii ; nevralgii post herpetice sau postzoosteriene
- mialgii , periartrite
- artrite reactive ( coxartroza , gonartroza , spondiloza )
- sechele algice post reumatice ( dupa entorse , luxatii , fracturi , contuzii )
Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta ; dau o
senzatie puternica de intepaturi sau amorteala . Se aplica pe durate scurte de

timp 4 6 min ( max. 10 min) . Daca apare fenomenul de acomodare cu
disparitia senzatiei de curent , nu se creste intensitatea curentului , deoarece
apar arsuri ! Se pot provoca arsuri .Pentru a combatea acomodarii se
inverseaza polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curent .

CURENTUL TRABERT
Este un curent rectangular cu durata impulsului de 2 ms si a pauzei de 5 ms ;
de aceea este denumit si 2-5 curent sau Ultra-Reiz curent .
Are frecventa de 143 Hz .
Se foloseste pentru terapia durerii avand un marcat efect analgetic .
Principalele indicatii terapeutice sunt:

Manifestarile dureroase din radiculopatiile de cauza vertebrogene artrozica,
artroze dureroase, indiferent de localizare.
Reumatism inflamator cronic (spondilita ankilopoetica).
Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite).
Status posttraumatic.

CURENTUL TRABERT
Este un curent polar ; durata tratamentului este de max. 15 min.
Dupa ce se aplica electrozii si se incepe terapia apare fenomenul de acomodare
si pacientul nu mai simte senzatia de curent ; se creste astfel amplitudinea
progresiv de mai multe ori pe durata terapiei pana la un nivel tolerabil de 70
80 mA .
Pot sa apara contractii musculare
vizibile sau palpabile . Aceste
imbunatatesc
contractii tisulare
perfuzia tisulara a zonei de tratat .
Localizarea electrozilor este cea
din figura alaturata .

TENS
TENS ( Transcutaneos Electrical Nerve
Stimulation ) sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri folositi in scop analgetic deoarece au capacitatea de a stimula selectiv fibrele nervoase groase .
Caracteristici :
durata pulsurilor este foarte mica variind intre 10 si 250 s ;
frecventa variaza intre 3 Hz si 100 Hz ;
impulsurile pot fi :
- simetrice , bifazice
- asimetrice , bifazice
- alternativ rectangulare

TENS - CLASIFICARE
1. TENS conventional ( Higt frequency , low intensity TENS ) : frecventa
inalta , intensitate redusa
2. TENS tip acupunctura ( frecventa redusa , intensitate crescuta )
1. TENS conventional ( frecventa inalta , intensitate redusa )
are frecventa cuprinsa intre 50 100 Hz
durata impulsurilor este < 150 s
durata de aplica a procedurii poate fi foarte lunga ( chiar ore ! )
la aplicare se creste intensitatea pana se obtine senzatia de furnicatura
placuta
nu trebuie sa se obtina contractie musculara
daca apar contractii musculare la aplicare intensitatea musculara este prea
mare
daca apare fenomenul de acomodare si dispare senzatia de furnicatura se va
creste usor intensitatea curentului
daca este necesar sa se foloseasca TENS mai mult timp ( pentru o durere
cronica de ex. ) pentru evitarea acomodarii se folosesc trenuri de impulsuri
( Burst TENS ) . E. : 70 ms de TENS conventional urmat de o pauza de 430 ms
( 2 trenuri de impulsuri/sec )
Se foloseste eficient pentru tratarea durerilor postoperatorii sau
postcicatriciale , durerilor dupa leziuni nervoase , nevralgii , neuropatii de
incarcerare , dureri cauzate de membrul fantoma .

TENS - CLASIFICARE
2. TENS tip acupunctura ( cu frecventa redusa )
se aplica de obicei daca nu avem rezultat cu TENS conventional
pentru dureri cronice
frecventa impulsurilor este de 15 Hz
durata impulsurilor este de 150200 s
in timpul aplicatiei pot apare contractii musculare puternice
efectul terapeutic apare mai lent dar este mai durabil ca la TENs conventional
se aplica pe durata mai scurta max. 3040 min , pentru ca apare oboseala
musculara
acest tip de TENS isi exercita efectul antialgic prin eliberarea de endorfine la
nivel spinal si supraspinal .

TENS - TEHNICA DE APLICARE
Pacientul este posturat si regiunea de tratat expusa
Se verifica integritatea cutanata si prezenta sensibilitatii cutanate local
Se fixeaza parametrii curentului de aplicat la aparat :
1. pentru durere severa se folosesc :
- pulsuri cu durata mai mare
- frecvente mai inalte cu modulatie in trenuri de impulsuri
- intensitati mai mari ale curentului
2. pentru durere medie sau usoara :
- pulsuri cu durata mica
- frecvente atat inalte cat si joase
- intensitate mai mica
Se testeaza functionarea aparatului de catre terapeut .
Se fixeaza electrozii pe pacient :
1. de unica folosinta ( self adeziv ) - cei mai siguri
2. electrozi tip vacuum

TENS - TEHNICA DE APLICARE
Electrozii se plaseaza cat mai aproape de zona dureroasa ( unul dintre ei ) iar
celalalt in acelasi dermatom sau pe trunchiul nervos al nervului aferent
Se poate plasa un electrod pe zona dureroasa si unul paraspinal , pe zona
spinala corespunzatoare
Se pot plasa si 2 electrozi paraspinal pe partea afectata la nervul spinal
respectiv
Se poate tatona o pozitionare cat mai eficace a electrozilor
Nu se plaseaza electrozii pe zone cu tulburari de sensibilitate tactila
Marimea electrozilor trebuie sa fie mare :
1. pentru a evita densitati de curent crescute , cu risc de arsuri
2. pentru a asigura o stimulare eficienta
La terminarea procedurii se opreste aparatul , se inspecteaza tegumentul
pentru a sesiza eventualele leziuni cutanate , apoi se curata si dezinfecteaza

electrozii
Durata terapiei este ghidata de rezultatele clinice obtinute

TENS
POZITIONAREA
ELECTROZILOR

TENS
CONTRAINDICATII
Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi , infectii , etc )
Uterul gravid
Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a gatului
Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare electrice
Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii
Implante metalice ;
Tulburari circulatorii
Dureri postoperatorii
Dismenoree
Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze , tendinite ,
periartrite
Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si discal
Nevralgii
Boala artrozica cu diverse localizari
Algoneurodistrofia
Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata
Dureri tip membru fantoma dupa amputatie .
STIMULAREA MUSCULATURII NETEDE
Musculatura neteda are particularitati fiziologice speciale si anume :

nu are capacitate de acomodare ( acomodare neglijabila )
cronaxia este foarte lunga , de sute de ms .
muschii netezi au o mare capacitate de sumatie a stimulilor electrici aplicati .
Musculatura neteda se stimuleaza cu curenti exponentiali sau triunghiulari cu
panta de crestere a intensitatii impulsului foarte lunga ( 500800 ms ) , cu
pauza mare intre impulsuri ( un impuls la 1-4 sec. ) . Intensitatea curentului de
stimulare este de obicei de 2030 mA . Se folosesc electrozi plati , mari , de
dimensiuni egale ( 200400 cm2 )care se aplica pe zonele de tratat ( de regula
pe abdomen ) .
Sedintele de tratament dureaza 1015 min ( atonii vezicale ) sau 3050 min
( constipatia cronica ) .
Sedintele de tratament se fac la inceput zilnic , apoi o sedinta la 23 zile .
Este necesar un numar mare de sedinte ( 2025) .
constipatia cronica atona ; in acest caz electrozii sunt plasati pe flancurile
abdomenului
vezica urinara atona ; in acest caz polul (-) se plaseaza deasupra simfizei
pubiene si cel (+) in zona sacrala .
CONTRAINDICATIILE
Sunt aceleasi ca la orice alta forma de electroterapiede joasa frecventa .
DUREREA
CONTROLUL DURERII PRIN ELECTROTERAPIE
DUREREA : reprezinta o experienta senzoriala si emotionala neplacuta
asociata unei prezente sau potentiale leziuni tisulare ; este o experienta strict
Densitate =
individuala
, deci variaza foarte mult de la un individ la altul .
CAILE FIZIOLOGICE ALE DURERII
- receptori durerosi ( piele ,
articulatii , periost , muschi ,

meningec ,
ligamente , tendoane )
- fibre nervoase senzitive
aferente
lent
viscere ,
- tip A fibre rapide
mielinizate ce conduc
rapid impulsul pentru
a declansa recatii reflexe
de aparare
- de tip C fibre amielinice , lente , conduc
DUREREA
In afara raspunsului nervos reflex organismul raspunde la durere prin
eliberarea unor mediatori chimici care influenteaza perceptia durerii .
Densitate
=
Toate
impulsurile
dureroase sunt modulate in sistemul nervos central pana se
formeaza senzatia constienta de durere .
Modularea se produce :
in sistemul nervos periferic

in maduva spinarii
in talamus
cortical
Modul de actiune al electroterapiei este explicat de teoria lui Melzack si
Wall ( 1965 ) - teoria portii ;
Impulsurile dureroase sunt controlate la nivelul cornului posterior
medular de o poarta de alte impulsuri ce vin din periferie
Impulsurile dureroase ajung prin A si C in cornul posterior medular si
fac sinapsa cu neuronii ce primesc aferenti si de la fibrele rapide A .
DUREREA
CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE
Densitate
Clasa
Grupa
A Aferente
Ia
Ib
()
II
()
III
()
A Eferente
IV
Diametrul
(m)
Viteza de
conducere (m/s)
Functie/distributie
Primary endings ( Ia fibres )
20
100
5-15
20-90
Secondary endings ( Ib fibres )

Vibratie
Atingere
1-7
12-30
Durere , temperatura
Fibre motorii extrafuzale
17
50-100
3-15
Preganglionic autonome
0,5-1
0,5-2
Durere , temperatura
Fibre motorii intrafuzale
DUREREA
Stimuland cu impulsuri electrice ( de joasa sau medie frecventa ) fibrele A
impulsurile lor ajung rapid la neuronii intermediari din cornul posterior
medular care blocheaza transmisia mai departe a senzatiilor dureroase ce vin
prin fibre A si C
TIPURI DE DURERE
Durere acuta : asociata unei leziuni tisulare
Durere cronica :
a) orice durere ce persista cel putin 36 luni dupa ce a actionat cauza
initiala . In acest caz se produc modificari la nivelul maduvei spinarii , de
excitabilitate locala , cu hipersensitivitate locala si prag dureros foarte
scazut .
b) durere caracteristica afectiunilor cronice ( ex. Artroze )
c) somatica : este o durere musculoscheletala sau viscerala localizata sau
difuza , resimtita local sau referita neurogenica , resimtita ca o arsura ,
vibratie , injunghiere . Este cauzata de leziuni la nivelul sistemului nervos .
( ex. Durere postherpetica , algoneurodistrofia , sindrom dureros regional
tip II ) , dupa accident vascular sau leziuni vertebromedulare
d) psihogenica : durere influentata de factori psihologici , fara legatura cu
leziuni tisulare reale .
DUREREA
TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE
( Eriksson si Sjlund )
Se cunoaste ca eliberarea de endorfine in sistemul nervos central este unul
dintre mecanismele fiziologice de control al durerii .
In durerile cronice exista hipoactivitatea sistemului endorfinic sau o
consumare a endorfinelor eliberate in exces .
Sistemul nervos central poate fi stimulat sa produca endorfine prin
aplicatiile de TENS tip acupunctura ( cu frecventa redusa ) .
Dupa Sjolund si Eriksson endorfinele sunt eliberate numai la o freventa
de 25 Hz a curentului TENS si cu o intensitate ce produce contractii
musculare nedureroase .
DUREREA
TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE
O alta teorie care explica actiunea antialgica a curentului TENS este
prezentata de Howson . Acesta a facut curbele intensitate durata
stimuland fibre nervoase tip A ( motorii , mielinice , rapide ) , A si C .
Se observa ca impulsuri cu
durate foarte mici ( mai mici
de 200 s ) pot stimula
senzitive fara a stimula fibrele
amielinice , dureroase .
fibrele nervoase motorii si

lente ,
Artroza acromioclaviculara ; aplicatie de curent Trabert

Condromalacie patelare ; aplicatie de curent diadinamic ( DF-PS )
Artrita reumatoida cu afectarea articulatiei interfalangiene proximale a

indexului ; curent diadinamic
Cefalee spondilogena ; curent Trabert
Nevralgie cervicobrahiala stanga ; TENS

Herpes Zoster ; curent diadinamic
Lombalgie vertebrogena ; TENS

Claudicatie intermitenta; Trabert pentru normalizarea simpaticului
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA

Curentii de medie frecventa au frecvente cuprinse intre 1.000100.000 Hz
Exista diferente importante intre efectele curentilor de joasa frecventa si
de medie frecventa .
Curentii de joasa frecventa produc pentru fiecare impuls o depolarizare a
fibrei nervoase ( sau musculare ) . La fiecare impuls avem o excitatie .
Excitatiile sunt sincrone cu impulsurile . Este principiul excitatiilor
sincrone.
Curentii de medie frecventa nu duc la
excitatie dupa fiecare impuls , pentru ca
multe impulsuri cad in perioada de refractara a fibrei nervoase ( sau musculare ) ,
fiind foarte rapide . Excitatia apare dupa
mai multe impulsuri .
Mai multe impulsuri - excitatie

Este principiul sumatiei temporale
sau a depolarizarii asincrone .
Depolarizarea sincrona devine , pe masura ce frecventa impulsurilor creste
, asincrona . Depolarizarea dupa principiul sumatiei temporale se numeste
Efect Gildemeister . Pentru depolarizare curentul de medie frecventa
trebuie sa actioneze un anumit timp care este cu atat mai mic cu cat
intensitatea curentului este mai mare .
O alta particularitate a curentilor de medie frecventa este ca excitatia poate
fi produsa la oricare dintre cei doi poli ai curentului - principiul
excitatiei apolare , deoarece acesti curenti nu sunt polari . Curentii de
joasa frecventa produc excitatia la inceput sub catod .

Rezistenta cutanata este redusa la curentii de medie frecventa (MF), de
aceea aplicarea lor :
este mai bine suportata ( nedureroasa )
poate actiona mai profund .
Rezistenta cutanata scade cu cat frecventa curentului alternativ este mai
mare . Rezistenta cutanata redusa si lipsa efectelor electrolitice permite
curentului de MF :
sa fie aplicat la intensitati mari , ce pot penetra mai profund ;
Sa fie mai bine tolerati( mai placuti ) .
Deoarece curentul isi schimba alternativ si rapid directia in tes uturi , nu
apar efecte electrolitice la electrozi si nici nu sunt excitati receptorii
cutanati .
Curentii de medie frecventa pot realiza contractii musculare puternice
nedureroase datorita fenomenului incrucisarii pragurilor ( Djourno,1949 )
La frecvente de 6.0008.000 Hz pragul contractieimuscularetetanice este
sub pragul dureros , prin disocierea acestor 2 praguri . Muschii denervati
nu pot fistimulati cu curenti de MF pentru nici o frecventa sau intensitate
folosita .

Curentii MF se pot modula in amplitudine , adica amplitudinea
impulsurilor poate creste si scade ritmic .
Modularea amplitudinii se face in ritm de joasa frecventa ( 0100 Hz ).

Au existat aparate ce su folosit acest tip de curenti : Miodinaflux ,
Ampipuls .

CURENTII INTERFERENTIALI
Se obtin prin interferenta a 2 curenti alternativi de medie frecventa , unul
avand frecventa de 4.000 Hz , celalat o frecventa putin diferita ( intre
4.000 si 4250 Hz ) de obicei 4.100 Hz .
Se obtine astfel un alt curent alternativ de medie frecventa a carui
amplitudine estemodulata cu o frecventa joasa .
f1 + f2
= f1 + f = frecventa curentului rezultat
2
Ex. : f1 = 4.000 Hz
f2 = 4.150 Hz
f1 + f = 4.000 + 75 = 4.075 Hz

Frecventa cu care variaza amplitudinea curentului rezultat la interferenta
se noteaza cu AMF si este : AMF = f1 f2 = f
Ex. : f1 = 4.000 Hz ; f2 = 4.150 Hz ; f = f2 f1 = 150 Hz .
Cele doua circuite de curent care
interfera sunt plasate perpendicular unul pe celalalt . Cea mai
mare modulare a curentului rezultat se obtine pe diagonala in
raport cu fiecare circuit .

Frecventa curentilor ce interfera se poate situa , in functie de aparat , intre

2 si 10 kHz .

AMF poate varia in anumite limite stabilite la fiecare aparat pentru a
preveni fenomenul de acomodare .
Ex. : AMF este de 20 Hz si se fixeaza un spectru de 50 Hz . Asta inseamna
ca AMF variaza intr-un anumit interval de timp , intre 20 si 70 Hz.

Daca spectrul este fixat mai mare acomodarea este mai bine prevenita.
Aparatele moderne sunt dotate cu vector. Acesta are scopul de a mari si
uniformiza aria stimulata dintre cei 4 poli si a nu exista directii
preferentiale de stimulare . Se foloseste vectorul sau vectorul izoplanar :
cand tratam o suprafata de tesut mare ;
cand zona de tratat este mai anfractuoasa si simetria dintre electrozi e
greu de pastrat .
AMF cuprinsa intre 75150 Hz este resimtita de pacient ca placuta ,
usoara , confortabila ; se foloseste pentru dureri acute sau la persoane
mai sensibile la curent ( efect antialgic )
AMF cuprinsa intre 2550 Hz se resimte ca grea , adanca , rugoasa si
produce contractii musculare tetanice . Este folosita pentru stimularea
musculare . La intensitate subliminala se obtin efecte de relaxare
musculara cu frecvente de 40-60 Hz si efecte vasculotrofice .

EFECTE FIZIOLOGICE
Densitate
Efect antialgic , de calmare a durerii

- direct , prin reducerea sensibilitatii dureroase
- indirect prin vasodilatatie
Efect de stimulare a musculaturii striate normal inervate : provoaca
contractii musculare puternice , bine suportate .
Efect vasotrofic , hiperemizant si resorbtii :
- direct , datorita gimnasticii muscularesi prin actiunea vaselor de sange
- indirect prin actiune pe musculatura neteda a vaselor
Actiune excitomotoare de stimulare a musculaturii netede hipotone
Efect miorelaxant si decontractant ( cu frecvente AMF 4060 hz si intensitate
subliminala ) .

TEHNICA DE TRATAMENT
Pacientul este posturat confortabil , avand regiunea de tratat expusa ; I se
prezinta procedura , durata si scopul ei .
Se verifica functionarea aparatului . Electrozii se aleg in functie de marimea
zonei de tratat ; exista electrozi :
- clasici , din cauciuc electroconductor sau autoadezivi
- tip vacuum : de preferat in cazul curentilor interferentiali pentru ca se
fixeaza mai usor pe pacient
- placute cu 4 poli ; se folosesc pentru tratarea zonelor anatomice mici
( puncte dureroase , tratamente faciale )

TEHNICA DE
TRATAMENT
- electrozi tip manusa .
Se folosesc in aplicatii dinamice la
unele tipuri de aparate
- nu este necesara cresterea intensitatii pe parcursul terapiei .

TEHNICA DE TRATAMENT
Se fixeaza parametrii de lucru pe aparat :
AMF 75150 Hz efect antialgic
25 50 Hz efect excitator
Spectru : a) un spectru larg si AMF redusa se folosesc in patologie cronica sau
subacuta ; pacientul simte o varietate de senzatii
b) un spectru ingust si AMF mare se foloseste in patologie acuta , la
persoanele mai sensibile la curent
Intensitatea curentului se fixeaza colaborand cu pacientul ; unele aparate au
propria telecomanda cu care pacientul isi fixeaza intensitatea dupa dorinta
Frecventa : a) de 2 kHz a curentilor de interferenta produce efect motor mai
pronuntat ; senzatia de curent resimtita este mai puternica ;
se
foloseste cand nu exista durere si avem nevoie numai de
eefect
=
excitator
b) de 4 kHz se foloseste pentru efecte antialgice
Durata unei sedinte de tratament variaza intre 10 si 30 min .
Sedintele de tratament se fac :
- zilnic sau de 2-3 ori pe zi in afectiuni acute
- de 2-3 ori pe saptamana in afectiuni cronice
- zilnic in afectiuni subacute
Stari posttraumatice ( dupa contuzii , entorse , luxatii , contracturi post
imobilizare , rupturi sau intinderi musculare )
Afectiuni reumatismale degenerative , artroze , spondiloza
Afectiuni reumatismale inflamatorii , poliartrita reumatoida , spondilita
ankilozanta , spondiloartropatii
Reumatism abarticular : tendinite , mialgii , bursite , periartrite
Hernia de disc lombara si cervicala
Nevralgii , nevrite , semipareze post AVC
Afectiuni vasculare periferice ( sindrom de ischemie cronica periferica
Afectiuni ginecologice ( anexite , metroanexite , dismenoree )
Afectiuni ale aparatului renal si digestiv ( diskinezie biliara , distonii
functionale intestinale , prostatita )
CONTRAINDICATII
e=
Tumori maligne
Boli infectioase , stari febrile , inflamatii pulmonare
Casexia
Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor stimulatoare

Uterul gravid sau zona lombara la femeile insarcinate
Tromboze si tromboflebite
Implanturi metalice
Durere lombara joasa
Gonartroza
ULTRASUNETUL
Sunetul
= vibratie mecanica a particulelor intr-un mediu elastic care

poate fi perceput de urechea umana ( = 20
Hz 20 kHz )
Ultrasunetul = vibratie mecanica ca si sunetul cu o frecventa mai mare de
20 kHz
Tratamentul cu ultrasunet reprezinta un tratament medical cu vibratii
mecanice cu o frecventa mai mare de 20 kHz
In practica se folosesc :
= 0,7 3 Mhz pentru terapie si
= 5 13 Mhz pentru diagnostic ( ecografie )
Ultrasonoforeza este tratamentul medical in care o substanta medicamentoasa
este introdusa in organism cu ajutorul energiei ultrasunetului .
Ultrasunetul este o unda longitudinala ( directia ei de propagare coincide cu
directia in care oscileaza ) . Importana practic a ultrasunetelor este legat de
lungimea de und mic a acestora. Din aceast cauz ultrasunetele pot fi
emise i se propag ca i razele de lumin sub form de fascicule, spre
deosebire de sunetele obinuite care se mprtie n toate direciile. Corpul
uman este un mediu elastic si deci poate fi strabatut de ultrasunete .
c = viteza de propagare US ( m/s )
c=f
= lungimea de unda ( m )
f = frecventa ( Hz )
ULTRASUNETUL
In apa si tesuturi moi viteza medie de propagare a US este de 1500 m/s .
Viteza este cu atat mai mare cu cat mediul este mai dens .
in aer :
c
in os :
c
in piele :
c
in cartilaj :
c
in tendoane : c
in tesut gras : c
=
=
=
=
=
=
340 m/s
2800 m/s
1519 m/s
1665 m/s
1750 m/s
1478 m/s
Lungimea de unda a ultrasunetelor este :

- 1,5 mm in apa la 1 Mz
- 3 mm in tesut osos la 1 Mhz .
Caracteristicile fizice ale mediilor parcurse de ultrasunet sunt reprezentate de
impedanta acustica [ Z ] a mediului respectiv . Z este deci o constanta de
material .
Z = c
[ rayl ] = [ kg m -2s -1 ]
unde = densitate [ kg/m 3 ]

c = viteza de propagare [ m/s ]
ULTRASUNETUL
PRODUCERE ULTRASUNET
Orice obiect care vibreaza produce sunete .
Ultrasunetul este produs de cristale piezoelectrice ( cuart , titanat de zirconiu ,
titanat de bariu ) care au proprietatea de a-si modifica grosimea atunci cand li
se aplica o diferenta de potential .
Cristalul poate vibra cand i se

aplica un curent care oscileaza
rapid producand ultrasunete .
Acesta este efectul piezoelectric
inversat .
Efectul piezoelectric este proprietatea cristalelor de a se incarca electric cand

asupra lor se exercita o forta de presiune .
Cristalele piezoelectrice pot transforma energia electrica in energie mecanica si
invers .
ULTRASUNETUL
Campul de ultrasonare emis de capul de ultrasonare nu este uniform .
De aceea intensitatea US emise reprezinta o intensitate medie ; miscarea

probei pe pacient uniformizeaza intensitatea . Lungimea lui depinde de
marimea suprafetei capului de ultrasonare si de lungimea de unda .
Intensitatea US specificata pe aparat reprezinta intensitatea medie masurata in
apa la 5 mm de capul de ultrasonare .
Lungimea Zonei Fresnel in cm
pentru diferite marimi ale ale transductorului si diferite frecvente
Diametrul
transductorului
Frecventa ( MHz )
0,75
1,5
5 cm
6,7 cm
10 cm
20 cm
11 cm
15 cm
23 cm
45 cm
31 cm
41 cm
63 cm
125 cm
ULTRASUNETUL
Ultrasunetele la traversarea corpului uman sufera fenomene de :
a) reflexie
b) refractie
c) imprastiere
d) interferenta
e) absorbtie
a) REFLEXIA consta in intoarcerea in mediul initial a unei parti a fasciculului
de US la traversarea unei interfete, in functie de impedanta acustica [ Z ] a
celor doua medii . Direcia fasciculului reflectat depinde de unghiul pe care il
face fasciculul incident cu interfata . Cu cat Z este mai diferita cu atat reflexia
este mai mare . Cea mai mare reflexie se produce la interfata muschios
(30%) . Impedana acustica a corpului este identica cu a gelului folosit la
ultrasonare .Reflexia este la interfata :
- piele - aer : 100%
- tesut gras muscular : 0,8%
- transductor (aluminiu ) - aer : 100% .
b) REFRACTIA reprezinta schimbarea directiei fasciculului incident dupa ce a
strabatut o interfata. Valoarea unghiului de refractie este direct proportionala
cu diferenta de viteza a US in cele dou medii si invers proportionala cu
unghiul de incidenta.
Reflexia si refractia la frecventa de 1 si 3 Mhz nu difera apreciabil pentru ca
impedanta acustica a mediilor traversate este aceeasi si vitezele de deplasare
ale US nu difera foarte mult .
ULTRASUNETUL
c) IMPRASTIEREA :
100% .
d) INTERFERENTA :
In tesuturi datorita mai ales

reflexiei fascicolul de ultrasunete
se imprastie . Energia de ultrasonare actionand astfel nu numai
pe directia fascicolului ci si in
vecinatate . US nu parasesc
corpul pentru ca la interfata
piele-aer reflexia este
Datorita reflexiei ultrasunetul

incident si cel reflectat interfera ,
ducand la formarea unor unde
stationare mai intense . In
practica acest fenomen are
importanta cand tratam zone din
corp cum sunt pumnul sau glezna
, unde un strat subtire de muschi
este situat deasupra osului si
undele stationare de interferenta
formate pot cauza iritarea periostului si produce durere .
.
ULTRASUNETUL
e) ABSORBTIA US
Efectele biologice ale US se manifesta numai daca US sunt absorbite de
tesuturi . Absorbtia se masoara prin coeficientul de absorbtie .
Absorbtia la 1 Mhz este : [ os : 3,22 ] , [ piele : 0,62 ] , [ muschi : 0,76 ] ,
[ tesut gras : 0,14 ] , [ apa : 0,0006 ] .
Adancimea de injumatatire este distanta masurata pe directia de
propagare a US la care intensitatea fascicolului de US se reduce la jumatate .
Adancimea de injumatatire
la 1 Mhz
la 3MHz
os
2,1 cm
piele
11,1 cm
4 cm
cartilaj
6 cm
2 cm
muschi
9 cm
3 cm
tesut gras
50 cm
16,5 cm
apa
11500 cm
3833,3 cm
Se cunoaste in general ca adancimea de injumatatire este de 3 cm in

muschi , dar acest lucru este valabil doar cand US este paralel cu fibrele musculare .
Daca US este perpendicular pe fibre le musculare adancimea de
injumatatire este de 9 mm . In general terapia cu US poate atinge profunzimea
de 3 4 cm pentru a avea efecte notabile .
ULTRASUNETUL
EFECTE BIOLOGICE
EFECTUL MECANIC
In tesuturi ( mediu elastic ) undele ultrasonore produc compresiuni si
decompresiuni repetate cu frecventa ultrasunetului , producand variatii de
presiune in tesuturi , cu efect de micromasaj .
Cele mai mari presiuni intratisulare se produc la limita de separatie intre
doua medii cu impedante acustice diferite ( ex. muschi-os) . Ca urmare :
volumul celular se poate modifica cu 0,2% , permeabilitatea membranara se
poate modifica , schimburile metabolice se pot imbunatatii .
EFECTUL TERMIC
Micromasajul conduce la eliberarea de caldura . Incalzirea tisulara este
marcata la limita de separatie dintre tesuturi unde se produc fenomene de
reflexie si interferenta .
Ultrasunetul aplicat continuu cu 1,5 W/cm 2 timp de 5 minute cu un
transductor de 12,5 cm2 poate creste temperatura :
- in muschi cu 3,3 0C
- in os cu 9,3 0C
- in capsula articulara cu 6,3 0C .
Incalzirea ( care se produce strict sub capul de US ) se poate evita :
- folosind ultrasunetul pulsant ;
- miscand continuu capul de ultrasonare .
Incalzirea tisulare produsa de US este de evitat in unele situatii
patologice : artrite , entorse , luxatii , contuzii ( imediat posttraumatism ) .
ULTRASUNETUL
EFECTE BIOLOGICE
ENERGIE ULTRASONORA
MICROMASAJ
( efect mecanic )
CALDURA
( efect termic )
EFECTE BIOLOGICE :
1. relaxare musculare
2. cresterea permeabilitatii membranare
3. cresterea puterii de regenerare a tesuturilor
4. stimularea microcirculatiei
5. reducerea durerii
6. efecte asupra nervilor periferici
1. Relaxare musculara
Se produce prin :
- activarea microcirculatiei si eliminarea produsilor de catabolism ;
- prin actiune directa asupra fibrelor nervoase .
ULTRASUNETUL
2. Cresterea permeabilitatii membranare
Vibratiile ultrasonare cresc permeabilitatea membranara atat in aplicatii
continue cat si pulsate . Ca urmare :
- pH tisular se reduce ;
- se pot introduce unele substante medicale in tesuturi .
3. Cresterea puterii de regenerare a tesuturilor
S-a dovedit experimental ca efectele de stimulare a regenerarii tisulare se obtin
cu 0,5 W/cm2 in aplicatie pulsata cu frecventa de 3,5 Mhz .
4. Stimularea microcirculatiei
Este produsa prin :
- cresterea temperaturii ;
- stimularea musculaturii netede vasculare ;
- eliberarea unor substante din celule ca o consecinta directa a vibratiilor
mecanice .
5. Reducerea durerii este produsa prin :
- imbunatatirea microcirculatiei ( inclusiv cea limfatica ) ;
- relaxarea musculara ;
- reducerea pH-ului tisular ;
- stimularea directa a fibrelor nervoase amielinice .
6. Efecte asupra nervilor periferici
Ultrasunetul poate modifica conducerea nervoasa atat prin cresterea cat si prin
descresterea ei .Nu au fost complet elucidate efectele asupra sistemului nervos
central . A fost descris un efect simpaticolitic , utilizat in aplicatii reflexe .
ULTRASUNETUL
EFECTE NONTERMALE
1. Efectul de cavitatie
Se produce numai cand se folosesc intensitati mari ale US si consta in formarea
de bule de gaz in tesut . Aceste bule au marimea de 1 100 m .
S-a obtinut experimental fenomenul de cavitatie in tesutul nervos din creierul
de pisica , la intensitati de 100180 W/cm2 .
In aplicatiile in apa ale US cavitatia duce la aparitia bulelor de gaz care trebuie
indepartate .
2. Undele stationare
Se produc ca urmare a fenomenului de interferenta la limita de separatie intre
doua medii cu impedante acustice diferite si duc la obtinerea unor intensitati
foarte mari ale undelor ultrasonare ce pot distruge tesuturile .
In practica acest lucru nu se produce deoarece :
- tesuturile vii au o structura extrem de neomogena ;
- miscarea continua a capului de ultrasonare evita formarea de unde stationare
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Cuplajul direct : capul de ultrasonare se aplica direct pe piele prin intermediul unui gel care are urmatoarele caracteristici :
- impedanta acustica similara tesutului ;
- transmitere foarte buna a US ;
- chimic inactiv ;
- hipoalergic si steril ( relativ ) .
Se pot folosi in afara de geluri : ulei , diverse unguente .
Cuplaj indirect :
- se realizeaza prin intermediul
imersiei in apa a capului de ultrasonare si a regiunii de tratat ;
- se foloseste cand trebuie tratate
zone anatomice mici , anfractuase ,
cum sunt mana sau piciorul sau
cand US nu se poate aplica direct ,
datorita durerii ;
- temperatura apei trebuie sa fie
placuta ( 3637 0C ) .
- apa trebuie fiarta in prealabil , pentru eliminarea gazelor dizolvate ;
- se poate folosi si metoda 'pernei de apa , un recipient de plastic sau cauciuc
plin cu apa , pus deasupra zonei de tratat ; o mare parte din energia US se
pierde in acest fel .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Parametrii folositi la tratament :
- mod continuu sau pulsat ;
- intensitatea ;
- frecventa;
- cuplajul ;
-tipul de cap de US
Intensitatea US [ W/cm2 ] :
Dozele terapeutice se situeaza
intre 0,33 W/cm2 .
a) intensitate mica :
< 0,3 W/cm2 ;
b) intensitate medie : 0,31,2 W/cm2 ;

c) intensitate mare : 1,2 3 W/cm2 .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Pentru US pulsat se calculeaza intensitatea medie a pulsatiilor . Efectul
miorelaxant este mai mare la US pulsat .
Afectiunile acute ( ex. : afectiuni posttraumatice , artrite ) se trateaza cu US
pulsat pentru ca nu trebuie sa incalzim tesuturile .
Afectiunile cronice se trateaza cu US continuu .
Intensitatea folosita la tratament se alege dupa :
- marimea zonei de tratat ;
- adancimea unde se afla leziunea ( max. 0,5W/cm 2 in apropierea oaselor ) ;
- tipul de leziune .
Frecventa de 1 MHz pentru procese patologice situate mai profund .
Frecventa de 3 MHz pentru procese patologice aflate mai superficial .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Suprafata de tratat
O suprafata de max. 75 100 cm2 poate firezonabil tratata intr-o sedinta de
tratament . Durata maxima a unui tratament : 15 min . O suprafata de tesut de
3 6 cm2 poate fi tratata in 3 5 min . Capetele de ultrasonare au suprafete
cuprinse intre 1 5 cm2. Capul de ultrasonare se misca continuu pe suprafata
de tratat .
Miscarea capului de ultrasonare
(a) circulara ;
(b) sub forma cifrei 8 ;
(c) transversa .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Sedintele de tratament sunt zilnice ( afectiuni acute ) sau la cel mult 2 zile
( afectiuni cronice ) sau de 2 ori/saptamana .
Tehnica aplicatiei ultrasunetului
pacientul este informat despre tratament si scopurile sale ; se verifica daca nu
exista contraindicatii ;
pacientul este pozitionat pentru tratament , relaxat , fara durere ;
se inspecteaza regiunea cutanata ce urmeaza a fi tratata ; daca este nevoie se
curata cu alcool 70% ( grasimi , machiaj , etc. ) ;
se seteaza parametrii tratamentului ;
se incepe tratamentul miscand continuu capul de ultrasonare ;
se comunica cu pacientul permanent ;
senzatiile ce se pot resimti sunt : caldure usoara , usurare a durerii , ameteli ,
dureri de cap , oboseala , furnicaturi ;
la finalul terapiei se inspecteaza zona de tegument tratata
ULTRASUNETUL
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
Urmatoarele tesuturi si organe nu se trateaza cu US :
ochii ;
cordul ;
uterul gravid ;
creierul ( deasupra vertebrei C3 ) ;
testiculele ;
cartilajele de crestere epifizare ( la copii ) ; se pot trata totusi cu US pulsat ;
tumori ( in orice stadiu ) ;
tromboflebita si varice ;
stari septice si stari febrile ;
casexie , stare generala alterata ;
afectiuni tegumentare infectioase , inflamatii alergice ;
TBC activ ;
insuficiente de organ ( hepatica , renala , cardiaca , respiratorie ) .
CONTRAINDICATII RELATIVE
tulburari de sensibilitate ;
sechele posttraumatice ; stari posttraumatice ;
endoproteze si materiale de osteosinteza ;
sindroame postlaminectomie ;
diabet zaharat ( US poate cauza oboseala si o usoara reducere a glicemiei ) .
ULTRASUNETUL
ULTRASONOFOREZA
Reprezinta introducerea unor substante medicamentoase in organism cu
ajutorul ultrasunetului .
Substante folosite :
corticoizi ;
vasodilatatoare ( nicotinat de metil ) ;
histamina ;
anestezice ( xilina ) .
Ultrasunetul creste permeabilitatea de membrana , nu incarca electric
substantele respective ( nu apar senzatii neplacute ) si permite penetrarea mai
profunda a lor ( 6 cm ) .
ULTRASUNETUL
TERAPIA COMBINATA
Reprezinta aplicarea simultana a ultrasunetului cu un stimul electric de joasa
sau medie frecventa ; metoda a fost introdusa de Gierlich .
Avantaje :
stimulii combinati au un efect mai pronuntat decat daca actioneaza separat ;
se castiga timp la aplicarea terapiei
completeaza efectul curentului .
Ultrasunetul se combina cu :
curent diadinamic ;
curent Trabert ;
curent de joasa frecventa ( cu impulsuri ) ;
curent alternativ de medie frecventa .
Ultrasunetul completeaza efectul curentului prevenind aparitia fenomenului
de adaptare ; stimulul electric a mai eficient ; se poate aplica pe o durata mai
lunga si cu o intensitate mai redusa .
Terapia combinata cu curent de medie frecventa :
actioneaza mai profund ;
este mai placut suportata decat cea cu curent de joasa frecventa .
Electrodul activ este capul de ultrasonare si reprezinta polul (-) ( catodul ) .
Mediul de contact trebuie sa conduca curentul electric .
ULTRASUNETUL
Aplicatie de ultrasunet pe originea muschiului extensor comun al degetelor
Aplicatie de ultrasunet in apa
ULTRASUNETUL
Tratamentul unei entezopatii a tendonului patelar
Tratamentul insertiei muschiului scurt extensor radial al carpului
ULTRASUNETUL
Tratamentul artrozei degetelor
Tratamentul tendinitei muschiului supraspinos
ELECTROTERAPIA DE INALTA FRECVENTA

Reprezinta folosirea in scop terapeutic a oscilatiilor electromagnetice cu
frecventa mai mare de 300 kHz .
Energia electromagnetica :
nu depolarizeaza fibrele nervoase ;
este convertita in tesuturi in caldura .
Diatermia = producerea de caldura in profunzime in tesuturi ( la distanta ) .
CAMPUL ELECTROMAGNETIC
Descoperit de Faraday si Maxwell ( sec. XIX ) reprezinta un camp electric si

magnetic ce se succed si se genereaza reciproc si se propaga in spatiu sub
forma undelor electromagnetice cu viteza luminii .
Este caracterizatede :
lungimea de unda ( ) ;
frecventa ( f ) ; c = f ; ( c = 3 108 m/s ) .
Frecventa ( in Hz )
Numele undei
Lungimea de unda ( m )
Aplicatia
3104 3105
Unde lungi
104 105
Radio
3105 3106
Unde medii
104 105
Radio
3106 3107
Unde scurte
104 105
Terapie cu unde scurte
3107 109
Unde ultra-scurte
104 310-1
TV ; unde 69 cm
109 31011
Microunde
310-1 10-3
RADAR ; unde 12 cm
UNDELE SCURTE
Undele scurte din spectrul electromagnetic au o frecventa cuprinsa intre 10 si
100 m . Undele scurte folosite in terapie au o lungime de unda de 11,06 m si o
frecventa de 27,12 MHz , dupa cum s-a stabilit in 1947 la Conferinta de la
Atlantic City .
Folosirea lor terapeutica a inceput din 1930 Schhliephake si 1959 Ginsburg .
Efectul undelor scurte asupra tesuturilor :

cresc energia kinetica a particulelor din
organism , producand caldura ;
particulele ionice oscileaza rapid
genereaza cea mai mare cantitate de
( si
caldura );
dipolii sufera miscari de rotatie rapida
(in special apa ) ;

moleculele apolare sufera distorsiuni ale
norului lor electronic .
UNDELE SCURTE
Materialele plastice fiind apolare in cea mai mare parte se incalzesc prea
putin .
Aparate de unde scurte :
UNDELE SCURTE
Energia electromagnetica este transferata pacientului in doua feluri :
metoda capacitiva ;
metoda inductiva .
a) Metoda capacitiva : tesuturile de tratat sunt plasate in campul de inalta
frecventa intre cei doui electrozi ;
b) Metoda inductiva : energia electromagnetica este aplicata prin intermediul
unor bobine .
Segmentul de tratat este in

interiorul bobinei emitatoare
Segmentul de tratat este in

vecinatatea bobinei
UNDELE SCURTE
METODA CAPACITIVA
Aceasta metoda duce la incalzirea mai pronuntata a grasimii si a pielii decat a
tesuturilor musculare .
Incalzirea se produce in toate tesuturile traversate de campul electromagnetic
dar cu valori diferite in functie de proprietatile ( dielectrice ) ale fiecaruia .
departati de piele
suprafata
Pozitionarea electrozilor este

importanta . Cu cat electrozii
sunt mai
cresterea de temperatura in
profunzime este mai mare si
campul electromagnetic este
mai uniform in tesuturi .
De regula se plaseaza la 24cm
de piele , paraleli cu
pielii .
UNDELE SCURTE
Marimea electrozilor este importanta .
Un electrod mai mic concentreaza campul electromagnetic astfel incat un
electrod mai mic poate fi folosit pentru localizarea tratamentului .
Daca unul dintre cei doi electrozi este mai

aproape de suprafata pielii , acolo se va
concentra mai multa energie si se va obtine o
incalzire mai mare a pielii .
UNDELE SCURTE
Modalitati de aplicare a electrozilor :
- transversala
- coplanara
Aceasta aplicatie este pentru o mai buna

incalzire in tesutul muscular .
- longitudinala
Aceasta aplicatie este pentru o mai buna

incalzire a muschilor decat a osului sau
grasimii .
UNDELE SCURTE
Proeminentele anatomice ale corpului uman
mai tare .
concentreaza campul electromagnetic si se

incalzesc
Implanturile metalice din tesuturi (b) si de la

suprafata lor (a) concentreaza energia
electromagnetica ducand la incalzirea
pronuntata a tesutului din jurul implantului

metalic .
UNDELE SCURTE
METODA INDUCTIVA
Sunt doua tehnici :
introducerea membrului de tratat in interiorul unei bobine . In acest caz
vasele de sange si fibrele musculare sunt paralele cu liniile de camp ) ;
folosirea unei bobine ca aplicator plasat in apropierea regiunii de tratat .In
acest caz vasele de sange si fibrele musculare de tratat sunt perpendiculare pe
liniile de camp .
Aceasta metoda permite incalzirea ceva mai pronuntata a musculaturii mai
profunde si o mai mare uniformitate a incalzirii tesuturilor .
UNDELE SCURTE - EFECTE BIOLOGICE

Stimularea circulatiei sangvine mai ales asupra microcirculatiei ( arteriale si
capilare ) ; termoterapia clasica actioneaza mai mult pe vasele de sange mai
mari ; undele scurte produc si dilatarea venelor ;
Stimularea circulatiei limfatice ;
Stimularea proceselor metabolice locale
- prin intermediul activarii circulatorii ;
- prin efect direct asupra celulelor ;
Relaxare musculara ( prin reducerea tonusului celulelor gamma )
Diminuarea durerii
- direct asupra fibrelor musculare ;
- prin intermediul ameliorarii microcirculatiei .
Efecte asupra sangelui :
- stimularea fagocitozei ;
- stimularea migrarii leucocitare
- scaderea timpului de coagulare .
Efecte generale ;
- apar numai in cazul iradierii unor largi regiuni anatomice ;
- cresterea temperaturii( cu 13 0C ) ;
- scaderea TA
- usoara oboseala
UNDELE SCURTE
MOD DE APLICARE A TERAPIEI
Durata tratamentului depinde de tipul de patologie tratat :
- afectiuni acute :
15 minute ;
- afectiuni subacute :
10 minute ;
- afectiuni cronice : 1520 minute .
Sedintele de tratament se fac zilnic ( afectiuni acute , subacute ) sau la 2 zile
( cele cronice ) ;
Intensitatea se dozeaza in functie de tipul de aparat si dupa senzatia de
caldura resimtita de pacient .
Doze :
- atermice
( 5 1o W ) ;
- oligotermice ( 10 35 W ) ;
- termice
( 35 10o W ) ;
- hipertermice ( 100 25o W ) .
Tratamentul se aplica pe piele ( nu prin intermediul hainelor ) ; pacientul nu
trebuie sa aiba asupra sa obiecte metalice sau materiale sintetice pe o raza de
30 cm in jurul zonei de tratat ; pielea regiunii de tratat nu trebuie sa fie umeda
( transpirata ) sau acoperita cu crme sau unguente ; nu se trateaza regiuni cu
implanturi hormonale ; operatorul ( asistentul ) trebuie sa pastreze in timpul
tratamentului o distanta fata de aparat de min. 1 metru .
UNDELE SCURTE
- Afectiuni ale aparatului locomotor
[ artroze ( gonartroza , coxartroza , omartroza , spondiloza , artrozele mainii ,
reumatisme inflamatorii ( periartrite , miogeloze , mialgii ) , algoneurodistrofia si alte sechele posttraumatice ] ;
- Afectiuni ale sistemului nervos
[ mialgii , nevrite , lombosciatica , pareze , paralizii , neuropatii , sechele dupa
poliomielita , scleroza multipla ] ;
- Afectiuni vasculare
[ arteriopatii ( st. I II ) , tulburari de debut ale circulatiei de intoarcere
venolimfatice ]
- Afectiuni ale aparatului renal
[ prostatita , colici renale , pielocistite ] ;
- Afectiuni ginecologice
[ anexite , metroanexite , parametrite , sterilitate secundara ] ;
- Afectiuni ORL si stomatologice
[ sinuzite , sindrom algic , postextractie dentara , nevralgii dentare , gingivite ,
granuloame , parodontopatii ] .
UNDELE SCURTE
CONTRAINDICATII
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor tipuri de stimulatoare . Persoanele
ce poarta astfel de dispozitive nu trebuie sa stea lamai putin de 3m de un
aparat de unde scurte in functiune .
ALTE CONTRAINDICATII
Implante metalice tisulare ; endoproteze ;
Piese metalice aflate pe piele ce nu se pot indeparta ;
Uterul gravid ;
Zone cu risc hemoragic
Tulburari ale sensibilitatii termice ;
Zone ischemice tisulare ( ex. Arteriopatii stadiul III , IV sau chiar II ) ;
Tumori maligne ;
Tuberculoza activa ;
Stari febrile si infectioase ;
Insuficiente de organ severe ;
Tromboze venoase ;
Zone cu colectii lichidiene acute in tensiune ( hematoame recente , bursite
acute , hemartroza ) ;
Pacientii care nu pot sta nemiscati in pimpul procedurii ( miscari involuntare ) .
UNDELE SCURTE PULSATE

Undele scurte pulsate au frecventa de de baza de 27,12 MHz , lungimea de
unda de 11,06 m dar nu sunt emise continuu ci cu intreruperi , in trenuri de
impulsuri . Impulsurile au in general intensitate mare si durata foarte scurta ,
astfel incat caldura produsa in timpul pulsului e rapid disipata .
Trenurile de impulsuri au 65 s . Durata unui impuls este in acest caz de 0,
036 s iar un tren de impulsuri contine 1805 impulsuri .
S-a constatat ca in forma pulsata
efecte diferite de
cele obtinute in forma continua :

nu se produce incalzire tisulara
biostimulare , accelerarea
vindecarii tesuturilor
hematoamelor
circulatiei periferice
fracturilor
undele scurte au
reducerea durerii
resorbtia edemelor si a
stimularea pronuntata a
vindecarea mai rapida a
stimularea sistemului

MOD DE APLICARE
Durata tratamentului este mai scurta ca la aplicatiile continue : 1015 minute
( depinde de tipul de aparat folosit ) .
Sedintele se fac zilnic sau la 2 zile , in total 10-12 sedinte ( in functie de evolutia
clinica a cazului ) .
Afectiunile acute se trateaza cu frecvente
mai reduse ale trenurilor de impulsuri
< 82 Hz iar cele cronice la frecvente mai
mari .
Studiile indica aparitia efectului
terapeutic la o doza de cel putin
40 kJ/24 h cu un optim la
100 kJ / 24 h .
Aplicantul este o bobina invelita in
material plastic aplicata pe tegument .
Undele scurte pulsate nu se aplica purtatorilor de pacemaker sau de alte
stimulatoare , pe uterul gravid sau pe zone cu neoplazii sau stari precanceroase
Undele scurte se pot aplica pe piele umeda sau pe piele cu implanturi metalice .
UNDELE SCURTE CONTINUE
UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte
UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte
MICROUNDELE
Microundele reprezinta radiatii electromagnetice avand frecvente cuprinse
intre 300 MHz ( = 1 m ) si 300 GHz ( cu = 1 mm ).
Se folosesc in telecomunicatii ( telefonie mobila ) si la radare ( unde radar ) .
pentru ghidarea avioanelor , satelitilor , navelor .
Microundele folosite in scop medical au urmatoarele frecvente ( conform
Conferintei de la Atlanta ) :
2450 MHz cu lungimea de unda = 12,2 cm ;
915 MHz cu lungimea de unda = 32,8 cm ;
434 MHz cu lungimea de unda = 69,1 cm ; ( in aer )
Majoritatea dispozitivelor
medicale folosite in
fizioterapie au 2450 MHz .
Microundele sunt produse de
un dispozitiv electronic numit
magnetron ce genereaza un
putere
ce emite microunde .
curent alternativ de
inalta care ajunge la o antena
MICROUNDELE
EFECTELE FIZIOLOGICE
Efectele fiziologice ale microundelor
in tesuturi sunt
similare cu ale
undelor scurte .
Efectul fiziologic este incalzirea

tesuturilor care este
cantitatea
proportional cu
deradiatie absorbita .
Microundele sunt intens absorbite
de tesuturile cu bogat continut ionic
( vase de sange , muschi ) .
La contactul cu pielea si grasimea

subcutanata 5075 % din fascicolul
de microunde este reflectat .
Fenomenul de reflexie se produce si
la limita de separatie intre tesuturi
diferite ( os-muschi , grasimemuschi ) .
MICROUNDELE
EFECTE FIZIOLOGICE
Distanta de injumatatire a fasciculului de microunde este de 3,5 cm in tesut
gras si os si de 0,7 cm in tesut muscular ( la 2450 MHz ) .
Forma suprafetelor anatomice ce trebuie tratate influenteaza adancimea de
penetratie .
MICROUNDELE
EFECTE FIZIOLOGICE
Microundele se folosesc pentru a incalzi tesuturile , in special tesutul
muscular , aflat mai profund .
Incalzirea tesutului duce la :
reducerea durerii ;
cresterea metabolismului tisular local ;
stimularea proceselor reparatorii locale .
Emitatoarele de microunde se pot aplica :
a) direct pe piele ( pentru a evita pierderile cauzate de reflexie ) ;
b) la distanta .
a) Emitatoarele care se aplica pe piele :
au putere de emisie mai mica ( max. 25 W ) ;
au marime mai mica ( au diametrul de 1,5 cm sau 3,5 cm ) ;
se pot aplica si in cavitati naturale ( rect , vagin , conduct auditiv extern ) .
b) Emitatoarele la distanta :
au putere mai mare ( 25 W 150 W ) ;
au suprafata mare de emisie ( forma ovala , circulara ) .
MICROUNDELE
TEHNICA DE APLICARE
Pacientul este posturat si regiunea de tratat este expusa ;
Se explica pacientului terapia si se inspecteaza starea tegumentului ;
Emitatorul se alege dupa marimea zonei de tratat ;
Eitatorul nu se aplica prin intermediul imbracamintei ;
Pacientul nu trebuie sa poarte obiecte metalice asupra lui ( si mai ales in zona
de tratat ) ;
Pacientul va sta pe scaun sau pat de lemn ;
Nu trebuie sa existe in apropierea emitatorului suprafete metalice care ar
putea reflecta microundele ;
Pacientul resimte local o caldura placuta; va semnala daca senzatia de
caldura devine foarte intensa ;
Transpiratia acumulata pe tegument se indeparteaza ( ea reflecta mare parte
din radiatie ) ;
La finalul procedurii se inspecteaza zona tratata ;
Durata tratamentului este de 1520 min sau 30 min ( pentru incalziri foarte
puternice ) ;
Intensitatea terapiei se alege dupa senzatia de caldura resimtita de pacient
( 200 mW/cm2 produc o usoara senzatie de caldura ) ;
Pacientul trebuie sa aiba sensibilitatea termica intacta ;
Pacientul trebuie sa poata comunica .
MICROUNDELE
CONTRAINDICATII
Prezinta pacemaker cardiac ( sau a altor implanturi stimulatoare ) ;
Expunerea ochilor cauzeaza cataracta ; se poarta ochelari ( protejati de
metal ) ;
A nu se confunda cu cu cei de la laser sau ultraviolete !!!!!
Inchiderea
ochilor reduce dar nu impliedica transmiterea microundelor spre ochi .
Uterul gravid ;
Zone tisulare supuse iradierii ;
Inflamatii acute , colectii ( hemartroza , bursite , artrite ) ;
Zone tisulare cu circulatie alterata .
Pentru asistenti expunerea profesionala este neglijabila daca in timpul

functionarii emitatorului se pastreaza o distanta mai mare de 1 m in fata lui
sau 25 cm in spatele lui pentru o putere de 100 W . Pentru o putere de 200 W
distantele sunt de 1,4 m in fata si de 35 cm in spatele emitatorului .
RADIATIILE INFRAROSII
Radiatiile infrarosii sunt radiatii electromagnetice avand lungimea de unda
cuprinsa intre 760 nm si 1 mm . In spectrul electromagnetic se afla situate intre
microunde si lumina vizibila .
Radiatiile infrarosii se impart dupa lungimea de unda in trei regiuni

(sau benzi ) : A , B , C ce au caracteristici de absorbtie disticte .
IRA : 760 nm 1400 nm
IRB : 1400 nm 3000 nm
IRC : 3000 nm
1 mm
Radiatiile infrarosii tip A si B sunt folosite terapeutic .
Clasificare a radiatiilor infrarosii mai veche :
- infrarosii apropiate sau scurte : 760 nm 1500 nm
- infrarosii indepartate sau lungi : 1500 nm 15000 nm
Infrarosiile sunt produse de orice corp material in care exista vibratie
moleculara , inclusiv de corpul uman ( IR de tip C ) .
Orice obiect incalzit emite IR si cu cat este mai mare temperatura lui cu atat
este mai mare frecventa IR emise ( si mai mica ) .
Radiatiile infrarosii sunt produse prin trecerea unui curent electric printr-o
rezistenta care emite .
Dispozitivele medicale ce produc IR se numesc lampi si contin un emitator
plasat intr-un reflector ( parabolic ) care formeaza un fascicul de radiatie care
se aplica pe pacient ; lampa are un suport mobil de unde se poate regla
distanta de la care se aplica terapia .
Dupa puterea de emisie lampile IR pot fi :
- Lampi mici : 250 500 W
-Lampi mari : 750 1000 W
Lungimea de unda de emisie a lor este situata intre 3000 4000 nm .
La suprafata pielii radiatia
infrarosie ca orice unda
electromagnetica sufera
la
si
procese de :
- reflexie
- imprastiere
- refractie
- absorbtie .
63 % din radiatia IR este
absorbita de piele ducand
incalzirea tesuturilor .
Adancimea de penetrare in
tesuturi este intre 0,1 mm
3 mm .
EFECTE FIZIOLOGICE
a) Vasodilatare, prin efect :
- direct asupra vaselor de sange
- indirect prin eliberarea de mediatori vasodilatatori
b) Cresterea metabolismului tisular
c) Sudoratie
d) Aparitia senzatiei de caldura ( prin stimularea receptorilor termici cutanati
si a fibrelor nervoase senzitive )
In aplicatie cronica , pe termen lung , IR pot produce :
- pigmentarea pielii
- imbatranirea pielii .
EFECTELE TERAPEUTICE ALE IR

- Reducerea durerii
- Relaxare musculare
- Accelerarea proceselor reparatorii
- Stimularea extremitatilor tesuturilor si reducerea redorilor articulare
IR se pot folosi pentru pregatirea tesuturilor inainte de proceduri kinetice
( stretching , tractiuni , masaj , etc. )
TEHNICA DE APLICARE
Pacientul este pozitionat confortabil , avand zona de tratat expusa , se
examineaza zona de tratat ( sa nu fie lezata ) si se testeaza sensibilitatea
termica local .
Lampile ce produc IR au o latenta de cca. 5 min pana se incalzesc si incep sa
emita .
Lampa se plaseaza la 60 70 cm de suprafata de tratat ( lampile mari de
1000 W ) sau 45 50 cm ( lampile mici de 250 500 W ) .
Fascicolul de IR trebuie sa fie perpendicular pe zona de tratat . Pacientul
trebuie sa resimta o senzatie de caldura intensa , placuta ( nu arsuri ! ) .
TEHNICA DE LUCRU
La sfarsitul procedurii se verifica aspectul pielii care trebuie sa fie usor
hipertonic .
Obiectele metalice ( ceas , bijuterii ) se indeparteaza de pe zona de tratat .
Sedintele de tratament se fac zilnic .
Durata unei sedinte este de 5 20 min ( in functie de tipul de lampa folosit ) .
CONTRAINDICATII
a) Leziuni tegumentare : dermatite , eczeme
b) Tumori sau leziuni precanceroase cutanate
c) Zone tegumentare cu tulburari circulatorii sau de sensibilitate termica
d) Zone cu risc hemoragic
a) Reumatism cronic degenerativ ( artroze cu diverse localizari )
b) Reumatism abarticular ( mialgii , traumatisme , miogenoze , bursite ,
periartrite )
c) Inflamatii cronice pelvine
d) Nevralgii , nevrite
e) Reumatisme inflamatorii in afara puseelor ( spondiloza ankilozanta ,
spondiloartropatii )
f) Sindroame colicative abdominale .
LASER
LASER reprezinta acronismul light amplification by stimulated emission of
radiation si este o radiatie electromagnetica colimata (foarte ingusta) cu
proprietati speciale .
Laserele terapeutice au lungimi de unda aflate in domeniul vizibil ( lumina
rosie ) si infrarosu .
Laserele se deosebesc de lumina obisnuita prin :
a) Monocromaticitate : un laser emite radiatie electromagnetica cu o singura
lungime de unda
b) Coerenta : undele laser nu au numai aceeasi dar oscileaza in faza.
Coerenta lor este temporala si spatiala
c) Colimare : datorita coerentei spatiale razele laser sunt paralele si fasciculul

laser este ingust , nu se imprastie.
Laserul ca orice radiatie electromagnetica sufera procese de reflexie , refractie
si absorbtie .
Laserele medicale folosite in fizioterapie se incadreaza in clasa de siguranta
3B , adica trebuie folosite numai de personal experimentat , in zone
restrictionate , cu ochelari de protectie .
LASER
MASURAREA ENERGIEI PRODUSE DE LASER
- Densitatea de energie : reprezinta energia transferata unei suprafete ; se
masoara in [ J /cm 2 ].
- Putere : reprezinta cantitatea de energie produsa in unitatea de timp [ W ]
- Densitatea de putere : puterea emisa pe unitatea de suprafata [ W /cm 2 ].
Laserii folositi in fizioloterapie au puteri exprimate in mW ( 50 500 mW ) .
Terapia fizicala cu laser se numeste LLLT ( low level laser therapy ) .
Adancimea de penetrare a laserului depinde de lungimea de unda se de
puterea emisa .
Laserii cu lumina rosie actioneaza mai superficial (penetraza 12 mm) .
Laserii in infrarosu actioneaza mai profund ( 24 mm) pentru 50 mW .
EFECTE BIOLOGICE
a) biostimulare : laserul stimuleaza considerabil procesele reparatorii si
regenerative in organism
b) antialgic
Mecanismul de actiune al laserului asupra tesutului viu nu este complet
elucidat .
LASER
APARATURA LASER
Majoritatea aparatelor laser folosesc diode semiconductoare , cum esteGaAlAs,
incorporata in proba laser care este conectata la partea de comanda a
aparatului si care se aplica pe pacient .
Laser :
- proba laser ( are o singura dioda )
- dus are 6 sau 8 diobe
- sistem de scanare
- parte de comanda cu microprocesor .
Parametrii de lucru ai laserului se aleg dupa :
- marimea zonei de tratat
- profunzimea la care se afla in tesut zona de tratat
- tipul de patologie tratat ( acuta, cronica ) .
Laserii in infrarosu se folosesc pentru procese patologice mai profunde .
Laserii cu lumina rosie se folosesc pentru plagi sau alte patologii superficiale .
Lungimea de unda a probei laser este fixa .
Dozele aplicate variaza intre 0,5 4 J/cm 2 pentru leziuni acute si 4 50 J/cm 2
pentru leziuni cronice . Pentru penetrare mai adanca se folosesc puteri mari
( > 100 mW ) . Exista lasere care emit pulsat , anumite frecvente avand efecte
speciale .
Ex. : laser de 10 mW
Proba laser cu suprafata de 0,12 cm 2 , densitate de putere de 10 mW/0,125cm 2
= 80 mW/cm 2 si o densitate de energie ( pentru 50 sec. de tratament )
80 mW/cm 2 X 50 ms = 4000 mJ/cm 2 = 4 J/cm 2 .
LASER
TEHNICA DE APLICARE
Pacientul este pozitionat confortabil , zona de tratat este expusa. Pacientul si
asistentul poarta ochelari de protectie . Pielea regiunii de tratat este curatata
cu alcool . Proba laser se aplica in cantact strans cu pielea ,pe punctul de tratat.
Dusul se aplica la mica distanta de plaga de tratat ( sau se foloseste sistem de
scanare ) .
CONTRAINDICATII
- Nu se dirijeaza proba laser spre ochi
- Tumori
- Zone de tegument supuse iradierii
- Uterul gravid .
- Ulcere varicoase
- Escare , plagi
- Sinuzite , otite , faringite
- Entorse , luxatii , sechele posttraumatice , intinderi si rupturi musculare
- Reumatism abarticular : tendinite , bursite , periartrite , miogeloze , fasciite
- Reumatism degenerativ : artroze cu diverse localizari
- Nevralgii , nevrite
- Sindroame dureroase dediverse etiologii prin laserpunctura
- Inflamatii orogingivale , postextractie dentara .
LASER
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
Reprezinta radiatii aflate in spectrul electromagnetic intre lumina vizibila si
razele X avand o lungime de unda cuprinsa intre 100400 nm .
Au fost numite asa de Johann Ritter in 1801 .
Au fost folosite mult pentru tratarea tuberculozei pana la descoperirea
medicamentelor tuberculostatice . In prezent folosirea lor este mai restransa ,
indicatiile dermatologice fiind pe primul plan .
Ultravioletele se clasifica in trei grupe :
UV tip A cu = 400315 nm
UV tip B cu = 315280 nm
UV tip C cu = 280100 nm
( biotice )
( abiotice )
Lumina solara contine toate tipurile de radiatii UV dar la nivelul solului ajung
mai ales cele tip A , deoarece cele de tip C ( mai agresive ) si partial cele de tip
B sunt oprite de stratul de oxigen-ozon al atmosferei .
Lumina solara :
95 98 % UVA
5 2 % UVB + UVC ( la sol )
PRODUCEREA RADIATIILOR ULTRAVIOLETE
LAMPILE CU VAPORI DE MERCUR
Aceasta lampa se executa sub forma de balon
acoperit in interior cu un strat de luminofor 2 .
In interiorul balonului se introduce gaz inert rarefiat . Descarcarea electrica ( sub forma de arc
electric ) intre electrozii 3 si 4 se produce intr-un
tub de cuart si in care se realizeaza o atmosfera
de argon si vaporide mercur , care in timpul functionarii atinge cateva atmosfere .
LAMPILE FLUORESCENTE
Sunt formate dintr-un tub ce contine vapori de mercur , acoperit cu un strat de
fosfor pe interior si cu electrozii de pe capete supusi unei tensiuni .
Aceste lampi emit mai ales UVA alaturi de lumina vizibila .
LAMPI ALPINE
Sau lampi de inalta altitudine . Acestea contin in tuburile emitatoare tot
vapori de mercur dar spectrul UV emis se aseamana cu cel din lumina solara
de la mare altitudine ; In jurul lor in aer se produc si mica cantitati de ozon si
de aceea locul unde sunt amplasate trebuie sa fie bine ventilat . < 270 nm .
LAMPA KROMAYER
Este destinata folosirii in contact direct cu tegumentul sau mucoasele unor
cavitati naturale ale organismului .
Ultravioletele au aceleasi proprietati fizice ca si radiatiile electromagnetice
( reflexie , refractie , absorbtie , etc. ) .
Ultravioletele UV se masoara prin :
Iradianta = puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata ( W/cm 2 ) ; se
masoara cu fotometrul
Expunerea radianta si reprezinta iradianta inmultita cu timpul de
expunere
ER [ J/cm2 ] = I [ W/cm2 ] timp [ s]
PIELEA
Radiatiile ultraviolete actioneaza in principal asupra pielii . Aceasta are trei
straturi :
epiderm
derm
hipoderm
a) epiderma este formata din straturi de celule epidermale (epiteliale) care
80% sunt keracinocite ( care stocheaza o proteina numita keratina) si alte
tipuri de celule : melanocite si celule Langerhans cu rol imunitar .
PIELEA
O keratinocita are nevoie de 28 zile pentru a ajunge din stratul bazal in cel
cornos .
Stratul cornos este format din keratinocite moarte si are rolul:
previne pierderile de apa
protejeaza organismul de virusi si bacterii
protejeaza organismul de UV
Este acoperit de sebum , produs de glandele sebacee .
Pigmentatia pielii este data de melanina , un pigment produs de melanocite , in
organite specializate , numite melanozomi . Acesti melanozomi se deplaseaza
prin procesele dendritice ale melanocitelor ca sa ajunga in keratinocite .
PIELEA
Melanina protejeaza keratinocitele de UV absorbindu-le inainte de a ajunge la
nucleu unde UV pot afecta ADN-ul .
Cele mai sensibile keratinocite sunt cele din stratul germinativ care sufera
procese de diviziune intense .
UV cu = 290 400 nm (UVB) stimuleaza productia de melanina .
Celelalte straturi ale pielii :
b) derm : cuprinde vase de sange , plexuri vasculare , corpusculi tactili , fibre
nervoase , tesut conjunctiv .
c) hipoderm : tesut adipos
EFECTELE FIZIOLOGICE ALE UV
Se pot clasifica in :
a) Acute ( rapide , immediate )
- eritemul actinic ( aktis = raza )
- pigmentarea ( melanogeneza )
b) Pe termen lung ( lente )
- efecte asupra pigmentarii
- hiperplazia dermului , epidermului si stratului cornos , cu imbatranire
cutanata
- imunosupresie ( la nivelul pielii )
- producerea vitaminei D
EFECTE PATOLOGICE
Inducerea modificarilor and ce conduc la cancere cutanate (melanom malign)
Fotodermatoze ( urticarie solara , xeroderma , pigmentosum , prurigoactinic )
Fotosensibilizare dupa consumul unor medicamente : tetracicline , retinoizi
aromatici , amiodarona , fenotiazina , furosemid , metrotrexat , clorochina ,
hihroxiclorochina , griseofulvina , ibuprofen , naproxen , celecoxib .
UVB si UVC produc conjunctivitsa si fotocheratita (orbirea zapezii) cu
inflamaea tesutului cornean ; cele mai periculoase pentru ochi sunt UVB cu
=270 nm
expunerea pe termen lung la UVA poate produce cataracta , opacifierea
cristalinului .
HELIOTERAPIA
Reprezinta tratamentul aplicat intregului corp prin expunerea lui la lumina
solara ( ce contine UVA , UVB si radiatii infrarosii , alaturi de lumina vizibila ) .
Este folosita inca din antichitate ( Grecia , Roma ) . In sec. XIX a fost folosita
pentru tratarea tuberculozei .
Helioterapia se face progresiv prin cresterea timpului de expunere de la 10
min. la 3 ore . Perioada din zi cea mai buna pentru helioterapie este 9 00-11 00
dimineata .
Terapia cu ajutorul razelor solare are efecte benefice asupra organismului,
reechilibrandu-l metabolic, hormonal, chiar si din punct de vedere psihic.
In ultima perioada s-a instaurat o adevarata fobie fata de expunerea la soare,
ca urmare a unor campanii de promovare a efectelor negative pe care aceasta le
implica (riscul de cancer de piele, arsuri solare etc). Dincolo de masurile de
protectie pe care oricine trebuie sa si le ia impotriva expunerii excesive la
lumina solara, fobia fata de soare este un pericol .
Privarea organismului de lumina naturala este fundamental gresita, pentru ca
impiedica organismul sa-si sintetizeze vitamina D. Aceasta are proprietatile
antioxidante ale unei vitamine, insa joaca si rolul unu adevarat hormon,
pentru ca intervine in metabolismul calciului si fosforului. Vitamina D
stimuleaza absorbtia intestinala a calciului si reabsorbtia sa renala
CAMPURI MAGNETICE
TRATAMENTUL CU CAMPURI MAGNETICE
Tratamentul cu campuri magnetice a fost folosit inca din sec. XVI :
Paracelsus a folosit magneti pentru a stimula calusarea fracturilor
1845 Faraday descopera magnetismul si legea inductiei electromagnetice
1902 sunt publicate primele studii asupra efectelor biologice ale campurilor
magnetice .
Campurile magnetice sunt produse in bobine prin care circula curent electric ;
campul magnetic poate fi ( ca si curentul care produce ) :
continuu
pulsatoriu
Intensitatea campului magnetic se masoara in Tesla ( T ) sau miliTesla ( mT ) .
Campul magnetic terestru variaza de la valoarea de aprox. 60 mT la poli la
valoarea de 30 mT la ecuator .
Studiile ultimilor ani au demonstrat efectele biologice pe care le produc in
special campurile magnetice pulsatorii ( intrerupte ) .
Campul magnetic continuu nu produce efecte adverse asupra corpului uman .
OMS permite aplicarea campului magnetic continuu de 2-3 T asupra corpului
uman . O bratara cu magneti are 20-130 mT.
CAMPURI MAGNETICE
MECANISMUL DE ACTIUNE A CAMPURILOR MAGNETICE
Mecanismul de actiune a campurilor magnetice asupra organismului nu este
cunoscut in intregime ; se considera ca este similar cu cel al radiatiei
electromagnetice ( unde scurte ) :
producerea unor modificari energetice la nivelul membranelor celulare cu
cresterea difuziunii membranare si accentuarea metabolismului celular
stimularea neoformarii vasculare
stimularea cresterii tesutului reparator de granulatie la nivelul plagilor
stimularea productiel de colagen la nivelul cartilajelor
Stimularea activitatii enzimatice oxidative celulare ( citociomoxidaza ,
peroxidaza ) cu o mai buna utilizare a oxigenului
S-au demonstrat efecte benefice ale campului magnetic asupra :
sistemului nervos central si vegetativ
camp magnetic continuu efect sedativ si parasimpaticoton
camp magnetic intrerupt efect excitator si simpaticoton
frecvente sub 10 Hz vagotonizante
frecvente de 50 Hz - simpaticotonizant
circulatiei sanguine si limfatice
campul magnetic intrerupt stimuleaza dezvoltarea vaselor de neoformatie
si kinetica vaselor limfatice
proceselor metabolice celulare
campurile magnetice continue stimuleaza anabolismul
campurile magnetice intrerupte stimuleaza catabolismul
CAMPURI MAGNETICE
MECANISMUL DE ACTIUNE A CAMPURILOR MAGNETICE
( Continuare )
sistemul neuromuscular in special musculatura fazica

campul magnetic continuu creste ritmicitatea descarcarilor in neuronul
motor cu cresterea fenomenului de recrutare
campul magnetic intrerupt creste forta de contractie a fibrelor musculare
EFECTE DOVEDITE ALE CAMPURILOR MAGNETICE

accelerarea calusarii fracturilor
stimularea vindecarii plagilor
sedare si analgezie
stimularea microcirculatiei
CAMPURI MAGNETICE
TEHNICA DE APLICARE
aparatele cu camp magnetic au aplicatori care se aseaza pe zonele de tratat
sau bobine ( cervicala si lombara ) care sunt atasate unui pat de
tratament
aplicatorii sau bobinele se aplica peste imbracamintea pacientului
aparatele moderne se pot aplica si pe zonele cu implante metalice ( campurile
magnetice intrerupte )
este indicata o distanta de cel putin 1 m intre aparatele de magnetoterapie si
alte aparate electrice ( vezi indicatiile producatorilor )
reumatism cronic degenerativ : artroze

reumatism abarticular ( tendinite , mialgii , miogeloze )
artrite : poliartrita reumatoida st. I si II , spondilita ankilozanta , artrita
psoriazica
fracturile ( pentru stimularea consolidarii )
sechele posttraumatice : algoneurodistrofie , plagi , escare
contuzii , hematoame , distrofii neurovegetative
nevroze asmatice si anxioase , boala ticurilor , irascibilitate , cefalee
psihogena
insomnia
spasticitatea dupa accidentele vasculare cerebrale ( hemipareza spastica )
traumatisme vertebromedulare ( parapareze , tetrapareze spastice ) ;
parapareze si tetrapareze dupa infirmitate motorie cerebrala
boli vasculare periferice : sindrom Raynaud , acrocianoza , arteriopatia
diabetica , trombangeita obliteranta
CAMPURI MAGNETICE
INDICATII TERAPEUTICE - continuare
asm bronsic , bronsita cronica asmantiforma
unele boli digestive : colonul iritabil , diskinezia biliara
dismenoreea , tulburari de menopauza , inflamatii cronice pelvine
hipertensiunea arteriala esentiala
limfedem stadiul I si II
CONTRAINDICATII TERAPEUTICE
purtatorii de pacemaker sau de alte electrostimulatoare
sarcina
boli hematologice severe
boli infectioase si febrile
tumori maligne
TBC pulmonar sau extrapulmonara activa
epilepsie
psihoze
CURS DE ELECTROTERAPIE
SFARSIT

Curs de Electroterapie 27 Nov 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Electroterapie 27 Nov 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS DE

Galvani - descopera ca in corpul uman exista electricitate

Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii paralizati

- inventeaza pila galvanica

Ginsberg , Milinowski introduc inalta frecventa pulsata

Gierlich terapia combinata cu ultrasunet si curenti diadinamici

Hufschmidt - terapia musculaturii spastice

- curenti de medie frecventa interferentiali

- lasere medicale pentru fizioterapie ( LLLT )

Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici terapia fizicala in care

Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor

Raspunsul unei fibre nervoase la

RASPANDIREA CURENTULUI IN ORGANISM

MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN TESUTURI

REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT

EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC

EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR

Baia galvanica ELECTRA

INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN

(a) curent polar

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN

La impulsurile rectangulare intensitatea curentului

CICLURILE DE STIMULARE EFECTIVA ( Duty- cycle )

Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN

Reprezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are

Si trenurile de impulsuri se pot

Fiecare impuls este separat de un

CURENTUL DE JOASA FRECVENTA ( CURENTUL FARADIC )

Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc faradic orice

Acesti curenti au efecte polare intense ( duty-cycle de 50 % si 100 % ) .

TERAPIA PRIN CURENTI DE JOASA FRECVENTA

CURBA INTENSITATE - DURATA

CURBA INTENSITATE - DURATA

intensitatea curentului cu durata de 1000 ms

normal este cuprins intre 2 si 6 .

CURBA INTENSITATE - DURATA

MODALITATI DE REALIZARE A ELECTROSTIMULARII

ELECTROSTIMULARE - CURENTI SI PARAMETRI

STIMULAREA BIPOLARA ( continuare )

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

Sunt curenti derivati din curentul alternativ de la retea prin redresare, cu o

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

Curentii diadinamici pot avea efect excitator , provocand contractii musculare (

- terapia durerii pentru articulatii mici ( mana , pumn , glezna )

senzatie puternica de intepaturi sau amorteala . Se aplica pe durate scurte de

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

Principalele indicatii terapeutice sunt:

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

din figura alaturata .

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

pentru a sesiza eventualele leziuni cutanate , apoi se curata si dezinfecteaza

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

STIMULAREA MUSCULATURII NETEDE