Sunteți pe pagina 1din 9

SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR PISCICOLE

CAPITOLUL I
Rolul jucat de mediul nconjurtor n desfurarea activitilor antropice a fost
ntotdeauna deosebit de important, oferind umanitii att resursele ct i spaiul
necesar. Mediul de via este reprezentat de acea parte a naturii care nconjoar
organismul viu i are cu acesta un contact nemijlocit. Resursele biologice ale globului
pmntesc sunt vitale pentru dezvoltarea vieii sociale i economice a umanitii. Acest
fapt este confirmat i de recunoaterea importanei diversitii biologice, pentru
generaiile prezente i cele viitoare.
Modificrile produse de om de-a lungul timpului, n diferite moduri, au afectat ntr-un

mod progresiv biotopul. Astfel, primul contact major ntre om i mediul nconjurtor a
aparut atunci cnd omul a nteles importana mediului n a facilita desfurarea
activitilor vitale. La inceputurile existenei, omenirea tria n deplin armonie cu mediul
nconjurtor, resursele folosite fiind reduse i avnd impact nesemnificativ asupra
mediului,insa astazi situatia nu mai este la fel.
Unul dintre factorii care au un impact major asupra mediului,mai exact mediului acvatic
este pescuitul.
Pescuitul este una din cele mai vechi ocupaii ale populaiei i reprezint i n prezent
o activitate economic importanta.
Pescuitul este activitatea de a prinde cu ajutorul unor instrumente speciale diverse
varieti de pete sau alte vieti acvatice.Pescuitul mai poate fi considerat ca o
extracie a organismelor acvatice, din mediul n care au crescut, cu diverse scopuri,
precum alimentare,recreere (pescuit sportiv), ornamentare (captura speciilor
ornamentale) sau eluri industriale.
Situatia pescuitului in Romania
Dintre bogiile naturale ale Romniei, pescriile i petele au ocupat i ocup nc un
loc important ntre domeniile de interes naional.
Romnia este singura ar european care nu dispune de infrastructura aferent
desfurrii n condiii optime i n conformitate cu Politica Comun n domeniul
Pescuitului a activitilor specifice de pescuit, respectiv: porturi pescreti, burse de
pete, centre de prim vnzare, puncte/adposturi pescreti i puncte de debarcare la
Marea Neagr.

Conform unor estimri, anual se pescuiesc circa 100 de milioane de tone metrice de
pete iar peste 75% din stocurile de pete sunt exploatate sau au fost deja distruse. n
anul 2008, un raport elaborat de Banca Mondial arta c, n 1992, industria de pescuit
marin producea cca. 85 de milioane tone de pe te anual; cu peste un deceniu mai
trziu, n 2004, cantitatea rmsese aproximativ aceeai.
Productia interna de peste a scazut dramatic in ultimii ani. Consumul se bazeaza in
mod covarsitor pe importuri.Productia interna de peste acopera circa 15% din consum.
Restul este suplinit din importuri.
Pestele nu mai este acum un produs consumat cu regularitate de romani. Daca pana in
90, fiecare roman manca anual aproximativ opt kilograme de peste, intre 1990 si 2000
consumul a scazut drastic la doar doua kilograme pe cap de locuitor, pe an. In 2007
insa, romanii au consumat, in medie, peste cinci kilograme de peste fiecare.
Reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) pun
aceasta crestere pe seama importurilor de peste, tot mai mari de la an la an.
Potrivit MAPDR, aparitia spe-ciilor din import pe piata romaneasca a determinat, pe
langa cresterea cererii de peste si de produse din peste, si o schimbare a atitudinii
consumatorului. Romanii au inceput sa isi indrepte atentia catre noi specii de peste si
forme de prezentare: filetat, decapitat sau eviscerat.
Totusi, in ciuda promovarii beneficiilor pe care carnea de peste o are asupra sanatatii
umane, romanii nu pot fi considerati mari consumatori de vietati acvatice atata vreme
cat un european mananca, in medie, pe an, peste 20 kilograme de peste.Unul dintre
motive este pretul ridicat la care acesta este comercializat.
Un kilogram de peste autohton consta uneori mai mult decat cel de import.

Cantitatea de peste produsa insa in Romania nu acopera decat putin peste 15 % din
consum, restul fiind suplinit prin importuri. Romania a importat anul trecut peste 70.000
tone de peste, mai mult decat cu un an in urma. Datele MAPDR arata ca peste 90 % din
totalul importurilor il reprezinta pestele congelat, apoi semiconservele sau conservele
din peste, fileurile si pestele viu. In materie de peste, importurile fac legea in Romania,
desi potentialul piscicol al tarii este deosebit de important. Romania este o tara cu mari
resurse de apa, iar activitatile de pescuit se desfasoara oriunde exista luciu de
apa (lacuri sau rauri), inclusiv pe Dunare.
In plus, avem Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre, surse considerabile de
peste.Productia interna s-a situat insa anul trecut la aproape 16.000 de tone, cea mai
mare parte din aceasta cantitate fiind obtinuta din acvacultura (12.000 de tone), restul
fiind reprezentat de pescuitul industrial. Acvacultura este dezvoltata pe teritorul tarii in

iazurile artificiale si in cele naturale, iar pescuitul de captura este practicat in apele
interne, in Delta Dunarii si in Marea Neagra.
Anul trecut, tara noastra a obtinut numai 3.500 tone de peste din pescuit comercial, iar
la Marea Neagra romanii au scos doar 450 de tone.Productia la mare a scazut constant
in ultimii ani. Daca in 2005 obtineam peste 2.000 de tone, un an mai tarziu aceasta s-a
diminuat cu aproape 1.500 tone.

Pescuitul in Marea Neagra,Dunare si Delta Dunarii

Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia mica
care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei.
Ca aezare geografic, Marea Neagr se afl ntre Europa de Sud-Est, Caucaz,
Orientul Mijlociu i Marea Mediteran.
n prezent Romnia nu dispune de un port pescresc, activitatea celor 5-6 nave care
pescuiesc la Marea Neagr desfurndu-se prin amabilitatea Companiei Naionale de
Administrare a Poturilor, la nite dane improprii, care nu asigur sigurana navelor i nici
sigurana i calitatea produselor din pete capturate. Romania a dispus nainte de 1989
de o flot de pescuit oceanic i un port modern pescresc n portul Midia din care nu a
mai rmas nimic.
Speciile valoroase de pesti din Marea Neagra s-au redus intr-un mod extrem de
ingrijorator ca urmare a deteriorarii grave a sistemului ecologic dar si a supraexploatarii
resurselor piscicole.
Calcanii, unii dintre cei mai valorosi pesti din Marea Neagra, sunt in pericol de disparitie,
avertizeaza specialistii.
In numai sase luni, Romania a ramas fara sute de tone de calcan, mai ales din cauza
braconajului in Marea Neagra.
Decimarea speciei pana la disparitie este o posibilitate reala iar specialistii marini se
gandesc chiar sa propuna interzicerea pescuitului la calcan.
Pe cale de disparitie este si populatia de sturioni juniori care a scazut cu peste 70%.

Populatia sturionilor este pe cale de disparitie din cauza braconajului si poluarii, care leau stricat habitatul. Pentru a-si depune icrele ei au neaparat nevoie de straturi de pietris
foarte bine oxigenate, iar acestea nu se gasesc decat in apele curate.
In ultimii 30 de ani, Marea Neagra deja a pierdut cateva specii de vietuitoare cum ar fi:
foca, creveti si unele scoici, impreuna cu alte cateva zeci de specii de plante si
vietuitoare.
Braconajul omoara delfinii din Marea Neagra. Peste 170 de delfini au euat pe plajele
litoralului romnesc n anul 2012, cel mai mare numari din ultimul deceniu. Cei mai muli
erau deja mori, ceilali au murit n scurt timp. Mai mult de jumtate din acetia au czut
victime plaselor pescreti.Cel puin 60% din cazurile de delfini mori sunt cauzate de
plasele de pescuit.
Una dintre cele mai spectaculoase specii de animale care au trit pe teritoriul Romniei
este "foca sihastru". Ultimul exemplar ar fi fost capturat i omort de pescari n 1963, pe
Braul Sfntu Gheorghe.
Exist descrieri ale focii din Marea Neagr nc din anul 1779, dar i din perioada
interbelic. Animalul intrase n folclorul local ca vaca de mare" sau foca de Kaliacra".
Ultima denumire are legtur cu faptul c pe malul bulgresc al Mrii Negre exista o
colonie stabil de foci. Unele ajungeau pn la gurile Dunrii, ba chiar intrau i n Delt.
Totul e acum de domeniul trecutului, pentru c mamiferul a disprut de pe coastele
Bulgariei i Romniei, declinul speciei fiind semnalat, potrivit rapoartelor de specialitate,
nc din anii '50. Cea din urm relatare despre prezena ei n aceast zon,
neconfirmat totui de nite fotografii, dateaz din 1987, cnd un exemplar ar fi fost
vzut de muncitorii de pe platformele maritime romneti.

Dunarea
Dunrea este a doua ca lungime dintre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu
european ce curge de la vest la est. Izvor te din munii Pdurea Neagr.
Dunrea este un important drum fluvial interna ional, curgnd prin 10 ri
(Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia,Bulgaria, Republica
Moldova, Ucraina) i are aflueni n alte apte ri. Trece prin patru capitale de
stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.
n Dunre i braele sale, pescuitul se desfoar n tot cursul anului cu excepia
perioadelor de prohibiie (30 de zile pe zona de grani i 60 de zile n celelalte zone) i
cu intensificri sezoniere n anumite zone (toane) pentru capturarea speciilor marin
migratoare. n aceast activitate se folosesc unelte i metode tradiionale practicnduse att formele de pescuit activ cu setci n deriv sau pasive cu setci fixe, pripoane,

taliene, vintire, etc. Capturile realizate sunt dominate de scrumbie de Dunre, pltic,
caras, ciprinide asiatice.
Dunarea este singurul fluviu european inclus in topul celor mai amenintate zece fluvii
din lume.
Cea mai importanta apa curgatoare a Romaniei risca sa fie afectata de pescuitul
excesiv.
Pescuitul excesiv, cndva legal, dar n prezent ilegal, reprezint principala ameninare
direct pentru supravieuirea sturionilor din Dunre, deoarece, din cauza ciclului de
via lung i al maturizrii trzii, populaiile de sturioni au nevoie de muli ani pentru a se
reface.
Pescuitul excesiv are la baz valoarea economic ridicat a caviarului, ns i carnea
de sturion este, de asemenea, foarte cutat, fiind considerat o delicates. Pia a
neagr este prezent n toat regiunea, astfel caviarul ilegal provenit din Romnia i
Bulgaria ajunge n mai mule ri membre UE.
Pentru c pescuitul sturionilor este ilegal n acest moment, date recente despre sturioni
sunt, prin natura lor, greu de obinut, iar majoritatea informa iilor de care dispunem
provin din relatrile localnicilor. Cu toate acestea, braconajul a luat amploare, dup cum
reiese din discuiile cu pescarii i inspectorii piscicoli, precum i din confiscarea
periodic de unelte de pescuit specific adaptate pentru prinderea sturionilor.
Pescuitul ilegal sau neraportat poate ajunge s reprezinte pn la 90% din totalul
numrului de sturioni pescuii. Sturionii acetia nu vor putea supravieui dac presiunea
exercitat de pescuit nu este redus semnificativ.

Delta Dunarii
Delta Dunrii (3446 km), aflat n mare parte n Dobrogea, Romnia, i parial
n Ucraina, este a doua ca mrime i cea mai bine conservat dintre deltele europene.
Delta Dunrii a intrat n patrimoniul mondial al UNESCO n 1991, este clasificat
ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i caparc naional n taxonomia
internaional a IUCN.
Prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste
ntr-un spatiu relativ restrns, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al
biodiversitatii.

Indeletnicire milenara care asigura subsistenta populatiei autohtone si nu numai,apele


Deltei ofera peste si numerosilor amatori de pescuit de oriunde.
Atentie! Pescuitul in rezervatia biosferei Delta Dunarii este reglementat prin legi care
trebuie cunoscute.

In Delta Dunrii activitatea de pescuit reprezint cea mai important activitate, fiind
practicat de peste 1700 de pescari liceniai care produc anual 50% din producia de
pete intern. Descrcarea petelui se face n 49 de puncte de debarcare fcnd astfel
imposibil monitorizarea real a cantitilor pescuite.
Din punct de vedere al scopului capturrii, n Rezervaie se practic pescuitul comercial,
sportiv, tiinific i familial. Dup biologia speciilor se distinge pescria petilor de ap
dulce (Delt, Dunre, Razim-Sinoie), pescria petilor marini migratori i pescria
petilor marini din zona litoral.
Activitatea de pescuit comercial se desfoar n mai multe zone, metodele i uneltele
de pescuit fiind specifice pentru fiecare zon.
n Delta Dunrii propriu-zis, pescuitul se desfoar n tot timpul anului (cu excepia
perioadei de prohibiie de 60 de zile) folosindu-se numai tipuri de unelte pasive (vintire,
taliene) i active (nvoade, voloage). Capturile realizate n aceast zon sunt dominate
de caras, crap, pltic i babuc. Tot n aceast zon se realizeaz i capturi de raci i
broate.
n mod paradoxal, Delta Dunrii ar putea ajunge un loc pustiu din care lipsete exact
ceea ce este mai important, petele.
Apele Deltei sunt exploatate pana la ultimul peste de catre numerosii braconieri care
actioneaza in zona iar pescuitul cu curent electric este o practica frecventa, careia ii cad
victima
chiar
si
speciile
protejate
prin
lege.
Desi autoritatile sunt la curent cu aceasta situatie, confiscand in fiecare saptamana sute
de
tone
de
peste,
putini
dintre
cei
vinovati
sunt
pedepsiti.
ncurajai de legislaia necorespunztoare, braconierii au fcut jaf n Delta Dunrii n
ultima perioad, iar autoritile spun c nici jumtate din capturi nu sunt trecute n acte.
Majoritatea petelui este comercializat la negru i astfel cumprtorii de la ora ajung,
fr voia lor, prtai la aceast distrugere.
Braconajul din Delta Dunarii a atins cote uriase, iar autoritatile se declara neputincioase
in fata acestui fenomen.

Desi oficial nu pot fi capturate, exemplarele de morun, cega, nisetru si pastruga sunt
exploatate din plin pe piata neagra din Delta Dunarii. Astfel, aici pot fi procurate destul
de usor icre negre la preturi excelente in comparatie cu pretul oficial din strainatate.
Pare incredibil, dar un pescar poate da lovitura daca are norocul sa captureze un
morun-femela de aproximativ 210-250 de kilograme. Astfel, poate face rost de mii de
euro peste noapte, dupa ce comercializeaza icrele.

CAPITOLUL 2

Analizand ecosistemele prezentate in capitolul 1,se constata ca pescuitul excesiv


sau supra-pescuitul este una din problemele cu care se confrunta mediul.El are o
istorie indelungata care cuprinde cateva sute de ani si este considerat una din cauzele
principale ale descresterii stocurilor de pesti si alte organisme acvatice.
Pescuitul excesiv reprezint capturarea speciilor acvatice ntr-un ritm mai accelerat
dect acela de regenerare al acestora.
Datorit pescuitului excesiv, n prezent s-a diminuat mult cantitatea de pete n
numeroase locuri de pe Glob.

CAPITOLUL 3

Pentru a stopa supraexploatarea resurselor piscicole oamenii ar trebui sa ia anumite


masuri.Aplicarea unor principii adecvate de management al pescariilor este esentiala
pentru reducerea riscului degradarii ecosistemelor specifice si refacerea numerica a
populatiilor naturale aflate in declin.Principalele obiective urmarite in cest scop vor fi
prezentate in continuare.
Intensitatea pescuitului nu trebuie sa degradeze caracteristicile de baza ale
ecosistemului. Pentru realizarea acestui obiectiv, stocurile de organisme acvatice vizate
de activitatea de pescuit trebuie mentinute la un nivel cat mai ridicat.
Exploatarea prin pescuit nu trebuie sa pericliteze capacitatea speciilor de a suporta
fluctuatii ale conditiilor de mediu naturale sau induse de activitatea umana.

Pescuitul sau activitatile similare nu trebuie sa puna in pericol nici o specie sau
populatie naturala si nici posibilitatea refacerii speciilor aflate in pericol sau amenintate
cu disparitia.
Pescuitul trebuie prohibit in zonele sensibile, acolo unde exista pericolul amenintarii
biodiversitatii, productivitatii sau caracteristicilor structurale si functionale ale
ecosistemelor.
Trebuie eliminata practicarea pescuitului neselectiv care conduce la pierderi colaterale
nejustificate constand in alte organisme acvatice nevizate de activitatea de pescuit.
Managementul pescariilor cu respectarea principiului precautiei trebuie sa presupuna
studiul ecosistemului si estimarea impactului pescuitului, cu alte cuvinte trebuie astfel
conceput incat sa evidentieze efectele asupra ecosistemului ca intreg si nu numai
efectele asupra speciilor vizate pentru valorificare.
Inainte de introducerea oricarei metode sau unelte noi de pescuit trebuie demonstrat
riguros ca noile metode sau unelte nu au un impact negativ deosebit asupra speciilor
vizate sau a speciilor asociate in biocenoza sau asupra habitatelor acestora. Metodele
si uneltele de pescuit aflate in uzul curent trebuie sa fie de asemenea subiectul unor
astfel de estimari ale impactului.
In pescariile in care supra-exploatarea a diminuat sever stocurile de reproducatori sau
a degradat substantial ecosistemele trebuie impusa o amanare,un moratoriu asupra
capturarii speciilor vizate pentru a permite refacerea stocurilor.
Impunerea unor reguli mai stricte de exploatarea a resurselor piscicole ar ajuta la
refacerea stocurilor de peste si stoparea pescuitului excesiv.
In Romania s-au luat masuri de conservare.Dunarea va fi repopulata cu sturioni in
cadrul unui proiect de anvergur ctigat de Universitatea "Dunrea de Jos". Este cea
mai important campanie de repopulare cu sturioni desfurat vreodat pe sectorul
romnesc al Dunrii.n decurs de doi ani, n dou etape diferite, 180.000 de moruni,
pstrugi i nisetri vor ajunge n apele fluviului, graie unui proiect european n valoare de
peste zece milioane de lei. Este vorba despre 70.000 de moruni, 10.000 de pstrugi i
10.000 de pui de nisetru. nainte de a fi lsat liber n apele Dunrii, fiecare pui de sturion
este marcat individual cu microcipuri, astfel nct s fie monitorizat. .
Scopul proiectului ctigat de Universitatea Dunrea de Jos este evaluarea
supravieuirii i rspndirii n Marea Neagr a puilor de sturion, specie ameninat cu
dispariia din cauza pescuitului excesiv, a degradrii habitatelor naturale i a nrutirii

calitii mediului.n final, msurile de conservare instituite n cadrul proiectului sunt


menite s conduc la redeschiderea pescuitului comercial al sturionilor, ocupaie
tradiional pentru comunitile de pescari de la Dunre.
In Delta, sturionii vor fi protejati printr-un program special.Proiectul are drept obiectiv facilitarea
posibilitatilor de migrare a sturionilor in amonte.

BIBLIOGRAFIE:
http://old.madr.ro/pages/fep/programare/analiza-socio-economica-a-sectoruluipiscicol-detaliat.pdf
http://www.ziare.com/magazin/stiri-magazin/calcanii-din-marea-neagra-pe-cale-dedisparitie-din-cauza-braconajului-1056991
http://www.ziare.com/social/capitala/ultimii-sturioni-din-marea-neagra-risca-sadispara-932911
http://stopfracturare.ro/wp-content/uploads/2013/06/Braconajul-si-poluarea-omoaradelfinii-din-Marea-Neagra.pdf

http://www.viata-libera.ro/eveniment/46557-galati-viata-libera-cotidian-repopularecu-sturioni
http://www.novarainvest.ro/acvacultura-romania.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
http://www.anpa.ro/index.php/proiecte.html
http://sturioni.wwf.ro/ro/sturionii-din-dunare/declinul-sturionilor/pescuitul-excesiv-sicomertul-cu-caviar/
http://www.ziare.com/stiri/frauda/sturionii-din-delta-vor-fi-protejati-printr-unprogram-special-984888
http://www.ziare.com/sulfina-barbu/deputat/poiect-de-lege-pentru-reguli-mai-strictein-delta-dunarii-718972
http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Pescuitul-excesivsuprapescuit33269.php