Sectiunea

III

a:

SISTEMUL

DE

RELATII

PUBLICE,

COMUNICARE SI TRANSPARENTA DECIZIONALA SI MODUL

DE FUNCTIONARE LA NIVELUL INSTITUTIEI GAZDA

3.1.

Prezentarea

activitatii

de

relatii

publice,

particularitati

ale

organizarii :

In cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

sector 5, relatiile publice reprezinta o functie distincta de management, care ajuta la
stabilirea si mentinerea unor canale mutuale de comunicare, intelegere, acceptare
si cooperare intre institutie si publicul acesteia.
Relatiile publice implica administrarea problemelor si a dificultatilor, ajuta
persoanele din conducere sa fie informate in permanenta , dar are si un rol esential
asupra opiniei publice, defineste si intareste responsabilitatea conducerii de a
respecta interesul public. Ajuta conducerea sa fie in permanenta constienta de
schimbarile existente, pe care ulterior sa le foloseasca in mod eficient, actionand ca
un prim sistem de alarma ce contribuie la anticiparea unor tendinte; intrebuienteaza
ca mijloace principale cercetarea temeinica, comunicarea si etica.
In cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
sector 5, relatiile publice au devenit deja si vor continua sa se dezvolte ca un
instrument extrem de eficient de comunicare al anilor care vor veni.
In cadrul institutiei, conform Legii nr.544/2001 privind liberal acces la
informatiile de interes public, se comunica din oficiu urmatoarele informatii de
interes public:

Acte normative care

reglementeaza organizarea si functionarea

autoritatii sau institutiei publice;

Structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de

functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;

Numele si prenumele persoanelor din cadrul institutiei publice sau a

functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;

Coordonatele de contact ale institutiei publice, respective: denumirea,

sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de
internet;

Lista cuprinzand documentele de interes public;

Lista cuprinzand categoriile de documente propuse si/sau gestionate,

potrivit legii.

3.2. Particularitati ale procesului

de comunicare interna

si externa din

institutia analizata :

In cadrul Servicului Secretariat, Registratura, Relatii cu Publicul comunicarea se

realizeaza prin:

Informarea publica directa a persoanelor;

Informarea interna a personalului;

Informarea interinstitutionala;

Conform Legii nr.544/2001 privind liberal acces la informatiile de interes public

pentru informatiile solicitate verbal, functionarii din cadrul compartimentelor de
informare si relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are
loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile
solicitate.
In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este
indrumata sa solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa fie

rezolvata in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la

inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor
documentate si de urgenta solicitarii.
Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in
termen de 5 zile de la primirea petitiilor.
Comunicarea directa utilizeaza tehnici de segmentare a grupurilor de audienta,
instrumente si canale din ce in ce mai performante.
Comunicarea directa ne va ajuta sa indeplinim rolul asumat de relatiile publice:
acela de a construi, de a pastra reputatia influentand opinia si comportamentul
celor din jur.
La nivelul institutiei abordarea comunicarii prin intermadiul unor programe de
relatii publice functioneaza foarte bine pentru publicul tinta.
3.3

Analiza

transparenta

modului

de

decizionala

aplicare
in

Legii

52/21.01.2003

administratia

publica

si

privind
a

Legii

nr.544/12.01.2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Legea 52/2003 privind transparena decizionala n administraia public

stabilete regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenei
decizionale n cadrul autoritilor administraiei publice centrale i locale, alese sau
numite, precum i al altor instituii publice care utilizeaz resurse financiare publice,
n raporturile stabilite ntre ele cu cetenii i asociaiile legal constituite ale
acestora.

Legea are drept scop:s sporeasc gradul de responsabilitate a

administraiei publice fa de cetean, ca beneficiar al deciziei administrative; s

stimuleze participarea activ a cetenilor n procesul de luare a deciziilor
administrative i n procesul de elaborare a actelor normative; s sporeasc gradul
de transparen la nivelul ntregii administraii publice.
Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmtoarele: informarea n
prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care
urmeaz s fiedezbtute de autoritile administraiei publice centrale i locale,

precum i asupra proiectelor de acte normative;

consultarea cetenilor i a

asociaiilor legal constituite, la iniiativa autoritilor publice, n procesul de

elaborare a proiectelor de acte normative;participarea activ a cetenilor la luarea
deciziilor administrative i n procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
In sensul prezentei legi obligaia de transparen reprezinta obligaia
autoritilor administraiei publice de a informa i de a supune dezbaterii publice
proiectele

de

acte

normative,

de

permite

accesul

la

luarea

deciziilor

administrative i la mintele edinelor publice; iar prin edin public se intelege

edina desfurat n cadrul autoritilor administraiei publice i la care are acces
orice persoan interesat.
Prevederile legii nu se aplic procesului de elaborare a actelor normative i
edinelor n care sunt prezentate informaii privind: aprarea naional, sigurana
naional i ordinea public, interesele strategice economice i politice ale rii,
precum i deliberrile autoritilor, dac fac parte din categoria informaiilor
clasificate, potrivit legii; valorile, termenele de realizare i datele tehnico-economice
ale activitilor comerciale sau financiare, dac publicarea acestora aduce atingere
principiului concurenei loiale, potrivit legii; datele personale, potrivit legii.
Transparena decizionala

implic

colaborarea ntre doi parteneri:

administraia public i destinatarii reglementrilor elaborate de aceasta (ceteni,

organizaii neguvernamentale, asociaii de afaceri). Autoritile administraiei
publice centrale i locale, precum i celelalte instituii publice care utilizeaz resurse
financiare publice au obligaia de a face publice proiectele de reglementri nainte
ca acestea s fie adoptate. Dup acest moment, destinatarii reglementrilor,
persoane fizice sau juridice, au posibilitatea de a formula sugestii i recomandri cu
privire la reglementrile care le-au fost prezentate n stadiu de proiect. Sugestiile
astfel formulate vor fi analizate de ctre autoritile iniiatoare care vor decide
asupra necesitii includerii n textul final al reglementrilor. Cu privire la
participarea publicului la procesul de luare a deciziilor, legea prevede posibilitatea
celor interesai de a participa i de a-i exprima punctele de vedere n cadrul
edinelor organismelor menionate mai sus.

Proceduri privind participarea cetenilor i a asociaiilor legal

constituite la procesul de elaborare a actelor normative i la procesul de
luare a deciziilor
n cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative
autoritatea administraiei publice are obligaia s publice un anun referitor la
aceast aciune n site-ul propriu, s-l afieze la sediul propriu, ntr-un spaiu
accesibil publicului, i s-l transmit ctre mass-media central sau local, dup
caz. Autoritatea administraiei publice va transmite proiectele de acte normative
tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaii.
Anunul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunotin
publicului cu cel puin 30 de zile nainte de supunerea spre analiz, avizare i
adoptare de ctre autoritile publice. Anunul va cuprinde o not de fundamentare,
o expunere de motive sau, dup caz, un referat deaprobare privind necesitatea
adoptrii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv,
precum i termenul limit, locul i modalitatea n care cei interesai pot trimite n
scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act
normativ. Anunul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevan
asupra mediului de afaceri se transmite de ctre iniiator asociaiilor de afaceri i
altor asociaii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, n termenul
prevzut la alin. La publicarea anunului autoritatea administraiei publice va stabili
o perioad de cel puin 10 zile pentru a primi n scris propuneri, sugestii sau opinii
cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
Autoritatea public este obligat s decid organizarea unei ntlniri n care
s se dezbat public proiectul de act normativ, dac acest lucru a fost cerut n scris
de ctre o asociaie legal constituit sau de ctre o alt autoritate public. n toate
cazurile n care se organizeaz dezbateri publice, acestea trebuie s se desfoare
n cel mult 10 zile de la publicarea datei i locului unde urmeaz s fie organizate.
Autoritatea public n cauz trebuie s analizeze toate recomandrile referitoare la
proiectul de act normativ n discuie.
Participarea persoanelor interesate la lucrrile edinelor publice se va face
n urmtoarele condiii: anunul privind edina public se afieaz la sediul
autoritii publice, inserat n site-ul propriu i se transmite ctre mass-media, cu cel

puin 3 zile nainte de desfurare;

acest anun trebuie adus la cunotina

cetenilor i a asociaiilor legal constituite care au prezentat sugestii i propuneri n

scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes
public care urmeaz s fie abordat n edin public; anunul va conine data, ora
i locul de desfurare a edinei publice, precum i ordinea de zi.

Difuzarea

anunului i invitarea special a unor persoane la edina public sunt n sarcina

responsabilului

desemnat

pentru

relaia

cu

societatea

civil.

Participarea

persoanelor interesate la edinele publice se va face n limita locurilor disponibile n

sala de edine, n ordinea de precdere dat de interesul asociaiilor legal
constituite n raport cu subiectul edinei publice, stabilit de persoana care
prezideaz edina public.

Persoana care prezideaz edina public ofer

invitailor i persoanelor care particip din proprie iniiativ posibilitatea de a se

exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.

Adoptarea deciziilor

administrative ine de competena exclusiv a autoritilor publice.

Punctele de

vedere exprimate n cadrul edinelor publice de persoanele interesate au valoare

de recomandare. Minuta edinei publice, incluznd i votul fiecrui membru, cu
excepia cazurilor n care s-a hotrt vot secret, va fi afiat la sediul autoritii
publice n cauz i publicat n site-ul propriu.
Autoritile publice prevzute la art. 4 sunt obligate s ntocmeasc i s
fac public un raport anual privind transparena decizional, care va cuprinde cel
puin urmtoarele elemente:

numrul total al recomandrilor primite;

numrul

total al recomandrilor incluse n proiectele de acte normative i n coninutul

deciziilor luate; numrul participanilor la edinele publice; numrul dezbaterilor
publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative; situaia cazurilor n
care

autoritatea

public

fost

acionat

justiie

pentru

nerespectarea

prevederilor prezentei legi; evaluarea proprie a parteneriatului cu cetenii i

asociaiile legal constituite ale acestora; numrul edinelor care nu au fost publice
i motivaia restricionrii accesului.
Raportul anual privind transparena decizional va fi fcut public n site-ul
propriu, prin afiare la sediul propriu ntr-un spaiu accesibil publicului sau prin
prezentare n edin public.

Sanctiuni:

Constituie abatere disciplinar i se sancioneaz, potrivit

prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, cu modificrile

i

completrile

ulterioare,

sau,

dup

caz,

potrivit

legislaiei

muncii,

fapta

funcionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la

edinele publice sau mpiedic implicarea persoanelor interesate n procesul de
elaborare a actelor normative de interes public, in condiiile prezentei legi.
Persoanele care asist la edinele publice, invitate sau din proprie iniiativ, trebuie
s respecte regulamentul de organizare i funcionare a autoritii publice. n cazul
n care preedintele de edin constat c o persoan a nclcat regulamentul, va
dispune avertizarea i, n ultim instan, evacuarea acesteia.
Comisia pentru Protectia Copilului indeplineste urmatoarele atributii
stabileste incadrarea copiilor cu dizabilitati intr-un grad de handicap si, dupa caz,
orientarea scolara a acestora; stabileste masurile de protectie speciala a copiilor, in
conditiile legii; reevalueaza periodic hotararile privind masurile de protectie, precum
si incadrarea in grad de handicap si orientarea scolara a copiilor, pe baza sesizarii
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, denumita in continuare
Directia;

revoca sau inlocuieste masura stabilita, in conditiile legii, daca

imprejurarile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; solutioneaza

cererile

privind

eliberarea

atestatului

de

asistent

maternal

profesionist;

promoveaza drepturile copilului in toate activitatile pe care le intreprinde;

informeaza parintii cu privire la consecintele plasamentului asupra raporturilor pe
care le au cu copiii, inclusiv drepturile si obligatiile pe care le au fata de copil pe
durata masurii plasamentului. In exercitarea atributiilor ce ii revin Comisia emite
hotarari. In exercitarea atributiilor privind incadrarea copiilor cu dizabilitati intr-un
grad de handicap si orientarea scolara a acestora, Comisia elibereaza certificate de
incadrare a copilului intr-un grad de handicap si certificate de expertiza si orientare
scolara/profesionala,de asemenea Comisia elibereaza certificatul de expertiza si
orientare scolara/profesionala si pentru tanarul cu dizabilitati care a implinit varsta
de 18 ani si care a depasit cu mai mult de 3 ani varsta corespunzatoare clasei de
scolarizare.
Sedintele Comisiei nu sunt publice. Comisia poate admite sa fie de fata si
alte persoane decat cele chemate, daca apreciaza ca prezenta lor este utila.
Sedintele

Comisiei

au

loc

in

spatii

special

amenajate,

care

sa

asigure

confidentialitatea datelor si a informatiilor referitoare la copil, care sunt prezentate

Comisiei, respectarea demnitatii clientilor care se prezinta in fata Comisiei, precum
si a confidentialitatii dezbaterilor membrilor Comisiei. Persoanele chemate in fata
Comisiei pentru solutionarea cazului sunt audiate de Comisie separat, in urmatoarea
ordine: copilul care a implinit varsta de 10 ani, parintii/reprezentantul legal,
persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreste sa ii
fie dat in plasament copilul, celelalte persoane chemate in fata Comisiei pentru a da
relatii necesare solutionarii cazului; dupa audierea separata a acestor persoane,
Comisia poate proceda la o noua audiere comuna a doua sau mai multe dintre
acestea. Copilului care a implinit varsta de 10 ani i se comunica de catre
presedintele Comisiei masura propusa pentru protectia sa, consecintele pe care
stabilirea acestei masuri le va avea si i se asigura dreptul de a-si exprima in mod
liber opinia cu privire la masura de protectie propusa.

In cazul copilului cu

dizabilitati care necesita incadrare intr-un grad de handicap si, dupa caz, orientare
scolara/profesionala, prezenta si audierea copilului au loc numai la solicitarea
expresa a Comisiei.

Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate

problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in
competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

Consiliul local are

urmatoarele atributii principale: stabileste, in limitele normelor legale, numarul de

personal din aparatul propriu; aproba statutul comunei sau al orasului, precum si
regulamentul de organizare si functionare a consiliului; avizeaza sau aproba, dupa
caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si
amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism,
inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de
cooperare transfrontaliera, in conditiile legii; aproba bugetul local, imprumuturile,
virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de
incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe
speciale, in conditiile legii; aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii,
organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice,
precum si ale regiilor autonome de interes local; administreaza domeniul public si

domeniul privat al comunei sau orasului; hotaraste darea in administrare,

concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului,
dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii; hotaraste
vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau
orasului, dupa caz, in conditiile legii;

infiinteaza institutii publice, societati

comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza

activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege,
norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes
local;

asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare

necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie,

sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva
incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza
activitatea acestora; hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte
autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si
aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei
publice locale, in vederea promovarii unor interese commune. In exercitarea
atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor
prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si
functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile privind contractarea de
imprumuturi, in conditiile legii, administrarea domeniului public si privat al comunei
sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala
sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau
cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane
juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul
consilierilor in functie.

Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se

stabilesc impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie.

Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret. Hotararile
cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate intotdeauna prin vot secret,
cu exceptiile prevazute de lege. Proiectele de hotarare pot fi propuse de consilieri
sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul
secretarului si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale. Procedura administrativ necontencioas desemneaz

procedura urmat de autoritile administraiei publice atunci cnd emit acte

administrative sau elibereaz diferite certificate, avize, aprobri, autorizaii.
In funcie de momentul ndeplinirii lor, exist:
- forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ avizul (facultativ,
consultativ i conform), acordul (prealabil, concomitent sau posterior), propuneri,
rapoarte, certificate, etc..
Dreptul la iniiativ pentru proiectele de hotrri ale consiliului local aparine
primarului, consilierilor sau cetenilor. Redactarea proiectelor se face de ctre cei
care le propun, cu sprijinul secretarului i al compartimentelor din cadrul aparatului
de specialitate al primarului sau al consiliului local, acolo unde exista.
Proiectele de hotrri vor fi nsoite de instrumentele de motivare (referat
deaprobare, nota de fundamentare, studiu de impact, etc.) i vor fi redactate in
conformitate cu normele de tehnic legislativ. Instrumentul de motivare trebuie sa
cuprind motivele care duc la necesitatea adoptrii actului administrativ, impactul
asupra bugetului, referire la documentele si actele normative in executarea crora
se propune adoptarea actului administrativ, concluziile studiilor, cercetrilor
efectuate in spea, masurile de implementare.
Proiectele de hotrri se transmit spre dezbatere i avizare comisiilor de
specialitate ale consiliului local, precum i compartimentelor de resort ale aparatului
de specialitate al primarului, n vederea ntocmirii raportului. Rapoartele comisiilor
de specialitate i a compartimentelor de resort trebuie s fie identificate prin
numere de nregistrare i sa fie menionata data emiterii acestora.
Dup examinarea proiectului sau propunerii, comisia de specialitate a
consiliului local ntocmete un raport cu privire la adoptarea sau, dup caz,
respingerea proiectului ori propunerii examinate.
Proiectele de hotrri i celelalte propuneri, nsoite de raportul comisiei de
specialitate i de raportul compartimentului de resort din aparatul de specialitate al
primarului, se nscriu pe ordinea de zi i se supun dezbaterii i votului consiliului in
prima edin a acestuia.

Proiectele de hotrre vor fi aduse la cunotina publicului, prin afiare cu cel puin
30 de zile nainte de supunerea spre analiz, avizare i adoptare de ctre
autoritile publice.
Deci, proiectele de hotrri i celelalte probleme asupra crora urmeaz s se
delibereze se nscriu pe ordinea de zi numai dac sunt nsoite de raportul comisiilor
de

specialitate

crora le-au

fost transmise

acest scop

de

raportul

compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului. (art.

44 din Legea nr.
215/2001).
- forme procedurale concomitente emiterii actului cvorum, majoritate, motivarea i
semnarea sau contrasemnarea.
Cvorumul nu se confunda cu majoritatea necesara pentru adoptarea unui
act administrativ. Cvorumul se refera la numrul de consilieri locali necesar pentru
ca, edina sa fie legala si consiliul local sa lucreze valabil, in timp ce majoritatea
privete numrul de consilieri necesar ca o hotrre sa fie adoptata in mod valabil.
Conform art. 40 alin (1) din Legea nr. 215/2001 (1) edinele consiliului local se
desfoar legal n prezena majoritii consilierilor locali n funcie.
Majoritatea ceruta pentru adoptarea actului se refera la numrul de voturi
necesare pentru ca hotrrea sa fie valabila si obligatorie. Majoritatea poate fi:
absoluta - votul majoritii membrilor ce compun consiliul local, adic al consilierilor
in funcie;

simpla - votul majoritii consilierilor prezeni la edina;

calificat -

votul a doua treimi din numrul consilierilor n funcie. Majoritatea necesara

adoptrii hotrrilor este reglementata in art. 45 din Legea nr. 215/2001.
Respectarea majoritatii cerute de lege pentru adoptarea unei hotrri va fi
oglindita in preambulul acesteia. Astfel, va fi menionat in mod expres faptul ca
hotrrea a fost adoptata cu majoritatea ceruta de lege, conform art. 45 din Legea
nr. 415/2001. Actul administrativ fiind un act independent, de sine stttor acesta
trebuie sa contina toate elementele care stabilesc legalitatea lui. Nu este suficienta
menionarea majoritarii cu care a fost adoptata in cuprinsul procesului-verbal al
edinei sau in adresa de naintare a hotrrilor ctre prefectura.

Semnarea i contrasemnarea sunt condiii de valabilitate ale actelor

administrative, iar obligativitatea acestora este reglementat de lege. Astfel,
conform art. 47 din Legea nr. 215/2001, republicat, Hotrrile consiliului local se
semneaz de preedintele de edin i se contrasemneaz, pentru legalitate, de
ctre secretar i avizeaz pentru legalitate dispoziiile primarului, conform art. 117
din Legea nr. 215/2001.
-

forme

procedurale

posterioare

emiterii

actului

comunicarea,

publicarea,aprobarea i confirmarea.
De asemenea, o importan tot mai mare au primit n ultima vreme
procedurile de consultare a celor administrai n procesul de luare a deciziei
administrative. Dei dispune de o putere de decizie unilateral, administraia
public tinde tot mai mult, fie forat de legi, fie din proprie iniiativ, s in seama
de prerea celor vizai prin actul administrativ. O decizie astfel adoptat are
avantajul de a fi susceptibil de o aplicare mai facil i de o adeziune mai rapid din
partea celor vizai dect decizia luat fr consultare, considerat de multe ori
abuziv i fr sens.
n fine, o administraie modern nu poate funciona la standarde de calitate
ridicate

fr respectarea principiului transparenei, conform cruia deciziile

administraiei publice trebuie luate n aa fel nct toate persoanele interesate s le

cunoasc nc din faza de proiect, iar procedura de emitere i de executare a
deciziei administrative s fie deschis, coerent i corect, uor de urmrit de
public.
Unele din aceste forme sunt instituite de lege pentru garantarea drepturilor
celor administrai sau pentru informarea autoritilor publice, i pot atrage anularea
actului - nulitate relativ, sau nulitatea absolut a acestuia, care trebuie doar
constatat de instan. Alte forme, ns, nu atrag nulitatea actului (procedurile
facultative).