Toy oul CRONICA BOHOTINULUI ADU ROSETTI. Sedinfa dela 7 Octomnrie 1905, Bohotinul si Branigtea Domneasc& de 1anga Iasi, dela 1443 pAnd la 1632. Cayalerul Guillebert de Lannoy povestind eéltioriile si soliile ui spune cd, in anul 1421, plecind dela Curtea Marelui Duce Vitold pe care il numeste Rege) al Litvanici, spre Romania cea Mici Wallachie la petite}, dupa ce treci prin multe pustictati, gasi pe Voevodul Alexandru, Domnul zisei Roménii si al Moldovei, la wn sat al sdu numit Cozial (et trouvay le wainoude Alexandre, seigneur dela dite Wallackie et de Moldanie, & ung sien village nommé Cozial). (1) D4 Hasdew reproduciind aceste cuvinte pentrn intiia onri in al hica Istoricé, adaugi o nota in care ziee: «Cozial sau Cozi, despre care © yorba este [ra indoiali satul Bohotin pe Cozia, despi care am publicat un pergament sub No. 176.9 Aceasti ptirere este cu bund sam& gresiti, c&ci, precum yom vedei din documentele posterioare eAlitoriei Cavalernlui francez, pai- riusorul Cozia, departe de a fi avub alunci un sat pe maturile lui, se aflA in mijlocul uuei pustietati, Apoi, in drumul dela C: menifa la paraul Cozia, cdlatorul nostru nar fi strabatat numai pus- liuri, ci mumeroase sale si chiar oruse. Voderat c& avom a face sau eu schimonosirea unei numiri de citre Lannoy, cu © cetire gresité a intiului editor eau en un gat Cozia, agozat ou 1) Made, alrhiow Istoriet, Ip, 129. Iualete Ac ftom, XXVI,-Aomorile Sect, Ietrten 1ADU ROSETTE totul in alta parte a teri. Apoi salul Bohotinul, deparle de a fi ase pe paraul Cozia, se afl pe voloaca Bohotinului. Istoria_veche a Bohotinului si a Branistei reiese din urmitoarele acle: 1. 6 Fovruarie 6939 (1431). Alexandru cel Bun hirizeste im: nistirii Bistrifa o vami, o manastire de a doua mani si patru pri- din cari una la Bohotin pe Cozia. (1) 23 Fevruarie 6946 (1438). Tlie Voevod hiv: u Neamfului, intre altele, prisaca dela gura Tafareii si o moavit lv zeste manastivii gura. Jijiei. (2) II. 10 Main 6946 (1438). Acclag Domn hat Probola o prisacd Ia Bohotin. (3) TV, Tannarie 6961 (1453). Alexandru Voevod (Ale: dania facut manastirii Moldayi Azeste manistirii ndvel) intireste a, de citre Costea Oras, a priste le din Branistea domueased, la Bohotin, la Bautana Tata diruind manastirii si desetina de pe acea prisact. 4) V. 26 lanuarie 6961 (1453). Acelas Donm ese mir Probota o prisacd in Branistea domneased, la Bohotin, anime Bozova. (3) VI. 1 lanuaric 6962 (1454). Acclas Domn hirazeste manistivii Neamfului, din donmeasca Braniste, din Bohotinul Penulii (2), din dramul ce merge spre Nouresti, Covasna cu toate obirsiile, «iari prisaca sii fie de eitre Cozia, unde a fost ace) deal mare.» (6) VIL 29 August 6963 (1455). Petru Voevod (Aron), harizeste shugii sale credincioase, lui Duma Mieaci, la Bras ca, Ta Bohotin, wm loc din pustiu, anume pirinl Cozia, Angi prisaca ini- nastireased, si-si faci sat la capul piscului « loc din pustin din toate pfrtile cit va trebui, ¢ sat si din ardturé si din fanete.» (7) VII. 11 Septemvrie 6985 (1476). Stefin cel Mare intareste danist hotar sa ail s& poala (rai un A) Thid, 1, p. 122, No.1 (2) Arhiva Statulai, Bucuresti, condiea I a aniinistirli Neamtului, p. 2, Desi in acest document nu se vorbeste de Bohotin, nu incape indoialé c& ‘T'Atarea se afli in regiun Rohotinului, preeum dovedeste documentul de sub 1V. (8) Uriear, XVUL, p.17 (1) Ibid, sbid,, p. 21 (5) Hasdeu, op. eit. I, p. 108, No. 141 (6) Arhiva Statului, condiea citata mai sus, p. 29. { Avad Rom Paoati Noo 188 Wahivkedro bh a eo NoMa Mieaei en anal linRONICA HOHOENELEL ulé ministirii Homorului de citre Luvie Sexbici, maiea avestuia, Feden si sora Tui, Anuyea, a dreptei lor ocini: un loc ca sivsi ageae prised si jumalate din acel eaimp, annme la Zkitiveni, intve tzvonre, mnai_jos de Bohotin, mai sus de Nuoresti, partea cea din jos. (1) IN. 24 Martie 7039 (1531), Petru Rares inkareste manistirii Ho- morulti: «0 prisach Ja Bohotin, pe acost mal al Prutului, vande an fost stupit credincio: pan ‘Toader Logofiitul», deseriin- dusi hotaval pe seurt X. 21 Lulie 7089 1581) Pour Schiopal hawdveste slupii sale, Habine, un loc de prisuca in Branéste, intre Jijie si Prut. 8) XL 13 Dechemvrie 7094 (1585), Peten Schiopul hirazeste mini i HALA, intemeiati de el, un loc de prisack 4m Bohotin, des- eviindwsi pe seurt hotarul alos de Gavrilag biv Paredlab. Ail, 26 Peyruarie 7094 (1386). Acelas Donn harazeste minis: tirii dela Sucevita un loc de prisacd pe Pietrosul cel Mare, cu i yoare, locuri de raumnice side finote, pana in matea Bohotinatui. ( NIL. 15 April 7097 (1586), Acelas Domn hirazeste Ini Andrei Hat- mianul, Parclabului de Suceava, «un loe de prisact in Branigtea domneaseti, pe valor Hemeiosnlut, cei prea Bohotiv», descriindu-i hotarul. Apoi Andvet Haumannl davuind acol loc do prisaci minis- tivii dela P: Domnul, prin acelay act, intiiroste aceaati danie. (6) U) Arad, Row. Poeuti No. 159, Talyndeieen la gete No, L 12) Ibi, Pachot LXNVIIL No, 91. Talmcirea ln Acte No. IL 2) Arhiva Statului, eondiea T a documentelor manistitii Nean @ Menfional in aetal LAXXVZ de anal joa, (9) Mentionat tn nctal ONXNVIT de tai jou 18) Arad, Rom. Pecoti No, 16%, ‘ilmielrea la acto No Y Din mirlutia hotarnicd a lui Joan Ursoianl (Acte Ne. LXNXVH), regulta ed Petru Nehiopul, un an dup ce darulse Toi Andrei Hatmauul focul de prisacd dela Heueiosal, Ji mol hia, Ja 8 Septemvrie TORR (IBS, satul Povdotenit in Riwnigten dommeased, «pen ‘eu o amare slujba ce a focut-o Donnie’ x feric. La 12 Marlie 7114 (1608), fran Mo: wilt dari Polen Yui Isae Batiea, atunel Vel Cominar, far a powent de dani edtre ndves Hatioanul 3i aritand iar e4 Podolenil fas parte din «tiranistea dammoases, dim firgol Bp. 1a 19 Siu 7189 (1681), Moisstu Movita taticegte satil Podleuit Iai Stefan Boul gt jupinesei sale, Husante fii lal Suefan Tomga Voda, edints'an seri al Tor co au avul del Miron Barnovsehl, pe sito! Podolenii, ta Hranide, in inutul Faletalai gi pe sslul Strologt Ia Maelsu, find ambele sate dani lui Stotan Toma Woda edt re maniatiren ‘Sole care mnastire le-a dat zest Ii Stefan Boul @Ruxaudel ls nuatalots,Dinte"un piboc flat Vasile Lup cin 17 Qstomvrie 7146 (1887), ples ed s'au judecatinafntes acslui Dom ‘Grigote Ureche Spttarnl, nepot lat Andrei Hatmanul, ew Stefan Baul find Clueee sf neamurile Baked, penteu stapainirea sutului Podoteni, arstind fiseave doveile Lai gj slocata a hotirit ca acel sat af fle skapanié de Grigore Ureche, La 9 Martie 7168 (165%RApD Roser 160 alice 7109 (1601) Tvimia Movila intéreste mandslirii Nean- {ului «0 prisact in Branisie la Boholin, pan’ la obiwsie, caro acen a fost a raposatului Cornii ce au fost Branister si apoi GGruili. mandstivii Neamfului de Anghelina, fata Cornii si en feciorii ei, (1) XV. 21 Oclomvrie 7113 (1606), Simion Movil intireste manis- tivii Sucevifa wun loc de prisaed care este In Braniste, ln frandul Bohotinulii, ia Piotwosul cel Mare, cu care san sili raposafil ef lugiri Hliscia si cu Dionisie, grijind si curdfind toomai din pajisle si Fednd prisacd din droptele Tor avari, nu umplut-o ea stupi cx Si fie dela ding pomana sfintei manastiriy.... apoi deserie pe sourt holarul locului daruit intre Pietrosul cel Ma pariul Rodminului, precum fasese ales si insemnat de Gay Logofit, en Anastasie Arhimandritul dela Galata. Aici se incheio (3) ésloria vecke a Bohotinulul sia Branistel Din enprinsul actelor de mai sus, reiese mai intain cf, la ori nile Slatului Moldovenese, se afl in megiesia Iayului o mare Bra- niste san Opriturd domneasea. Cuyanlul Braniste vine dela verbul slavon wpamrm, a Iupta, impiedecd sau a opri. Astizi, in pirjile pAdnroase ale Moldovei, cfnd Statul sau vreun stipan ce mosie opreste oni ce to parte din pédurea lui si 0 feresle pe vreme mai indelungata de atingerea toporului, aceasté rexervis se numesle opriturd, Brénis- Salta, Jupineasa Spitariulul Noeulai Urveh, a fieut sehinh ca wos shu, Logofttol 1 covitt Cihan, eSruia ia dat satul Podolenii, Presupun o& Racovita ka daruit inure rmandstirit Fastaei, (Accasti mAnastire find din eee inchinate, aciele ei sunt Juate de calngarit gree. 1M} Acad, Rom. Pachet ENXXT No, 190, Talmiciren a acto No, VL In condiea 1 a Documentelor manistirii Neamafulai, p. 29, yisim extractul unel eat) poi a lui Simnion Movil, din 1 August 7A44 (1606), prin care pocunoestw Ini Buzul a fost Presta), sf jea sama pentra pricina de hetar ce are Noldevianul Bwtndsterv? ou ccalugiril dela Neamju pontra hotaral mosiot Seopostnit dela gura Jijici, wrmat de mien liumea e& Buzul a si dito mbnvanie hotarnied An aeeasta pei. Dun all docannent dei 7121 (1618) reaulld a satul Seoposini aved ting de po atone 12) Acad, Rom. Pachot LXNXE No, 181, Tamia Ta ete VIL 13) In coniliea 18 s Docnwentelar Aitropoliel din Tas, allala la Arhiva Statulul 91 ou- prinind sersorle moyilor Costulenit gt Prisaeani, cari In meepnt eras intsext euprinse In Trane, Ia No.1, se vedo treeuta copia unui ispisoe al Tul Molsehu Movila din 12 Sugust ‘2497 (1690, inlavind Mitropoliei un loo de moaeA in Braniglea dijel, in vadul de pe girs SobeSeiulul, in potriva aget Covasna si hotarul, oe tmprojur vcat se va pmtea da on sie161 erosion novorivent, 6 file domnesti din vechime nu eran alteeva decit nigte oprituri san rezerve oprite pe sama Domniei, Asemenea oprituri se gisiau atit la camp eat si la munte, unde voit cita ca pildi acea daruitt de Stefan col Mare ministirii dela Putna prin uricul din 17 Noemyrie 7011 (1502). Aceasti braniste, pe care se alld agozati insis mi- nastirea, cu o intindere de multe mii de file, euprinzand aproape tot hasenal de sus al Sueevei, pan’ la gura Patnei, er’ meniti de Domn esi fie mindstirii de pring peste si ca si-si pased vitelen. (1) Branisiea domneasc’ de King’ targul Iasi era si mai fntins’. Din dlocumentele mosillor ‘Tujora, Oprisenii, Prisacanii, Morenii si Costu. lenit cu trupurile, re cari se megiesese eu Bohotinul spre Apus, nu-mi este cu putints si precizes lijimea Branistii, Din actele publieate in aceasta Iucrare ar renulta c& hotaral ei despre Apus se aff intro dealurile cari despart pele ce se revarsi in Siretin de acele cari se rune’ in Prat, la Vest de culmea despfrlitoare in privinta faptului dac& Branistea se intindea si peste Prat saw nu, nit mnt. pot pronunta, deonrece, inet priveste mosiile din stinga Pratului, cunose numai serisorile mogici Prafienestii san Fraisines- tii, din aja Colfului Cornii, cari le publie in parte Ia actole insofind aceasti Iucrare. Din ele realli ed Feagionestil eran sat vechin inainte de 1498. (4) Aceasta intindere de piimAnt euprinded piduri, edimpii, fanefe bo gale si, pe ling dowd rauri, numeroase garle, parae si balli foarte indiminatice pentru agezaren de mori gi facerea de iazuri Regiuneasealdata de piracle Bohotinuluisial Coziei si imprejurimile 4 eran en deosebire prielnice pentru eresterea alhinelor. Bohotinul, ea si scursurile cari se va ‘insul, casi Cozia, Covasna si Trestiana, curge intve niste dealuri apropiate si inaite, valea Ini si vaioa" gele sirimte ce se doschid intr'insul, procum gt cele mirginage sunt bine apirate de vanturi, Aceasté apirare este mai cu sama puternica, despre Criva} din pricina dealuvilor dela Petcu, dela Doi Lei si dela Cotiquia, eare se inalfa cn 2—300 metri deasupra vii. Dact addugim a) Di {2} Nw cunose aetele mosllorCromst si si clo parte din Branso (2) Mogia Hi, wun din piste daraite mandate Sucovfa, ce alt agezalt Intrenet an basen Sirota. (4) Atul No. Tal mostlor Fraienesti Cola Cort ie Dan, Mandstirea $f comunar Pulna, p 1991 wen. ria ar, dupittoate probabilititle, cea6 RADU Rosertr 162 cA in vechime, dup& cum roiese din acte, toalé partea deluroast a Branistii era acoperita eu pAduri, in cari fird indoialé teiul er’, ea si astizi, una din semintole de cApetenie, ne dim sama ci acest finut erd ca gi facut inadins pentru agezare de prisaci. Este deci usor de Injeles pentru co manistiri si boieri se indesau spre a do- bandi dela Domni dani de locuri de prisici intr'insul Venitul de eipetenie al Brinislii era, fri indoiala, zeciuialé dela i. Aye zarea de prisiei particulare reiese atit din urieul dat manastirii Homor de cailre Petra Rares, la 24 Martie 1531, In care vedem e& Logofitul Toader (1) isi finuse stupii in partea de Rraniste inti- rit acoloi manistiri, din acol al Iui Simion Movila din 21 Octomyrie 1606, in care ni se’ vorbeste de prisaca agezat de raposafii célu- gari Blisein si Dionisie care curatise pidurea pe locul domnese, «din pajisten, cat si din documentele posterioare. Ori cine era slobod si vie si faci prisacd pe locul domnese, eel prin ageziri de pristei cat mai multe venitul Domnului sporia, atat din punct de_privire domanial, prin produsul zeciniolii platilé lui ca stapan al locului, eat si din punetul de privire fiscal, prin achitarea desetine! Gospod. 2) Aceasta eri perceputa de desefnici, iar cen dintain de branisteri. Acesti brinisteri, pe cari i-am intainit in documentele rezumate mai sus, alat In text edt gi in note si po eari ii vom mai tntalni si in actele despre cari avem si ne ocupm de acum inainte, era insfireinati cu paza Branistel gi eu percoperea veniturilor domaniale do pe diinsa, venituri ale&tuite, po lang zeciuiala sau dima stu- pilor, de aceea a fanulut cosit pe intinsele Finoturi de pe sesul Pru- ula, de aceea a seminaturilor faente pe locul domnese de catre locuitorii satelor megiesite, din plata pisunatului vitolor, a oilor in- voite Ia pagune gi a mascurilor invoifi in piduri, la ghinda si la jir Brinisterii eran faré indoiala pltifi in natura, find volnict s8 {i pe locul domnese stupit si vitele lor, st coseascd fanul trebuitor si si fae& arituri fark a maida dijm’i El isi aveau locuinfe chiar stupii din numeroasele prisiel asezate inte'insa de partic (1) Tonder Bly () Logofstol lui Potra Rams, dela 1598 pank pe la 1839, privighitorul pus de Domn In rectidinea ministiré dela Raga, clitoral ministiil Homerului pe care ‘8 reinnoit-o gi unde este ingropat cu sotia Ini Anastasia. (@| Nu incape indoials e& erau in Branigte 4 prisiel domneyti cari trebuian si spo- eased necontonit, deoarece elp primiau pe feeare an un numit de rojuri din acel an sledtuind zeciuialastupilor inyolt in Brantste, Duph un set din 1729 Veal actul No. LXV) cea aeciuials eri atunct do un roin In $0 stuph168 choNtca nonoriNuLul a in Braniste gi par a fi fost Iua{i nu din prostime dar din oameni mai de sama. Miron Costin’ ne arati ci Buetoe Vornicul, in urma bataliei dela ‘Tutora, a fugit in Branigte (undo fu ucis tot atunci, de Septeliei Hatmanul si de Goia Postelnicul, stipanul situ, Gaspar Voda) «au nizuit la wn hin al sdu, anume Toader Branigleriul, unde si lo- cui acel Toader. Singur. nemerit din risip%, fark slugi pro lang& sine, precum vremea accea in risipa ostirii asi aduce gi cu multa rugiminte si giurnite eAtre Aina sdw sau oplosit tn hicliana ff gaduinfa Ini, Jari a doua ai lau legat him gi lau dus la/ Skin- der Pasa» (1), Po alti Branisteri fi vedem cu mogii: ca Cornea, stapanul satnlui Colful Cornii (2), Pana in veacul al XVit-ea gasim pe Branisteri stind nemijlocit sub poruneile Comisului celui Mare (3). In Domn lui Mihai Racovij% apar inst, intre Comis si ci, doi diregitori: Ca- pilanul de Branigte (4) si Paredlabul de Branigte (5). Pe lang: nisteri mai intalnim in Branigte gi alfi oameni domnesti: vanatorii, insircinafi cu paza vanatului si cu indestularea. mesei Domnului, Ei se arati adesea ca marturi in hotirnicii sau ca agenfi ai puterii publice (6). ‘Trebue observat c& numele de Bohotin nu s chime numai la firmurile udate de paraul ca acest nume, ¢i se ins inde mai departe, cei diniile facute manistirilor Pobrata, Neamtu, Moldavia, Homor si Galata se afl toate in afar de basenul Bo: hotinului Lueru de mirare este tirile Bistrifa, Pobrata gi Molda- vija nu s'au folosit nici odatide daniile facute lor In aceasta Braniste, neludndwle in stépanire, cici nici o urmA nu gasim in acte ca ole sa fi stpanit vreodatd pimant in Bohotin sau lieal mica pretenfiuni de asemonea natura, lar in cat priveste ministirea Homorului, desi se pare cA ea a stipAnit candva © prisaci Ia hotarul despre Miazi-Noapte-Apus al Bohotinului, nu mi-a fost en putinta si afla unde anume (7). méirginia in ve- (1) Letopisete. Bd. 2, v. 1, p. 273. (8) Actul No. If al mosiilor Gol (8) Aciele No. XXIX, NXNI, XXXU ale Rohotinula (4) Actele No. X, XT si XIL ale Colfalui Corn (0) Actul No. NI, al Coltului Cornii, (6) Actele No, XII, gi CXXX ale Bohotinutul (7) Faptul e& atat uricul Tui Stefan cel Maro din 1476 eAt gi acel al lui Petru Rares, din O81 se gilsese in hirtiile Bohotinulul si e& stipanirea Sucevitei asupra Hiliet ima i Cornil gh Priabo nosmttt 164 Parfile din Bohotin si Imprejurimi daruite de Domni manastirilor si stipanite de ele erau urmitoarele: I. Dania fcuté mandstirii Neamfului, in anul 1438, a unei buetti de loc din gura Jijiei, danie care a fost miezul imprejural céreia s'a alcdtuit mai tarzin mosia Seoposinii (1) si insemnati pe harta aliturati cu A. Tl. Dania facut aceleias mandstiri prin urieul din 1454, la mar- ginea despre Miazi-Noapte a Bohotinului si a Coziei, despre Covasna $i insemmata pe hart& eu litera B (2). TIL. Dania fieuti de Andrei Hatmanul manastirii Pangarati prin urjeul din 1586, cam in mijlocul Bohotinului, pe pirawl Hemeiosului si insemnata pe aceeas hart ou litera C. V, Dania facut manastirii Galata in anul 1585, la hotarul col- fului nord-vestic al Bohotinului si insemnata pe hart eu litera D. Y. Daniile fécute manistirii Sucevifa Ja 26 Pevruarie 1586 si la 21 Octomvrie 1606, pe paraele Bazga si Trestiana si insemnate pe hart eu literele E. si F. (3). La acestea se mai addogiau: VI. Dania facntd Ia 1458, Ini Duma Mice semnata pe harta cu litera G si VIL Dania facut Jui Habiae, la 1581 gi cuprinsé in mosia Seo- a manastirii Neamfului Pe Bohotinul propriu zis si pe Cozia nu se afla ined in anul 1632 nici un sat, dar in imprejurimi aveau fiinfe satele Colful Cornii, pe paraul Coziei, in- ami se pare a reieg din vreunal din este dou uriee do dani ale acestel manistir, mk face st prosupun ed, Ja 0 yreme oarejcare, ea a dobindit aeel loc dela Homor prin schimb sau prin campiritura, laind si uricele de danie pe cari Guvernulaustriae Ja predat pe rma cumparatorilor {i) In moyia Seopessnii erh euprinsk danin facut Tui Habiae in anni 1681, troeut mi atest probabil arap pein dante (®) Mantatirea Neamjului a ocopat i stiptnit aici Intindere insemnati. de to, po care a feut prised, metoh de edlugai gi biserie8, precom rosalts din aetal LXXXVIE, dar tieol din 154 este tit de Uipsit de preesiuno Inedt, cind méntstrea sa gisitin fala funul megiey pulernte, ea a teebuit s& renunte la sapanirea ei, nepotind-o manfined fa} ‘1 deserienile de hotare molt mai precize ale meziglor. a eit privegte situaia locului de prisack daruit mdndstirii Neamfutul de Anghelina, fata Cornii, In 1605, ca n'a putt fe aflatd nfl oda. (@) Astfel_vodom eh « stipinil mandsliea Sucevita: E este moyia Tilia yf P mogia Baga de mai pe nm; tous mi ae pare c& ambele dinil so refcrk tot ka moyia Baz, cea dint pe parte dintrnsa gi ea deal dflea po tot hotaulacelei mos iia trebue sf fost eupringa in dénile maustin’ Homor dela Turie Serbiei si dela Petru Rares, cari wor f ‘enitcitre Sucevita printro framssciuneintre ambelemanastii rimash nous neeunoseuti165, oNica noworiveua. 9 Saligenii, Grozestii, Tamisani, Ponceslit (1), Drinceniii, Seoposinii si Podolenii, I, Bohotinul sub Buhusesti dela 1632 pana la 1672 n_uricul din 26 Noemyrie 7141 (1682), Alexandru Vodsi (Ilias) harizesle Ini Dumitra Buhuy, ‘Tveti Logofit, pentru. dreptel dincioasele lui slujbe etre Domn si fara si pentru ed a daruit Dom- nului pateu cai uni, prefeluiti 160 ughi, «un loc de prisact la Braniste cu loc de finete... si eu loc de moara pe apa Jijiei, de unde se impreuna apa Bahlaiului cu apa dijiei, ea sit socoteasca 1 insug unde va fi loc bun in looul domnese, pani unde cade apa Jijiet in apa Prutului, ca sisi fac lui mori si stiadzen (2) Latitudinea data de Domn lui Buhug era mare si poate c& dacd Alexandru Miag ar fi domnit mai mult, Buhus sivar fi croit din Braniste 0 moxie gi mai mare decdt aceoa pe care il vedem stapén mai pe wmé. Dar putine Inni dupa danie, {ara fiind nemulfumita de Domnia lui Alexandru si mai ales florbind sub greutitile puse peste ca de Grecul Batiste Veleli, se riscoald multimea, sileste pe Domn wii doa pe Batiste, il «fico farami cu topoarelen si alunga pe ne- vrednicul nepot al lui Rarey, care iea drumal Branistei, in jos. Dar hoierii temindu-se cd Domnul s4 nu se indropte spre Bugeae pentru ase Intoarce In scaun eu ajutor titdresc, reped indata dup& dansul pe o sama din ei, printre cari mai de sama era tocmai Dumitru Bung. Alexandru Voda. se sperie foarte cand vit iar gloata. ve nind dup& el, si edind ef se apropiard, ii rugi si crufe pe ul stu, Radu, dav Buhus ii tise st n’aiba geiji edict ef au venit numai si-i spuie c& fara doreste ca el st meargi la Galafi prin Barlad, ca si aduci vreun raw farii dela Téitari. Alexandru, bucuros sf scape cu viata, primi sa meargi pe unde vor vol, gi buierii, pornindnl spre Birla sub pazi bund, so intoarser’ la lagi (3) Dup& o seurti Domnie de céteva luni, Moiseiu Movilé fu silit de energicul siu concurent, Vasile Lupu, ajutat de Abaca Pasa dela Silistria, s& plece din scaunul in care stiuse, in acel decurs de timp, (1) Tamsgonit Poneostii gi Drincenil s'au comtopit in Zbieroaia de asta, @ Acte No, Vil (8) Lotopisote 1, Edits & p. 204W NADU Roser 166 si string’ 0 nnaté avere si Lapal ii lus locul, Vedem pe Due mitrt Buus (1) indeplinind slujba de Visternic dela inceputul nouei Domnii si bucurtndu-se de fayoarea noului siu stapin. EL nu p dase vreme pentru a se folosi de dania lui Ale: or andra Ilias: tea) Prutul si fei pe Jijia niste mori ce fara de mare folos satelor de pe imprejur, cari pan’ atuncea eran silite si se mulfumeasci cu morile manastirii Neamjulut dela Seoposini. Prin urieul din 8 lulie 7143 (1635), Domnul ii dadit volnicie s& aducd alat oameni din alli Jari ct si din satele sale, spre a face sat in branistea Dom- nului, scutindici de numeroasele divi cari apasau pe emiseii Marie’ Sale», ins hotdvindu-i de astidati unde si fae’ satul: «in capatul de jos al Branistei sisi aihi toc de finele si de aritura si de griidini side hran&...» (2) Oamenii, incepand a se strange In satul co so inflinfa Ja loc ada- postil, pe ¢oloaca Vohotinului, Buhug cerit Donmului si i se faci hotdmnicia locului daruit si Vor ti didi earte Gospod din 20 Martio 7144, edtre Chicos Satrariul cel Mare, poruncindu-i si socoteased: cunde este acel loc do mori, si fact la acel lve eamenilor loc ca i unde ard si loe de Fincte asd aleagé numai lee dept domnese fistiriy si locul ales si fle pe Langit locul daruit mandstirii Pangdraji de cAtre Andvei Hatmanul, (8) Precum reieso din mai multe acte posterioare, Chicos Satrariul isi indeplini ins data de Domn, dar nu mi-a fost ew putinti pana acum coper holarnica ficult de el Leal de pr dela Hemeius, dirait de Andrei Halmanul ma- lirii Pangarajilor, eri un spin neplacut in coasta Ini Bulg prin apropierea in care se afl hotarul lui de vatra noulul sat infiinlat pe voloaca Bohotinului, un adevarat euiu in mosia lui Buhug: el nu pierdit timp pentra al impreund eu hotarul lui, Prin inscrisul din 21 Main 7144 (1636), Vasile Lupul lutiireste schimbul facut intre mAnastirea Pangirafii si Dumitru Bubs. Acesta hud locul de prisacd dela He- meius ind ministirii in schimb altul, mai in apropiere, in finutul Bac&ului, la Mesteaciin, pe malul drept al Bistritei. (4) SGtenié din Podoleni jaluinduese catre Domn c& Bubus le impre- (1) Vezi notita aso (2) Acto No. IN. 1B) Acte Xo. X, a) Acte N ra familie Buus la aftr I.167 nomics nonorINoLY un soar’ o bueati de loc din hotarul lor si pardndu-se de fata cu Vis- ternicul inaintea Dommulué, acesta porunei lui Neaniul, Vornicului de Poarta, prin carte Gospod dola 12 August 7144 (1636), si meargi la fata loctlui, unde strangind mulfi oameni buni si biitrni, si ion sama pricinii dupi scrisori, si faced dreptate si sa arate Domnului prin serisoare cum sta lucrurile (1), Neaniul mergind la fafa locului, strinse pe ling muljime de oamenide prin vecinatate patru vandtori si doi boieri mari: Gheorghe Rosca Visternicul si Neculai Stratulat Vornicul, si dupi o am&nunfita yi lung’ cercetare, constata printr’o marturie hotarnic’ iscélité de lofi cei de fata, ci Podolenii n’aveau nici o dreptate si cd Buhuy nu le Impresurase niiniea. Cu acest prilej Neaniul mai alesese sl stilpise tot hotaral proprietitii lui Buhug: atit dania domneasca eat si prisaca dela Hemeius (2), Faré a pierde vreme Buhuy obini: dela Domn sii intireasca, prin uric dela 20 August 7144 (1686), stapanirea Iui ‘si mrturia hotarnicd a hut Neaniul (3). Se vede cit Podolenii, In hottimnicia Ini Chicos Satrariul, ardtase © scrisoare de marturie a megiasilor, favorabila lor, dar pe care nau aritat-o hotarnicilor celor nm giisim 0 carte Gospod din 22 August 7LL4 (1636), prin care Domnul serie ela vatamanul gi la tofi sitenti din sat din Podoleni...» poruncindu-le sf dea acea seri- soare in m |, cei allmintrelea Vornicul de Poarti lo va lea, din porunca Domnului, cineizect boi gi ti va duce la Domnie si sti stie bine ce& vor fi acei boi peitori» (4) Faptul de a vedea pe Iocuitorii mui sat apartinind unui boier (tefan Boul), stand la judecat in fafa Domnului cu alt boier me- ey (Buhus), pentru incalearea hotarului satului lor, este din cele mai interesante si are 0 mare importanfa. El este 0 nou si pu- ternica dovada a faptului stabilit de mine pentrw intaia oard prin studiul meu: Despre Clasele Agricole din Moldova ca, din vechiu, locuitorii satelor avean un drept de wzufruct ereditar asupra pix minturilor pe cari se hréniau (5). In yremea cat Bohotinul fusese Braniste domnease’, megiesii eau dleprinsi sa vie si agexe prisdci, sf coseasci, si are, si aduct vite 1) Acte No. XUL (2) Aote No. Nit, (8) Aeto No. XIV, XVI (4) Aete No. XVI | Revista Now, anal12 apo noserTt 168 la pagune plitind sau nu dijma, dupa cum erau bine sau nu cu brinisterii. Buhuy voi si fie singur stapin pe locul su, Gaisind oa- menii lui (edei cert este c& Buhuy seded In Iasi gi nu la Bohotin unde mi aved agezare) niste oameni de ai Ciminarului celui mare, cari arau gi cosiau pe mosie, ei le cerurd dijma leginita. Dar oa- meni Caminariului didura jath4 deadreptul ia Doma si acesta, la 20 August 1636, serie lui Buliug si scutease’, pentru anul acela, pe oumenii Caminarulul de dijma, fiinded stapanul lor se afla la ‘Yorigrad pentru trebile ferit (1). Acest CAminar care era lordachi Cantacuzino, stapanul satului Grozesti, pe Prut, intoreanduse in fara, serie «fratelui Visternie», poftindu-l si lase pe oamenii din acel sat si are unde arase pani atunci, fagiduinduei ciel ya slyji si mai mult (2), Satu Boliotin era intemeiat inainte de moartea lui Bulius, deoarece vedem pe Ursul si pe Patrasco din Bohotin venind la mosia lui dela Neamfu, Crivestii, spre ai da legaturé serisa ume’ feciorii lor nu vor merge si se serie [a cildrasi (3), Cakirasii find oameni de nogti, bucurindu-se de privilegii, ei evan pierdufi pentru stapanul sa tului lor, care nu mai aved nici un folos dela ei, Buhus a murit la 15 Martie 1647 (4), In Crivesti, unde este ingropat. Insi Intee bartiile Bohotinului este un act din 10 August 7163 (1655), prin care Sandul Micul, stranepotul lui Duma Micaci, ciruia am vazut i Petru Aron fi daruise un loc din pustiu, pe Cozia, la 29 August 1455, (5) vinde lui Dumitra Buhus, Visternicul, «mosia si piraul Cozian, Indotala asupra datei morfii lui Buhus (pe care noel mai intitnim i un document posterior zilei de 15 Martie 1647) nu poate alt Dumitru Bubug, Visternic, n'a existat pe acea vreme si feciorit lui Buhug au stipinit Bohotinul cu Cozia, Pe de all& parte nn poate incipei nici cea mai inicd indoiala asupra autenticitifii actulu lui Sandu Micul. Singura Kamurire cu putinta este e@ actul de vine zare a Coriei find pierdut, lui Buhus au pus pe Sandu Micul si iscileascé alt zapis pe care s'a pus data zilei in care se sese cel original. Aceasta presupunere mi se pare cu atit mai aproape de adevar, cu cat mai gasim In aceste hartii un act din 23 Martie lu) Aete No. S 12) Acte No. XVII 18) Aeto No. XX. ) Melhisedec, 0 visit ta a8 mubstiri ole, 129. 3) ete XXIV.109 enoxtes: nonorioLne 18 1656, prin care Mitropolitul si multi boieri ai Curfii Gospod incr: dinteazd ci Egumenul de Pangarati a fieut schimb eu Dumitra Buhug dandu-i locul de prisacd ‘dela Hemeiosul si luand pe acel dela Mesteacin, Dar stim ci acest schimb se fficuse in anul 1636 (1), Chipul in care Dumitru Buhug a eumparat dela Sandu Micul mosia Cozia este interesant si aruncd o lumind destul de vie asupra mo- ravurilor vremii de atuni Sandu Micu, un urmas de boieri seapatayi, cum eraw multi pe atunei, furase patru cai, fusese prins si inchis, Nu eri. de suguit cu pre~ seriptiunile Pravieé Ini Vasile Lupu in privinfa farlului de vite Vinovalul trebuia si se agleple dintr’o clip la alta si fue cue nostin& eu slreangul. Dar Buhug, de ert sau nu Visternie in acel ceas nu stim, insi neindoielnic este c eri puternic si stipin al Bo- hotinului, iar pustictatea de pe piraul Corie’ in marginea Bohot nului, Buhus se gribi si se foloseascé de prile) pentru a-si rotun, hotarul. Sandu ii didit mosia, iar Visternieul puse un cuvant bun pentru cl, pili Visteriei gloaba cuvenita, puse sii i se slearga nu- inele din Condiei, apoi ii mai dari cun contig de postav» si «doi hol si o vaci ca si se hrineased si el in lume...» Cu_un an Inaintea mortii lui, la 15 Martie 1646, Dumitru Bus hug Inase inaintea fostului Parctlah de Cotnar, a Soltwlui si a celor doisprezece pirgari din acelay oras, dela Grigore Cornea, sti nepotul lui Cornea Brinisteriul, toati partea lui din Colfal Cornii si din Frajienesti, dandu-i in schimb partea Ini din satul Pristeani pe Miletin 2) Dupa moartea tui Buus, Bohotinul si si din Fratiene bucatile din Coltul Cornii ti_veniré In partea feciorulut séu, Neculai Buhuy. Se pare impotriva apucaturilor megiesilor sia relet voinje a brinisterilor, a edror fo- loase se gisian cu des reduse in urma diniei efitre Buhus, edci avem un sir de cari Gospod dela Gheorghe Stefan, Gheorghe Ghika, $tefan Vasile Lupn, Istrate Dabija si Miag Alexandru, date Ja mina Ini Neculai Buhuy sia vatamanulu dela Bohotin, ea 8 fie tari si pulernici si fie hotarn! Bohotinului si si iea de a zocea din tot rodul de pe acel hotar, sau si goneasci oamenii cari se agezase cu dela sine pulere pe acel hotar, lwinducle plug: ‘ acesta avit oareycari groulafi ca si-si apere: mosi (a) Acts, NXVI. (2) Actehe moyilor Coltal Cornii gi Fratienssli No, IL i evle wi RADE RORETTI gi vitole. (1) Mai sunt alle acte dela Comisii cei Mari poruneind brinisterilor s& lage In pace satul Ini Buhug eu tot hotarul si si n'aibé acolo nici un amestec 2). Ca si tatil sia, Neculai Buhug cerit dela Domni gi objinit in doud randuri invoire #& aduc& in Bohotin oameni straint cari furd seutiti de plaia birurilor si a angaralelor pe gase ani si pe cinci ant (@) Pe Kinga locnitori slobozi furd ayezati in sat si eétiva veeini: unit din ei fugind, Buhus objini dela Domn carte Gospod pentru ur- mawivea si prinderea lor (4), Domnii schimbandu-se destul de des intre 1647 yi_ 1670, iar Bu- hus temanduse ci unul din ei si nu se risgindeascd gi si revoace hogata dante a lui Alexandru Hliag, se grabia la fiecare schimbare si ceard intavirea acelei dinii; in timpul Domniei lui Gheorghe Stefan, cori: si oblind chiar doua intariri tn acelas an (5), In vremea lui Stefan Lupul, raspindindu-se svonul despre 0 né- vilire a Tatarilor, locuitorii satelor de pe locuri deschise igi cAutard, cu familiile si cu avutul Jor, adapost in partile deluroase. O mul- ime de sate de pe Prut, uncle cari triese si astaai, altele disparule, lasara vetrele lor si fugird in vaioagele Bohotinulul, Multimea de vite ce o aveau ctt dangii, rispandindu se la pfigune pe locul lui Bubus, ii stricard rau finatul. (6) Bejenarii_opunandu-se, se vede, la plata striciciunit ficute, Buluy, atunci Vel Medelnicer, se jalui Domnulut care trimise pe un Aprod al Curfii cu carte Gospod, insfreinandu-l si socotease’ paguba cuté de bejenari, si o «ia din spatele lor gi sii seoafi de acolo si meargi acasi, ci do nime nice 0 nevoe n’au avut de sau ine fandat ei acolo en bejeniile...», Aprodul, mergind la fafa locului, socoti paguba gi Ind boii bejenarilor. Bicfii oameni, in primejdie sisi plard& vitele, cizurd cu mare rugiminte la Bubuy care ou 1 ii ier si li imped cu Aprodul. Acesta, primind deta «ciubote» bune, se indatori s& se duci gi si nui mai » la Domnie (7. mare gr (a) Acte, X (2) Acte, 1B) Acte, \ 4) Acte, 5) Acte, (6) Acte, XXXVIL gi 17) Acte, XNXVITL NXXI, XXXVI, NUIT XVIIint chostca noworNoLty oe lar, pentru binele facut, b ii se Indatoriré si slujeased lui Buhus ca niste megiesi la ce-i va fi frebuinta, {n anul 1661 se ivird din now netajelegeri eu Pololenii in pric vinja hotarului. Domnul insarein’ind pe Darie, biy Vel Spitar, cu cereetarea, acosta faci o marturie co, din nolifa pus po copin ei, se vede a fi fost favorabili: Podolenilor. ins, pentru moment, aceasta cereelare nu avi nici o wmare. Printre marturi gisim iscalili pe Toma, Vataf de Vandtori (1). lar in anul urmitor (1662) Buhus obfinii dela Istrati Dabija carte Gospod dandu-i volnicie i apere {ot hotarul Bohotinului despre Podoleni, dupa hotarnica enti de Neaniul cu Rogea gi cu Stratulat (2). In vremea Domniei lui Duea, la 1668, vedem ei Domnul insircineazd pe un aprod si iea, do unde-l va gasi, pe Lazir ucarele a fost din Bohotin vecin si acum s& face vanitor, deci ca si naibit vanatorii al opri...» (3) Interesant mai este sapisul a trei oameni cari marturisese Neculai Buhug i-a lsat si ierneze in nigte case facute de ei pe pa- mantul acelui boier pani in primdvara, «iar in primavard si no gri- jam pentru c&ci noi nu avem nici o triab& cu acel loc ce ieste a dumisale...» (4), Aici so incheie istoria Bohotinului s pe Comisul Manolachi Ruset, al treilea fiw al Cupariului Ruset, g nerele Anifii, Logofotesii Ini Neculai Bulug (care Neculai Bulits murise), stipanind el Bohotinul. In rastimpul dela 1632 pani la 1672, numele Bohotinului sia Branistei se intilnese de mai multe ori in eronici si paimantal lor este de douad ori cileat de cete risboini Astfel, dupa. bit Costin ne zice c& " sirat steagurile lui Vasile Voda pe Bahluiu in jos eu fuga, iark pedestrimea au luat pe Bahluof, Ia Car ligature ‘acti, cu putin’ sciderea sa, iar au haladuit pre la Branigte si au nazuit la Nistruy (5). Apol cénd a venit Constantin Voda asupra tui Ghika Voda si Ta invins, lupta s'a intins si asupra capatului de sus al Branistii (6), b Buhusesti yi vedem la 1672 (Li, Acte, XNXIX, (2) Acte, XL. (8) Acte, XLAML a (t) ete, SLY, (©) Letopisote, I, p. (6) Ibid, p. 368,‘Tot asd cand Constantin Voda a gonit din lagi pe Sloffnita Voda (Lupul) (1), Precum am zis mai sus, niei Dumitra nici Neculai Buhuy n'au seat la Bohotin, Ei aveau acolo un diregdfor sau eataman pus de dangii, insireinat si apere hotarul, s& strangé veniturile si si judece pe siteni Veniturile erau alcatuite din veniturile morilor gi a prisieilor doieresti precum si din dijmele dela locuitori si megiesi. Yenitul morilor trebuia sit alcdtueasedé un condeiu insemnat, cdci, afard do morile lui Buhug si acele ale célugirilor dela Neamtu, na erau altele in i si satele de pe Prut erau destul de dese, Prisicile boieresti so intemeian fard nici o cheltuiala, e&et dijma celor agezate pe mogie de catre locuitori gi mogiesi dade’ pe fie- re an un ntumdr Insemnat de stupi. Ceara si mierea eran articole de export cutate atat in Polonia cat gi la Tarigrad, valoarea lor fata de greulate fiind relativ insemnaté. Asupra camenelor (pie~ 1) de ceara era o dare care ale&tuia un venit insemnat pentra nnie, Cémanarul sau CAminarul col Mare, cu un personal introg de cémanari, erau insircinali cu steangerea ei 2). Crestorea do oi, de vite cornute, de cai si de ramatori erau " ile mari, este deci probabil cit se prac la Bohotin pe o sear mai mic& sau mai mare. Crasma satului, care se puted tineA numai de stépinul locului, aledtuia asomenea unul din veniturile de edpetenie ale mosiei, mai ales cand satul se ail la drumul mare, Dar satul Bohotinului, tiind agezat la o parte, cici drumul mare era pe ses, dincolo de Surpa, venitul cragmei de aici nu puted st fie decit neinsemnat Insa venitul cel mare eri adus de dijmele yi eluate dela lo- cuitori. Pentru acestia, ca si pentru stapdnul mosiei, exploatirile de ypetenie erau prisicile si cresterea vitelor. Plugirie se faced prea pulind, caci data find lipsa do cai de comunicatie, ei nar fi avut co si facd cu rodul seméndturilor, Semdnan numai cat le trebuid pentra trebuinfele lor, cei mai harnici ceva mai mult spre a puted vinde la oragele din apropiere si a strange pentru ani rai, Dar mierea si ceara eran Iucruri usoare si seumpe, eran totdeauna cerute de negustori spre a fi trimise peste granifi. Asemenea si vitele se iransportau cu usurinfa si erau c&utate pretutindeni, Cresterea vi- obignuite la toate mo Q) Ibid, p, 860. (2) Bi mal strangean gi alte venitari118 enostea nontortsen.ct fa telor sia albinelor erd mult mai usoard si cere’ o munci neasi- manat mai mied deat luevul pamantului.. Mi se pare cf in aceasti imprejur i cu said trebueste chutati pricina indolentei proverbiale a taranulni moldovan, In curs de veacuri el a fost deprins si-si capete cele trebuiloare pentru viata lui prin o muned ugoara, fard a fi silit st munceasea din greu. Caci mu ineape indoiali. c& viata Tocuitorulué din Moldova a fost, pnd la iijlocul veacului XVIII, din cele mai ugoare in punctul de privire al legaturilor sale cu stdpdnul satului in care gedea. Pamantul era roditor si era mult in raport cu populatia. Apoi lw crul de e&petenie pentru stépinii satelor find s& aibé tn sat cit mai mulfi locuitori, pentru ca dijmele pe de o parte, yeniturile morii si a cragmei pe do alta, s& fie cat mai mari, nu le dade& mana si se poarte cu asprime sau nedreptate fafa de locuitori. Acestia, nefiind de loc legafi de glebi, caci ruginea vecinatafii, departe de a fi gula in Moldova, er mumai o exceptiune, s’ar fi grabit si se mute in alt sat, Marele rau de care au suferit {erile noastre, il alealuian pustiirile desivirgite ficute de ostile straine si de oardele pagine. Dar dact ste pustiiri rapiau libertatea firanului, tot avutul, adesea viata nn eran mai putin pagubitoare pentru stipanii de mosii, a e&ror sale se splrgean san eran nimicite prin foc si sabie, Kisind ho- tarul neadueator de venit pe vreme indelungali. Catia griji, cite greutiti, cAte alergiturl pe urma pentru a stringe din now oamenii in sat! Stipanii aveau folos mare si se poarte drept si bland cu locuitorii spre a nu cpt un nume iu pe care, dupa cea dintii hejenie, Var fi platit scump. Numai dup& mijlocul veacului XVII soarta firinimii_ merse in- vautitindu-se treptat pani la Regulamentul Organic. In actele rezumate pana acuma si cari sunt publicate in intregime mai la vale intalnim, pe ling& locuitori, vecini si boieri de toati mina si o multime de funetionari mici si de oameni domnesti: Ca- pitani, Hotnogi, Brdnisteri, Fustasi, Aprozi, Vandtori nitori, Acostia tofi erau oameni mai de sama, scoboritori din boieri sau slipini de sate si cari, dacd ii urmarim mai departe, consta- tim cA aveau aproape tofi san cate un petec de rlzigic undeva, sau cate 0 mosioaré intreagd. Locuitorii din sate, muncitori de pi- mant find pufini, Domnii aveau griji s& nu-si aleagt micii dregi- tori si osteni printre ci. Tara era plind de neamuri de hotel raci, de boierdnagi gi de razagi scApitati, atrasi de ugurinfa slujbei Anite A. R— To PITL.—Memoite Seo. Ietorer a18 Rat rosertt 1m si de prile le fnavufire ce ea oferii. Iubitor de panea ocar= muiril fost- doari Moldovanul totdeauna ! Ww. Bohotinul sub Rusetesti (1) pan la cea dintaiu impartire. 1672—1739. intaiul act iscdlit de Manolache (2) Ruset, atunei Vel Gomis, esto o serisoare a lui din I ist la 27 Martio 7180 (1672) toti sitenii de Bohotin, vosteste cA lo-a pus ca socotitor iae rig pe unul Constantin si-i indeamna si asculte de inva le va da acel Constantin la toate trebile, eéci alifel 8A st vor epetrece rugine mare» si vor fi «de mare certares. In acelas an Manolache Ruset, gasind ci m Neamfu eran prea aproape de ale sale, obtini dela Duea Voda care eri cumnat eu lordache, fratele lui Manolache, ({inand améandoi doua surori, fetele Dafinii, Doamnet Ini Dabija Voda, cu Dumitrase Vodi) si mos Irinei Buhuy, sofiei sale, ea si trimilé In fata locu Ini pe Dumitrageo Rogea, Vornicul de Poarti, cu carte Gospod po- runcind calugarilor si taie morile si si le scoboare mai la vale, ca S4 poat umbla si morile lui Manolache Comisul. (3) ‘Tot in acea primdvaré il vedem invoindu-se cu nigte oameni cari ti oi prisici cu S11 stupi. Pe unii din fiptasi, ase prisaes de 150. stupi, i vedem iertanduei dupa ce ei ti dan dowizeci de stupi (4), pe ceilalti, cari isan stricat dou’ ca 361 de stupi, fi aduce inaintea Divanului Domnese care ii osandeste s& plateased intreg preful stupilor (5). Vreme de patrusprezece ani na mai avem nici un ast care si ne vorbeasca de Bohotin, in schimb ins& Letopisefile il pomenese. Cand Damitrageo Cantaenaino, Ia tneeputul anului 1675, se puso in mi impreunt cu Caplan Pasa si cu Tatarii spre a goni din I pe Petriceico dinaintea ciraia fugise, el veni la Filein si apoi la Musi, De aici alese 20.000 de ‘Atari cn cai mai buni si cau Buhus (Qj Vezi notita despre famitia Rosetti la sfiryit {2} Veai notita despre Manolaehe Reusot Ia stiri (8) Acte XIAN. i) Acte 1. (8) Acte 1175 cnoxtea nonommtutut. 19 Hatmanul, cari lovird, la gura Bohotinului, pe Petriceico si pe Lesii ce se scoborise pana acolo sii puserd pe fuga. (1) Dintr'o mérlurie a lui Toan Buhug, cumnatul Ini Manolache Ru- set, care era Sulger mare, serist In b Noomvrie 7194 (1685), vedem c& soacra Ini Manolache, Logofeteasa Anija Buhug dupa ce-i diduse de zestre: mosia Bohotinul, i-o Iuase iar inapoi. lar ea murind acum (se vede de curind), Bubuy aflase ein izvod feut de maica noas- tra si cu peciatia Dumisale Menti pe Bohotin si pre alte unelte date ziastre dumnilorsale» si vazindv-l, lasase satal Bohotinul cum- natului stu. (2) fn anul urmator, 1686, Branistea si Bohotinul suferira o cumpliti pustiire dela ostile Craiului Sobieski care, dela lagi, se scobrise jafuind si arzand pana la Falciu si apoi se intoarse inapoi (3). Pentru periodul 7194 (1685)—7204 (1696) iarag nu avem ni un document vorbindu-ne de Bohotin. Dino marturie hotarnic iseAlith de Pilat Vornicul de Poarti si purtind data de 17 [ulie 7204 (1696), constalim ci iar a fost pricina de hoti Manolache Ruset, acuma Postelnie, manistirea Galata si un Mihail treti Logofat, 4). La 7217 (1709) Manolache Ruset, ajuns Vel Vornic, avit pricini cu Mitropolitul pentru un opust ce-l fcuse Mitropolitul pe mosia Costulenii (5) a Mitropoliei si care inneed gesul Vornicului Mano- a} Lotopisete (2) Acte LIL. (8) Latopiseto, 1, p. 36. [aj Acte Lill (6) Harazits Mitropoliei prin dania Iai Moisoiy Movili din 12 August 1630, citata mai sus, Iat& de altmintreloa actele de danie a tuturor eelorlalte silstialeatuind mositle Costulenii gi Pristeanii deslipite din Briniste, lua din condica 18 a Documentetor Mitro- poliei din Jagi, aftstoaro tn Arhiva Statului din Bucuresti No, & Antioh Constantin Cantemir, la 16 Tulle 7205 hirazeste tai Arutrona cul o bucaté de Joe domnese in Biranigte, pr Covasna, fimutul lagi alaturea cu. hotaral Dobrovijulul No. 6. Dintrun lirisow al Tul Constantin Moraz, din 10 Septomvrie 1779, relese ef, In Junie 7226 (1718), Mibai Racovifi a dirait lui Constantin Conache Agi sin Anghelut’, rmosille Mocra gi Siragurile earl ficeau parte din Branisto, In hrisovul Ini Moruzt sunt ‘itati Ioan sin Agapie, Capitan de Vantori si Vasile Floren Vanstor No, § Dintr'un hrisoy al lui Alexandew Joan Mavrocordat, din 1 Tunie 1775, rezultt e& Vosile Lapu a hiriai, prio urie dela 25 Maiu 1650, Inj Irimia Vanealet, dou’ locnri de prisici, ow liveal gi locuri de faneje, din Braaigte, de cumprtraturd gil mat daruvyte, tot ‘in Branigte, un loc unde este prisack, in jos de moara domneaset, eu bili de peste, anume Tanga si Filiponea si poiana do fanaj ce King Hatmanul Patrageo. My in Stale20 Rabu Roser 176 lache. Mihail Vornicul de Poarta find trimis si cerceteze luerul Ia (a_locului, arat& prin mirturia scrist Ia Costuleni, in 3 Aprilie 7217 (1709), c& acolo unde ‘a facut Mitropolitul acest opust nu fu- sese mai inainte opust. (1) In timpnl rasboiului dintre Rust si Turei, in vara anului 1711, Branistea si Bohotinul suferirk 0 noua gi cumplita pustiire. Cand, dup’ incheierea pieii, Rugii se intoreeau spre lagi impreund en Mol- dovenii lui Cantemir «esiau ‘Tatarii de prin piduribulucuri_ eu avite, cu robir. Moldovenii se cau SA seonti robii si se rape- zoau la TAtari dar fra izbanda, flindu-le caii cu desivarsire steiti Seremeteff le porunci si ineeteze, ciei pacea find incheiaté nu lc poate da ajutor si robii ti va scoate Imparatul, figaduinti desarta care starneste indignarea bunului Neculeea. Dar 0 ceatt de Moldoveni we merged inainie, se intilni la gura Jijiei, la Scoposini, eu vreo suta de ‘Tatari cari venian despre Iasi eu robi si lovindu-i fara veste Fan pus sub sabie mai pe toli sau ian dat in Prut unde sat inneeat sii au seos robii (2) Vitand marturia dati cumnatului siu ta 5 Noemyrie 1685, loan Buhus care acuma era Vel Hatman, voi iarag si puie stipanire pe Bohotin. Amandoi boierii pariindu-se de fat inaintea Domnului, acesta rindui si se judece dinaintea Ini Antiohie Jora Vel Logofat Lupu Costache Vel Yornie, Gheorghe Apostol Vel Paharnic sia lui Trisant, Patriarhul Terusalimului, care se alli tn fara. ‘Toate cite le spuse Buhus céaura inaintea marturiei sale din 5 Noem- yrie 1685 si Hatmanul fu dat rémas prin hotirirea din 26 Februa- vie 7221 (1714) (3). Manolache Ruset a murit inainte de 7 Tanuarie 1717, cici avem © marturie din acea zi a Logofituui Tie Catargiu, a Vornicului Toan Sturza pitarului Toan Paladi, ra judece neintelegerile ivite intre ronom rului fiu al réposatului, Stolnicul Stefan, Tot el are s& stipaneased satul Bogdanesti dela Bactu, unde a fost asezarea plirintease’ cu silistile de pe imprejur si pe un figan bueatar, numit ‘Tineul. Res- tul averii are a se impfrfi fr (4). ay uy, (2) Letopisofe 1, p. 100 si 80, (8) Acte LV. (8) Acto 1Ww eRoNICA noMoTINLUL a In anul urmator, Stolnicul Stefan avi pricind pentru Bohotin chiar cu Voda, Marturia hotarnied a lui Darie Spatarul, din 7 Iulie 1661, inc&pand in manile Ini Mihai Racovita, el opri o bucati de loc ziednd «cdi de Podoleni, dar convingandu-se in urma ed acea infrturie era «rear, Inapoi& Stolnicului loeul sii didi, la 26 Ta- nuarie 7226 (1618), carte Gospod Ia mana ca si tie si st dijmu- easc’ tot hotarul Bohotinului (1) e yede ci in Bohotin venian si s'ageze mulfi oameni cari, dupa ce-si ficeau case, nu voiau si pliteascé dijma si si faci micile slujbe ce li se cereau. Gasim intr'adevar o carte Gospod a Ini Mihai Ra- covili (2) prin care volniceste pe Stefan Ruset, iv vel Stolnie, sau pe cine va trimite «si meargi 1a satul dumisale, Ja Bohotin i afi oameni vor fi avand case pe locul Stolnicului si sid piste voia du- misale, ori om domnese, ori hoerese ori calugdrese, pe tofi si fie volnic a le aprinde casele gi heiurile...» (3) Prin ispisoc din 20 August 7228 (1720), Mihai Racovila intareste si el Bohotinul Stolnicului Stefan Ruset, cu tot hotarul ales de Nea- ninl si de Rogca, adiugind ca el (Domnul) vazind o marturie dela Stefinipi Voda si dela Darie Spatarul in privinja hotarului Podo- Ienilor, oprise Stolnicului Stefani Ruset o bucala de loc, dar acesta araténd dovada cé marturia infifigati de Podoleni erd mincinoa: Domnul ti inapoi locul oprit. (4) Dar in Bohotin urmau a se strange si ase asezi oameni nepoftiti si nesupusi la darea dijmei, cAci, in Maiu 7233 (1725), Mihai Racovita (rimite om domnese cu carte Gospod poruncindu-i si aprindit casele oamenilor cari sed pe mo Vornicului Stefan Ruset. (/ Dintr'o marturie hotarniek din 12 Tunie 7233 (1625 (6) se vede Bohotinul atunci impresurat pe din sus, lang’ hotarul Ga 1afii, de Comisul Constantin (7) si pe din jos de Cluceroaea Lucicioae cu ispisoc de danie a Logofatului Mihail (8). In cartea Gospod eu (1) Acte LVI. Cnt. si eoeace este seris pe verso la actul XXXIX, 2) Mihai Racovits @ vtie 7228 (1719), din Braniyte, Jui Slatie Ton Satrariul, mosia Tutora, Tot Mihai Racovifi a daeuit, iar din Braniste, Oprisenii lui Stefan Jawa, Athiva Creditulul Funciar Rural. Carton 279, dos, 2100. (a) Aete LITT. (a) Acte LX, (0) Acte LXL (0) Acte LXTE (7) Danie ffeuta la 15 Martic 7197 (8) Cluceroaea 1 lapania se pare pe Jui Aga Mihail. vate 1689 le Constantin Cantem rane} anos .2 RADU ROSETTI 178 care Racovija randuise pe hotarnici, el avuse grijf sit le indice in ce chip doreste si fie hottiirea lor, adie& dupa cererea Vornict: lui Stefan, ceeace hotarnicii se grabird sh f Vornicul Stefan Ruset (1) Racovita chiar oarescum incuserit cu el, ciel fiul cel mai mare al Vornicului, fordache Ruset (2), tinea in edsitorie pe Catrina, fiica Stolnicesei Maria Costandachi, sora Ini Mihai Racovita. ‘Tot in acel an, 1725, Vornicul Stefan avuse judecata cu un fustay do Divan, numit Viasie Beghiul, din Borosesti peste Prut, pentru «un colae de baltéy numit Bordunul, din satul Colful Cornii, In- feresanti este marturia (3) lui Gheorghe Horopeianul «ce an fost Cfpitan» care de treizeei de ani seded In Bohotin si era insirei cn lnarea dijmei. Oare si {i fost el acelay Capitan Horopeiann care, cand, la intdia Domnie alui Neculai Mavrocordat, era inehis intr'un bocin al Curtii Vornicul lordache Ruset (matea tuluror rdutatilor), frate lui Manolache si prin urmare unchiu lui Stefan Vornicul, striga in gura mare: «si le deie lor Voda pe Tordachi ea sacl ucida, ou pietres ? (4), * Hotarindu-se de Domn o cercetare la fafa locului, se Ini dela Mitropolitul Gheorghe o infricogaté carte de blestem: «herul, pietrele, Jomnelea si putrediased si sit se topeased, iar trupurile lor si stea intregi netopite...» (5) Apoi hotarnieii randuiti prin carte Gospod din 8 lunie 7233 (1725) (6) se duserd Ja fata locului. Se luaré mai intaiu dela mai mulfi oameni bateani din Poncesti deosebite marturi in privinta vechii stiri a locului, marturii in cari ni se povesteste despre niste facai voinici cari «inotau in Prnt cw o fata pe spate si riceau din cobuz.» (7) Printre aceia cari an adeverit mérturiile este si un Garle, Parealab de Braniste. Punandu-se cartea de blestem si brazda in capul megiesilor, ei aut ardtat, pe sufletele lor, cum au umblat vechile hotare si hotar gisind cf Vornicul Stefan ar ruse el dand yi martur bueura de mare trecere Ia Mihai e dreptate, au insemnat locul cum ce- + serisi (8). lar Voda, printrun lung li 1) Vesi notite despre Stefan Ruset in Apendic 2) Veai notite despre Tordache Ruset in Apendice. 3} Actele mosillor Coltul Cornii i Fratienesti, No. VIL (f) Letopisete. (@) Actele Coltului Cornii gi a Pratienestilor, VII. (6) Thi, IS (7) bid. X i XL (8) Ibid, XII.179 eroxica noNOTENELUL sov, in care face istoricul mogiei Col{ul Cornii, a confirmat parerea lor, dnd rimas po Viasie Fustagul. (1) Cafiva ani mai tarziu_vedem pe un fon sin Artenie Rati diruind Vornicului Stefan partea Lut din coljul Balti Bordunutui. (2) in anul 1726, Comigit Curfii Gospod neavand unde si coseascd fan pentru grajdurile domnesti (cae Branistea era redusi la mai nimiea), merseri s& fack 100 de stoguri de cari aveau nevoie pe Bohotin, avand bine infeles si dea Vornicului Stefan dijma legiuita. Aici inst aflara c& éspravnicul Vornicului invoise niste Tatari ca si cosease’ la Rohotin. Dandn-se de stire Dommului, acesta se supard lare si serise ispraynicului, ew insug mana lui, poruneindu-i: «si te sin c& nu lagi nici dai voie TAtarilor nici sii primiti ca sla] fact fin acolo nici pe aiurfe}, c& bine sé stii c& de voi gti cu ade- varat voi trimite si acolo te yoi spAnzura. Intr’alt chip s& stil n'a fi facdnd tu una easta. Aceasta seriem.» (8) Din intéia Domnie a lui Grigore (M1) Ghica, avem o carte Gospod catre Paredlabul de Braniste, din 20 Main 7237 (1729), poruneindu-i sii iea sama inire Vornieul Stefan si vecina lui, Luedcioae, cari se certau fiecare din ei pretinzind si iea dima din stupii asezali de un Mihail si din fanul cosit de dinsul, (4) Observam c& cu edt Branistea deveniA mai miei cn atata se umflan titlurile celor in- sfireinati s'o privighez Folosindu-se de schimbarea Domniei, cumnafii Vornicului Stefan, Neculai Lazu biv Vel Sulger si fon Silion, precum si nepotul lor, Ma- nolache Costache, il chemara in judecata tnaintea Domnului pentru ley Vornicului Manolache Ruset, tatal Ini Stefan gi soerul lor, ziedind c& el la acele erémisitiy parte nu le-a ficut. Domnul randuindu-i spre judecata la Mitropolitul Antonie si la alti trei boieri, acestia facdnd inventarul averii lisaté de Vornicul Manolache, sta- hiliri ce ave si mai dea Vornicul Stefan cumnafilor si nepotulul siu. Hotiirirea boierilor fu intariti de Domn, (5) Pe la sfirgitul vietii sale Vornicului Stefanifi avir pricind de hotar cu manistivea Sucevijei, cici vedem pe Grigore (II) Ghica intarind, la 27 Main 7245 (1738), stapanirea manastirii dela Suce- lu) tbid, an, Abid, XIV. (@) ote UNI. la) Acte LXV, iO) Acte LXVPy Apu ROSETTE 180, vila asupra pristicii agezate de Dionisie si Eliseiu yi deseriindy din now hotarul. Apoi, pe aceiag hartie, gasin o lung’ notifa a unui ngir, muntean dupa vorba, prin care se arati venitul Inat pe ne- dept de pe locul impresnrat de feciorii Vornicului Stefan, Acest venit este aledtuit din stupi, in si cimepa de dima, precum si din banii cuveniti pentru dijma fanului si payunatul mascurilor. (1) si tatal sau, Stefan Ruset mi a avut agezavea in Bohotin ined acolo un ispravnic care-i strangea venitul gi judecd oamenii. Ve~ niturile mogiei gi chipul de a le strange eran aceleasi ea sub Bu- husesti, raporturile dintre siteni si stapanul mogiei nu se schim- base. Dela pacea dela Falcin incoace, Branigtea nu mai suferise pus- fiir, Dar in vremea Domniei a doua a lui Nicolae Mavrocordat, Domnul, din porunca Turcilor, puse s& curete Prutul care fu intre- buinfat de impartie pentru aducerea zaharelei la Hotin, Era dust pind la ‘Tutora pe saici trase de oamenii de pe malul raului, Cu acest prilej ostasii Turci cari mergeau cu zahareana la Hotin facean fel de fel de jafuri si de siluiri satelor prin cari treceau (2). NV. Bohotinul sub Rusetesti dela tmpartirea din 1739 pand la reintregirea lui in anul 1805. Vornicul Stefan a murit inainte de 21 Ianuarie 1 porunca lui Grigore Ghiea, Logofatul Sandu Sturz averii intre fili si ginerii riposatului KI last trei fii: lordache biv Vel Clucer, Ioan si Constantin, si patra fete: Trina (4) cAsitorita cu Constantin Bals biv Vel Medel- nicer, liana cAsitorita cu Tordache Sturza Comis, Maria jovi earlatache Costachi Vel Armas si Anila necasitorita. Finl cel mai mare, Iordache, primi pe ling Bogdanestit si Har- linestii (aletuind un singur trap), pe Oituz, la Bachu, a sasea parte de Bohotin, vinteascé din lasi silrei pogoane de vie la Odobesti , cand din face imparteala (4) Acte LXVIL 2) Lotopisote, I, p. 37. (8) Acte LXYIUL (4) Sar pired & Irina murise Inaintea Vornieului Stefan,181 eRONICA nomoTiNCLt Al doilea fiu, Toan, primi pe lang satul Teteanii, pe Tazkiu, la Bact, o a patra parte si oa sasea parle de Bohotin gi trei po- goane de vie la Crace Al treilea fin, Constantin, primi pe Kinga satul Marginenii dela Bacau, unde era asozarea pirinteasea, cu toate silislile, 0 a sasea parte de Bohotin si trei pogoane de vie la Cruce. Constantin Bals, birbatul Irinei, primi satul Potropestii cu silis- tile, la Vastuiu, gi dou pogoane de vie la Odobesti. Jordache Sturza, barbatul Henei, primi a patra parte dl Searlatache Costache, birhatul Mariei, primi satul Idri listile de imprejur si doud pogoane de vie la Crace. Nu se vede ca Anita si fi luat vreo mosie in parlea ei, ci nu- mai figani, odoare, vite gi borfe. Actul de imparfeala, foarte ama- nunfit, este interesant prin faptul cel ne arsti din ee se compune: gospodiria casnick a unui boier mare, cu o avere destul de fru moasa, Ramanem uimiti in fafa siraciei de rafe si de unelte ale mosei ceo vedem. Actul de imparfeali mai vorbeste gi de alte mosii riamase nein= parfile, Un document din 28 Octomvrie 7251 (1742) ne arala et aceste mogii, in numar de nou, au fost impartite in acea zi, ins numai intre cei trei frati: lordache, loan si Constantin (1), Bohotinul avea deci acuma patru proprietari si anume: Jordache Ruset cu o sesime. Jon Ruset cu o patrime si 0 sesime. Constantin Ruset cu 0 sesime. Jordachi Sturza eu © patrime. Din actele postericare ar reiesi ci acesli patru partasi in Boho- tin si-ar fi imparfit mosia de atunei, dar acel act de imparteala nu s'a gisit nici odati si din sirul faptelor se vede ci mogia n'a fost cfectiv impartitt pand la 1786. S'ar parea c& Ion Ruset, al doilea frate, care aved partea cea mai mare, era insireinat cu strangerea venilurilor si cu cdutarea mosiei, preeum rezulté din hrisovul lui € gore Ghiea 2 Tunie 7249 (1741) din care vedem ed el poart judecali cu manistirea Sucevifei, care se pretindea impresuraté: de cl. Manastirea pretinded cA sunt dowd parae Pietrosul: unul ima din sus, recunoseut de lofi gi celdlalt mai din jos. Calugavii pretin- deau cA locul lor merge pand in Pieurosul din jos, iar Ioan Ruset sustined cA numai un Pietros este: cel din sus, pana in care se in- Bohotin |, eu sie (4) Acte LXX,26 Rani y ROSETTI 182 tinde mosia Bohotinul, Judecata gisind c& calugérii nu putuse do- vedi cu nimica fiinfa unui al doilea Pielros, respinse cererea lor, pana co ei yor aduce scrisori ardtand fiinja din vechiu a unui al doilea Pieuros, mai jos de cel cunoseut (1). La 1746 Anifa, fata Vornicului Stefan, sora lui Jon sau Toni Ruset, pe care o fined in casi la dansul si care pare a fi fost bel- naya, dirueste fratelui siu toatd partea ei de avere (2) in anul 1751, tot Ionita Ruset strange venitul de pe Bohotin, ea exist o carte Gospod din 18 Iulie a acelui an, prin care Domnul, Constantin Racovita, ii da volnicie «a slapani, a dijmui acea mo- «sic (Bohotinul), sa-si ia de a zecea din gradini cu legumi gi din lis ayezi eu pomi, si din lol locul, cu tot venitul Lucrurile mersera astfel cata v e lordache si Ionita Ruset fura in viatd, dar ei murira, cel dintaiu pe la 1750 si cel de al doiloa pe la 1762. imparjeala fiilor lui Iordache este din 17 Tulie 7266 (1758), (4) aceea a fiilor lui Ionita din 15 Iunie 7270 (1762) @). Pentru usurinfa cetitorului dau aici un tablou genealogical ur- masilor lui Manolache Ruset, care mi se pare de neaparata trebuin pentru infelegerea celor ce urmewz’. Precum reiese din cele dou’ acte de imparfealé, ramura lui Toni Ruset pare a fi fost mai avut& in acel moment decat acea a frate- lui siu mai mare, lordache. In privinja vazei, ambele erau cazute atit Iordache cat si Tonif{ neurcandu-se peste rangul de Vel Me- delnicer, 0 boierie de a treia mana. Al treilea frate, Constantin, se suise pani la rangul de Ban, boicrie de mana a doua; precum vor arata actele posterioare, ¢] lisk numai o filed, lliana, cas&lor Manolache Hrisoveghie. (6) Partile din Bohotin a fiecireia din aceste ramuri nu fur sub- imparfite intre frati, ci date, astfel cum fusese stabilite Ja 1739, cate unuia din ci, Astfel Ia 1762, dup moartea Ini Tonija Roset, Boho tinul se stapania in chipul urmitor © patrime si o sesime de catre Stefan, fiul cel mai mare al lui Tonité Ruset; (1) Acte LXIX @) LXXT (9) LX. (4) LXXIT a () LXXII b (6) Acte LXXXY sl OXXX.183, cRONICA BOHOTINDLOE 7 O. sesimi Ruset; O sesime de citre tefan Ruset; O pilrime de cAtre Tonitt Sturza, finl Ini lordache Sturza (1) (ginerele Vornicului Stefan). Despre chipul acestei stapaniri mu stim nimica, La 15 Septemvrie 7274 (17 pfan Rusel biv Vel Satrar, saipan pe cea mai mare din pirtile Bohotinului, vinde acea_ parte (0 palrime si o sesime) Vornicului lonifa Paladi gi sotie sale Ca- trinei, vara primara cu dansul (vanzitorul),2) pe pref de 1300 Lei In partea vanduta aici este cuprinsi, dupa actul de vanzare, si partea ce i se va yeni din partea varului siu, Tonija Shurza, care se vede ca ). che Ruset, fiul lui lordache si var primar van: ui Stefan, porneste indaté judecald inaintea Domnu- lui, Grigore (II) Ghica, El cere s& fie invoit s& rascumpere parfile de Bohotin vandute de Stefan Vornicului Paladi si sotiei sale, in puterea dreplului de protimisis, find in {al cu vanzitorul si rizay in Bohotin si into banii s& len mosia. Domnul si boierii gasind whe si Stefan este mai apropiati decé jupaneasa Vornicului Paladi, find cea dintaiu pe partea si Lascarache mai fiind si rizas in Bohotin, hotarase ca Lascarache SA intoared Vornicului Paladi bani i si iea mogia. Mai obiecteazi Vornicul Paladi ci este si el razas in Bohotin (clironomia dela Tonit Sturza), dar eartea de judecati adaugd c& el n'a putut si doyedeascd nici un rdzdstic. (4) Remiti de aici ch mostenirea Iwi Ionita Sturza nu ert clara. Dar Lascarache Ruset nu putii sa se bucure vreme inc de cumparatura lui, caci Sitrariul Stefan aved o sor’, Maria, cisatorith cu un Medelnicer (5) Dumitrache, atunei Ispravnic la Tecucin, al carui nume de familie nu mica fost en putinti sil aflu si care dis- punead de bani. Indata ce auzi despre vanzarea pirtilor de Bohotin, de eAtre Lascarache Ruset, al doilea fiu al lui Tordache asi lui Constantin Ruset, fiul Vornicului 5) Satraviul Laseara yalorului, Satrar ag si vin prithar despre ‘cénd Vornicului Paladi Jungali 41) Dup continutul actulai 12 ‘Soplemyrie 1765. 2) Fiind nepoata de fi |) Acte LXXIV 4) Acte LXXV 8) Pe urmi ajuns Ban. XIV, Toni Sturza ar fl inectat din viata inainte de 1% 4 Vornieului Stefan Roset [V, Ace LXXV).28 Rapw RoseETT 184 ca se grabi si trimilé varului ei banii co acesta diduse pe partea de mogie a Satrariului $tefan, cer’ind moyia. Dar Lascarache rspunse cd el land mogia prin Divan tot prin Divan o va da, Venind tmpreuna la judecaté inaintea Mitropolitului si a boierilor, acestia hotiirira ea Satrariul Lascarache si-si iea banit inapoi dnd mosia juplnesei Me- delnicerului Dumitrachs, deoarece sora find mai aproape decit varul, dreptul ei de protimisire esto mai tare, Insi Divanul hoti- riste cA, pe Inga banii sii, s& iea Satrarul Lascarache si dobinda vine de cand a numérat bani Yornicului Paladi si pana in ziua in care Medelinceral Damitrache i-a trimis si el n'a veut s primeasea. (1) Printre hartil st si vede fidula prin care Lascarache Ruset ade- vereste de primirea a 1.495 lei din mana ciaugului de Aprozi Du mitrache, capetele si dobanda ce i se cuvenii, (2) Vedem deci et dobinda luata de Lasearache Ruset dela lunie, cind a platit banii pana Ia Noemyrie, cand ii trimisese Medelnicerul Dumitrache ba si el nu-i primise, ¢,195 lei, Si aici ma poate fi vorba de camdta ei de dobanda legiuita, stabiliti de Divanul domnese. Satrariul Lascarache voind si urmeze a dijmul si partea ce 0 réscumpirase acuma Medelnicerul Dumitrache, acesta se jalui Di- vanului care hotiri ca Satrariul Lascarache si se mirgineased a dijmui partea sa, (3) Interesant este a constati iujeala cu care se judecau aceste pricini si care ne indeamni si facem aseminari ne- plicute pentru mersul justifier de astizi. Se vede ci iar se ivird neinfelegeri intre Rusctestii stipAni ai Bohotinului si mAnastirea Sucevitei, cfici gisim o carte domneascé a Ini Grigore Calimah, din 2 Iulie 1767, dati Egume lugarilor numitel_mAnisti Intiveste stipanirea mandstirit pe locul despre care trateazd uricul lui Simion Movil in primavara anului 1775 wurira, unul dupa altul, in lagi, Lasea- rache Ruset si sofia lui, Uliana Dimachi. Inventarul pufinei averi rimasi de pe urma lor fu facut de Jitnicerul Manolache Dimachi, fratele Ilenei, care fu insarcinat eu epitropia copiilor: Raducanu si Zoita. Inventariului este alipitit socoteala cheltuielilor facute cu im- (1) Acte LXXV1 (2) Acte LXXVIL (8) Acte LXXVII. UW) Acte EXXIX.cxoxrea RonoTINELUI. 29 morméntarea Henei Ruset naseuta Dimachi. (1) Copiii eran cu de- sivargire straei, toatt averea lor cuprinzénd : © sesime din Bohotin, Coitul, Cornii si Frasinesti, razAsiile eum- pirate in Boigtea, Negoiesti si Posoreani (CAlufi), casa _pirinteascs din Iasi si un loe starp. (2) Maria, sofia Medelnicerului Dumitrache, mort in rangul de Ban, vonise in Bohotin si isi facuse cast de locuinga in sat, moar si iaz sub sat. Ea eri o femoie agera si harnicd, dar 0 ve~ Gini nu tocmai plicuta, Certele de hotar cu Sucevita reincepurit si Grigore Ghica, la 15 Tunie 1776, d&dit iar un hrisoy intavind sti- panirea mandstitii (8) asupra locului de prisacd despre care tra- teazi ispisoeut din 7115. Satrariul Gheorghe Ruset (4), fiul lui Tonia si frate Banesei Mar ademenit de izbiinda cererii de réscumpérare a Bohotinului vidicata de Banoasa, pornise si el asemenea cerere pentru riscumparai unei a treia parti din acea mosie si Divanul holirise ea el si in- toared banii surorii sale si st iea moyia, La urma insi el se in- felese cu Baneasa, Inand dela ea 5 firte din via pirinteased: dela Piseul Corbulti, Ia Nicoresti si parte din locul easolor pavinteyti Iasi, § se mosia, precum dovedeste actul isedlit de dansul la 17 Septemvrie 1777. (3) sora a Banesei Mariel, Irina, se cAsitorise cu Polcovnicul Baron Belistoin. Dad numele baronului este nemfese, numirea de pol- covnie daté gradului si este rus in lips de alte dovezi cred c& zisul baron eri, nu un colonel austriac ci un polcovnie rus de origine germana. (6) De altmintrelea trebue observat ca, intre 1770 si 1775, biata Moldova fusese ocupata de armatele rusesti, iar partea ki de Austria si ocupatit militareste de ostirile sale, Brit deci in far’ bielgug de baroni cu nume net (1) Aote LXXX, Manolache Dismachi s'a esitorit en Bu Ruset Roznovanu, 1a. 1778, (2) Mai aveau isle dugheni si 0 er 43) LXXXI. (#) Pentru Gheorghe Ruset vezi moti la sfarsit (0) Acto LXXXIL (6) La Academia Romani, in Pachetul XXII, piesa No. 247 ne arati pe nigte rat, pe Biew, vinzind, in primivara anulai 1724, p&rfilo lor de mogie emarit sale baron fon Tiligten $1 eueonil Irina Rusetescus, Presupun od acei rizisi erau mogiesi cu mogia dela eoca a Trivel, al ede nume nu Tam putut deseifra pe copia actulut de impar(ealé dla 15 Iunio 7270 (1762). Aetul LXNUIL b, i din Tash30 ‘RADU Roser 186 Gasim o lungi anafora. a Divanului intarité prin rezolufia dom- neasc din 24 Septemvrie 1777 (1), hotirind pricina dintre Baneasa Maria si Baroneasa Irina pentru partea de mostenire a Ininel dota Tonita Roset, care rimisese in parte la Baneasa Maria, sora cea maim Tudecata este pentru 1.000 lei, cAtiva stupi, cdteva vite si tin aslernut, Boierii Divanulai judecd pricina pe lung si Domnul inlareste pirerea lor. Aceasti judecati ilustreazd bine siriela si lipsa de bani in care se alla acei boieri stipani pe mii de fale Hotarivea Divanului diduse si Baronesei Trinel drepiul s& rescum- pere oatreia parte din Bohotin. Ins, prin aledtuiren ce avit toe In 30 Seplemvrie 177 intre ambele surori, Irina renunta la dreptul acelei Fiscumparari si se impach cu sori sa pentru toate ile lor (2). fn toamna anului 1785, Manolache Hrisoverghie cisitoria pe fied sa, Maria, en Beizaded Grigore Ghica, fiul riposatului Matei Ghiew Voevod, dinduei zesire frumoasi, care cuprinded intre altele si a patra parte din Bohotin (3). Raneasa Maria, care sedea la Bohotin si stringed venitul most nu prea void si-l Imparta eu coilalfi copirtasi. Acestia pierzind rab davea, cerurd dela Divan, in twamnna anului 178, imparfeala mo Acegti copartasi erat: Banul Manolache Hrisoverghie en a sasea parte (4) Caminarul Bi dueanu Roset, fiul lui Lascarache (4) cu a gasea parte, Clironomit Ini lordache Sturza cua patra parte. Cu slegerea si hotarnicia mo- sici fu inséreinat Ionita Ursoianul, treti Logo ‘opolitul Gaveil didit 0 cumplita carte de blestem () ‘Alegeroa lui lonita Ursoiam este serisi pe prind mai ales deshaterea holarclor mosiei. Cu. acest prite) el ne tileazd multe acto privind mosile invecinate, toate aledtuile din plrth dlslipite din marea branigte domneasca. Cele mai interesante din aceste acle au fost remumate sau citate mai sus, Cen mai mare parte a lueririi este privitoare la pri tare dintre Bohotin yi manastirea Neamfului, alt in cap rie si eu ina de ho- jatul de sts, 1) Netul LXXXLY. (2) Actul LXXXY. {81 Zoita, sora hoi TeSducamy,efsilorté eu Veizadea Alexandru Constantin Movi ss ‘unm el ineng Doma, drai fritine-xiu, 1a 1782, toata partea ef din averea.phrinteases (4) El x neal totdeauna Roset, (@) Acto LXXXVL187 cRONICA RoHOTRNONT. BL prisaca de acolo, cit si in capatulde jos cu mogia Scoposanti. Din aratarile Tui se vadeste reaua credinfa’a calugivilor cari, pentrn a cuprinde mai mult, fi aratara niste ispisoace ce eran priviloare la © mogie peste Prut, din Bolna voira s& fack Bohotin si rastalmaciau toate nunivile, Aceste acie ingelase pe all hotarnic, pe Pilipoyschie care, mu su cu ce prilej, feuse aici o alegere de hotar la 1779, insf ele nu selara pe Ursoianul, ce pare a fi fost un om eu deosebire constiin- tios, El, in mirturia lui, dé lungimile in stanjeni inte diferitele semne, lungimea totali a mosiei gi latimile la capat si la mijloe, dar nu face alegerea pirtilor (1). Aceasta alegere se face, in urma unei non’ porunci domnesti tot de Ursoianu, sub privegherea a doi boieri wari: Constantin Gre- cianu biv Vel Spilar si Manolache Baly biv Vel Ban, in primivara amului urmitor, 1786 (3). Ambele acte, din 25 Martie 1786, ne dau toate amanuntimile acestei alegeri. Ele ne arata lungimile gi lafimile mosiei, chipul babesc in care se compenseazi ingustinea partilor celor din jos, partea fiecaruia, impirfirea morilor si a iazurilor, in- tinderea viilor si satele in fiin{%i: Cozia, Bohotinul gi Isaia, Aveasti impartire se intinde si asupra Colfului Cornii gi a Fréienestilor, cari asemenea se alege partea fiecérnia (4). Este de observat ea partea lui lordache Stura (gin lui Stefan) este impirfita Intwe toli mostenitorii sii colaterali, dove- dindu-se asilel, c& nu erd atunei cunoscut nici un mogtenitor di al sin. Aceasla alegere didi, chiar dela inceput, naslere unei judecafi intre Rusetesti si Hrisoverghie, de 0 parte, eu Logofeteasa Heaterina Raza, stpina Grozestilor, de alta, pentru hotarele mogiei Colful Cornii, Ho- tarivea Divanului din 3 Apeilie 1786 dali pe Logofeteasa ramasa (5). li) Acte LNNXVIL (2) Acte LXNXVILL (3) Actele LXXXIX i XO. ia) Ibid (6) Academia Roman. Pach. LXXVII No. 76, Vedem proces reine in anii 17OL, 1793, 1902 ¢. 1806 intre Rt Pach, LXXNL Actele urmtoare: ‘No. 16. 7268 Tuli 11. fag. Hrisovul lui loan ‘Teodor Calimah Voevod, prin care intareste stipnirea Hatmanului Vasile Razu_ peste partea sa de miosie din satul Grozestiy pe Prat, lela (inutul Lapusnil No. 17. 1785 Noemivrie, Carte de hotirnicie a nogilor Fratienestii i Colful Coral de pe Prut, la inuta) fagilor, feuts de Jon Ursolann, biv Tretl Logofit pnd. gi urmand ran Roset si Logofetnasa Razoaea, Acad. Rou.Be RApo ROSETTE 188 Se yede ci, dup impirfeala, Baneasa Maria wrmi si reprezente pe ceilalfi partasi, caci 0 vedem avand in acelag an, 1786, 0 ju decati de hotirnicie cu manastirea Neamfului pentru hotarul capa tului din sus al mogiei, Logofatul Gheorghe Sturza, insireinat de Domn (Alexandru Mavrocordat) si cerceteze pricina la fata locului, at Banesei ci hotarul Bohotinului din sus urmeaza ho- ‘reti Logofil Lonita Ursoianul, iar e& pietrele Vor mas rele, Deci Bineasa este poflita si po- je si dac& a Inat cei alltel face cunos tarnicia. facut de nicului Stefan (1) aut runcease’ valavului si nu treacd peste acea I dijma dincolo de dansa, trebue s'o inapoieze manasti se va implini dela dansa en om donnese (2). Spre Logofatul Gheorghe Sturza ficit hart gi marturie hota la mana boierilor Rusetesti(3). Ce pleat et acea hark ni mai exist Dinir’o carle a boierilor Divanului Moldovei, din 13 Mai 1789, catre dregatorii timatului lagi, rezulté cA nu se pusese ined pietre-hotare intre deasebitele parti ale Bohotinului, Baneasa Maria, folosindu-se do aceasta imprejurare, colropia partea biv Vel Caminarului Radu- canu Roset si impiedecd pe vechilul acestuia si slipiineasca mos Se dadit portnc’ dregilorilor si dea vechilului ajutor pentru ca s poati strange dijma si si implineascd pe acei ce nu vor vol si dea avaetil mosiei (4). ‘No. 18, 23 Ianuarie 1701. Zapisul Loyofetesei Catrinel Razoaet privitor la judeeata eu ‘minarul Raiducana Roset pentra holaral ex Coltul Cornii. No. 19. 1 Aprilie 1798. Anaforaua velitilor boieri ai Moldove udecati dintre Logofeteasa Eeaterina Rikzoaea gi biv Vel Comisul Ridueanu Roset pen tru Balta Tulbure. No, 20. 4 Mai 1802. Serisoarea lui Ionita: Ursoianu cdtre boieri olor hotare dela mogia Frafiene ti ‘No. 21. 1802 Mai 6, Cartea de alegere fa pentru hotaral satului Pritienesti No. 22, 1805 Mai 80. Jalba Hat area cei face Logofeteasa Reateri tari in privinga sen iouti de hoierié Bitari in pricina de judes jului Raducanu Roset citre Domn_pentea tmpresti~ Riwoaea in mosia su Collul Comnii de pe Prat. 1) Pietrele Vornicului Stefan rau nigte pietre agexate din porunca aeostui boter pentru 4 lasomnd hotarul dintre dansul si manistirea Neamfului, Elo fur’ gisite de Tonia U soianul cw prilejul hotéenieiei sale si el constats eX sunt rhu puse. Pe un brulion al mirturiei Ini ce se alli la Academia Romans, Dosar Rosetti Tl, se veile un facsimile de pe ele, Pe o fati se vad jnifialele St. R. steuvantul Vel Vornic, eu data 7283, apot Visnii Yowlit si wai jos: 1 Knlijghlina] ego Safta, iar po dos o erace ®) Academia Romana, Dossur Rosetti, 1, 92. (9) Thid, ibid, p. 99. (a) Acte, XCHI189 CRONICA NOHOTININT. 83 Se vede ci Baneasa Maria intrebuinta acoleasi procedeuri si fafa de vecinul sau de din jos, Banul Manolache Hrisoverghie (1), c&ci dintr'o jalba a ci ca hanul Hrisoverghie o che mase in judecala Divanului pentru ci-i stapania partea do mosie si ed Divanul o diduse rimasa, Prin acca jalbA ea arala cf a [eu pe moxie o mulfime de imbundtativi: mori, iazuri si altele si cit acum eeilalfi réaigi ar vrea s& ica parte din ele. Cere si se ho- Lirased mosia La 1 Septemvrie 1791 Divanul da hotarirea sa in pricina dintre Raducanu Roset si Baneasa Maria care a voit s& dea in arenda tol Bohotinul, cu Cozia, pretinzind ci alegerea din 1785 nu este buna, nefiind potrivita celei vechi si cA Caminarul Raducanu are mo- siile Colful Cornii si Frafienistii, iar nimic in Bohotin, Toate ara- Ie ci se dovedese fri lemeiu gi este data rimasi. Se indatorese boierii Rusetesti a infitosa vechea imparteala (8). Din 1793 avem © scrisoare a unui Andrei Ianco biv vtori Pa harnic, care sedea la Colful Cornii, pe mogia biv Vel Comisuly Raducanu Roset, si voind stipanul mosiei si-1 scoala, iea oarescar indatoriri cdtre el spre a fi ingaduit s& stea acolo (4). fn toamna anului 1798 vedem pe Comisul Raducanu Roset si pe Constantin G Slolnie judecdndu-se cu manastirea Neamfului. JAluind aceasta cf locul ei de prisack dela Nouresti-Covasna ar fii co- tropit de acei doi megiesi, judecata arata ci nu se poate cunoaste unde esic acel loc dep ‘a mandastirii Neampului si o da ramas’ (5). Tot pe atunci a Manolache Hrisoverghie in rangul de Spiitar, Vechilul lui, Iie Trifan, serie Domnulni pentra a se jélut cA Ruselestii, razasi_in Boholin, vor s& fic serisorile mogiei la dansii si nu le last in pastrarea stipanului siu, Beizadea Grigorie Ghica (6). Baneasa Maria era buclucasi si nu se fined de indatoririle Iuate de dansa. in anul 1794 vedem pe frate-siu, Gheorghe Medelnicerul, JAluinda-se Domnului c4 ea tot nu a indeplinil tudatoririle nate citre © Domn reiese olache (1) Degi 0 daduse zestre lui Reieaded Grigore Ghiea 1a 1785, totus vedem pe Mrisoverghie stipanind partes sa ile Bohotin pana la moartea Tui (6) Acto NCVIIL (6) XCV. Amatele A, Hum, XXVIL.~Meworiite Seq Istoree.re RADU RosETTY 190 el prin actul din 1777, nedandu-i locul de casi prevazut in acea invoiala (1) Nu slim reguliatele jalbei Medelniceralui se ivi o noua reclamatie asupra Banesei La anul 1779 ea luase eu imprumnt si en dobanda, dela sofia Hatmuulwi Vasile Roset, suma de patra mii lei, De atunei ea ina- poiase o parte din acei bani, dar amanda plata riimagifii si a do- hanzilor sub fol de fel de cuvinie. Comisul Vasile Roset, mogteni- torul creditoarei, pierzind rabdarea, ceri dela Domn implinirea Banesei 2). Se puse soroe pentru judecare, dar la infffigare Baneasa gisi iar cuvant de aménare, Tot astfel i se intampla si la un now soroc, dar de astidaté Domnul hotiri ca, daci datoria nu va fi plAtitt in 15 zile, mogin se va striga In mezat de ‘Telalbaga, pe ulitile Tagului, in decurs de 40 zile (2). Ceeace se si fact, Mogin fir atrigati la mezal pe ulitile Jagului in decurs de 40 zile de Gheorghe Telalbasa care pare a fi fost grec (3). In timpul mezatului Medelnicerul Gheorghe faci, eitre Epistatul Vor niciei de Aprozi, corere si se amane mezatul cas poald aterdis) gi el ‘Tot atunei se sfvarsi din viati si Baneasa Maria, Mezatul fu aménat, Medelnicerul Gheorghe numéré 6.050 lei, din cari se plitira 5.680 lei datoria citre Comisul Vasile Roset si, de vreme ce avea si el parte de clironomie dela Baneasa in Bohotin, ramase eu mogia, ce- nd Domnului si i se fack carte de stapanire (4), ceeace Domnul felt prin carte Gospod din 20 Noemvrie 1794 (5). ayura o surpriniere ne- Sturza, Ruxanda, se casitorise din nou, ew un boier de acolo numit Lipiineseu. Deodata, in toamna anului 1794, sos in Iasi fiul Ruxandei din a dona ei jorie, Clucerul Nicolae Lipanescn, cu vechilime dela maici-sa si cerit ca ea si fie pusi in slipdnirea unei a patra parte din Bohotin. Se vede eA Tonifi Sturza, prin diata lui, Itsase parjile de Bohotin vaduvei sale, edei © anafora a boierilor, intirita de Domnul Mihail Constantin Suju, cu data de 20 Octomvrie 1776, didi a patra parte de Bohotin, care sheorghe, dar in eurind in acest timp insi stipanii Bohotinul placuta. VAduva Ini Tonia in ‘Tara-Romaneasea fusese aleasi mostenitorilor Ini lor= la} Acte XorX. (a) Actul C. |B) Actul Ch 4) Acto Cll 5) Acte CTL191 RONICA noNOTINELAT 85 dache Sturza, partea dela capatul de jos al mosiel, in stipanirea Ruxandei Lipanescu (1). Apoi, deoarece el era insarcinat st desfacit toati averea din Moldova a maicei sale, Lipineseu ceri dela Domn fie sirigata do Telalbaga ca aceasta a patra parte de Bohotin s la mezal, eceace Domnul Incuviinti 2) Foaia de mezat (3) ne arati ci strigarea incepit dela 2.000 de lei si se sui pani la 5.000 lei. Implinin‘u-se cole patruzeci de zile, Yedem, dupi o menfiune pe zisa foaie, pe Nicolae Lipanescu_pof- lind pe musterii si vie la opt ceasuri la Caminaral Toarer Babs. ‘Acolo, dupi ce Lipinescu mai serie pe foaice intinderea mogiei si imbundlativile co le are pe dansa, face hareciu asupra Spitarului Dumitrache Sturza drept opt mii lei, pe care acesta i platesle treptat in vreme de trei luni (2). ins& Spitaral Dumitrache Sturza nu cumpirase a patra parte de Bohotin pentru dansul, ei pentra Postelnicul Riducanu Roset, eu care fieit schimb in lina Martie 1796, dandu-i Postelnicul toate parjile co le aved din mosiile HAndrestii si Dincenii dela tinutul Romanului (5), La inceputul anului 1796 murise Irina, sora Bimesei Mariei, a Iu Gheorghe si a lui Stefan Roset, pe care am vazuto eisitoriti Poleovnicul Baron Belistein. Se vede ca Belistein murise sau ci ci- siloria se desficuse de mult, efici consiatém cé Trina moare sub nu- mole de Stolniceasa Irina si ck are dou’ fete casitorite gi un fi co poartd numele de Lupa Roset. Suntem deci siliti si conchidem cA Irina se casilorise pentru a doua oar cu un Stolnic Roset, pe care ins nu bam patut identifica pan’ acum. ‘Tot atunci muri si Vitoria, naseuti Sion, sora eu sofia lui Toniti Ruset (fiul Vornicului Stefan) si familia, adic’ Gheorghe si Stefan Rast si copiii Iringi avura de impfrfit clironomiile dela Bineasa Ma- ria sidela Vitoria. Ivin-u-se oarecari greutafi intre clironomi, Domnul, Alexan tra loan Calimah, ins&reind pe Logofitul fordache Ghica, 1) Academia Romand. Dosar Rosetti, I, p. 834, Opisul Locumentelor mogiet Gura Ro- hotinului ig) Acte CIV, (a) Acte CV. (4) Acto CVI {G) Réduoana Roset si ea Dumltrache Sturza fineau dou vere primare, Bilyosti a tous niculul Tonlache Rals, cealslti flea Logofatului eodor wumele de Elena: una fliea Vist36 RADU RosErTt 192 pe SpAtarul Dimitrie Saul si pe Bamul Mihalache Luca si ceree loze pricina si s& fac& imparteala (1). Vedem insa pe clironomi fmpartindu-se pacinic inte ei la 22 Mar- tie 1796 (2). Numai nu infeleg de ce, in partea de clironomie a lui Gheorghe, se pune inireagd a patra si a gasea parte din Bohotin, cand slim ed el cumpirase la mezat partea din acele fractiuni de mosie, care nu i se venian ca clironomic dela sora-sa, Urmeazi doud scrisori, din 1 si 12 lulie 1796 (3), a Stolnicului Stefan Ruset citre frate-siu, Medelnicerul Gheorghe, prin cari ii re- Gama 270 tei, dobanda unor bani ce-i are la dansul, schimb de serisori care arati imensa valoare a banului pe acea vreme. ‘A sasea parte din Boholin, iesita din familia Ruset prin mivi- tisul Henei, fiicei Ini Constantin Rnset cu Manolacbe Hrisoverghie, si care sc numia Isaia, se stipanid atunci pe nedrept, cum yom vedeA mai departe, de Spalaral Vasile Costache. Bl, jaluindu-se Domnului cA vecinul sau de din sus, Gheorghe Ruset, cu parfile cari avean pe cle satul Bohotinul, ii cotropise mogia giei luase veni- tul (4), pricina fu randuila la velifii boieri (3), dar nu gasim urma despre acea judecata. La sfarsitul anului 1804 muri Ghe rghe Ruset si averea lui se imparti, la 20 Decemvrie a aceluiag an, intre fii Ini: lancu si Dumi- trache. In partea lui Tancu yenira partile din Bohotin (6), pe cari le vandi la 1 Fevrnarie 1805 (7) Hatmanului Raducanu Ruset, drept doudzeci de mii de lei platiti la facerea zapisului, Serisorile dela Stefan Ruset (unchiul vanzatoralui) si dela Caminaral Carp (8), un ‘om de casi al Hatmanului, dovedese grija ce aved cumparatorul si se pnie In adapostul drepturilor «le protimisis a rudelor mai apropiate. Prin aceasta cumpariturd Hatmanul Radueanu reinteunid in mae nile lui toata intinderea daniilor ce le ayusese Buhug dela Alexan- dru Lies Voevod si dela Sandu Micu, afara de a sasea parte din cea dintain, (rapul Isaia, care rimase in mini strdine. Von ve |) Acte, VIL Acte, CVI (@) Aete, CX i OXI la) Acto, CXI. (6) Acte, CXIIL (G) Acte, CXIV. (2) Acte, CXV. (g) Acte, CXVI gi CcRONICA HOMOTENULET. 37 ins&, in capitolul urmator, c& el precumpani aceasta paguba prin cumpirare de alte trupuri mult mai intinse. Poriodul 1739—1805 vazi o inrautifire a slarii legale a {ard nimi, inramtatire care deveni din zi in zi mai simfilonre. Generoasa inifialiva a lui Constantin Mavrocordal desfiinta cu desiivargire rusi hea yecindtifii care, preeum am mai spus, era in Moldova excepti nea, dar asezimintele cu ponturi sau urbarii, decretate treptat de Grigore [III] Ghien si de urmagii lui, restransera ce in ce dveptul la pAmdnt ce-l avean din yechime locuitorii satelor, marind lolodata ciitimea indatoririlor lor Dela inceputul celui de pe urma patrar al veacului NVI intAlnim in documente 0 breaskt neeunosculd pind atunci in fara: aceea a arendagilor de mos clora cari cumparau dela stapant venitul mogiilor cu anul. Primi arendasi in Moldova sunt Evreii si vedem 4 Constantin Morwzi, in urma unei anaforale « boierilor, este silit, din pricina spe- cule: neomenesti a pwanilor, la care se didurd, si le ridice dreptul de @ fined mosii in arenda, (1) Dar pilda data de dangii nn fu pier- duté: pretutindeni se ivird Moldoveni, Armeni si Greci cari ince- purd a Ini mosii in posesie, Ki ficean plugarie prea putin, cAci granitile ferii fiind inchise exportului cerealelor cari se puteau desface humai la Tarigrad cu prefurile hotarite de Poarti, ele nayeau cum sf fie vandute cn folos, In schimb insa ei cresteau numeroase turme de vile cari se cereau mai cu deosebire in Austria, micgorand astfel ntinderea de pisuni si de fanete ce eri la dispozitia favanilor gi spectlau fara serupul asupra nouelor indatoriri impuse locuitorilor de dileritele aseziminte. Am vizul din actele citale mai sus ca Baneasa Maria, desi seded la Bohotin, nu exploata singurd mosia, ci vindea avaetul cu anul, Branistea dispare cu toll in urma daniilor succesive si cu danse dispar Parcdlabii_de Braniste, Brinisterii si Vanitorii In periodul 1739-1805 cade intemeierea satelor Cozia, Isaia si Gura Bohotinnlui pe pirtile Rusetestilor, Bazga si Milija pe manistirii Sucevita. Constatiim o simfitoare urcare in prejul mogiilor in decursul ju- matafii a doua a veacului XVII. A patra si a sasea parte din Bo- hotin se cumpard de Vornicul Ion Paladi cv 1.300 lei in anul 1765; in annul 1795 Spatarnl Dumitrache Sturdza cumpira o pitrime din 1) M, Kogalniceany, vie Istoréed,38 anu Roskrtt 104 Bohotin pentru 8.000 lei, iar la 1805, Hatmanul Raducanu Roset cumpara aceeas parte pentru care Ion Paladi diduse, la 1765, suma de 1,300 lei, pentru 20.000 lei. Cu toate Ja 1805 0 yaloare mai mica decat la 1765, totus constatim aici o deosebire de valoare enormi a aceleias parti de mosie Ye Bohotinul reintregit sub Hatmanul Raducanu Roset 1805—1838. Hatmanul Radueanu Roset, care cumpérase pirtile din Bohotin ale lui lancu Roset (Tetcanu), er un barbat bogat si puternic, cumnat cu Domnitorul de atunci, Mexandra Constantin Moruzi, Vaduv de intaia Ini sotie, Elena, fiiea Visternicului Tordache Baly, el se ci silori, in anul 1806, la Bucuresti, cu Efrosina filea Dragomanului Dumitrache Manu. Apoi se stabili la Bohotin, unde cladh, alaturea en casa lisata de Baneasa Maria, curtea en dout rimduri care este lo- cuit sf astizi de o nepoata de fin a hui. Sofia Hatmanului tnteme frumoasa gradin& care acea casi si clidi una din cele dintain Morarit_ ce avit Moldova. Atat casa cit si grddina cu dopendentele far incunjurate eu un zid puternice, in care se lasard. metereztur In vremea in care Hatmanul cumparase pirfile din Bohotin ale Ini Tancu Roset, mai mulfi boieri mari moldoveni (1), intovarayindu-se eu negustornl armean Teodor Mustata, cumphraré mositle (rimase in Bucovina ale manastirilor moldovenesti, seoase in vanzare, inci din anul 1798, pentru suma de 331.000 fiorini bani nenefesti. Accasti. Vanaare fu incuviinfatd si intarita printr’un firman al Porfii gi prin in hrisov al Domnitorului Mesandru Constantin Moruzi, din 1805 MAL firmanul e&t si hrisovul holfirau 4 megiesii nu ayeau dreptul Si porneascd judecdti de hotirnicie asupra cumpiritorilor acelor mosii, apoi ele mai eran slobode de ori ce rept de protimisis din partea megiesilor. ‘Teodor Mustafa inst, find supus austriae si ar- inean de lege, erd cu desivaryire oprit si cumpere vreuna din mo- ile sus citate, si eri silit s& le vandé la pimanteni, & intre acele mosii eran Bazga si Hilita ale mAndstirii Sucevita, in hotar en Rohotinul. Hatmanul, avand stiinfi de vanzarea mosiilor 1A) Lagofatul Neeulai Roset, Visternieul Tordache Hals, Visternieul Toniaehe Roset, Acte CXIIL195 cnoNton hontorssvtat 30 »Clirosulué Bueovinei*, se dusese de cu yreme la Cerniiuti, unde vorbise cu Mustaté care-i fgiduise c4-i va vinde lui Bazga si Hilifa. insd, odata transactiunea cu guvernul austriac savarsita, in loc de se fined de cuvantul dat Hatmanului, Mustata, dupa ce oprise aceste moxii pentru partea Ini, le vanduse unui maior Toan Maca- reset supus aceasti cdleare de envant, Hatmamil se jalui Domnutui, (1) corand judecata. Toader Mustafa si cu Ioan Macdrescu pretindean cd acest din uma fusese tovardg cu cel dintaiu la eumpararea mosiilor si oprise penira partea lui Covasna (iilita), Bazga la finutul lagi gi Steaho- tinul pe dijia, la finutul Botosani, preteluite tustrele impreund 42.000 lei, din cari 39.000 lei valoarea lor si 3.000 lei cheltuelile. (2) Procesul incepi, dar se traganA mmlti ani pentru ca, la 1806, Rusii intrand in tara si ocupdnd-o pana la 1812, MAcdrescu se bn cura de ocrolirea lor. In cursul judecdtii Macdresen fala cu Ionita Strajesen, alt sutpns rusese, siei didi Hilifa si Baga va_restre. (3) In sfa sil pricina se judecd de Divan la 9 Noemyrie 1809 3 Hatmanul obfinit eastig de cauz’, Divanul danduci yoie sf riseumpere mosiile Hilita si Bazga, potrivit obiceiului (avi, (4) Dar Senatoral Kusnikov, Prezidentul Divanului Knejiei Moldovei, nu voi st intireasc’ Divanului si corit prin adr hoierii Divanului sa-i lamureased mai intiin daca supusii straini au avul sat na pand atimei dreplul sf cumpere mosii in Moldova. Divanul, prin anaforana din 20 Decemyrie 1809, spunde c& toate cele puse inainte de Maciireseu sunt neadevarate si ci: «dupa pra- vilele teri si obieciul Ia asemine pricini judecdnd, Domnul Hatman 4 protimisasti cu toati drepiatea «a risenmpard moyiile .... cum po larg se arati prin carte de judecata Jar ch mu numai Domnaul asescrul Macdveseu ci si alfi supuyi ai Rusii au aicea. in Moldova mosii care atit mai inainte edt si acum le slapanese, stint este Eeselentii Tale cd dupa legiturile inalfilor imparatesti trahtaturi nici unul din suditii Rusiei n’au avut voe a tine pentru dansul mogiile si alte acareturi ci au ayut aici in Moldova, ci au fost in- datoviti a le vinde di istoy sia si desface de aici, precum agi s'au lt} aete OXX, Acte CXN (a) Acte XXX (4) Academia Romana, Pachetul LNNVITT, No, 8840 hap Rosertt 196 si urmat si asemine cu insug Domnul asesorul Maciresen; intru acces de atunci hotiith vade sau, vandut acareturile sale ei au avut, cari lean cumpfrat fratele siu, Sardar Toderagcu Macdresen, gi ocitr muire de aici au cunoscut de stapani adevirati pe cumpiratorii heelor acareturi, iar nu pe vanzAtorii ce leau fost avut mai inainte.» (1) Cu toate acestea Kugnikoy tot nu Intari cartea prin care si dada dreptate Hatmanului. Toemai dupi inectarea ooupirii rusesti, dpi venirea in scaun a lui Searlat Calimah, Divanal judect din now pricina la 9 Martie 1813 (2), ho Hatmanul Radueanu si Nigcumpere dela Ionita Strijescu mosiile Tilia si Bagga. Hotirivea fu intirit’ de Domn care slobozi un hrisov dand voie Hatmanulut ah riscumpere mogile Hilifa si Bazga dela finutul Tasi. (8) La 1b Detomvrie 1813 Domnul «idea porunch Vorniciei de Aprozi st im- plineased hotarivea Divanului primind dela Hatman sinetul neg toralui Margarit Alexandru, in valoave de 26.884 lei, eat daduse Machrescu pentru mogiile Hilifa si Bazga si stl tie ém depozito la Vornicia de Aprozi pani co Tonité Strajescu va veni si iea bani Gand toate serisorile mogiei. (4) Tocmai la Aprilie 1815 Toader Ma- Cdrescu inmana Hatmanului actele si scrisoarea do aledtuire dela 1805 dintre frate-siu cu Toader Mus 5) Mai gisose in hirtiile Bohotinului um fel de memoriv asupra chi- pului in care se imparfeste, purtind data de 1803, dar care este tu bunk sam posterior, deoarece vorbeste de cumpirarea de c&tre Hatman a mosiilor Hilija si Bazga, Limba strieat& In care esto scris pare a dovedi ct emand dela Beizaded Grigore Chien, sotul Marici Hrisoverghie, care stia foarte rau roméneste, Recomand amatorilor de cimilitari anaforaua Divanului data in turma reclamatici Domnitei Zoe Ghiea, care se jéluise la 29 Noemyric 1812 ci Logofeteasa Anastasia Razu, nasculé Costache, a dows aotic a lui Manolache Hrisoverghie, la moarlea ei a dispus prin diat& de mosia Gura Bohotinului, cave eri de drept a jalnitoarei, in favorul fratilor sai. (6) Divanul hotirigle c& mogia este a Dom- i, dar numai cu greu se poate desenrea sirul celor povestite In acest acl. 1) Ate CXNNL (2) Academia Romani Pachot 1 '8) Academia Romani. Pachet 1. (4) Acte CXXVIL (3) Acto CXIX. (B) Acte OXXVIL NVIL, No. 89 XVI, No, 99.197 cRoNICA ponOTENULOL Interesant este un zapis din 1806 (1), prin care un Anton Vatay Vinde Hatmanului Raducanu Roset, pentru cinei sule lei, 4 pogoane de vie, ce le are pe mosia Dumnisale Bohotinul, cu livada, crami si loc de pivnité. Nu este aici vorba dev amaniulut pe care eran acele patru pogoane de vie, ci de via si copacii sidit pe ele, precum si de heiurile cladite. Hatinanul crezindu-se impresurat de mandstirile Neamful si Fa- slacii, pornl judecata impotr Logofaitul Dumitra Sturza fi instreinat 84 faci hotarnicia mogiei; judecata cu Pastacii fu adusit wand mult sind necontenit pretexte de amaniri yi de cerce- numai la 1818, cand Divanul hotari si Domnul ea neputand dovedi en acte cd are drept la sti- pinirea vreunei bacdti de loc in Bohotin, vechilul ei si iast de acolo (3), hotarire care fu adusa la indeplinire in urma nei po- rune’ a lui Scarlat Calimah eatre Ispravnicii din Tayi (. ‘Tot pe acea vreme Hatmanul cumpira dela Gheuea partile acestuin din mosiile Peten si Cozia, dand astfel Bohotinului cea mai mare intindere care a atins-o, 9,000 de filei, din care 6.000 de falei camp si 8.000 de fale: padare. Cn toate cA Hatmanul Radueamu Roset eva un Stapan drept si iubitor de popor, nu incape indoiala ¢& locuitorii Bohotinului ayura de suferit in urma Jegiuirilor din ce in ce mai apasiteare cari ve gulau raporturile lor cu stapanii de mosii gi cari fara incoronate de monstruoasa spoliare datorita Regulamentului Organic, cand (i- ranul yazii pimantul de care se bucura seizut la jumatate, ia indatorivile [ui eftre stipAnul satului indoite, Bohotinul era adesea arendat, 0 noua pricind de asupreali pentru javan. Tot atunci se infiint& velnija de acolo care a functional aproape neintrerupt pana aproape de sfarsitul yeacului, La 1806, Hatmanul dobindind voia Domnului, aduse (un numar de Ciangai de pe Siret cu cari descalecd, pe Pietros, un sat care primi numele de neni. ‘Tot el obfind Invoire si Infiinjeze in Radnedneni un tar vepede Ia sfarsil prin impacare, dar cu Neamful ea se tra ani, minist Ate OXX1 Acte CXXUL 9 UNNLY, Ate EXXV, CXXIN, Aote CXXX, CXNNII, CNNNIV, CXNXV2 ADD ROSEFTT 198 NI impartirea Bohotinului sub fii Hatmanului Raducanu Roset si instrainarca celor mai multe parti. Hatmanul Réducanu, care primise in ultimul timp rangul de Lo- gofat mare, muri in anul 1838, Plerderea unui mare proces in Rusia il ruinase aproape eu desivarsire. Fiii sti furd silifi sit vanzi toate mosiile din Basarabia i cele din Moldova, oprind numai Bohotinul si Caiujul, (negasindu-se musteria pentru acest de pe urn), Chiar Bohotinul mul puturd piste find siti sd yainen Milita, (Colfal Cornii fa dat cumnatului lor, Alexandru Moruzi Zvo- risteanul), pentru zestren surorii lor, Pulheria, neachitata inci de parintele lor. ‘Vreme de cafiva ani stapinira mosia in devalmisie, adininistrs singuri, Dar Ta 1845, 0. impa n pair parti: a) Cozia a lui Aleew, al doilea fiu b) Bazga a lui Raducanu, liul cel ¢) Raduefineni, a lui Lascar, alt d) Bohotinul (cu Gura Bohotinulai) a lui Dimitrie lea fiu. Fiul col mai mare, Raducanu, luton ins& pentra partea lui C&iutul, Bazga fu vanduti unei rudenii departate, Costache Rosetti Solescu. Fiecare din proprietarii noualor trupuri cladi pe partea sa case si heinri gospodaresti; pe Radueineni se infiinti, cn Jidovi, tar gusorut in anul 1857, Dimitrie Roselli vandi Gura Bohotinului, de care eri dosparfit prin Isaia, lui Gheorghe Prajescu. in anul 1860, murind Alecu Rosetti, Cozia fu stapanita in deval- misie pind la 1872, cand fu vanduté lui Andriopolos, un Gree. In anul 1875 Gostache Rosoiti Solescu vandii Bazga lui Alexandr Livaditti. In ura, aceast’ mogie a fost vanduté unui Doma Gheor- ghiadis, iardy Gree Andriopolos, proprietarul Coziet campara mai tirziu Gura Bol tinului, Colful Cornii (1) si Grozestii, Inst in urma murind el gi eli- ronomul lai ruinandu-se, Cozia, Colful Cornii, Grozeytii gi Cura Bohotinului furt cumpirate de baneherul eyren Michel Daniel, dela care an treent ke nepotit sai 1) Alexa view Moruzi vanduse Coljal Cornit Asbimandritulul Anania Vatopedinos,199 ‘cnontca nouoTINULCL 43 Lascar Roselli muri la 1884, lasind prin testament mosia sa, Raducanenii, unei nepoate de frate, iar Bohotinul, dupa moartea Lui Dimitrie Rosetti (1882), veni in stapanirea fiicei sale. Isaia, dupa co treet in diverse mani, a ajuns in stipanirea unui sitean imbogafit din Bunesti, numit Gheorghe a Grigoroaei. In rezumat, din complesul stapinit in anul 1838 de Marele Lo- gol Raducanu Roset, se afla astazi in mani roménesti: a) Ulilita; b) Raducanenii si ¢) Bohotinul. Cozia, Coltul Cornii si Gua Bohotinnlui sunt in nvini evreesti, iar Bazga apartine unui Gree naturalizat. Pe fostul domeniu al Hatmanului (afara de Hilita) sunt astazi 59 gospodari sAteni, si anume: 216 in 251 in 215 in Raducaneni; 0. in Bohotin; 88 in Gura Bohotinului; 99 in Coltul Cornii. Numarul sufletelor acestei populatiuni ri In Isain sunt 93 gospodari si 380 suflete In targusorul RAdueiineni sunt 1760 suflete, din cari peste 1200 Evrei. iW le este de 4.880. Tati si catimile de pamant date de Legea Ruralé fostilor clacayiz 419 fale: G5 prajini Cozia Ja LLL locnitori cari fieuse boierese: 389» 57 » Bazga la 115, » » » » » 27 » Raducineni 109» >» >» » 72.» Bohotin led x ae > » Gura Bohotinuluila 7 9» > » Colful Cornfi la 40» ms » Total la care se adaoyi » Isaia: la GL locuitori cari feuse boierese. » BOR » Peste tot.