Cerinta: Elaborati un eseu de 5-7 pagini prin care sa aratati importanta emotiilor si motivatiei in

obtinerea performantelor scolare.

Eseu
Scurta introducere
In lucrarea ce urmeaza, am incercat sa abordez doua concepte ce stau la baza dezvoltarii
elevului in cadrul scolii: emotiile si motivatia. Din punctul meu de vedere, emotiile sunt tocmai
calea prin care cadrul didactic poate sa asigure motivatia elevilor sai, proces ce reprezinta, la randul
sau, calea catre obiectivul specific in acest caz, obtinerea de performante scolare.
A. Motivatia
In acceptiunea universala din literatura de specialitate, motivatia reprezinta ansamblul
motivelor unei personae.
Motivul este o structura psihica ce provoaca orientarea, initierea si reglarea actiunilor in
directia unui scop mai mult sau mai putin precizat. La baza motivatiei stau cerintele vitale: hrana,
adapost, caldura, aer curat, etc. In afara acestora exista si impulsuri ereditare cum sunt: curiozitatea,
tendinta de manipulare a obiectelor (prezenta si la cimpanzei), de a modifica, de a transforma
mediul inconjurator (modul in care copiii modeleaza din nisip sau plastilina diferite forme,
reprezinta tendinta de dominare a mediului, caracteristica de baza a speciei umane), acesta fiind
efectul unui surplus de energie disponibila.1
Tot motivatia este cea ce sta la baza tuturor deciziilor pe care le luam de zi cu zi. Cu cat
acordam mai multa atentie acesteia, din perspectiva cadrului didactic, cu atat ne vom raspunde la
intrebari esentiale precum: De ce un elev invata, iar altul nu? De ce unii elevi se angajeaza
in rezolvarea sarcinilor scolare si persevereaza pana la atingerea scopurilor, in timp ce altii se
descurajeaza la primul obstacol si abandoneaza activitatea propusa de profesor in favoarea alteia?
Niciun act comportamental nu apare si nu se manifesta in sine fara o anumita incitare,
directionare si sustinere energica. La baza tuturor deciziilor si actelor dezvoltate la un anumit
moment dat sau al atitudinii fata de un anumit subiect sau domeniu, sta interesul pe care ni-l trezesc
aceste acte.
In lucrarea sa - Psihologia educatiei - Salavastru Dorina defineste, in acest sens, motivatia
ca pe sursa de activitate si de aceea este considerata motorul personalitatii.2
In aceeasi lucrare, autorul sustine si intareste teoria lui Maslow cu privire la
ierarhizarea trebuintelor ce stau la baza invatarii. Trebuintele superioare, asa cum le
denumeste Maslow, daca sunt satisfacute, sustine Dorina Salavastru, ele contribuie mai mult
la subiectivitate, imbogatind aria spirituala si ducand la dezvoltare sociala.3

1 Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie colara, Iai, Ed. Polirom, 2007, p.199
2 Salavastru Dorina, Psihologia educaiei, Iai, Ed. Polirom, 2004, p.69
3 Idem 2.

Cadrul didactic trebuie sa cunoasca aceste principii si sa inteleaga ca pentru a activa

interesul pentru satisfacerea nevoilor superioare (tendinta de a cunoaste, nevoia de a intelege),
trebuie mai intai implinite nevoile de baza (hrana, securitate, confort fizic). Acestia au nevoia
de a se simti relaxati si apreciati pentru a-si pastra nivelul de stima de sine ridicat.
Existand tipuri diferite de motivatii ca structura si functionalitate, complexitate si rol
(cum ar fi: trebuinte, motive, dorinte, aspiratii, interese, convingeri, idealuri, conceptia despre
lume si viata) vor exista si functii diferite ale acestora.
Tipuri de motivatie
1. Motivatia pozitiva si motivatia negativa
Motivatia pozitiva este caracteristica ideologiei vestice in timp ce motivatia negativa
are radacini in sistemul de educatie cu specific sovietic.
Un factor motivational important este recompensa meritata. Satisfactia succesului se
transfera treptat asupra obiectului de invatamant respectiv, care incepe sa-l atraga pe copil.
Dupa cum insuccesul are efect contrar, materia devenind plictisitoare.
Dar asta nu inseamna sa coboram pretentiile pentru ca oricine sa aiba succes: exigenta
ridicata este foarte importanta. Gresesc acei profesori care socotesc binefacatoare
indulgenta, pentru ca fara eforturi serioase, elevii nu progreseaza intelectual si apoi pentru
ca un success obtinut fara efort nu provoaca adevarate satisfactii.4
Motivatia pozitiva presupune stimulari prin premii (lauda, incurajare, puncte la note,
etc) avand ca rezultat efectele benfice asupra activitatii in sine sau a relatiei cadrului
didactic cu elevii sai.
Motivatia negativa vine sub forma unor stimuli negativi, precum amenintarea, orice
forma de pedeapsa (nota, dojana, atentionare, blamare) si determina efecte de evitare,
abtinere, refuz, izolare, frica.
Sistemul soviectic sustine ca este singura solutie prin care copiii vor fi determinati sa
invete, incurajand concurenta dintre elevi si asigurarea faptului ca un procent foarte mare
dintre elevi vor fi performanti.
Din aceasta perspectiva, copilul, incapabil de a decide ce e bine si ce e rau, are nevoie
de indrumare pe tot parcursul formarii personalitatii sale pe parcursul scolii, profesorul
fiind cel care stie de ce are nevoie acesta.
Ca orice proces complex, invatarea nu poate fi asigurata printr-o reteta cu
aplicabilitate universala. Atat mediul, societatea si accptiunea copiilor in sine se modifica
si evolueaza odata cu timpul, iar flexibilitatea si capacitatea de adaptare a capacitatilor
cadrelor didactice de a se adapta la schimbare, sunt imperios necesare.

4 Cuco C - Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice,Editia a

III-a, Iai, Ed. Polirom., 2008, p. 65

2. Motivatia intrinseca si motivatia extrinseca

La baza acestei clasificari sta sursa producatoare a motivatiei. Daca sursa este nevoia de a
satisface o nevoie a subiectului, atunci avem de-a face cu motivatia intrinseca. Exemplu:
Cand cineva face un lucru din placerea de a-l face (o plimbare, cand citeste o carte din
domeniul preferat).
Daca sursa este externa subiectului, atunci vorbim despre motivatie extrinseca. Exemplu:
cand un copil invata pentru o nota sau un premiu sau cand alege un anumit domeniu de
studiu pentru ca nu trebuie sa citeasca mult, etc.
3. Motivatia cognitiva sau motivatia afectiva
Motivatia cognitiva este nevoia de a cunoaste, de a sti, de a fi stimulat senzorial. Sursa
acestui tip de motivatie este curiozitatea fata de nou, de inedit, de provocare, prin nevoia
de a-si asuma un risc.
Motivatia afectiva, pe de alta parte, este determinata de nevoia omului de a obtine
certificari si recunoasterea celorlalti pentru a-si creste stima de sine si de a se putea simti
bine in prezenta acestora.
Cum influenteaza motivatia performanta ?
Performanta este universal acceptata ca fiind rezultatul observabil al invatarii. Ce inseamna
asta ? Ca elevul este capabil de a folosi cunostintele dobandite pana intr-un anumit moment dat intro situatie repetitiva sau noua.
Putem trage concluzia ca performanta nu este altceva decat o consecinta a motivatiei. Cu cat
elevul este mai motivat, cu atat performante sa va fi mai buna. Un elev motivat se poate dezvolta
mai mult, intr-un timp mai scurt. El va fi capabil sa creeze si sa utilizeze strategii de invatare si
aplicare a ceea ce a invatat.
Practic, motivatia invatarii o putem defini ca fiind totalitatea motivelor care determina,
organizeaza si stimuleaza intensitatea efortului de invatare. Motivul invatarii poate fi o dorinta, un
sentiment, un interes sau chiar o idee ca rezultat al reflectarii cerintelor mediului inconjurator sau al
cadrului didactic, in cazul nostru, raportate la nevoile si trebuintele elevului.
Formarea personalitatii copilului si orintarea acestuia catre competitivitate si performanta
este strans legata de diversitatea si evolutia motivelor invatarii. Practic, fara identificarea motivelor
invatarii, dezvoltarea unui proces educational real ar fi imposibila. Aceste motive, pot fi, desigur
extrinsece. De exemplu: copilul invata pentru ca vrea sa ii bucure pe parinti si sa le arate ca ii
respecta sau pentru ca vrea sa fie printre cei mai buni de clasa.
In aceste situatii, cand sursele sunt exterioare invatarii (obiecte, rezultate, parinti), motivatia
poate fi creata atat de elevii insisi, cat si de altii (in cazul nostru profesori sau parinti), iar obtinerea
rezultatelor acestor motivatii reprezinta un mijloc de sustinere a procesului de invatare si obtinerea
performantelor.

B. Emotiile si inteligenta emotionala

Confirm DEX-ului, emotia este o reactie afectiva de intensitate mijlocie si de durata relativ
scurta, insotita adesea de modificari in activitatile organismului, oglindind atitudinea individului fata
de realitate.5
In viziunea mea, prin perspectiva unui cadru didactic, pot spune, deci, ca emotia este calea,
canalul perfect prin care se pot asigura premisele necesare starnirii interesului, evidentierii elevului
si crearea sentimentului de confort si apartenenta; cu alte cuvinte, al motivatiei elevilor.
Am stabilit deci ca emotia este canalul. Nu mai ramane decat sa identificam instrumentul de
control al acestui canal care sa ne asigure atingerea scopurilor propuse, respectiv motivatia elevilor
si formarea personalitatii acestora, prin obtinerea de performante scolare. Acest instrument este, din
punctul meu de vedere, competenta emotionala/afectiva.
Schimbul de componenta afectiva sta la baza tuturor relatiilor dintre elevi si ceilalti elevi,
dar si la baza relatiei profesor elev.
Natura umana ne face sa ne placa lucrurile si oamenii cu care rezonam si sa respingem pe
cei/cele care ne creeaza aversiune sau disconfort.
Profesorul Cucos, sustine in lucrarea sa ca apropierea dintre copii, solidaritatea mai sunt
favorizate si de activitatile din afara clasei si extrascolare in care, prin natura lor, sunt necesare
diviziunea muncii si colaborarea. Asa sunt serbarile scolare (punerea in scena a unei piese de
teatru ii atrage mult pe copii), excursiile in care elevii isi impart sarcinile, intrecerile sportive si
chiar unele activitati de munca voluntara.
Bineinteles ca toate acestea au rezultate educative numai daca sunt bine organizate si duc
la
succese vadite numai atunci cand se produc fenomene favorabile de transfer si compozitie afectiva.6
Ca un exemplu concret, ne este bine cunoscut deja faptul ca, unii elevi prefera anumite
domenii sau materii tocmai datorita faptului ca le place profesorul ce sustine aceasta materie.
Cu cat profesorul reuseste sa intre in sufletele elevilor sai, cu atat acesta se face mai usor
ascultat si inteles, gradul de control si influenta crescand decisiv. In acelasi timp, elevii il respecta,
instrument pe care acesta in poate folosi pentru a mustra sau atrage atentia unora dintre ei sau tuturor
ca si grup, fara sa afecteze emotional relatia dintre acesta si clasa.

Influenta inteligentei emotionale asupra performantei scolare

Goleman (1995) sustine ca dezvoltarea aptitudinilor emotionale ale elevilor este la fel de vitala ca
dezvoltarea abilitatilor lor cognitive, astfel ca Inteligenta Emotionala este un concept la fel de
important ca mult mai familiarul IQ. Mai mult, studiile recente au demonstrat faptul ca acesta
prezice aproximativ 80% din succesul unei persoane in viata.
5 www.dexonline.ro

6 Cuco C - Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice,Editia a III-a, Iai, Ed.
Polirom., 2008, p. 65

Acesta sustine ca daca un elev are suficiente cunostinte si rationeaza inteligent, dar nu-si
cunoaste emotiile si sentimentele, astfel nereusind sa le gestioneze, sa-si promoveze ideile,
intampina dificultati in incercarea de a-si construi relatiile cu ceilalti si de a avea performante
scolare de succes.
Rezultatele unor cercetari au aratat ca dezvoltarea emotionala a elevilor este decisiva nu
doar pentru rezultatele scolare ci si pentru o viata de succes.
De exemplu, cercetatorii au demonstrat ca elevii care au sistem emotional stabil la varsta de
4 ani au rezultate mult mai bune la diversele examinari existente pentru admiterea la facultate.
Capacitatea de a recunoaste si de a face fata emotiilor duce la performante mai mari la scoala, in
munca si in relatiile interumane.7
Conform viziunii lui Daniel Goleman, constructele care compun aceasta forma a inteligentei
sunt: constiinta de sine - incredere in sine; auto-controlul - dorinta de adevar, constiinciozitatea,
adaptabilitatea, inovarea; motivatia - dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul; empatia a-i intelege pe altii, divesitatea, capacitatea politica; aptitudinile sociale-influenta,comunicarea,
managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de
lucru in echipa.
Concluzii
Cunoscand aceste aspecte, parintii si educatorii vor putea sa le dezvolte copiilor potentialul
emotional si social invatandu-i sa adopte si sa-si dezvolte caracteristicile inteligentei emotionale, si
anume:
- sa-si identifice sentimentele personale si sa le diferentieze- sa invete mult mai mult despre modul cum si unde se pot exterioriza sentimentele
- sa-si dezvolte empatia - abilitatea de a-si pune sentimentele in acord cu alti,
- sa citeasca limbajul trupurilor si alte aspecte nonverbale si paraverbale, pentru a intelege
comunicarea
- sa invete sa asculte, sa invete sa fie constructivi.
In ceea ce priveste motivatia, cand o persoana este intr-o pozitie de autoritate, cum este
profesorul, eforturile de-a motiva elevii intr-o anumita directie vor avea un succes mai semnificativ,
daca relatia profesor elev este considerata una de colaborare intre persoane ce pot, sau nu sa
impartaseasca aceleasi sentimente, asteptari si scopuri. Astfel interventiile motivationale ce nu
respecta scopurile, emotiile si convingerile unei persoane legate de o anumita situatie pot produce
efecte pe termen scurt, dar pe o perioada mai mare de timp aceste interventii pot sa esueze.

Bibliografie
7 Daniel Goleman Inteligenta emotionala, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2001

1. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie scolara, Iasi, Ed. Polirom, 2007, p.199
2. Salavastru Dorina, Psihologia educatiei, Iasi, Ed. Polirom, 2004, p.69
3. Cucos C - Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice,
Editia a III-a, Iasi, Ed. Polirom., 2008, p. 65
4. www.dexonline.ro
5. Daniel Goleman Inteligenta emotionala, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2001