Proiect Audit

Financiar
Auditul financiar contabil privind
creantele

Sandu
Alexandra Diana
Grupa
638

Seria A

1)Cadrul legislativ-normativ
In vederea realizarii unei misiuni de audit, textile normativ-legislative care
stau la baza acesteia sunt :

Legea
Legea
Legea
Legea

82/1991
3055/2009
31/1990
571/2003

2)Obiectivele misiunii de audit:

In cadrul proiectului vor fi verificate documentele si informatiile privind
creantele entitatii verificate, mai exact:

Verificarea clasificarii conturilor de creante dupa principalele tipuri de

surse dupa cum urmeaza :
-creante civile
-creante comerciale
-creante bancare
-creante fiscale sau bugetare
-creante salariale
Verificarea evaluarii corecte a valorii creantelor
Verificarea informatiilor si a documentelor ce stau la baza evaluarii
creantelor(facturi emise,state de salarii,declaratii fiscale,contracte de
imprumut etc)
Verificarea termenelor si a conditiilor ce stau la baza incasarii
creantelor
Verificarea aprecierii corecte a gradului de recuperabilitate a crantelor
Stabilirea modului de stingere a creantelor
Verificarea tranzactiilor privind deprecierea creantelor
Verificarea tranzactiilor privind reevaluarea creantelor
Stabilirea conformitatii metodicii de evidenta contabila a operatiilor
aferente ciclului vanzari-creante-incasari utilizate in intreprindere cu
prevederile actelor legislative si normative in vederea confirmarii

veridicitatii datelor reflectate in rapoartele financiare in toate

aspectele lor semnificative
Verificarea corectitudinii intocmirii si inregistrarii documentelor
primare,implicate in ciclul vanzari-creante-incasari
Evaluarea evidentei sintetice si analitice aferente conturilor contabile,
implicate in ciclul vanzari-creante-incasari
Evaluarea corectidunii reflectarii in conturi contabile a operatiilor
economice aferente ciclului vanzari-creante-incasari
Verificarea respectarii de catre intreprindere a actelor normative si
legislative in vigoare
Testarea aspectelor calitative ale rapoartelor financiare,aferente
conturilor destinate evidentei veniturilor,creantelor,mijloacelor
banesti,a soldurilor si rulajelor

Obiectivele auditului ciclului vanzari-creante vizeaza urmatoarele

aspectele calitative ale rapoartelor financiare:

existena
presupune acumularea dovezilor in vederea confirmarii faptului daca
vnzrile nregistratecorespund unor livrri reale ctre clienii existeni.
Auditorul verific daca: nregistrarea vnzrilor este justifi cat de
documente de livrare autorizate i de comenzi ale clienilor aprobate
(se examineaz facturile i comenzile, se identifica persoanele care au
dreptul la semnarea facturilor fiscale, facturilor de expediie, verifi cnduse semnturile si tampilele), creditarea este autorizat naintea
livrrii defacto a bunurilor (se examineaz comenzile i existena
semnturilor persoanelor autorizate),facturile sunt numerotate si evidenta
succesiunii lor numerice este tinuta correct (se verifica integritatea
succesiunii numerice a facturilor,se verifica daca toate facturile anulate sunt
inregistrate si pastrate)
plenitudine
toate operaiile aferente vnzrilor existente
sunt nregistrate. Auditorul verifi c daca:documentele de livrare
i facturile de vnzare sunt numerotate i evidena succesiunii lor
este corectinut, documentele de livrare sunt corelate cu facturile de
vnzare i cu comenzile corespunztoare aleclienilor (se confrunt
documentele de livrare cu facturile de vnzare i cu nregistrrile din
registrulvnzrlor i din registrul conturilor de vnzri).

evaluare i msurare
se verifica daca vnzrile nregistrate corespund cantitii de bunuri livrate
isunt corect facturate i nregistrate. Auditorul determin preurile,
condiiile, cheltuielile de
transport;d a c a r e d u c e r i l e s u n t a u t o r i z a t e , d a c a p r e u r i l e d e

v n z a r e u n i t a r e s u n t a p r o b a t e ; s e r e c a l c u l informaiile din
facturile de vnzare, se confrunt nregistrrile
din registre cu facturile, se confruntdetaliile din facturi cu documentele
de livrare, cu listele de preuri aprobate i comenzile clienilor.

prezentare i dezvluire
se constata daca operaiunile aferente vnzrilor sunt corect transferate
nfi ierul creanelor clieni i corect sintetizate. Totalurile
din registre se confrunt cu datele din carteamare, cu datele din
raportul financiar, veniturile din vnzri sunt reflectate n perioada corect

3)Prezentarea sistemului de documente primare si al

fluxului informational al acesteia

Documentele ce trebuie verificate in cadrul misiunii de audit privind

creantele sunt:
Facturi de vanzare
Jurnal de vanzare
Decont de TVA
Contracte bancare
Dispozitii de plata
Registru de casa
Registrul casierului operationist
Extrase de cont
Registru de banca
Contracte de deschidere a acreditivelor
Contracte incheiate cu clientii in vederea transportului produselor
Facturi de expeditie
Declaratii vamale
Registrul vanzarilor
Registrul Cartea-Mare
Rapoartele financiare
Contractele aferente livrarii produselor,prestarii serviciilor,actele de
indeplinire a lucrarilor

Fluxul informational privind creantele se prezinta astfel :

Facturi de vanzare

Jurnal de
vanzari

Registru
Jurnal

Contracte incheiate
cu clientii in
vederea

transportului

Decont de
TVA

Facturi de expeditie

Declaratii vamale

Contracte bancare
Contracte de
deschidere a
acreditivelor

Registru
de Banca

4)Prezentarea Registrului-Jurnal
Vom prezenta cateva inregistrari contabile generatoare de creante pentru
intreprindere:
o
o
o
o

Vanzare de marfuri: 4111=707

Acordarea de avansuri catre furnizori:224=242
Declararea clientilor incerti: 4118=4111
Cesiunea de creante:
%=4118
461
654

Deprecierea creantelor: 6814=491

o Inregistrarea creantelor bugetului de stat pentru veniturile stabilite

prin
declaratie fiscala sau decizie emisa de organul fiscal
463
=
%
730
731
732
733
734
735
736
739
745
746
750
751
766
463 - "Creante ale bugetului de stat"
730 - "Impozit pe venit, profit si cstiguri din capital de la persoane
juridice"
731 - "Impozit pe venit, profit si cstiguri din capital de la persoane
fizice"
732 - "Alte impozite pe venit, profit si cstiguri din capital"
733 - "Impozit pe salarii"
734 - "Impozite si taxe pe pr 656b12g oprietate"
735 - "Impozite si taxe pe bunuri si servicii"
736 - "Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale"
739 - "Alte impozite si taxe fiscale"
745 - "Contribusiile angajatorilor"
746 - "Contributiile asiguratilor"
750 - "Venituri din proprietate"
751 - "Venituri din vnzari de bunuri si servicii"
766 - "Venituri din dobnzi"
o

nregistrarea majorarii creantelor bugetului

si
penalitatile de ntrziere, potrivit legii
463 =

%
730
731
732
733

de

stat

cu

dobnzile

734
735
736
739
745
746
750
751
766
463 - "Creante ale bugetului de stat "
730 -"Impozit pe venit,profit si cstiguri din capital de la persoane juridice"
731 -"Impozit pe venit, profit si c,tiguri din capital de la persoane fizice"
732 - "Alte impozite pe venit, profit si cstiguri din capital"
733 - "Impozit pe salarii"
734 - "Impozite si taxe pe proprietate"
735 - "Impozite si taxe pe bunuri si servicii"
736 - "Impozite pe comertul exterior si tranzactiile internationale"
739 - "Alte impozite si taxe fiscale"
745 - "Contributiile angajatorilor"
746 - "Contributiile asiguratilor"
750 - "Venituri din proprietate"
751 - "Venituri din vnzari de bunuri si servicii"
766 - "Venituri din dobnzi"
o

nregistrarea majorarii creantelor bugetului de stat pe baza actelor de control

sau a altor documente legale:

463

%
730
731
732
733
734
735
736
739
745
746
750
751
766

463 - "Creantele bugetului de stat"

730 - "Impozit pe venit, profit si cstguri din capital de la persoane juridice"
731 - "Impozit pe venit, profit si cstiguri din capital de la persoane fizice"
732 - "Impozit pe venit, profit si cstiguri din capital"
733 - "Alte impozite pe venit, profit si cstiguri din capita"
734 - "Impozit pe salarii"
735 - "Impozite si taxe pe proprietate"
736 - "Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationle"
739 - "Alte impozite si taxe fiscale"

745 - "Contributiile angajatorilor"

746 - "Contributiile asiguratiilor"
750 - Venituri din proprietate
751 - "Venituri din vnzari de bunuri si servicii"
o

Stingerea creantelor bugetului de stat

1. ncasarea veniturilor bugetului pe structura clasificatiei veniturilor creantelor

bugetului de stat
531 = 463
531 - "Casa"
463 - "Creante ale bugetului de stat"
520

= 531

520 - "Disponibil al bugetului de stat"

531 - "Casa"
2. ncasarea veniturilor bugetului pe structura clasificatiei veniturilor bugetului de
stat prin intermediul trezoreriilor statului :
520 = 463
520 - "Disponibil al bugetului de stat"
463 - "Creante ale bugetului de stat"
o

Sume de compensat sau restituit contribuabililor

4671 = 463
4671-,Creditori ai bugetului de stat''
463 -,Creante ale bugetului de stat''

5)Aplicarea prcedurilor si tehnicilor de audit

5.1 Studiul general prealabil scrisoarea de angajament
Exemplu de scrisoare de angajament ISA
210.
Ctre Consiliul de Administraie sau reprezentanilor adecvai ai conducerii la vrf:
Dumneavoastr ai cerut ca noi s efectum auditul situaiilor financiare ale
societii . . . . . . . . . . . ., care conin bilanul la data . . . . . . . ., contul de profit i
pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de trezorerie
pentru exerciiul financiar care se ncheie la aceast dat, precum i un rezumat al
politicilor contabile semnificative i alte note explicative. Suntem ncntai s v
confirmm acceptarea i nelegerea noastr n ce privete acest angajament prin
coninutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv
exprimarea unei opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare.
Auditul nostru va fi efectuat n conformitate cu Standardele Internaionale de
Audit. Acele standarde cer ca noi s respectm cerinele de etic i s planificm i
s efectum auditul astfel nct s obinem o asigurare rezonabil c situaiile
financiare nu conin denaturri semnificative. Un audit implic aplicarea de
proceduri n vederea obinerii de probe de audit cu privire la valorile i prezentrile
de informaii din situaiile financiare. Procedurile selectate depind de raionamentul
auditorului, inclusiv evaluarea riscului existenei de denaturri semnificative n
situaiile financiare provenite din fraud sau eroare. Un audit include, de asemenea,
evaluarea conformitii politicilor contabile folosite i a rezonabilitii estimrilor
contabile efectuate de ctre conducere, precum i evaluarea prezentrii generale a
situaiilor financiare.
Datorit caracteristicii de test i a altor limitri inerente ale oricrui sistem
contabil i de control intern, exist un risc inevitabil ca unele denaturri
semnificative s rmn nedescoperite.
Atunci cnd am efectuat evaluarea riscului, am considerat controlul intern
relevant pentru ntocmirea situaiilor financiare de ctre societate pentru a putea
defini procedurile de audit care sunt corespunztoare n circumstanele date, dar nu
n scopul exprimrii unei opinii asupra eficacitii controlului intern din cadrul
societii. Totui, v vom furniza o scrisoare separat referitoare la orice deficiene
semnificative n structurarea sau implementarea controlului intern n raportarea
financiar de care am luat cunotin pe parcursul auditrii situaiilor financiare.

V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare care

prezint n mod corect poziia financiar, performanele financiare i fluxurile de
trezorerie ale societii n conformitate cu Standardele Internaionale de Raportare
Financiar este a conducerii societii. Raportul nostru de audit va explica faptul c
responsabilitatea pentru ntocmirea i corecta prezentare a situaiilor financiare n
conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil revine conducerii societii,
iar aceast responsabilitate include:

Structurarea, implementarea i meninerea controlului intern

relevant pentru ntocmirea situaiilor financiare care nu conin denaturri provenite
din fraud sau eroare;

Selectarea i aplicarea politicilor contabile corespunztoare; i

Efectuarea de estimri contabile care sunt conforme cu

circumstanele.
Ca parte a procesului nostru de audit, vom solicita din partea conducerii
confirmri scrise cu privire la declaraiile ce ne-au fost date n legtur cu auditul.
Ateptm cu nerbdare o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr i
credem c aceasta ne va pune la dispoziie orice nregistrri, documentaii i alte
informaii care ne vor fi necesare n efectuarea auditului.
[Se vor introduce orice alte informaii suplimentare referitoare la onorarii
i modalitile de facturare, dup caz].
V rugm s semnai i s returnai exemplarul ataat acestei scrisori pentru a
ne arta c scrisoarea este conform cu nelegerea dumneavoastr n legtur cu
organizarea auditului pe care l vom efectua asupra situaiilor financiare.
XYZ & Co.
S-a luat la cunotin n numele societii ABC de ctre
(semntura)
..............
Numele i funcia
Data

5.2 Controlul documentar contabil

Controlul cronologic :

Majoritatea testelor aplicate conturilor de

creane-clieni i de provizioane privind creanele incerte

snt bazate pe balana de verifi cate cronologic (pe vechimi). O

o
o

balan de verificare cronologic (pe vechimi) este o list a

soldurilor din fi ierul sistematic al creanelor-clieni la data
nchiderii bilanului contabil. Eacuprinde soldurile individuale ale
datoriilor clienilor i o clasificare a fiecrui sold pe intervale de timp
scurtentre data vnzrii i data nchideri bilanului
Controlul invers cronologic :are loc verificarea inregistrarilor din balanta de
verificare cronologica si din registrul jurnal in sens descrescator
Controlul sistematic :reprezinta verificarea fluxului informational contabil
privind diferitele informatii,de exemplu:verificarea informatiilor din balanta de
verificare cu fisele sintetice ale conturilor de creanta,verificarea informatiilor
din registrul de vanzari cu cele din registrul jurnal,verficarea informatiilor din
decontul de TVA cu soldurile creantelor bugetare din balanta de verificare.
Controlul reciproc: Controlul reciproc const n cercetarea i confruntarea la
aceeai entitate a unor documente sau evidene cu coninut identic ns
diferite ca form pentru aceleai operaiuni sau pentru operaiuni diferite,
ns legate reciproc.De exemplu:contracte incheiate cu clientii in vederea
livrarii produselor si contracte aferente livrarii produselor ,prestarii
serviciilor,actele de indeplinire a lucrarilor;
Controlul incrucisat: const n cercetarea i confruntarea tuturor exemplarelor
unui document, existente la unitatea controlat i la alte entiti cu care a
avut relaii economice
-Formularul numarul 1 al facturii de vanzare care se afla la vanzator
-Formularul numarul 2 al facturii de vanzare care se afla la comparator
-Formularul numarul 1 al contractului incheiat cu clientii in vederea
transportului produselor
-Formularul numarul 2 al contractului incheiat cu clientii in vederea
transportului produselor

Analiza contabila:Verifica corespondentele intre conturi

Se folosesc conturile care reflecta decontarea cu clientii:

- 411 "Clienti";
- 419 "Clienti-creditori";
- 413 "Efecte de prim 939g66j it".

Contul 411 "Clienti" tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse,
semifabricate, materiale, marfuri, etc., vndute, lucrari executate si servicii prestate conform
facturilor ntocmite (emise).

Dupa continutul economic este un cont de creante (active circulante n decontare) iar dupa
functia contabila este un cont de activ.
Se debiteaza - cu valoarea la pret de vnzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor, etc.,
lucrarilor si serviciilor prestate conform facturilor emise, precum si cu TVA aferenta n
corespondenta cu creditul conturilor:
a) 701 "Venituri din vnzarea produselor finite";
b) 702 "Venituri din vnzarea semifabricatelor";
c) 703 "Venituri din vnzarea produselor reziduale";
d) 704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate";
e) 705 "Venituri din studii si cercetari";
f) 707 "Venituri din vnzarea marfurilor";
g) 708 "Venituri din activitati diverse";
h) 4427 "TVA colectata".
Se crediteaza cu sumele decontate cu clientii n corespondenta cu debitul conturilor:
a) 5121 "Conturi la banci n lei" - cu sumele ncasate prin banca;
b) 5311 "Casa n lei" - cu sumele ncasate n numerar prin casierie;
c) 419 "Clienti-creditori" cu valoarea avansurilor regularizate cu clientii n urma expedierii
bunurilor, lucrarilor, serviciilor.
d) 413 "Efecte de primit" - cu valoarea efectelor comerciale (cambii si bilete la ordin) acceptate.
Soldul contului 411 "Clienti" este debitor si reprezinta sumele care urmeaza a fi primite de la
clienti pentru bunuri, lucrari, servicii livrate.
Schematic, corespondentele contului 411 se prezinta astfel:

701

411

5121

702

5311

703

419

704

413

705

707

708

4427

S.F.D.

Contul 419 "Clienti-creditori" tine evidenta avansurilor ncasate de la clienti pentru bunuri,
lucrari, servicii care vor fi livrate ulterior.
Dupa continutul economic este un cont de datorii fata de clienti iar dupa functia contabila este
un cont de pasiv.
Se crediteaza cu avansurile ncasate de la clienti n corespondenta cu debitul conturilor:
a) 5121 "Conturi la banci n lei"- pentru sumele ncasate prin banca.
b) 5311 "Casa n lei" - pentru sumele ncasate n numerar prin casierie.
Se debiteaza cu valoarea avansurilor regularizate cu clientii n urma expedierii bunurilor,
lucrarilor, serviciilor n corespondenta cu creditul contului 411 "Clienti".
Soldul contului 419 "Clienti-creditori" este creditor si reprezinta sumele datorate clientilor.
Schematic, corespondentele contului 419 se prezinta astfel:

411

419

5121

5311

S.F.C.

Contul 413 "Efecte de prim 939g66j it" tine evidenta decontarilor cu clientii pe baza efectelor
comerciale acceptate.
Dupa continutul economic este un cont de creante (active circulante n decontare), iar dupa
functia contabila este un cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale acceptate n corespondenta cu creditul contului
411 "Clienti".
Se crediteaza cu sumele ncasate prin banca aferente efectelor comerciale acceptate n
corespondenta cu debitul contului 5121 "Conturi la banci n lei".
Soldul contului "Efecte de primit" este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale de
primit.
Schematic, corespondentele contului 413 se prezinta astfel:

411

413

5121

S.F.D.

5.3 Controlul total respectiv controlul prin sondaj

Tehnica sondajului
Tinand seama de numarul de operatiuni efectuate de intreprindere, auditorul
nu poate verifica integral rulajele sau soldurile unui cont. El cauta elemente
probante pe un esantion adecvat, utilizand tehnica sondajului. Auditorul
poate folosi, in general, doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul
nestatistic, bazat pe experienta sa profesionala; acesta din urma insa nu
permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la
intreaga masa sau multime.
Din moment ce procedeaza la sondaje, auditorul este supus unui risc: acela
de a ajunge la concluzii diferite de cele la care s-ar fi ajuns printr-un control
exhaustiv; acesta este riscul practicarii controlului prin sondaj si el exista
intotdeauna. Auditul fiind, prin natura sa, un control prin sondaj, rezulta ca
acest risc este inerent.
Acest risc poate fi insa redus printr-o organizare riguroasa a actiunii de audit
si prin alegerea celor mai adecvate tehnici de control.
Dupa ce si-a definit obiectivele sondajului si a ales masa (multimea), se trece
la executarea sondajului, parcurgandu-se mai multe etape, si anume:
a) Alegerea tehnicilor, care este influentata de doua elemente: natura
controlului de efectuat si recurgerea sau nu la tehnici statistice.
Alegerea tehnicii de lucru retinute depinde de urmatorii factori: talia masei
respective capacitatea acesteia de a indeplini obiectivele sondajului; raportul
cost/eficacitate a tehnicii alese (costurile impuse pentru realizarea unui
sondaj statistic sunt uneori disproportionate fata de obiectivele si utilitatea
sondajului).
b) Determinarea taliei esantionului se face in functie de unii factori care
difera, dupa cum este vorba despre sondaje asupra atributiilor sau asupra
valorilor.
c) Selectionarea esantionului. Oricare ar fi metoda utilizata pentru alegere,
esantionul selectionat trebuie sa fie reprezentativ.
d) Studiul esantionului. Pentru ca esantionul sa aiba un caracter probant,
toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate.
e) Evaluarea rezultatelor. Inainte de a formula concluzii generale asupra
rezultatelor obtinute, fiecare anomalie constatata este examinata in sensul
aprecierii daca acestea sunt intr-adevar reprezentative pentru masa
(multimea) respectiva sau sunt accidentale.
f) Concluziile sondajului
Concluzia finala asupra postului, tranzactiei sau operatiunilor care au facut
obiectul controlului va fi suma concluziilor trase asupra:
- elementelor-cheie care au facut obiectul unui control;
- anomaliilor exceptionale constatate;
- restului masei (multimii).
Daca concluzia finala arata ca anomaliile sau erorile din multimea controlata

depasesc rata de anomalii sau erori asteptate, auditorul trebuie sa se intrebe

daca nu este necesara repunerea in cauza a aprecierii sale asupra controlului
intern.
Exemplu: Verificarea facturilor de vanzare
Populatie statistica omogena = 3000
Esantion statistic= 3000 * 10%=300
Topul esantionului=300 60=240
Partea aleatoare a esationului=300-240=60
Deci vom verifica bucata cu bucata 240 de facturi de cumparare,si in mod
aleator 60 de facturi.

6)Determinarea riscului de audit

Riscul inerent reprezint susceptibilitatea ca soldul unui cont sau a unei categorii
de
tranzacii s conin informaii eronate ce ar putea fi semnificative individual sau
atunci
cnd sunt cumulate cu informaii eronate din alte solduri sau tranzacii,
presupunnd c nu
au existat controale interne adiacente [CAFR, 2000, 123]. La acest nivel se face
abstracie
de activitatea de control i de capacitatea acesteia de a detecta neregulile. Sunt
riscuri la care
este supus ntreprinderea prin activitatea i demersurile sale.
Riscul de control reprezint riscul de declarare eronat, ce ar putea aprea n
soldul
unui cont sau ntr-o categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod
individual
sau cumulat cu alte informaii, s nu poat fi prevenit sau detectat i corectat
n timp util
de sistemele contabile i de control intern [CAFR, 2000, 124]. Riscurile de control
reprezint neregulile i erorile care nu sunt descoperite cu ocazia controlului.
Evaluarea
riscurilor de control se face n funcie de sistemul informatic utilizat, modul de
organizare i

de inere a contabilitii, modul de organizare a sistemului de control, modul de

organizare
i aplicare a procedurilor etc. Riscul de control nu poate fi egal cu zero deoarece
controlul
intern nu poate oferi siguran deplin privind prevenirea sau detectarea erorilor.
Auditorul
nu poate schimba nivelul controlului, el l poate doar influena prin recomandri
privind
ameliorarea, dar aceast influen se va manifesta doar n perioadele ulterioare
auditului i
numai n condiiile n care conducerea va ine cont de sugestiile fcute [Cosserat,
2005,
135].
Riscul inerent i riscul de control exist independent de activitatea de audit i nu
pot fi
controlate de auditor, dar pot fi evaluate i determin proiectarea procedurilor de
fond care
vor menine riscul de nedetectare la un nivel acceptabil.
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu
detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de
tranzacii, care
ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii
eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de
nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
planificarea adecvat a auditului;
stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor;
identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit.

Riscul de audit=Risc de control * Risc inerent * Risc de nedetectare

Se considera riscul de control de 10%, Riscul inerent de 11% si riscul de nedetectare
de 12% => un risc de audit de 11,5%

7)Prezentarea probelor de audit

Scopul utilizarii probelor este acela de a determina prezentarea fidela a situatiilor
financiare.
Este cunoscut faptul ca nici un auditor nu poate examina continutul tuturor fisierelor
informatice sau
celelalte probe disponibile, cum ar fi sumele achitate pentru active achizitionate,
facturile furnizorilor,
contractele cu clientii, alte tipuri de documente si evidente contabile.
Fundamentarea opiniei de audit este realizata cu ajutorul probelor de audit. Ele se
obtin prin
proceduri de audit identificate pe trei niveluri:
o

Proceduri de evaluare a riscurilor prin acestea se obtine o intelegere a

entitatii si a

mediului acesteia, inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturari
semnificative la nivelul situatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor conducerii;
o

Teste ale controalelor cand auditorul decide sa evalueze eficienta

operationala a

controalelor in prevenirea sau detectarea si corectarea denaturarilor semnificative

la nivelul
afirmatiilor sau criteriilor-obiectiv ale managementului;
o

Proceduri de fond folosite cu scopul de a detecta denaturarile

semnificative; includ teste de

detaliu pentru categorii de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari de

informatii, precum
si proceduri analitice de fond
-In urma aplicarii procedurilor si tehnicilor de audit sa presupunem ca s-au
descoperit urmatoarele probe de audit:

o
o
o

Sume mai mari in contul 4111, parte a acestora figurand ca fiind achitate in
Registrul Jurnal si in Jurnalul de Casa
Valoarea TVA-ului de recuperat depaseste diferenta dintre TVA deductibila si
TVA colectata
Recunoasterea de creante de impozit amanat in cazul unor diferente
temporare impozabile

8)Determinarea pragului de semnificatie.Raportul

dintre riscul de audit si pragul de semnificatie
Pragul de semnificatie constituie nivelul erorii admis de auditor pentru a
putea decide daca contul ofera o imagine fidela si clara.

Abordarea pragului de semnificatie prin:

o

Valoare: auditorul va trebui sa coreleze nivelul acesteia cu cel mai important

element din cadrul situatiilor financiare ; cand pragul de semnificatie este
exprimat in unitati monetare
Natura: un element poate prezenta interes prin natura sa (salariile membrilor
comitetului de conducere, cheltuieli nedeductibile, etc)
Context: o eroare desi nesemnificativa ca valoare sau natura poate fi
considerate semnificativa datorita circumstantelor in care apare ( cum ar fi
transformarea unui profit intr-o pierdere si vice versa)conduce la schimbarea
sensului (intelegerii ) unei situatii financiare.
Este considerat acceptabil un prag de semnificatie de 1% din valoarea totala
a creantelor comerciale,care au cea mai mare pondere.Valoarea creantelor
comerciale este de 980.000 lei,asadar avem o valoare a pragului de
semnificatie de 9.800 lei.

9) Raportul de audit
Raport cu privire la situatiile financiare
Am auditat Situatiile financiare anexate apartinand Societatii Comerciale
X, cu sediul
In., localitatea, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.
., cod de inregistrare fiscala:, intocmite in conformitate cu
Ordinul Ministrului
Finantelor Publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarile
contabile conforme cu directivele
europene (O.M.F.P. nr. 3.055/2009), care cuprind bilantul contabil la data
de 31 decembrie 2013,

contul de profit si pierdere, situatia modificarii capitalurilor proprii,

situatia fluxului de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data si
un sumar al politicilor contabile semnificative si alte note explicative.
Situatiile financiare se refera la: Total creante 980.000 lei
Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare
Conducerea societatii este responsabila pentru intocmirea si prezentarea
fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu Ordinul Ministrului
Finantelor Publice nr. 3.055/2009 si pentru acel control intern pe care
conducerea il determina necesar pentru a permite intocmirea situatiilor
financiare care sunt lipsite de denaturare semnificativa, fie cauzata de
frauda sau eroare.
Responsabilitatea auditorului
Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la situatia
creantelor prezentata in aceste situatii financiare, in baza auditului
efectuat. Noi am efectuat auditul in conformitate cu Standardele de Audit
adoptate de Camera Auditorilor din Romania. Aceste standarde cer ca noi
sa ne conformam cerintelor etice, sa planificam si sa realizam auditul in
vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatia creantelor nu
contine denaturari semnificative.
Un audit implica desfasurarea de proceduri in vederea obtinerii de probe
de audit cu privire la valorile si prezentarile din situatiile financiare.
Procedurile selectate depind de rationamentul profesional al auditorului,
inclusiv de evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa a situatiilor
financiare, fie cauzata de frauda sau eroare. In efectuarea acelor evaluari
ale riscului, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru
intocmirea de catre entitate si prezentarea fidela a situatiilor financiare in
vederea conceperii de proceduri de audit care sa fie adecvate
circumstantelor, dar nu cu scopul exprimarii unei opinii cu privire la
eficienta controlului intern al entitatii. Un audit include, de asemenea,
evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile si a caracterului
rezonabil al estimarilor contabile efectuate de catre conducere, precum si
evaluarea prezentarii situatiilor financiare .
Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si
adecvate pentru a forma o baza pentru opinia noastra de audit.Bazele
opiniei cu reserve Creantele comerciale, la data de 31 decembrie 2013
includ sume in valoare de 980.000 lei pentru care nu s-au putut obtine
confirmari de sold. Nu am fost in masura sa aplicam proceduri alternative
pentru a obtine evidenta de audit suficienta in ceea ce priveste
exhaustivitatea si acuratetea creantelor comerciale si ale Societatii la 31

decembrie 2013. In consecinta, nu am fost in masura sa determinam daca

sunt necesare ajustari asupra sumelor prezentate la creante comerciale e
la data de 31 decembrie 2013.
Opinie
In opinia noastra, situatiile financiare ale societatii comerciale X pentru
exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2013 nu sunt intocmite, din
toate punctele de vedere semnificative, in conformitate cu Ordinul
Ministrului Finantelor Publice Nr. 3.055/2009.
Alte aspecte
Acest raport este adresat exclusiv actionarilor societatii in ansamblu.
Auditul nostru a fost efectuat pentru a exprima o opinie catre actionarii
Societatii cu privire la aspectele semnificative pe care trebuie sa le
contina un raport de audit statutar, si nu in alte scopuri. In masura
permisa de lege, nu acceptam si nu ne asumam responsabilitatea decat
fata de Societate si de actionarii acesteia, in ansamblu, pentru auditul
nostru, pentru acest raport sau pentru opinia formata.
Situatiile financiare anexate nu sunt menite sa prezinte pozitia financiara,
rezultatele operatiunilor si fluxurile de numerar ale Societatii in
conformitate cu cerintele Standardelor Internationale de Raportare
Financiara. De aceea, situatiile financiare anexate nu sunt intocmite
pentru uzul persoanelor care nu cunosc reglementarile contabile si legale
din Romania, inclusiv Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 3.055/2009.
Raport de conformitate al Raportului administratorilor cu situatiile
financiare
In concordanta cu prevederile Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.
3.055/2009, Anexa, Sectiunea 12, pct. 318, alin. (2), noi am examinat
Raportul administratorilor, atasat situatiilor financiare, din punctul de
vedere a Sectiunii 9 din acelasi cadru legal. Raportul administratorilor nu
face parte din situatiile financiare. In Raportul administratorilor noi nu am
identificat informatii financiare care sa fie in mod semnificativ
neconcordante cu informatiile prezentate in situatiile financiare anexate.
Administrator,
Auditor statutar certificat C 77/2000
Data: