Sunteți pe pagina 1din 760
STEPHEN ‘TURNUL INTUNECAT Steeen Eowwn Kine s-a ndscut in Portland, Maine, in 1947, fiind al doilea fi al lui Donald si Nellie Ruth Pillsbury King. Cand avea doar doi ani, tatal sau si-a abandonat familia, iar micul Stephen a avut o copilérie grea, marcaté de repetate mutari dintr-un oras in altul, A indragit matineele anilor ’S0, unde se proiectau mai ales filme de groazé si SF, iar in 1960 La descoperit pe H-P. Lovecraft, care a avut o influent decisiva asupra lui —s-a apucat s8 astearna povesti la o magina de scris careia fi lipsea tasta ,.N”, pe care o vor intalni mai tarziu in Misery. Intre 1962 si 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar intre 1966 si 1970 2 urmat cursu- rile Universitatii Maine din Orono. In aceasta perioada a lucrat la biblioteca facultatii si a publicat primele sale povestiri in revista Maine Campus, unde a tinut si o rubrica perma- nenta. in iunie 1970 a obtinut licenta in literatura, un certificat de profesor de liceu si o diploma pentru elocutiune si arta dramatics, In 1971 s-a cSsatorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scrlitoare si poeta T. King, si impreuna au trei copii. O vreme a trait ntr-o rulotd si a lucrat intr-o spalatorie industriala, apoi a devenit profesor de engleza la Hampden Academy, Maine. O viata grea, plina de lipsuri, care-l va duce {a alcoolism. A inceput sé scrie Carrie, dar, fiindc8 romanul nu avansa deloc, La aruncat la gunoi, Tabitha insd, care nu se indoia de talentul lui, a recuperat ma- nuscrisul si I-a convins sa-| ducd fa bun sfarsit, In 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumparat dreptutile editiei de buzunar cu suma-record de 400 000 de dolari. in 1975 familia sa si-a ‘cumparat prima casa la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem’s Lot. De acum nainte igi va consacra viata exclusiv creatiei literare si, intr-o mai mica masur8, productiei cinematografice. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate si King acord permisiu- nea studentilor la regie s8 adapteze povestirile sale pentru suma simbolica de un dolar. ‘Autor a peste patruzeci de romane si dous sute de povestiri, a doborat toate recordutile de vanzari si a primit numeroase premii, printre care si prestigioasa Medalie pentru Con- tributii Deosebite in Domeniul Literaturii Americane oferitd de National Book Foundation. {in 2006 venitul sau anual a fost estimat la 40 de milioane de dolari STEPHEN VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL ‘Traducere din limba englezd ‘MircEA PRICAJAN Traducerea versurilor din poemul Infantele Roland la Turnul Intunecat sosit-a, de Robert Browning ANa-VERONICA MIRCEA NEMIRA Coperta colectiei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU llustratia copertel:® Whelan, Michael via Agentur Schick GmbH, Descriewea CIP a Bibloteci Nationale a Romniei KING, STEPHEN \rajtorl si globul de cistal/ Stephen King; trad. Mircea Prcajan; post: Stephen King Bucuresti: Nemira Publishing House, 2011 SBN 978-606-579-200-5, | Pricajan, Mircea (trad) 1 King, Stephen (post) 821.111073)31 135.1 Stephen King WIZARD AND GLASS © by Stephen King, 1997, 2003 Al rights reserved © Nemira, 2011 Redactor: Adriana BADESCU Tehnoredactor: Corneliy ALEXANDRESCU Tiparul executat de Monitorul Oficial RA. rice reproducere, totalé sau patias, a acest! lucri, £818 acordulscris al editorulu, este strict nterasa $315e pedepseste conform Legi dreptului de autor ISBN 978-606-579-200-5, La pet de vinzare se adoug8 2% reprezentind valoares Uinbrol itera ces wreaza Uniun Seritorlr dia Romana, Aceasti carte le este dedicat lui Julie Eugley si Marsha DeFilippo. Ele se ocupa de corespondents ji, in cea mai mare parte, tn ultimii doi ani, aceasta s-a referit la Roland de Gilead ~ pistolarul. Julie si Marsha m-au convins si mi intore la procesorul de cuvinte pur gi simplu batindu-mi la cap. Julie, tu m-ai sicit cu cea mai mare eficienyé, asa c& numele tau apare primul. ARGUMENT Vrajitoral si globul de cristal este al patrulea volum dintr-o poveste mai lungi, inspirata de poemul epic al lui Robert Browning Infantele Roland la Turnul Intunecat sosit-a, in primul volum, Pistolarul, se povesteste cum Roland de Gilead il urmareste si, fntr-un sfarst, il prinde pe Walter, omul in negra, care se preficuse a fi prietemul tatalui lui Roland, dar care fl slujise de fapt pe Marten, un mare vrajitor. ‘Telul lui Roland nu este si-l prinda pe semi-omul Walter, ci si ajungé la Turnul fntunecat, unde el spera ca va putea pune capit acceleratei distrugeri a Lumii de Mijloc, poate chiar so inverseze. Roland e un fel de cavaler, ultimul din stirpea sa, iar Turnul, atunci cand facem cunostinya cu el, e obsesia ui, singura lui rajiune de a trai. Aflam despre o timpurie proba de barbatie la care il supune Marten, care a sedus-o pe mama sa. Marten se asteapta ca Roland si nu treaca proba si si fie ,trimis la Vest", astfel incat armele tatalui su sisi fie pe veci inaccesibile, Roland ins& z4darniceste planurile lui Marten, trecind testul... datorita, in principal, modului inteligent in care isi alege arma. Descoperim ci lumea pistolarului se inrudeste cu a noastra intraun chip teribil, dar fundamental. Aceasta legiturd ni se araté atunci cind Roland fl intlneste pe Jake, un baiat din New Yorkul anului 1977, la o halta din desert. Exista usi intre lumea lui Roland si a noastr4; una dintre ele este moartea, si-n felul acesta ajunge Jake prima ari in Lumea de Mijloc, impins in fata unei masini pe 43% Street. Criminalul era un om pe nume Jack Mort... doar cé fiinta care se ascundea in mintea lui Mort, ghi- dandu-i mainile criminale in acel moment, era Walter, vechiul dusman al lui Roland. inainte ca Jake si Roland sil prind’ pe Walter din urmé, Jake moare a doua ari... acum deoarece pistolarul, pus in fata unei teribile alegeri intre fiul siu sim- bolic si Turnul intunecat, alege Turnul. Ultimele cuvinte ale lui Jake, inainte sé plonjeze tn abis, sunt: ,Du-te, atunci ~ exista alte lumi in afari de astea.* 8 STEPHEN KING Confruntarea finala dintre Roland si Walter are loc in apropierea Marii Vestului. fn cursul unei lungi nopfi de palavre, omul in negru fi prezice lui Roland viitorul folosind sun ciudat pachet de carti de Tarot. Trei cirqi - Prizonierul, Stapna Umbrelor si Moar- tea (,dar nu pentru tine, pistolarule’) — sunt aduse in mod special in atentia lui Roland. Al doilea volum, Alegerea celor trei, incepe pe malul Marii Vestului, nu la mult timp dupa ce Roland se trezeste in urma confruntarii cu vechiul siu dusman si descoper’ ci Walter a murit de mult, nemairimanind din el decit oase intr-un loc plin de oase. Istovit, pistolarul este atacat de o multime de ,homarosenii* carnivore si, inainte si poata scipa de ele, este grav ranit, pierzind aratatorul si degetul mijlociu de la mana dreaptd. Mai mult, muscatura lor la otrivit si, pe cand isi reia drumul spre nord de-a lungul Mari Vestului, Roland e din ce in ce mai bolnav... poate pe moarte. in drumul siu intilneste trei usi care stau de la sine in picioare, pe plaja. Acestea se deschid in orasul New York, in trei cénd-uri diferite. Din 1987, Roland il aduce pe Eddie Dean, prizonier al heroinei. Din 1964, 0 aduce pe Odetta Susannah Holmes, 0 femeie care si-a pierdut partea inferioara a picioarelor intr-o nefericita intamplare la metrou... una care n-a fost deloc un accident. Ea este de fapt stapina umbrelor, avind 0 a doua personalitate maleficé ascunsa inauntrul tinerei femei de culoare de- votate cauzelor sociale, pe care o cunosc prietenii ei. Aceasti femeie ascunsé, violenta si abila Detta Walker, e hotarita sti ucida pe Roland si pe Eddie, atunci cind pis- tolarul o aduce in Lumea de Mijloc. intre situarea temporal a acestora doi, din now in 1977, Roland intra in mintea diabolic& a lui Jack Mort, care i-a facut rau Odettei/Dettei nu o data, ci de dow’ ori. »Moartea", fi spusese omul in negru lui Roland, ,dar nu pentru tine, pistolarule." Mai mult decit atit, Mort nu este cel de al treilea despre care vorbea profetia lui Walter; Roland il impiedicd pe acesta sil ucid’ pe Jake Chambers si, la scurt timp dup aceea, Mort isi giseste sfarsitul sub royile aceluiasi tren care a lasat-o pe Odetta fara picioare in 1959. Astfel, Roland nu reugeste si-l aduci pe psihopat in Lumea de Mij- loc... insé, se intreaba el, chiar si-ar fi dorit ca asta s& se int&mple? ‘Totusi, z4darnicirea implinirii viitorului prezis are un pret, ca intotdeauna, Ka, vierme, ar fi spus Cort, batranul invazator al lui Roland; Aceasta-io roatd mare care se tnvarteste neincetat. Nu sta-n fata ei atunci, c-alifel vei fi zdrobit sub ea, si asa se va zice cu al tau creier prost si ale tale inutile mate. Roland crede c& a adus de fapt trei, aducdindw-i doar pe Eddie si Odetta, dat fiind cc aceasta are personalitate dubli, inst atunci cind Odetta si Detta se imbina, trans- formandu-se in Susannah (gratie in mare parte iubirli si curajului lui Eddie Dean), pistolarul ingelege ci nu este asa. $i mai intelege un lucru: cé chinuiesc ginduri le- gate de Jake, baiatul care, murind, a vorbit de alte lumi. De fapt, jumatate din logica pistolarului spune c& baiatul n-a existat niciodata. Impiedicindw-l pe Jack Mort sil VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 9 ‘impinga pe Jake in fata masinii care ar fi trebuit si-l ucidi, Roland a creat un para- dox temporal care il sfasie. $i care, in lumea noastri, il sfisie si pe Jake Chambers. Tinuturile pustii, al treilea volum din serie, incepe cu acest paradox. Dupa ce ucid un urs urias pe nume Mir (dupa vechii oameni care au plecat de teama lui) sau Shardik (dupa Marii Strabuni care lau construit... fnerucat ursul se dovedeste a fi un cyborg), Roland, Eddie si Susannah merg pe urmele bestiei si descopera Calea Grinzii. Exist sase astfel de grinzi care leaga cele dowasprezece portaluri ce marcheaza marginile Lumii de Mijloc. La punctul de intersectie a grinzilor - in mijlocul lumii lui Roland, poate centrul tuturor lumilor - pistolarul crede ci el si prietenii lui vor gasi in sfarsit Turnul fntunecat. De acum Eddie si Susannah nu mai sunt prizonieri in lumea lui Roland. indragostiti si deveniti ei ingisi pistolari aproape desavarsiti, sunt participanti de- plini la cdutare si il urmeazi de bunivoie de-a lungul Caii Grinzii, intraun cerc al vorbelor, nu departe de Portalul Ursului, timpul este indreptat, paradoxul ajunge la sfarsit si adevdratul al treilea este in sfarsit adus. Jake reintra in Lumea de Mijloc in urma unui periculos rit clnd toyi patru - Jake, Eddie, Susannah si Roland ~ tsi amintesc chipul tarilor lor si se ridica la inalyimea asteptarilor. Nu la mult dupa aceea, cvartetul devine cvintet, atunci cand Jake se imprieteneste cu un billy-bumbler. Bumblerii, care par o combinatie intre bursuc, raton si cdine, detin © limitata abilitate de vorbire. Jake isi boteaz4 noul prieten Ete. Calea pelerinilor fi duce spre Lud, un pustiu urban unde supravietuitorii dege- nerati din doua vechi factiuni, Puberii si Caruntii, Intretin mai departe un vechi con- flict. fnainte si ajungg la oras, intra intr-un orisel numit River Crossing, in care mai trtiesc cltiva locuitori batrani. Acestia recunosc in Roland un vestigiu al zilelor vechi, dinainte ca lumea si meargi mai departe, si-i onoreaza pe el si pe tovarasii lui. Dupa aceea, batranii Je spun de un vechi tren monorai care ar mai putea inca si circule de la Lud in tinuturile pustii, de-a lungul Caii Grinzii si citre Turnul fntunecat. Jake e speriat de aceasta veste, ins nu intru totul surprins; inainte de a fi scos din New York, el a obtinut dou’ carti dintr-o librarie detinutd de un om purtind sus- pectul nume de Calvin Tower. Una este o culegere de ghicitori cu paginile cu rispun- surile rupte. Cealalts, Charlie, trenulejul Un-uu, este o carte pentru copii despre un tren, O povestioari amuzanti, ar spune cei mai multi... inst lui Jake i se pare c& Charlie are ceva ce nu este deloc amuzant. Ceva infioritor. Roland mai stie un lucru: in Limba NobilA din lumea sa, cuvantul char inseamn’ moarte. ‘Tusa Talitha, conducttoarea locuitorilor din River Crossing, ti da lui Roland o cruce de argint pe care si 0 poarte, iar calatorii isi vad de drum. fnainte de a ajunge la Lud, ei descoper’ un avion prabusit din lumea noastra - un avion de lupta german 10 STEPHEN KING din anii 30. in carlinga este ingramadit cadavrul mumificat al unui gigant, aproape sigur proscrisul David Quick, figur4 semimitologic. Pe cind traverseaza darapanatul pod peste raul Send, pugin lipseste ca Jake si Ete st piard intr-un accident. fn vreme ce Roland, Eddie si Susannah sunt preocupati de aceasta, grupul lor este atacat de un proscris muribund (i foarte periculos) pe nume Gasher. Acesta fl ripeste pe Jake si il duce sub pimant la Omul Tic-Tac, ultimul conductor al Caruntilor. Adeviratul nume al lui Tic-Tac este Andrew Quick; el e strnepotul omului care a murit incercdnd si aterizeze cu un avion dintr-o alta lume fn timp ce Roland (ajutat de Ete) pleaca dupa Jake, Eddie si Susannah gasesc Leaginul din Lud, unde Monoul Blaine se trezeste. Blaine este ultima component de deasupra solului a unui vast sistem computerizat aflat sub orasul Lud si doar un singur lucru fl mai intereseaza: ghicitorile. Promite s&-i ducd pe calatori la ultima statie a monoraiului, daca ei reusesc si rezolve 0 ghicitoare pe care le-o spune. Alt- fel, ameninta Blaine, singura calatorie pe care o vor face va fi spre locul unde poteca se sfarseste in luminis... spre moarte, cu alte cuvinte. In cazul acesta, nu vor fi deloc singuri, deoarece Blaine plinuieste si elibereze rezervele de gaz paralizant care-i vor ucide pe toyi cei rimasi in Lud: Puberi, Carunti si pistolari deopotriva. Roland fl salveaza pe Jake, lisindu pe Omul Tic-Tac mort... inst Andrew Quick nue mort, Pe jumatate orb, desfigurat, acesta e salvat de un om care isi spune Richard Fannin, Fannin se prezinta inst si ca Strdinul Fara Varsta, un demon cu privire la care Roland a fost pus in garda de Walter. Roland si Jake se reintdlnesc cu Eddie si Susannah la Leaginul din Lud, iar Susan- nah - cu putin ajutor din partea ,jigodiei aleia“ de Detta Walker ~ reuseste si rezolve ghicitoarea lui Blaine. Li se permite s& urce, ignorand de nevoie avertismentele ingro- zite ale constiintei lucide si totusi extrem de slabite a lui Blaine (Eddie numeste vocea aceasta Micul Blaine), doar pentru a descoperi ci Blaine intentioneaza si se sinucida cu ci la bord, Faptul cX adevarata minte care opereaz’ monoul se afl in computere ce rimin din ce in ce mai mult in urma lor, functionind sub un oras transformat fntr-un tare de abator, nu va avea nicio importanya atunci cind glontul roz va sari de pe sine undeva dea lungul liniei, cu o viteza de aproape o mie trei sute de kilometri la or’. Exist o singura sans de supraviepuire: pasiunea lui Blaine pentru ghicitori. Roland de Gilead propune, in disperare, un tirg. Cu acest tirg se incheie Jinuturile pustii si tot cu acest tang incepe Vedjitorul si globul de cristal. Romeo: Copila, jur pe sfanta Lund care Chenar de-argint pe varf de pomi brodeazs... VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 11 Julieta: O, au jura pe Lunaenselatoare, Cessi schimba discu-n fiecare luna, Nu vreau si fii situ din cei ce mint... Romeo: Pe ce si jur, dar? Julieta: Nu jura deloct Sau jura doar pe nobilul tau suflet! Pe sfintul idol din altarul meu, Si te voi crede... WILLIAM SHAKESPEARE, Romeo gi Julieta! fatr-a patra zi, spre marea ei bucurie, Oz o chemi la el, iar cind fetiga intra in Sala Tronului, omuleyul o salura amabil: ~Ta loc, draga mea, Cred ct am gisit 0 cale si te scot din acest yinut, ~ $isa ma duci inapoi in Kansas? tatreba ea cu nerabdare. ~ Ma rog, nu stiu daca chiar in Kansas, zise Oz, cici n-am nici cea mai vagi idee unde se afla. Dar mai inthi trebuie si traversezi deservul. Tar dup’ aceea ar trebui si fie jor sii gisesti drumul spre casi. L. FRANK Baum, Vrdjitorul din Oz? Eu am chemat din urma-un chip senin Pentru.a spera ci fac ce se cuvine. Gindeste-ntii, apoi te bati mai bine, Cand gusti trecutul, totul e deplin. RogERT BROWNING, Infantele Roland la Turnul Intunecat sosita " Traducere de $t. O. Iosif, editia Adevarul Holding, 2009. 2 Traducere de Cristiana Visan, Ed. Univers, ediia Cotidianul, 2008. 19 RESPECT PROLOG BLAINE - SPUNETEMI O GHICITOARE, fi invita Blaine. ~ Duste-n mata, zise pistolarul. - CESPUR Evident nevenindwi si creada, vocea Marelui Blaine se apropiase din nou foarte mult de vocea nebanuitului siu geaman. ~ Am zis s te duci in mi-ta, repeta Roland cu calm, dar daca asta nu pri- cepi, o pot spune mai clar. Nu. Raspunsul este nu. Un timp foarte, foarte lung nu veni rispuns de la niciunul dintre cei doi Blaine, iar cind Marele Blaine raspunse totusi, n-o facu in cuvinte. in schimb, peretii, podeaua si tavanul incepura si-si piarda din nou culoarea si solidita- tea. In interval de zece secunde, Vagonul Baroniei incetase iardsi sa existe. Monoul zbura acum prin langul muntos pe care il vizuseré la orizont: pis- curi gri-fier goneau spre ei cu o viteza sinucigas4, apoi ramAneau in urma, dezvaluind vai sterile prin care carabus gigantici se tirau aidoma unor festoase de uscat. Roland vazu ceva ce aducea cu un sarpe urias descolicindu-se pe neasteptate din gura unei pesteri, Apucd unul dintre c&rabusi sil trase inapoi in barlogul sau, Roland nu vazuse niciodatd in viaja lui asemenea animale ori asemenea peisaj sii se ficuse pielea de gaina pe tot corpul. Erau amenintitoare, 16 STEPHEN KING {nsi nu asta era problema. Erau nemaivazute - si asta era problema. Era ca sicind Blaine i-ar fi transportat intr-o alta lume. - POATE AR TREBUI SA DERAIEZ AICI, spuse Blaine. Vocea lui era meditativa, dar dincolo de ea pistolarul auzi o profunda, zvacnitoare ura. ~ Poate asa ar trebui si faci, rosti pistolarul cu indiferenta. Nu se simpea insa indiferent gi stia cd era posibil ca Blaine sa-i poata deslusi sentimentele in voce - le spusese doar ci avea un astfel de echipa- ment si, chiar dacd era sigur cd monoul putea si minta, Roland nu avea motive si se indoiasca in cazul de fata. Daca Blaine intr-adevdr citea anu- mite accente in vocea pistolarului, jocul probabil cd ajunsese deja la sfargit. Era o masina incredibil de sofisticata... si totusi era doar 0 masina, Exista posibilitatea si nu poata intelege ca fiintele umane sunt deseori capabile sa mearga intr-o directie chiar si atunci cind toate emotiile si instinctele le spun s& n-o faca. Daca depista in vocea pistolarului accente care indicau teama, probabil ci avea si presupunt ca Roland blufa. O asemenea greseala putea insemna moarte pentru toti. - ESTI OBRAZNIC $I AROGANT, spuse Blaine. POATE CA ASTEA. ‘IE TISE PAR TRASATURI INTERESANTE, MIE iNSA NU MISE PAR. Eddie afisa 0 expresie exasperata. Rosti pe muteste cuvintele Ce crezi ot FACT? Roland il ignora; era ocupat cu Blaine si stia foarte bine ce facea. - O, pot sa fiu gi mai obraznic. Roland de Gilead isi desfacu mainile gi se ridica incet. Statu aparent in gol, cu picioarele departate, cu mana dreapta pe sold si cu stinga pe minerul de santal al revolverului. Statea asa cum mai statuse de atAtea ori inainte, pe strazile prafuite ao suta de orase uitate, in zeci de canioane sterpe, in nenumarate ba- ruri cu mirosurile lor de bere acra si carne prajita. Nu era decat o alta con- fruntare pe o altd stradi pustie. Atita tot, si asta era suficient. Era bef ka si kactet. Faptul ci intotdeauna se ajungea lao confruntare era elementul central al vietii sale si axul pe care se invartea ka-ul su, Ca batalia era purtata cu vorbe in loc de gloante nu avea nicio importanta; avea sd fie, chiar si asa, o lupta pana la moarte. Duhoarea mortii in aer era la fel de clara si de precisa precum putoa- rea de stirvuri putrede intr-o mlasting. Atunci fl cuprinse furia luptei, cum se intimpla mereu... si intra intr-o altd stare a fiintei proprii. VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL ~ Pot spune ca esti o masina aroganta, cu capul sec, neroada, imbecila. Pot spune ca esti o creatura proasta, care nu judecd mai mult decat suflul vantului de iarna fntr-o scorbura de copac. -INCETEAZA. Roland continua pe acelasi ton senin, ignorindu-l complet pe Blaine. - Din nefericire, puterea mea de a fi obraznic are o limita, dat fiind c& nu esti decit o masina... ceea ce Eddie numeste ,flecuster*. - SUNT MULT MAI MULT DECAT ATAT... ~ Nu-ti pot spune muist, de pilda, fiinded n-ai nici gura, nici madular. Nu pot spune ci esti mai infect decit cel mai infect vagabond care s.a tarit vreo- data prin sanqurile celei mai jegoase strizi, intrucit chiar si o astfel de creatura e mai buna decit tine; tu n-ai genunchi pe care si te tarasti si n-ai cadea in ei daca ai face-o, cici tu mu cunosti conceptul de mila, aceasta slabiciune ome- neasci. Nu-ti pot spune nici macar s4-ti fugi mama, pentru cd n-ai avut asa ceva. Roland pregeta cit sisi tragt risuflarea. Cei trei tovardsi ai lui erau inmarmuriti, De jur imprejurul lor, sufocanta, era ticerea trasnita a Mo- noului Blaine. ~ ft pot spune creaturd perfida care si-a lasat propria partenera sa se sinu- cida, un las care s-a distrat torturdindu-i pe nerozi si ucigindwi pe inocenti, un spiridus mecanic pierdut si smiorcait care... - ITLPORUNCESC SA TE OPRESTI SAU VA UCID PE TOJIPE LOC! tn ochii lui Roland scapara un foc albastru atit de salbatic, incdt Eddie se feri de el. Vag, fi auzi pe Jake si Susannah icnind. = Ucide-ne daca vrei, dar nu-mi porunci nimicl ricni pistolarul. Ai uitat chipurile celor care te-au facut! Acum, fie ne ucizi, fie iti tii gura si ma asculfi pe mine, Roland de Gilead, fiul lui Steven, pistolar si lord al tinuturilor strétvechil Neam strabatut atdtia kilometri si atdtia ani ca sa-ti ascult balivernele copilarestil Ai ingeles? Acum ascult-md tu pe MINE! Urma un moment de liniste socata. Nimeni nu respira. Roland privea aprig inainte, cu fruntea sus, cu mana pe manerul pistolului. Susannah Dean isi duse palma la gura si pipai surdsul slab de pe buze asa cum o femeie pipaie un articol nou de imbraciminte ~ 0 palirie, poate - pen- tru ase asigura cai sta drept. Se temea ca acesta era sfarsitul vietii ei, si totusi sentimentul predominant nu era teama, ci mandria, Arunca o privire in 7 18 STEPHEN KING stinga si vazu ci Eddie se uita la Roland cu un suras nauc. Expresia lui Jake era si mai simpl&: adorare, nici mai mult, nici mai putin. —Spune-i! rosti Jake cu risuflarea taiata. Arata tul Asal ~ Ai face bine sa fii atent, aproba Eddie. Chiar fl doare in cot, Blaine. Nu de pomana i se zicea Cainele Turbat din Gilead. Dupa un moment prelung, Blaine intreba: - ASA TISE ZICEA, ROLAND, FIUL LUI STEVEN? ~Se poate, incuviint’ Roland, stind calm in aer, deasupra dealurilor sterpe. ~LA CE-MISUNTETIBUNI DACA NU-MI SPUNETI GHICITORP intreba Blaine. Acum pirea un copil imbufnat caruia i s-a permis sa stea treaz dincolo de ora lui normala de culcare. ~ N-am spus ci 1-0 vom face, zise Roland. ~ NU? ficu Blaine descumpinit. NU INTELEG. TOTUSI, ANALIZA AMPRENTEI VOCALE INDICA UN DISCURS RATIONAL. TE ROG, EXPLICA. ~ Ai spus ci le vrei acum, raspunse pistolarul. Eu asta refuzam. Neribdarea te-a ficut necuviincios. -NU iNTELEG. ~ Te-a facut obraznic. Asta intelegi? Urmi o tacere lunga, incrcata. Apoi: -DACA CE AM SPUS TIS-A PARUT OBRAZNICIE, iMI CER SCUZE. - Se accept, Blaine. Avem insd o problema mai mare. - EXPLICA. Blaine prea acum nesigur pe sine si Roland nu era tocmai surprins. Trecuse mult timp de cind computerul nu mai primise alte rispunsuri din partea oa- menilor in afara ignorantei, neglijarii si servilismului superstitios. Daca expe- rimentase simplul curaj uman, asta se intimplase cu mult timp in urma. ~ fnchide compartimentul din nou si o voi face. Roland se aseza ca si cind orice alt argument ~ si perspectiva mortii ime- diate ~ ar fi fost acum de negindit. Blaine se executa. Peretii se umplura de culoare si peisajul cosmaresc de jos fu din nou ascuns vederii, Luminita de pe harta rutier’ clipea acum aproape de punctul pentru Candleton. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 19 ~ Prea bine, spuse pistolarul. Obriznicia se poate ierta, Blaine; asa am fost invatat in copilarie, iar lutul s-a uscat in forma lasata de mana olarului. Am fost invatat insa si cd prostia e de neiertat. - CAND AM DAT EU DOVADA DE PROSTIE, ROLAND DE GILEAD? Vocea lui Blaine era moale si retinutd. Susannah se gindi imediat la o pisic’ ghemuita in faga unei gauri de soarece, dind din coada, cu ochii verzi stralucind. ~ Noi avem ceva ce-ti doresti, spuse Roland, dar singura rasplata pe care ne-o oferi este moartea. Asta-i o prostie foarte mare. Urmi o pauzi foarte, foarte lunga, in timp ce Blaine cumpani. Dupa care, rosti: - CE SPUI TU E ADEVARAT, ROLAND DE GILEAD, NUMAICA INCA N-ATIFACUT DOVADA CALITATII GHICITORILOR. N-AM SA VA RECOMPENSEZ CU VIETILE VOASTRE PENTRU NISTE GHICITORI PROASTE. Roland incuviinga. ~ fngeleg, Blaine. Asculta, acum, si intelege-ma si tu. O parte din ce-ti voi spune le-am spus-o deja prietenilor mei. Cand eram mic in Baronia Gilead, erau sapte Sarbatori in fiecare an - a Iernii, a PamAntului Larg, a Semanarii, a Mijlocului Verii, a Pamantului Plin, a Secerisului si a Sfarsitului de An. Ghicitorile erau o parte importanté a fiecdrei Sarbatori, insa erau atractia principala la Sarbatoarea Pam 4ntului Larg si la aceea a Pamintului Plin, intru- cat se credea cA pot aduce recolte bogate sau, dimpotriva, sarace, ~ ASTA-I O SUPERSTITIE FARA NICIUN SUPORT REAL, spuse Blaine. O GASESC SUPARATOARE $I ENERVANTA. ~ Sigur ce o superstitie, fu Roland de acord, dar ai fi surprins cit de bine prevesteau ghicitorile recoltele. De pilda, ghiceste asta, Blaine: Care este di- ferenta dintre o bunica si o budinea? - ASTA-I FOARTE VECHE $I NU FOARTE INTERESANTA, rosti Blaine, care parea totusi bucuros ci avea ceva de rezolvat. BUDINCA POATE FI BUNICICA, DAR BUNICA NU POATE FI BUDINCICA. O GHICITOARE BAZATA PE REZONANTA FONETICA. {NCA UNA DE GENUL ASTA, UNA SPUSA LA NIVELUL IN CARE SE 20 STEPHEN KING AFLA BARONIA NEW YORK, ZICE ASA: CARE E DIFERENTA DINTRE UN GENERAL $I UN OROLOGIU? ~ Asta o stiu, siri Jake. Orologiul are tic-tacul lui si generalul tactica lui. -DA, aproba Blaine. O GHICITOARE DINTRE CELE MAIPROSTESTI. ~ in sfarsit sunt de acord cu tine, batrane Blaine, spuse Eddie. - VREAU SA-MIMAI POVESTESTI DESPRE CONCURSURILE DE GHICITORI DIN GILEAD, ROLAND, FIUL LUI STEVEN. MI SE PARE DEOSEBIT DE INTERESANT. = La pring, cu ocazia Pamintului Larg si a Pamantului Plin, cam intre saisprezece gi treizeci de concurenti se strangeau in Sala Strabunilor, care era deschisa pentru eveniment, Atunci erau singurele momente din an cand plebea - negutatorii si fermierii si altii asemenea ~ avea voie si intre in Sala Strabunilor, si in ziua aceea se ingramadeau tofi acolo. Ochii pistolarului erau distangi si visitori; era expresia pe care Jake 0 vazuse pe chipul lui in acea innegurata cealalta viata, cand Roland ti poves- tise cum el si prietenii lui, Cuthbert si Jamie, se strecurasera odata in balco- nul aceleiasi Sali pentru a urmari un fel de dans ritualic. Jake si Roland urcau pe munti cind Roland fi vorbise despre episodul acesta, erau aproape pe urmele lui Walter. Marten sedea Langa mama si tata, spusese Roland. fi recunosteam chiar si de La inalimea aceea ~ si o data ea si Marten au dansat, incet si invantindu-se, si cei- lalti lean facut loc pe ring si an aplaudat cénd dansul sa incheiat. Pistolarii nu au aplandat insa.. Jake se uitd curios la Roland, intrebindu-se din nou de unde venea omul acela ciudat si distant... si de ce. ~ fn mijlocul podelei era asezat un butoi mare, urma Roland, si in el fie- care concurent arunca o mana de pergamente cu ghicitori scrise pe ele. Multe erau vechi, ghicitori pe care le primiserd de la strabuni - chiar si din carti, in unele cazuri - dar multe altele erau noi - scornite cu acea ocazie. Trei arbitri, unul intotdeauna un pistolar, dadeau verdictul atunci cind ghi- citorile erau spuse cu voce tare, Nu erau acceptate decit daca arbitrii le con- siderau corecte. - DA, GHICITORILE TREBUIE SA FIE CORECTE, aprobi Blaine. ~ Asa incepea concursul de ghicitori, spuse pistolarul. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 21 Un zimbet vag ti atinse buzele, gindindu-se la zilele acelea, zile cind avea varsta baiatului plin de vanatai care sedea in fata sa, cu billy-bumble- rul in brate. ~ Spuneau ghicitori ore in sir. Se forma un rind in centrul Salii Strabu- nilor. Pozitia in rand era hovarata prin tragere la sorti si, cum era mult mai bine si te afli la coada decit in capatul randului, tori sperau la un numar mare, desi c4stigatorul trebuia s4 raspunda corect la cel putin o ghicitoare. - CATEGORIC. ~Fiecare barbat sau femeie - intrucat unii dintre cei mai buni concurenti din Gilead erau femei - se apropia de butoi, extrigea o ghicitoare si i-o didea Maestrului. Maestrul o citea si, daci ghicitoarea nu primea réspuns dupa ce nisipul din clepsidra de trei minute se scurgea, concurentul trebuia si paraseasca randul. - $I ACEEASI GHICITOARE I SE SPUNEA URMATORULUI DIN RAND? Da. ~ ACELA AVEA, DECI, MAI MULT TIMP DE GANDIRE. -Da. - INTELEG. SUNA STRASNIC. Roland se incrunta. ~ Stragnic? ~ Vrea si spuna ca suna distractiv, ti explicd Susannah imediat. Roland ridica din umeri. ~ Era distractiv pentru spectatori, presupun, dar concurentii tratau pro- blema cu toata seriozitatea, si deseori se iscau certuri si lupte cu pumnii dupa incheierea concursului si dupa premiere. ~ CARE ERA PREMIUL? ~ Cea mai mare gisca din Baronie. Si an de an, invatatorul meu, Cort, ducea gisca aceea acasi. - INSEAMNA CA ERA UN CONCURENT REDUTABIL, zise Blaine plin de respect. M-AR PLACEA SA FIE AICI, DE FATA. Suntem doi, deci, gandi Roland. ~ Acum ajung la propunerea mea, zise apoi pistolarul. ~ TE ASCULT CU MARE INTERES, ROLAND DE GILEAD. 22 STEPHEN KING ~ Sa zicem cA urmatoarele ore vor fi Sarbatoarea noastra. Cum tu doresti s& auzi noi ghicitori, nu ne vei spune niciuna din milioanele pe care deja le sti... - CORECT. ~ Pe cele mai multe oricum au le-am putea rezolva, continua Roland. Sunt sigur ca tii ghicitori care L-ar fi lasat masca si pe Cort, daca ar fi fost extrase din butoi. Nuera deloc sigur de asta, insi trecuse vremea folosirii pummnului si venise timpul pentru palma deschisa. = DESIGUR, accepta Blaine. ~ Propun ca, in loc de gisca, vieyile noastre s& fie premiul, zise Roland. fi vom spune ghicitori pe traseu, Blaine. Daca, atunci cind vom ajunge la Topeka, tu vei fi rezolvat toate ghicitorile noastre, vei avea voie si-ti pui in aplicare planul dintai si si ne ucizi. Asta este gisca ta. Dar daca noi te blocim pe tine - daca existd o ghicitoare fie in cartea lui Jake, fie in mintea vreunuia din- tre noi, la care tu s& nu stii sf rispunzi - trebuie si ne duci la Topeka si apoi s& ne lasi liberi si ne vedem mai departe de drum. Asta este gisca noastrd. Tacere. - Ai ingeles? -DA. ~ Esti de acord? Din nou ticere din partea Monoului Blaine. Eddie stitea rigid, cu bratele fn jurul lui Susannah, uitindu-se spre plafonul Vagonului Baroniei. Mana stingy a femeii alunecase peste pAntece, gandindu-se la un secret care era po- sibil si creasca acolo. Jake mangdia usor blana lui Ete, ocolind portiunile incdlcite si insingerate, unde bumblerul fusese injunghiat. Asteptara cit timp Blaine - adevaratul Blaine, acum departe in urma lor, ducindu-si simulacrul de viata sub un oras in care toti locuitorii ziceau morti de mAna sa - cumpinea la propunerea pistolarului. =DA, zise el intr-un tarziu. SUNT DE ACORD CA, DACA REZOLV TOATE GHICITORILE PE CARE MILE SPUNETI, SA VA DUC CU MINE {N LOCUL UNDE CARAREA SE TERMINA {N LUMINIS. DACA UNUL DINTRE VOI SPUNE O GHICITOARE PE CARE EU NU OPOT REZOLVA, VA VOI CRUTA VIETILE SI VA VOI DUCE LA. TOPEKA, UNDE VETI PARASI MONOUL SI VA VETI CONTINUA VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 23 DRUMUL SPRE TURNUL INTUNECAT. AM INTELES CORECT TER- MENII SI LIMITELE PROPUNERII TALE, ROLAND, FIUL LUI STEVEN? -Da. ~PREA BINE, ROLAND DE GILEAD. PREA BINE, EDDIE DIN NEW YORK. PREA BINE, SUSANNAH DIN NEW YORK. PREA BINE, JAKE DIN NEW YORK. PREA BINE, ETE DIN LUMEA DE MIJLOC. Ete ridica scurt ochii la auzul numelui siu. - VOI SUNTETI KA-TET; UN TOT FORMAT DIN MAI MULTI LA FEL SIEU. ACUM VOM DOVEDI CARE KA-7ETESTE MAI PUTERNIC. Urmio clips de liniste, intrerupta doar de pulsatia grea si egal a turbinelor cu transmisie lenta, care ii purtau pe deasupra tinuturilor pusti, fi purtau spre Topeka, locul unde Lumea de Mijloc se sfarsea si incepea Lumea de Capit. ~ DECI, striga vocea lui Blaine. ARUNCATI-VA NAVOADELE, RATA- CITORILOR! PUNETI-MA LA INCERCARE CU INTREBARILE VOASTRE. SA {NCEAPA CONCURSUL. PARTEA iNTAI GHICITORILE I SUB LUNA DEMONULUI (I) Orasul Candleton era o ruina otravita si iradiata, ins’ mort nu era; dupa atatea secole, in el inca misunau forme de viata tenebroase - carabusi mari cit yestoasele, pasiri cu aspect de libelule mici si diforme, citiva roboti impie- dicati care intrau si ieseau din cladirile darapanate ca niste zombie din inox, cu incheieturile sc4ryaind, cu ochii nucleari palpaind. ~ Arati-ti permisul de trecere, partenerel striga cel care era blocat de dowd sute treizeci si patru de ani intr-un colt al holului de la intrarea in Hotelul Calatorilor. tn rombul ruginit al capului su era stantata o stea cu sase colfuri. Dea lungul timpului, reusise si addnceasca superficial peretele imbracat in otel care fi tinea calea, dar asta era tot. ~ Arata-ti permisul de trecere, partenere! Posibil nivel ridicat de radiatii la sud gi est de oras! Arata-ti permisul de trecere, partenere! Posibil nivel ridicat de radiagii la sud si est de oras! Un sobolan umflat, orb si tragindu-si magele dupa el intr-un sac ca de placenta putreda, se capara anevoie peste picioarele robotului de poli 28 STEPHEN KING Robotul nu-l observa, ci continua si dea cu scafarlia+i de otel in peretele de ofel. ~ Arat&-ti permisul de trecere, partenere! Posibil nivel ridicat de radiatii, fir-ar mama ei a naibii! fn spatele lui, tn barul hotelului, tigvele celor care intrasera pentru 0 ultima bautura fnainte si-i prinda cataclismul rinjeau ca si cand ar fi murit rizind. Poate ca unii dintre ei aga Ricuser’. CAnd Monoul Blaine strabatu noaptea pe sus, ca un glont iesind pe feava armei, geamurile se sparsera, praful se scutura si mai multe cranii se dezin- tegrara precum niste oale antice de Jut. Afara, un uragan scurt de pulbere ra- dioactiva se isca pe strada si coloana lui spiralata inghiti bara de legat caii din faya restaurantului Elegant Beef & Pork. fn piata oragului, Fantina Candle- ton se rupse in doua, imprastiind pe jos nu apa, ci doar praf, serpi, scorpioni muti gi ciiva carabusi-testoase orbi. Apoi fantoma ce se avantase pe deasupra oragului disparu ca si cand nici nar fi existat, Candleton revenind la activitatea lenega care-i tinea loc de viata de doua secole si jumatate... si atunci bumul sonic veni din urma, bu- buind deasupra oragului pentru intaia oara in sapte ani, provocind vibratii destul de puternice ca si naruiascé merceria din spatele fantanii, Robotul de politie incerea si mai dea glas unui ultim avertisment: ,Posibil nivel...*, dup’ care ticu pe vecie, intorcdndu-se cu fata spre coltul siu, ca un copil care a fost rau. La dou’ sau trei sute de rogi de la iesirea din Candleton, pe directia Caii Grinzii, nivelul de radiafii si concentratiile de DEP3 din sol scideau brusc. Acolo, sina monoului cobora pans la mai putin de trei metri de pamint si, tot acolo, o c4prioara ce parea aproape normala iesi elegant din padurea de pin pentru a se adapa dintr-un pardu ale cArui ape se curagaser pe trei sferturi. Caprioara nu era normala - un al cincilea picior nedezvoltat fi atarna din mijlocul pantecelui ca un uger, balanginindu-se nevertebrat de la stanga la dreapta in timp ce pisea, si un al treilea ochi orb se holba laptos din partea stinga a botului. $i totusi, era un animal fertil, iar ADN-ul ei era relativ or- donat, tinand cont de faptul ci era un mutant de a douasprezecea generatie. in cei sase ani de viata ai ei, cAprioara daduse nastere la trei pui vii. Doi din- tre ei fusesera nu doar viabili, ci chiar normali ~ altoi bun, i-ar fi numit Tusa VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 29 ‘Talitha din River Crossing, Al treilea, o oroare jupuita si urlitoare, fusese ucis degraba de parintele lui. Lumea ~ acea parte a ei, in orice caz - incepuse si se vindece. Caprioara isi vart botul in apa, incepu si bea, apoi ridica privirea, cu ochii largi, cu apa picurindu-i de pe bot. in departare putea auzi un zumzet jos. O clipa mai tarziu, acestuia i se alaturd o geana de lumina. Un semnal de alarma strabatu nervii cdprioarei, ins, desi reflexele ei erau bune si lumina, cand o Zari, se afla inca la multe roti distant peste tinutul sterp, nu avu nicio clip’ sansa de a scapa. {nainte si apuce macar sé-si fncordeze muschii, scdnteia indepartata crescuse, devenind o lumina patrunzatoare ca un ochi de lup, care isi revarsa orbirea peste parau si poiana. Odata cu lumina veni vuietul innebunitor al motoarelor cu transmisie lenta ale lui Blaine, functionand la capacitate maxima. Ceva roz fulgera pe deasupra muchiei de beton care sustinea sina; imediat se iscd o volbura de praf, pietre, animale mici dezmembrate si frunze impristiate, o volbur& precum coada unui cocos. Caprioara fu ucis’ pe Joc de socul trecerii lui Blaine. Prea mare pentru a fi tras’ dupa mono, fu smu- citi totusi aproape saptezeci de metri in fata, cu apa picurindu-i de pe bot si copite. O buna bucata din piele (si acel al cincilea picior fara oase) ti fu smulsa de pe corp si tras dupa Blaine ca o hain abandonata. Urmi o tacere scurta, subtire ca un strat nou de piele sau prima gheata pe un iaz la Capatul Anului, dupa care bumul sonic navali din urmé ca 0 crea- turd sonora intarziata lao petrecere de nunta, spulberdnd ticerea, doborand din vazduh o pasare-mutant solitara - era posibil sa fi fost un corb. Pasirea c&zu ca o piatra si ateriza in pardu. tn departare, un ochi rosu tot mai mic: farul din spate al lui Blaine. Pe cer, o luna plina iesi de dupa o patura de nori, zugravind poiana $i pa- raul in tonurile tipatoare ale unor bijuterii de amanet. Era un chip pe luna, ins nu unul la care amangii si-ar dori sé-si intoarca privirea. Parea a fi chi- pul supt al unui craniu, precum cele din Hotelul Calatorilor; un chip care ve- ghea, amuzat ca un lunatic, peste acele cateva fiinte aflate inca in viaya si care misunau pe pamant. in Gilead, inainte ca lumea si fi mers mai departe, luna plina a Capatului de An fusese numita Luna Demonului gi se credea cd aduce ghinion si te uiti direct la ea. Acum, ins, aceste lucruri nu mai contau. Acum, erau demoni peste tot. 30 STEPHEN KING Susannah se uita la harta rutierA si vazu c4 punctul verde care le marca pozitia actuala se afla acum aproape la jumatatea distantei dintre Candleton si Rilea, urmitoarea statie a lui Blaine. Dar cine se mai opreste acum? se intreb’ ea. De la harta rutiera se intoarse spre Eddie. Privirea lui era inc& indreptat& spre plafonul Vagonului Baroniei, O urmé si vizu un pitrat ce nu putea fi decdt un chepeng (doar c4, atunci cind era vorba de o bazaconie futurista ca un tren vorbitor, banuia cé-i spuneai trap’ ori cumva si mai beton). Pe el era gra- vat un desen simplu in rosu, care infatisa un om iesind pe acolo. Susannah incerca si-si imagineze cum ar fi si urmeze instructiunea sugerata si sd ias4 pe tren la aproape o mie trei sute de kilometri la ora. O vizita iute imaginea clara a unei femei cdreia fi este srmuls capul de pe umeri cao floare de pe tulpin’; vizu scafarlia zburdnd in spate de-a lungul Vagonului Baroniei, poate saltind o data si apoi dispardnd in intuneric, cu ochii holbagi si parul falffind. {ndeparta imaginea cit putu de repede. Oricum, chepengul de sus era aproape sigur bine inchis. Monoul Blaine nu avea nicio intentie sii lase si plece. fsi puteau castiga dreptul de a pleca, ins& Susannah tot nu credea ca va fiiasa, chiar daci reuseau sil incuie cu vreo ghicitoare. Scuze ca-fi zic asta, da' mi se pare cd vorbesti fix ca o fata palidd boratd, scumpule, isi spuse pe 0 voce mentala care nu era intru totul a Dettei Walker. N-am incredere in curu' tau mecanic. Infrant ai putea fi mai periculos decat cu panglica albastra de cdstigator agdpata de bancurile tale de memorie. Jake fi intindea pistolarului culegerea sa ponosita de ghicitori, ca si cand n-ar mai fi vrut rispunderea de a o purta. Susannah stia cum se simyea pustiul; viata lor era foarte probabil sa stea in paginile acelea soioase, indelung frunzarite. Nici ea nu era sigura ca si-ar fi dorit raspunderea de ao tine, ~ Roland! sopti Jake. Nu vrei asta? ~ Ata! zise Ete, aruncindu-i pistolarului o privire tncrancenata. Olan-ei-atal Bumblerul prinse cartea intre dint, i-o lua lui Jake din mAna si igi intinse gitul disproportionat de lung spre Roland, oferindu-i Ghici ghicitoare ce-i! Roland privi cartea un moment, cu un chip distant si preocupat, dupa care clatina din cap. - Nu inca. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL Se uita spre harta rutiera. Blaine nu avea un chip, aga ca harta trebuia si le foloseasca drept punct de referinga. Acum, punctul verde palpaitor era mai aproape de Rilea. Susannah se intreba in treacat cum arata zona pe care © strabateau si decise si nu voia, de fapt, sa stie. Nu, dupa ce vazusera cand paraseau orasul Lud. ~ Blaine! rosti Roland. -DA. ~ Poti si ne lasi singuri? Trebuie si ne sfatuim. Esti nebun dacd crezi c-o sd facd asta, gandi Susannah, dar rispunsul lui Blaine fa prompt si sincer. - DA, PISTOLARULE. {MI VOI INTRERUPE TOTI SENZORII DIN VAGONUL BARONIEI. CAND SFATUL VOSTRU SE VA {NCHEIA SI VETI FI PREGATITI SA INCEPEM CONCURSUL DE GHICITORI, MA VOI {NTOARCE. ~ Mda, tu si generalul MacArthur, baigui Eddie. ~ CE AI SPUS, EDDIE DIN NEW YORK? ~ Nimic. Vorbeam singur, nimic mai mult. - PENTRU A MA CHEMA, ATINGETI DOAR HARTA RUTIERA, spuse Blaine. ATAT TIMP CAT HARTA ESTE ROSIE, SENZORII MEI SUNT OPRITI. PA $I PUSI TUTUROR, RAMAS-BUN, NU UITATI SA-MI SCRIETI. © pauzi. Dupa care: ULEI DE MASLINE, DAR NU DE CASTOR. Dreptunghiul harpii rutiere din partea din fara a vagonului deveni deodatat de un rogu atat de puternic, incdt Susannah nu se putu uita la el fara si stranga din ochi. = Ulei de masline, dar nu de castor? intreba Jake. Ce naiba inseamn’ asta? - Nu conteaza, raspunse Roland. Nu avem mult timp. Monoul inain- teazi la fel de repede spre punctul terminus indiferent daca Blaine e sau nu cu noi. = Doar nu crezi ci ne-a lasat cu adevarat singuri, nu? chestion’ Eddie. Un viclean ca el? Haide, fii serios. Trage cu ochiul, iti garantez. ~Ma indoiesc foarte tare, spuse Roland si Susannah hotar! ca era de acord cu el, Pentru moment, cel pufin. $-a auzit in glasul lui cat a fost de emorionat de ideea unui concurs de ghicitori dupa atatia ani de pauza. $i... 31 32 STEPHEN KING - Sie increzator, spuse Susannah, Nu se asteapta s aiba mari probleme din partea unora ca noi. = Va avea? fl intreba Jake pe pistolar. Va avea probleme din partea noastra? ~ Nu stiu, recunoscu Roland. Nu am un as ascuns in maneca, daci asta intrebi, E un joc cinstit... ins e macar ua joc pe care |-am mai jucat inainte. Toti |-am mai jucat inainte, cel putin intr-o anumit’ masur’. $i mai e aia. tnclina din cap spre cartea pe care Jake o Iuase inapoi de la Ete. ~ Aici actioneaza niste forte, unele mari, si nu toate actioneazA pentru a ne tine departe de Turn. Susannah jl auzea pe el, ins’ de gandit se gindea la Blaine - Blaine care ple- case siri lisase singuri, ca la v-ati ascunselea, cAnd copilul care trebuie si caute {si acoper4 ascultator ochii in timp ce colegii lui de joaci se ascund. $i nu asta erau ei, de fapt? Colegii de joaca ai lui Blaine? Gndul era cumva mai rau decit imaginea pe care o avusese cu descipatanarea sa in timpul incercérii de a fugi pe chepeng. ~ $i atunci, ce facem? intreba Eddie. Probabil ai o idee, altfel nu Lai fi pus st plece. ~ Uriasa lui inteligenta ~ cuplata cu lunga perioada de singuratate si in- activitate forgata - s-ar putea sil fi facut mai uman decat crede. Asta sper eu, cel putin. inainte, trebuie si stabilim un fel de geografie. Trebuie sa stabilim, daca putem, care este punctul lui slab i care este punctul puternic, cind e sigur de joc si cind nu e sigur. Ghicitorile nu tin doar de istetimea celui care le re- zolva, nici pe departe. Tin si de punctele slabe ale celui care le spune. ~ $i el are puncte slabe? intreba Eddie. ~ Daca nu are, raspunse Roland cu calm, ne vom pierde viata in acest tren. ~ {mi place cum stii tu si ne linistesti la greu, facu Eddie cu un zambet subtire. Aceasta-i una dintre multele tale calitati fermecatoare. ~ Pentru inceput ti vom spune patru ghicitori, zise Roland. Una usoara, una nu asa de usoara, una destul de grea si una foarte grea. Va raspunde la toate patru, de asta sunt sigur, numai ci noi vom fi atenti cum va raspunde el. Eddie tncuviinta, iar Susannah simti un licir palid, aproape inexistent, de speranta. Parea a fi maniera potrivita de abordare, intr-adevar. ~ Apoi {I vom trimite iar de aici si vom sta la palavre, grai pistolarul. S-ar putea si ne vina vreo idee incotro s& ne trimitem caii, Aceste prime ghicitori