Sunteți pe pagina 1din 16
Construirea de drumuti agricole de exploatatie situate in fondul funciar agricol L = 8788 m, comuna Fartatesti MEMORIU TEHNIC 1. Date generale : * Denumirea obiectivului de investitii : CONSTRUIREA DE DRUMURI AGRICOLE DE EXPLOATATIE SITUATE IN FONDUL FUNCIAR AGRICOL, L = 8788 M, COMUNA FARTATESTI, JUDETUL VALCEA. *Titularulinvestiel: COMUNA FARTATEST,, JUDETUL VALCEA * Beneficiar : COMUNA FARTATEST, JUDETUL VALCEA * Prolectant: S.C, CONSULT INVEST S.R.L, RAMNICU VALCEA * Amplasamentul : JUDETUL VALGEA, LOCALITATEA FARTATESTI *Fazadeproiectare; PT+DE+CS 2. Obiectivele principale ale investitiei : Proiectul ,CONSTRUIREA DE DRUMURI AGRICOLE DE EXPLOATATIE SITUATE IN FONDUL FUNCIAR AGRICOL, L = 8788 M, COMUNA FARTATESTI , JUDETUL VALCEA" are in componenta urmatoarele drumuri: 4.DRUM AGRICOL "LA TUFAR" — km 0+000 — km 1+406. = 1406 m 2.DRUM AGRICOL "LA SCHIT" — km 0+000 — km 3+815. =3815m 3. “| 1" — km 0+000 — km 0+867 = 867m 4 "LA BISERICA SF DIMITRIE"— km 0+000— +163 =1163m A "LA MANSTII ZEST!" — km 0+000 ~ +746 =716 6.DRUM AGRICOL "LA VOICESCU" — km 0+000 — km 0+821 =82im wig = 8788 m ‘SC CONSULT INVEST SRL 1 Construirea de drumuri agricole de exploatatio. situate in fondul funciat agricol L = 8788 m, comuna Fartatesti,judetul Valcea Proiectul de investitie propus vizeaza indeplinirea obieciivului specific de crestere a efcientei activitati agricole: drumuri de acces si exploatatie agricola in comuna, 3. Situatia existenta Drumurile care urmeaza sa fie reabilitate in cadrul prezentului proiect de investiti sunt drumuri de exploatatie agricola cu o latime a carosabilului de 2.75, cu infrastructura din pamant. Datorita conditilor actuale ele devine impracticalbile atat mijloacelor de transport persoane cat si utilajelor agricole care trebuie sa aleaga drumuri ocolitoare care duc la agiomerarea drumurilor publice din imprejurimi. Drumurile actuale nu au santuri pentru asigurarea scurgerti apelor pluviale, nu au podete si au decivitati foarte mari pe alocuri. 4, Situatia protectata 44 nice Clasa tehnica a drumului Aceste drumuri agricole sunt asimilate cu drumuri de clasa tehnica V conform OG 43/97 si ORD nr. 45 si 46/98 ale M.T. pentru o viteza de proiectare de 25 km/h cu o banda de circulatie de 4.00 m si cate 2 acostamente de 0.50 m pe fiecare parte conform STAS 2900-89. Profilul transversal al drumului Drumul este prevazut cu profile transversale ce au BC = 4.00 m sicate 2 acostamente de 0.50m fiecare, deci platforma drumului BP = 5.00 m. Pantele transversale sunt de 2.5% pentru imbracamintea asfaltica, acostamentele sunt din balast avand grosime de 15 om. Profil transversal sub forma de acoperis are lateral prevazute rigole triunghiulare pereate cu dale de beton pentru asigurarea scurgerii apelor de ploaie pe anumite portiuni, iar pe celelatte portiuni drumurile sunt taluzate in exterior catre parecele agricole pentru a asigura intrarea utilajelor pe terenurile agricole, Rigola triunghiulara are sectiunea de heart =0.30 m, Nisa sant 0.45 m si taluzele laterale de 1/1 si 2/3 conform profilelor transversale tip Rigolele sunt pereate cu dale din beton C 12/15 de 10 cm grosime conform profileior transversale tip. 7 ‘SC CONSULT INVEST SRL 2 Construirea de drumuri agricole de exploatatie situate in fondul funciar agricol L = 8788 m, comune Fartatesti,judetul Valoea In plan Drumul este prevazut cu raze minime de 20.00 m pentru viteze de 25 km/h situatie impusa de situatia juridica a proprietatilor particulare pentru a se evita exproprierile si racordate cu arce de cerc conform planurilor de situatie. Amenajarile curbelor s-au prevezaut numai in spatiu prin convertirea profilelor si suprainaltarea lor, in plan supralargirie nu s-au putut da, datorita situatiei terenului confor STAS 863/84 In profil longitudinal Linia proiectata a fost impusa de situatia reala a terenuli. Linia proiectata s-a cautat sa fie prevazuta in asa fel incat sa asigure scurgerea apelor atat in lung cat si lateral prin rigole, cat si o aplicare a profilelor transversale cat ma stabila, in terenul natural existent. Racordarile verticale conform STAS 863/86 cu Rmin 300 m. Deciivitatile maxime pe aceste drumuri sunt dupa cum umeaza; *LATUFAR"—d= 7 2.DRUM AGRI " HIT" — d = 34.12% pe L = 34.48 m. 3.DRUM AGRI I" —d = 11.76% pe L = 99.34 m. 4.DRUM AGRICOL "LA BISERICA SF DIMITRIE" — d = 17.28% pe L = 138.28 m 5.DRUM AGRICOL "LA MANSTIREA DOZESTI" ~ d= 16. L=216. 6.DRI i 7 I =d= = Racordarile verticale s-au facut cu R min = 300 m pentru concave si R min = 500 m pentru convex, cu pasul de proiectare impus de deciivitati si de situatia proprietatilor adiacente. ‘Sistemul rutier Sistemul rutier prevazut pentru un trafic foarte usor, nerecenzat este compus din urmatoarele straturi: - strat de uzura de 4 cm grosime din BA 16 conform SR EN13108-1:2008 - strat de legatura de 5 cm grosime din BAD 20 conform SR EN13108-1:2008 ‘SC CONSULT INVEST SRL. 3 Construirea de drumuri agricole de exploatatie situate in fondu! funciar agrico! L = 8788 m, comuna Fartatesti, judetul Valcea - strat de baza de 15 cm grosime din piaira sparta conform STAS 6400:84,SR EN 13242:2013, - strat de fundatie de 15 grosime din balast conform STAS 6400/84,SR EN 13242:2013 - stat de reprofilare fundatie de 10 cm grosime din balast conform STAS 6400/64 Sistemul rutier va fi pe toata latimea partii carosabile, a intregii lungimi, indiferent de profilul transversal al drumutui Acest sistem rutier se foloseste pentru dectivitati cuprinse intre 0% - 8% Pentru deciivitati cuprinse intre 8% si 14% stratul de uzura de 4 cm va fi compus din BAR 16 (beton asfattic rugos) conform SR EN 1308-1 prevzaut cu un tratament simplu de suprafata din criblura pentru asprirea suprefetei de rulare. Pentru aceste deciivitati se va cere avizul beneficiarului si se vor lua masuri de siguranta a circulatiei pe timp de iama, in special. Acest sistem rutier se aplica conform profilelor longitudinale, respectand deciivitatile pentru fiecare drum in parte, iar pentru d> 14% drumul va fi realizat integral din batast de 50 cm grosime. Pentru deciivitati mai mari de 14% sistemul rutier va fi compus numai din balast de 50 cm grosime care se va apiica in 3 straturi de cate 10, 25 cm respectiv 15 cm fiecare, pentru o mai buna compactare(cilindrare). Acostamentele sunt prevazute a fi balastate de 15 cm grosime, pe 50 cm latime. Incadrarea carosabilui E prevazuta cu pene ranfort conform STAS 1598/78 pet AS din betonul asfaltic(pentru sistemul rutier realizat din beton asfaltic). ‘Scurgerea apelor Asigurarea scurgeri apetor de pe platforma drumului este asigurata prin pantele transversale date profilelor de 2.5% pana la 7% la cele suprainaltate, iar in lungul drumului apele se scurg datorita deciivitatilor date drumului. Rigoele pereate cu dale de beton C 12/15 au sectiunea triunghiulara si grosimea de 0.10 m si sunt asezate pe un pat de 10 om de nisip. Lateral, rigolele vor avea banchetele catre exterior de 0.20 m. Rigolele pereate cu dale de beton sunt in lungime totala de 4200 m dupa cum urmeaza: ‘SC CONSULT INVEST SRL 4 _ situate in fondul funciar Construirea de drumuri agricole de exploatatio 3788 m, comuna Fartatesti, judetul Valcea Drum agricol La Schit, L = 2341 m B12 (km0#937) - Te23 (km 1+391), pe ambele parti, L = 998m B27 (km 1+641) - Te28 (km 1+753), pe ambele parti, L = 224m Te34 (km 2+309) — B36 (km 2+460), pe ambele parti, L= 302m Tid (km 3+292) - 15 (3+814), pe ambele parti minus rigola existenta 137 m rezulta L = 907 m 2 | Drumagricol La Cuci, L= 222m Ti3 ( km 04264) — B4 (km 0+375) pe ambele parti, L = 222m 3 | Drum agricol La Biserica Sf Dimitrie L=1382m 1 ( km 0+000) - TiS (km 0+407) pe ambele part, L=814m Ti9 (km 0+843) - Te10 (km 0+858) pe ambele parti, L= 430m 4 (km 14025) ~6 ( km 14163) pe ambele parti, L=138m 4. | Drum agricol La Manastirea Dozesti L=255m Ti2 (km 0+163) — B6 (km 0+418) pe partea dreapta, L = 255m Podete Se mentin podetele existente si apar noi podete tubulare cu @ 1000 mm, care ajuta la preluarea apelor pluviale de pe carosabil si din rigole conform pianurilor de situate, profilelelor longitudinale si transversale curente. Podetele cu @ 1000 mm sunt in numar de 10 bucati dupa cum urmeaza: ‘SC CONSULT INVEST SRL 5 CConstruirea de drumuri agricole de exploatatio situate in fondul funciar agricol L = 8788 m, comuna Fartatest, judetul Valco Drum agricol La Tufar 1 bue. cu B= 5.00 m in poztia Te6, km 0+522 1 buc. cu B = §.00 m in poztia 6, km 0+872 w Drum agricol La Schit 4 buc. cu B = 5.00 m in poztia B6, km 0+380 4 buc. cu B =5.00 m in poztia B25, km 14519 1 buc. cu B = 5.00 min poztia Te32, km 2+030 1 buc. cu B = 5.00 m in poztia Te36, km 2+510 1 buc. cu B = 5.00 m in poztia Ti39, km 2+852 a Drum agricol La Cuci 1 buc. cu B = §.00 min poztia 2, km 0+121 4 buc. cu B = 5.00 m in poztia Ti5, km 0+467 & Drum agricol La Voicescu 4 buc. cu B = 5.00 m in poztia Te10, km 0+639 Stati de intainire Platforma drumului avand 5.00 m latime se impune realizarea de statii de intalnire. Acestea au fost amplasate acolo unde latimea drumului permite realizarea lor si acolo unde vizibilitatea este optima. Sunt realizate din acelasi sistem cu drumul reabilitat si au forma de trapez, avand baza mare de 20 m, baza mica de 10 m si inaltimea de 2 m, astfel suprafata unei statii de intalnire va fi de 30 m?, Statiile de intalnire sunt in numar de 13 dupa cum urmeaza: Drum agricol La Tufar statia nr. 1 in pichetul Te4, km 0 + 398 statia nr. 2 in pichetul Ti10, km 0+ 970 N Drum agricol La Schit statia nr. 1 in pichetul Te8, km 0 + 496 statia nr. 2 in pichetul Te13, km 0+ 977 ‘SC CONSULT INVEST SRL 6 Construitea de drumuri agricole de exploatatio \ situate in fondul funciar agricol = 8788 m, comune Fartatest,udetul Valoea ~Y statia nr. 3 in pichetul Te24, km 1+ 472 statia nr. 4 in pichetul Te33, km 2 + 087 statia nr. 5 in pichetul Te37, km 2+ 606 ‘statia nr. 6 in pichetul Ti41, km 3 + 081 statia nr. 7 in pichetul F14, km 3 + 29 Drum agricol La Cuci statia nr. 1 in pichetul F3, km 0 + 420 Drum agricol La Biserica Sf. Dimitrie statia nr. 1 in pichetul Ti7, km 0 + 546 Drum agricol La Manastirea Dozesti Statia nr. 1 in pichetul Te5, km 0 + 356. Drum agricol La Voicescu statia nr. 1 in pichetul Te8, km 0 + 394 Ziduri de sprijin Este prevazut zid de sprijin cu Hoevate = 1.80 m si Huniotie= 1.30 pe L =80,00 m dupa cum urmeaza: Drum agricol La Tufar partea stanga de la km 0+636 — km 0+676 pe L = 40.00 m. Drum agricol La Schit partea stanga de la km 0+390 — km 0+430 pe L = 40.00 m. Paramentul zidului este de 5:1. Fundatia va fi din beton C 8/10 si elevatia din beton C 12/15. Panta coronamentului va avea inclinarea axului de drum din pozitia respectiva, iar talpa fundatiei se va executa in trepte orizonatale pentru fiecare tronson de §.00 m. in spatele zidului sunt prevazute cunete pentru captarea apei si tuburi din PVC cu @ 110 mm pentru evacuarea apei in afara zidului, Deasemeni in spatele zidului este prevazut un dren din bolovani de rau, iar intre rosturile verticale la tronson de 5-5 m se prevede carton asfallat. Este prevazut parapet pentru siguranta circulatiei. ‘SC CONSULT INVEST SRL Construirea de drumuri agricole de exploatatie Situate in fondulfunciaragricolL = 8788 m, comuna Fatatestjudetul Valoea ‘Semnaliizare rutiera Se perevad indicatoare pentru cedeaza trecerea la intersectile cu drumurile principale, se prevad indicatoare pentru limitarea vetezei in curbele cu raza de 20 m si se prevad indicatoare acolo unde deciivitateadepaseste 10%. Protectia muncii Pe toata perioada executiei lucrarilor de drumuri, executantul este obligat sa ia toate masurile de tehnica a securitatii muncii specific tipului de lucrari ce se executa conform normativelor in in vigoare si anume: - Legea nr. 90/96 — Legea Protectiei Muncii - Norme metodologice de aplicare a Legii Protectiei Muncii = Norme generale de protectia muncii - Norme specifice de securiate pentru: - Transporturi rutiere (cod23) - Manipularea, transportul prin purtarea si mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor (cod57) - protectia muncii pentru laboratoarele de analize fizico chimice si mecanice(cod36) ~ Se vor respecta de asemenea prevederile din "Regulamentut privind protactia muncii in constructi" aprobat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului cu Ordinul 9/N din 13 martie 1993. Se vor avea in vedere toate prevederile nomelor de protectia muncii specific activitatii de constructii - montaj pentru transporturi rutiere ale Ministerului Transporturilor editia 1987, pe care sa le respecte si popularizeze prin orice mijloc, ta locul de munca. Conform L 10/96 privind Calitatea in Constructii si a HG 925/95 privind verificarea tehnica a proiectelor, drumul se va verifica la cerintele A4, 82 si D pentru drumuri, categoria de importanta a constructiei conform HG 766/97 este normala " Intocmit, ‘SC CONSULT INVEST SRL 8 ANEXA LA MEMORIU TEHNIC 1. NORMATIVE PENTRU EXECUTIA DRUMURILOR + Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; * Norme metodologice privind continutul cadru al proiectelor pe faze de prolectare al documentelor de licitatie, al ofertelor si al contractelor pentru executia invesitilor, aprobate cu Ordinul comun ME M.LP.A.T. nr. 1473/69/09.09.1996; + Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achi Oficial al Romaniei Partea |, nr. 241 din mai 2001; * Hotararea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2001 privind achizitile publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea |, nr. 268 din 24 mai 2001; * Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al minssiruiui lucrarilor publice, transporturilor si focuintei nr, 1.019/879/2001 privind aprobarea structurii, continutului si modului de utiizare a documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea oferiei pentru achizitia publica de servic, pubiicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea |, nr.340 din27iunie2001; + Regulamentul privind controtul de stat al calitai in consttuctil aprobat prin H.G. nr.273/1994, + Legea servicilor pubiice de gospodarire comunala nr. 26/2001; * Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si ‘semirigide ind, AND 550; + Instructiuni tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne ind.CD 155-2000; = Normative pentru evaluarea starii de degadare a imbracamintii pentru structur' rutiere ‘suple si semirigide ind. AND 540; * Normativ pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice ind. PD 189-2000; publice, publicata in Monitorul + Normativ privind administrarea, exploatarea, intretinerea si repararea drumuritor pubice ind. AND 584; « Instructiuni tehnice pent realizarea mixturilor bituninoase stabilzate cu fibre de celuloza destinate executariimoracamintlor asfatice ind. AND 539; «© Ordinul M.T. n1.49/1998 'Norme privind proiectareasi realizarea strazilor in localitatile urbane*; © Ordinul M7. nr.48/1998 "Norme tehnice privind groiectarea, construirea si modernizarea drumurilor*; © §R174/1-97 ‘Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituninoase cilindrate la cald. Condit tehnice de calitate"; «+ STAS 1709/1-90. “Actiunea fenomenului de inghet-dezghet de lucrari de drumuri ‘Adancimea de inghet in compiexulrutier, Prescriptii de calcu”; * STAS 662-2001. "Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera’; «SR 667-2001. "Agregate naturale de piatra prelucrala pentru drumuri Condit tehnice generate de calitate", ‘+ STAS 790-89. "Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare", * Legea Protectiei Muncii nr.90/1996; 2. CALITATEA LUCRARILOR In proiect s-au mai introdus urmatoarele documente: + Program pentru controlul caitai Iucrarilor pe faze determinant + Program de urmarire in timp 3. EXIGENTE DE VERIFICARE A PROIECTULUI Lucrarile proiectate se vor veriica la exigentele A4, B2, D (lucrari de drum). Aceasta recomandare a fost facuta "pentru ca investitorul sa poata apela la specialist verificatori de proiecte atestati corespunzator" (MLPAT), conform cu art. 6 al. 2 din HG 925/20.11.1995. 4. CATEGORIA DE IMPORTANTA ACONSTRUCTIEI Alegerea categoriei de impotanta a constructiei s-a fasut in conformitate cu prevederie art. 22 Sectiunea 2 ‘Obiigati si raspunder ale proiactantuui" din Legea nr. 10 din 18 ian. 1996, “Legea priving caltatea in construct.’ si in baza ‘Metodologiel de stabilre a categorie! de importanta a construcilor® din *Regulamentul prvind stabilirea categoriei de importanta a constructor aprobat cu Ordinul MLPAT i. 31IN din 2 oct. 1995. Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de importanta C- construct de importanta normale. Contorm prevederilor STAS 10100/0- 7 5 "Principii generale de verificare a sigurantei constructillor", jucrarile acestei documentatii se incadreaza in clasa de imporanta III - construct de importanta medie (normala) a constructor’ din “Regulamentul privind stabilree categorie de importanta a constucilor aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995. 5. ORGANIZAREA DE SANTIER Organizarea de santier se poate realiza chiar in amplasament, existand la indemana, atat sursa de ‘apa cat si de energie electrica, amplasarea acesteia facandu-se cu aproparea Beneficiarulul si acordul locuitorilor din zona. Toate aceste luorari nu au caracter definitv, astfel incat la terminarea obiectivului trebuie sa fie dezafectate in totalitate, iar zonele afectate de organizarea de santier vor fi curatate, in conformitate cu normele sj legile de protectia mediulul 6. MASURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI La elaborarea proiectului se vor lua in considerare si se vor respecta urmatoarele norme : > Legea 1937/1995 Legea privind protectia mediulul; > Legea 294/2003 cu completari la Legea 137/1995; > H.G921/2005 Evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental. Executantul va obtine autorizatia de mediu de la Agentia de Protectia Mediului pentru organizarea de santier si va lua toate masurile pentru reducerea la minim a impactului negativ asupra mediului. In timput lucrarlor de constructie se vor inregistra unele cresteri ale poluarii aerului, mai ales in zona santierului si a gropilor de imprumut. Se va acorda o atentie prioritara aspectelor de mediu, se vor analiza datele existente de evaluare a efectelor asupra mediului si se va veritica daca acestea respecta legislatia Romaniei. identificarea posibilelor conficte de mediu generate de solutile tehnice adoptate vor fi transpuse in masuri de protectia mediuiui care sa nu genereze constrangeri de medi prin aplicarea lor. De asemenea, se va avea in vedere si respectarea procedurilor normelor acceptate pe plan european, Directivele Consiliului europe! 85/337/EEC din 27 iunie 1985 si 97/11/EC din 3 martie 1997 in domeniul protectiei mediului, care in cea mai mare parte se regasesc si in legislatia romana. Protectia la zgomot este stipulata ca cerinta (exigenta) esentiala in Directiva Consiliului Europei nr89/106/CEE si este definita astfel: “Constructia trebuie proiectata si executata astfel incat zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le pemmita sa doarma, sa se odihneasca sau sa lucreze in conditii satistacatoare’. "Protectia la zgomot" este in acelasi timp cerinta de caltate in constructii in contextul Legii 10/1996. In conformitate cu Normativul privind protectia la zgomot - avizat de Ministerul Transporturlor Constructitor si Turismului, Normativ care stabileste performantele care caracterizeaza part, element si produse de construct din punct de vedere al protectel la zgamot, etapele principale pentru verticarea respectari cerntei de protectie la zgomat in construct vor fi stipulate in: > tema -spectficatie de proiect; > inproiect; > pe parcursul si finalizarea executie. Pentru a putea propune masuri de protectie impotriva zgomotului, se vor analiza sursele de producere a acestuia ata in perioada de executie a lucrarlor cat si in perioada de exploatare a lor. Se va indica 0 evaluare foarte atenta a utlajelor din dotarea Executantuiui pentru executia ucrarior, astie| incat sa fe folosite numal utiajele si echipamentele care corespund anumitor norme de poluare acustica si cu noxe, Dupa destintarea santieruui, terenul folosit temporar pertru organizarea de santier, tehnologia de lucru sau in alte scopur, va fi redat in circulate s/sau pus la dispoztia organelor locale pentru alte utiitalt (ctati de alimentare cu carburant, ateiore dereparatii auto etc), espectand legisiatia in vigoare. 7. MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCH La executia lucrariior se vor respecta toate normale de protectie a muncii in vigoare la acea data. Se vor respecta urmatoarele norme : © Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006; * HG nr. 1425/11.10,2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii In munca nr.319/2006; * HG nr, 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santierele temporare si mobile; ‘* HG nr, 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentu semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca; + HG nr, 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utlizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; * HG nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru Iucrator, in special de atectiuni dorsolombare; + HG nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca; ‘* HG ar. 1146/30.08.2006 privind carintele minime de securitate si sanatate pentru utiizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; * Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/29.06.2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate In munca; + Norma metodologica din 06.07.2000 de aplicare a prevederiior Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.99/29.06.2000; Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructilor Urmarirea comportarii in exploatare, interventille in timp si postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in constructi si se fac in conformitate cu: Legea nr. 10/18 ian. 1995 privind calitatea in constrcti- art.18-publicata in M.O. nr.12/24.ian. 1995; "REGULAMENTUL privind urmarirea comportarii in exploatare, interventile in timp si postutlizarea constructillor* aprobat pin HG 766/21 noiembrie 1997, anexa nr.4 si publicata in Monitorul Oficial nr.352 din 10 decembrie 1997; Ordinul nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea “ Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor* indicativ P 130/1999 Obiectul urmaririi comportari in exploatare a constructiiior si al interventillor in timp este evaluarea starli tehnice a constructilor si mentinerea aptitudinilor ta exploatare pe toata durata de existenta a acestora, Urmarirea comportarii in exploatare se face in vederea depistarii in timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare. Interventille in timp asupra constructiilor se fac pentrumentinerea sau imbunatatirea aptitudinii la exploatare. Urmarirea comportarii in exploatare a constructillor seface prin: = urmarire curenta. - urmarire speciala. Urmarirea curenta este © activitate sistematica de observare a starii tehnice @ constructilor, care, corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora. Urmarirea curenta se efectueaza pe toata durata de existenta a constructiei. Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vzuala, directa si cu mijloace simple de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice spacifice, pe categori de lucrari si de constuctii - NORMATIV PRVIND COMPORTAREA IN TIMP A CONSTRUCTIILOR INDICATIV P130 - 1999. Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de personalul propriu sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructi, cel putin fa nivel mediu. Urmarirea speciala cuprinde investigatii regulate, periccice, asupra unor parametri ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei, stabiliti din faza de proiectare sau in urma unei expertizari tehnice. Urmarirea speciala se instiuie la cererea proprietarului sau a altor persoaneSS juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii aflate in exploatare, cu evolutie periculoasa sau care se afla in situatii deosebite din punct de vedere al sigurantei. Activitatile de urmarire curenta cuprind, in functie de tipul de lucrare verificari precizate in continuare. is wve.| cLeMenT | woouLpe | FENOMENE | muLoAge sau | PERIQDICITAT |COMPONENTA] DOCUMENT Gh | urwaait | OBseRVARE | URWARITE | “OISPoZT a COMISiE | INGHEIAT T z z 7 erro 7 Jee | wctmp nd bat dovivlad 1, | Sates senate Vival + gent Jatasibonioc | 2anisiapede | A@miisvatr | hw de niare faut ipa | douactipean ioe -aparatido | (arasitcamra) apa 7 verte (Oa ee a a iiristator | 4. 2 | ‘Santi si fgcle ha banner sirloveu comatar oa fotogafi Canaan es Deterorare sortie SEM IP*EY g al cr "| Adminstrator atta conan (ona ‘earna) api ae parapet de coua orp an apo ‘ Vizual indoit, ipsa vaparatioo | pimavara si | Administrator at ids parapet, toamna ) de cous or pean Rapod Vial obi, rots | apatite | rmavan si | Admiistator | gn eect ‘eamne) sifoograti In cazul urmaririi curente a constructillor, la apaiitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatee constructiei, beneficiarul lucrarii va cere proiectantului o inspectare extinsa asupra constructiei respective in contormitate cu articolul 3.1.9. din Normativul privind comportarea in timp a constructiilor indicativ P 130 -1999 pentru luarea de decizii de interventie. Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii curente va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartez Tehnica a constructiei. Urmarirea curenta se efectueaza de cel putin doua of pe an: 0 data primavara si o data toamna si intotdeauna in urma aparitiei unor calamitati naturale la toate lucrarile care fac parte din acest proiect. Accesul la lucrari in vederea realizarii urmariri cuente sau speciale se fac cu respectarea normelor de protectie a muncii, de prevenire sistingere a incendiilor, de prim ajutor, in vigoare la data efectuarii verificarilor de urmarire.

S-ar putea să vă placă și