Sunteți pe pagina 1din 50

Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer

salbatic, robust si suplu, de talie mare. Dimorfismul


sexual nu este pronuntat. Lupul este un animal
digitigrad, calcand pe pernitele degetelor, care sunt
prevazute cu unghii neretractile. Capul, similar unui
caine de talie mai mare, este prevazut cu un bot lung
(10 cm), triunghiular, ornat cu mustati, lungi si dese.
Ochii sunt putin oblici, mai departati in comparatie cu
cainele, cu pupila rotunda. Urechile sunt mai mici, in
comparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caninii
sunt foarte bine dezvoltati. Gatul este puternic, ornat de
un guler in sezonul de iarna.
Pieptul este puternic,
adanc si suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ
scurta si groasa. Picioarele puternice si musculoase sunt
acoperite de par scurt. Picioarele anterioare par mai
inalte decat cele posterioare. Urma lupui este similara
celei a unui caine de aceeasi talie, dar usor mai
alungita. Degetele sunt imprimate mai strans, cu
ghearele vizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate
decat la caine. Cand sunt in haita, lupii calca unul pe
urma celuilalt, astfel ca pe zapada este greu de estimat

Lupul (Canis lupus)


concluzii

Longevitate: 15-16ani
Simturile: Miros, auz,
vaz
Greutate: 80-90kg
Mediu de viata: Padurile
de munte si de dealuri
Dusmani: Omul, bolile

Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa.


Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin
dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui,
dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal
plantigrad, calcand pe toata talpa piciorului, similar
omului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului.
Animal corpolent si musculos, urusul carpatin
prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre
ovala. Fruntea este bombata. Nasul este scurt, conic,
urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila
rotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii.
Gatul este scurt, gros si musculos. Spatele este
bombat, usor inclinat catre omoplati. Coada este
scurta si puternica (ciot). Picioarele sunt lungi,
puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpi
scurte (pana la 30 cm).
Laba picioarelor este prevazuta cu gheare
curbate, puternice. Ghearele de la nivelul membrelor
anterioare sunt mai lungi (formand adevarate cangi).

Ursul (Ursus arctos)


concluzii

Simturile: Cel mai


dezvoltat pare a fi
mirosul, apoi auzul.
Greutate: 268-440 kg.
Mediu de viata: Paduri
intinse si linistite,
stancarii, arboreta.

Cu denumirea tiinific Lynx lynx i denumirea secundar n


limba romn linx, este la ora actual cea mai mare felin din fauna
slbatic a Romniei. Denumit i pantera Carpailor, rsul este
rspndit natural din golul alpin pn n Delta Dunrii, avnd o mare
adaptabilitate i amplitudine ecologic. La ora actual ns, exemplarele
din afara Carpailor i Subcarpailor sunt foarte rare, ca urmare a
vntorii necontrolate practicate n secolele XX - XXI.
Rsul este un animal puternic i rezistent, de o agilitate i
agerime uluitoare. Are pn la 1,5 m lungime, cu o coad de 15-25 cm.
Elementele caracteristice sunt favoriii pe maxilarele superioare, vrful
cozii negru, iar n vrful urechilor (care au 4-5 cm) are smocuri de peri
negri.

RSUL-CONCLUZII

Animal puternic i rezistent;


Blana este specific felinelor mari;
Este un animal carnivor, iubitor de
snge;
Este foarte agil: bun crtor,
bun nottor, se integreaz perfect
i la sol;
Salturile sale pot trece de 4 m ;
Prada sa :cerbi, cpriori, pui de
mistre, psri, animale domestice;
i ngroap prada pe care nu a
putut-o mnca.

Vulpea are o constitutie fina. Botul este lung si ascutit, prevazut


cu mustati stufoase. Ochii sunt asezati oblic, cu deschiderea pleoapelor
ingusta, de culoare rosu-brun, cu pupila contractata, foarte putin ovala.
Buzele sunt subtiri, ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit.
Urechile sunt scurte si late, purtate ridicat. Caninii sunt foarte ascutiti.
Premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de la nivelul
mandibulei sunt mai dezvoltati, purtand denumirea de carnasiere.
Mandibula nu prezinta miscari de lateralitate, ci doar in sus si in jos.
Vulpea prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci degete, iar
cele din spate, numai patru. Coada este lunga si stufoasa, purtata de
cele mai multe ori printre picioare. Lungimea corpului este cuprinsa intre
110 si 130 cm, din care coada prezinta o lungime de 30 - 40 cm.

Vulpea este nativ un carnivor desavarsit, hranindu-se cu diferite


vietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot soiul
de insecte. Iarna, cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este o mare
consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar,
unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. In lipsa
carnii, se multumeste si cu zmeura, afine, mere, pere, scoruse, faguri de
viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime.
Niciodata nu vaneaza in haita, iar, daca prada i-a scapat, o haituieste ca
un copoi.

VULPEA
concluzii
Mamifer carnivor;

Exist 3 varieti de vulpe:


de mesteacn,
cu cruce,
crbunreas;
Are ntre 7 i 10 kg;
Corpul are sub 1 m
lungime;
Coada stufoas are
cca
30-40 cm

Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice


originare din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si
mai robusti, in comparatie cu femelele. Masculul poarta
denumirea de caprior, iar femela de caprioara sau ciuta. Blana
este diferita in functie de sezon. Iarna, blana este mai deasa,
mai lunga, dand animalului un aspect ciufulit, neingrijit, avand
culoare cenusie sau maro-cenusiu. In timpul lunilor de vara,
blana este mai scurta si mai rara, avand culoare maro sau
castaniu aprins. Blana de iarna incepe sa creasca la inceputul
lunii septembrie si este schimbata in aprilie-mai. In timpul
lunilor de iarna, blana de la nivelul fetei posterioare a crupei
este de culoare alba, usor sesizabila.
In timpul lunilor de vara acest semn este mai putin
sesizabil. Coada este foarte scurta, de cativa centimetri

Capriorul (Capreolus
capreolus) concluzii

Longevitate: 16-17 ani, chiar 20 ani


Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi
mirosul, apoi auzul.
Greutate: 22-31 kg.
Lungime: 95-135cm;
Inaltime la greaban: 65-75cm.
Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici
de padure, invecinate cu terenuri
agricole. Este raspandit pe intreg
teritoriul tarii.
Dumani: Rasul, lupul, vulpea, pisicile
salbatice, mistretul, cainii hoinari.

Cerbul (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna


- roscata cu un accentuat dimorfism sexual. Cerbii sunt mai mari decit ciutele si
prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marime
masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150.
Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie, fenomen
care se intinde, functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi, chiar pina
in luna mai.La vitei, atunci cind implinesc virsta de 1 an, in luna mai, incepe
cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie.
Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm, fara rozete.
Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani, insa
in natura rar ajung la aceasta virsta. Intre 12-14 ani cerbii ajung la apogeu,
dupa care intra, treptat in decreptitudine. Virsta exemplarelor vii se apreciaza in
functie de aspectul exterior si trofeu, iar cea a animalelor impuscate dupa uzura
danturii. In perioada imperechierii masculul mugeste, boncaneste sau
boncaluieste. Speriat are un brahnit nazal, ca de altfel si femela.

Sezonul de vinatoare este cuprins intre 01.09 - 15.12 pentru masculi si se


termina mai tirziu la 15 februarie pentru ciute.
Trofeul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta.
Trofeee neconventionale sunt "perlele" (canini redusi), parul din coama, crucea
Hubertus. Vinatoarea se face cu carabina cu glont de la calibru 7 mm in
sus.Perioada optima de vinatoare este perioada boncanitului. Se impune a se
retine ca cca 70 % din cotele de recolta la tauri si 100% in cazul femelelor
trebuie extrase selectiv.Metodele de vinatoare sunt la pinda si dibuitul, cu sau fara
chematoare (boncanitoare). Impuscarea la goana este interzisa de lege. Selectia
masculilor se face dupa aspectul extern general al coarnelor, dupa criteriile stabilite
in cazul tuturor cervidelor. O alta perioada favorabila selectiei este dupa cirduire (15
noiembrie-15 decembrie), cind prin comparatie se poate alege mai corect
exemplarul inapt pentru reproductie.

Cerbul (Cervus elaphus)


concluzie

Longevitate: 20ani
Simturile: Miros, auz
Greutate: 170-315kg
Lungime: 240-250cm;
Inaltime la greaban:
152-155cm
Mediu de viata:
Padurile de mare
intindere din Carpati
Dusmani: Lupul, cainii
ciobanesti.

CAPRA NEAGR
-monument al naturii-

Capra neagra (Rupicapra rupicapra), o adevarata mandrie a tarii


noastre, salasluieste pe crestele alpine, greu accesibile chiar si celor
mai experimentati alpinisti. Mamifer erbivor prin excelenta, capra neagra
isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai
avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din
Carpati. In timpul lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera
pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metrii. Odata cu sosirea
iernii, capra neagra coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde
se poate adaposti in padurile montane, dar va ramane aproape de
pantele stancoase ale muntilor.

Capra Neagra
(Rupicapra rupicapra)
concluzii

Simturile: Miros, auz


Greutate: 43-70kg
Mediu de viata: Goluri de
munte, stancoase, greu
accesibile
Dumani: Iernile grele, bolile.

MISTREUL

Strmoul porcului domestic;


Culoare neagr-cenuie;
Iese dup hran mai mult noaptea,
rscolind culturile de cartofi i
porumb de la marginea pdurilor;
Merge ntotdeauna n ciurd, 512(20) indivizi;
Este vnat pentru trofeu i pentru
carne;
Poate deveni periculos pentru om.

Mistreul (Sus
scrofa)

Longevitate: 20ani
Simturile: Miros, auz
Greutate: 250-300kg
Mediu de viata:
Padurile de foioase,
terenuri agricole
Dumani: Lupul,
ursul, rasul, bolile.

Ariciul(Erinaceus
europaeus).
Pe varful capului, pe spate,
pe coaste si pana la
coada e numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe
care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are
ochi mici, vioi si doua urechiuse taiate rotund.
Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe
frunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi,
e acoperit cu par scurt, sur.
E atat de precaut incat simte orice miscare. Se
opreste, isi ridica botisorul, priveste in dreapta,
in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi
cauta de drum. Daca vede ca e ceva neobisnuit
la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie
se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in
toate partile si numai o dunga mai adanca arata
locul unde e botisorul ascuns intre picioarele
dindarat. Aceasta e singura lui arma de aparare.

Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt


ingrijiti cum trebuie. Repede le ies tepii, iar ceva mai tarziu au
scapat de grija putandu-se face ghem.
Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre
toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au
disparut de tot. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze,
ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si
doarme dus toata iarna.
Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si bufnitele.

Jderul
In Romania se intalnesc doua
specii de jder: jderul de copac (Martes
martes) si jderul de piatra (Martes
foina).
In timp ce jderul de copac este un
locuitor al padurilor de mare
intindere, pana la limita superioara a
vegetatiei forestiere, jderul de piatra sa adaptat mai bine prezentei umane,
fiind intalnit si in preajma
localitatilor, unde isi imparte teritoriul
cu dihorul (Putorius putorius).

Cartita (Talpa europaea )

Cartita (Talpa europaea) este un


animal mic, avand doar 10-15 cm
lungime si aproximativ 65 - 120
de grame. Este un insectivor
subteran, adaptat la sapat si tarat
prin galerii.
Coada scurta, labe cu degete
lungi, ghiare lungi si
latite.Picioarele anterioare au un
os de consolidare suplimentar.
Ochii sunt mici, cu pleoapele
aproape lipite, Pavilioanele
urechilor abia marcate, blana
scurta si deasa.

Se imperecheaza primavara devreme. Dupa 4-6


saptamani naste 2-7 pui.
Consuma rame, larve de gandaci, coropisnite, omizi,
furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale.
Permanent nesatula, mananca zilnic o cantitate egala cu
greutatea proprie.

Dihorul (Mustela putorius)

Dihorul (Mustela putorius), spaima


gospodariilor, este un animal mai mic
decat jderul. Se intalneste
pretutindeni la noi in tara, de la munte
pana in ses, mai rar in paduri sau in
Baragan.
Cum se insereaza, se furiseaza ca un
talhar. Nu e pretentios ca vulpea.
Ajunge pana la gaini, si daca poate
fura una, strangand-o de gat. De nu, se
multumeste cu ce-i iese in cale:
guzgan, soarece de camp ori chiar
carabusi. Isi plateste astfel daunele
provocate omorand gaini.

Cat e de mic, n-are nici 40 cm lungime, nu numai ca e


neastamparat, dar e si indraznet fara pereche. Se incumeta sa
sara si la om, cand e manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa
intimidat.
Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iar
pe gat si coaste are un abur mai deschis.
Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul
ochilor.
Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Sub
coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos.
Se imperecheaza prin martie - aprilie. Dupa 40 de zile femela
naste 4-8 pui

IEPURELE

i construiete casa n pmnt


( vizuin);
Are urechi mari i moi;
Picioarele din spate sunt mai lungi
i mai puternice dect cele din fa;
Se hrnete cu morcovi, iarb,
salat, varz i alte plante;
n cazul unui pericol se folosesc de
piciorul din spate pentru a bate
toba cu el n pmnt, avertizndu-i
pe ceilali.

Iepurele (Lepus
europaeus)
Longevitate: 8-12ani
Simturile: Auz, miros
Greutate: 4-5kg
Mediu de viata: Altitudine
200-250m, pana la 300-400m,
in zona dealurilor, dar se
gasesc exemplare si in zona
golurilor de munte, dar cu
efective reduse.
Dumani: Cainii ciobanesti,
braconajul, bolile.

Veverita
(Sciurus Vulgaris)

Nu e placere mai mare, in


padurile noastre de brazi,
mohorate si tacute, decat
cand privesti nebunatecele
miscari ale unei veverite
(Sciurus Vulgaris). Cu cat
bradul e mai inalt, mai gros,
mai pletos, cu atat sprintara
fiinta pare o jucarie,
alergand usoara ca un
fluture, din creanga in
creanga, sarind din arbore in
arbore. Acum e jos pe
pamant, acum e in varf,
acum e in al zecelea copac.

Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de


lunga, cu doi ochi ca de veverita vioi, inteligenti, cu moturi
in varful urechilor. Vara e ruginie pe spate, alba pe pantece.
Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine
vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand
arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facuta
colac, cu botul ascutit ascuns in blana.

VEVERIA

Culoarea blanei difer


(roiemaro, neagr sau gri);
Se hrnete cu alune, semine, nuci,
ou, viermi, insecte, ciuperci, psri
mici;
Are simul mirosului foarte sensibil,
ceea ce o ajut s gseasc
mncarea pe care a ascuns-o;
Fiind foarte mic , are muli
dumani: vulturii, urii, vulpile, ulii.

Nevastuica (Mustela nivalis).

Mica si dragalasa, daca se


poate spune asa dar o mica si
cruda fiara, dusmanca de
temut a cotetelor de pasari,
este nevastuica (Mustela
nivalis). Seamana cu jderul,
dar e mai mica, mai subtirica,
cu picioarele scurte si botul
ascutit. Blana ei moale e mai
deschisa la culoare, dar tot
castanie-cenusie, mai inchisa
pe picioare. Sub gat are o pata
albicioasa, care se prelungeste
pe piept cam pana in dreptul
picioarelor dinainte.

O asemenea dihanie
usoara, mladioasa, iute,
inarmata cu gheare ascutite,
cu colti si mai ascutiti, este
un dusman neimpacat
pentru toate animalele mici.
Cand intra in cotetele cu pui,
omoara mai mult decat poate
dovedi cu mancarea, iar
soarecii, guzganii nu scapa
de ea. Nici chiar cartita ori
harciogul nu sunt

Parsul cenusiu (Glis glis)

Ai crede, cand il vezi, ca e un pui de


veverita, caci cat e trupul de lung, atat e si
coada stufoasa, numai culoarea blanii e
cenusie cu ape negre, iar pe burta albie. E
imbracat in haina amurgului, caci ziua
doarme intr-o scorbura de copac, unde isi
asterne cateva pai pri frunze si numai seara
iese pentru hrana. Noaptea nu face decat isi
ia cateva alune ori ghinda si apoi se intoarce
la cuib sa le manance. Se hraneste cu
ghinda, jir, alune, muguri de fag, insecte sau
oua de pasari.
Era vestit pe vremea romanilor. Era crescut,
anume ingrasat cu ghinda si alune. Fript,
era socotit ca o mancare aleasa.
Naste de doua ori pe an cate 3-9 pui.

Pisica Salbatica (Felis Silvestris)

Este un tigru in miniatura,


cu toate caracteristicile
crudului carnivor. Chiar
cand pare ca doarme simte
fosnetul imprudentului
soricel.
De aceea reprezentantul
tigrului, al leului, al
panterei si al celorlalte
carnivore agere, la noi, nu
este nici ursul, nici lupul, ci
pisica salbatica, raspandita
in toate padurile din tara,
de la munte si panan Delta
Dunarii.

E un animal destul de mare,


caci masoara cu coada cu tot
chiar si peste 1,20 metri. La
infatisare nu se prea deosebeste
de un motan, cu blana moale,
deasa, cenusie. La fata e ceva mai
roscat, ca si pe dosul urechilor.
Aduce insa aminte, pe restul
trupului si ceva de tigru, prin
niste dungi mai negre in lungul
sirei spinarii, din care se lasa spre
pantece altele mai sterse. Se mai
deosebeste de pisica domestica
prin coada stufoasa, ca retezata la
varf.
Cat e ziua, sta ascunsa in
scorbura unui copac, sub o
stanca, in vreun desis.

Soarecii de camp (Microtus arvalis)

Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si


culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe
spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.
Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt multi
vezi gauri langa gauri.
E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa,
mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se
hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de lucerna.
Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos si duce
spicul intreg, de umple camarile cu provizii.
Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe vara femela poate
fata de cel putin 5 - 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o
luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara
devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia acest
fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi, in
masura de a se inmulti si ei. Asa se explica invaziile in unii
ani favorabili.
Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11
kilograme de substante vegetale.

Soarecele de zapada (Microtus


nivalis)

Soarecele de zapada (Microtus


nivalis) are o lungime de 12-14
centimetri si o greutate de doar 4050 de grame. Are o blana deasa si
lunga, coada alba. Ochii si urechile
sunt mari, perii senzitivi de pe cap
lungi.
Naste de 2-3 ori pe an cate 3-7 pui
in cuiburi captusite cu plante
uscate tocate marunt. Traieste
pana la 3-4 ani.

Consuma ziua graminee


aspre, fructe de merisor,
radacini.
Foloseste
ca
adapost
crapaturile din stanci, golurile
dintre pietre. Face rezerve
mici de hrana pentru iarna,
caci umbla de obicei pe sub
stratul de zapada dupa lujeri
si radacini.
Il gasim in munti la
altitudini de 600-2000 de
metri, in locuri insorite.