Sunteți pe pagina 1din 68
va es 2 =| oe aca harta nu se potriveste terenul, harta e gresita de sens sau mi freavent la rezultate diferite .. 19. Degeaba fugim de adevar 20. Nu-io idee bund si te minfi singur . 21. Tindem cu totii sé credem mitul,celui care ti-e sortit* 22, Tubirea mu se pierde niciodata, ‘mult timp in urma, eram téniir locotenent in Divizia 82 ropurtaté si incercam s4 mi orientez intr-o problema Fort Bragg, Carolina de Nord. Pe cand sti- are si studiam harta, s-a apropiat adjutantul mai batrdn decd multi dintre ofiteri.,,V& dati seama este cd scuteste de responsabilitate 25. Ne temem de alte Iucruri decdt ar trebui ‘Dupa numer povestle oamenilor, mai ales felurile in care lucruile pot trecerea noastri prin viata const 27. Singurele parad sunt cele pe care le-am pierdut . 28, Dintre toate formele de curaj, capacitatea de de it ar este cea mai profund terapentica 29. Simitatea mintala necesita libert 30. Iertarea este o forma de desprindere, dar ele nu sunt acelagi lwert. eee 136 prin exemplu, ceea ce au fnvitat tem pe deplin receptivi Ia aceste lectii. $i de cele mai multe vietile périntilor nostri ne sugereazé c& au pufine lucruri le de transmis, aga incat o mare parte din ceea ce stim ne vine prin procesul adesea dureros al tatonairii, 414 /Prea deveeme bavrén, prea tariu Intent visuri si dorinte si nu au mare valoare pentru schi dispozitiei, Nu suntem ceea ce gandim, sau coca ce care ne simtim, Swntem ceca ce, ca I spunem noua sau le spunem ebuie si ne simfim tridati gis de lipsa de legatura dintre cuvintele pand s8 invatam s& acordam mai multa atentie decét primelor? Cele mai multe dureri din viata sunt tatul ignoririi adevaralui c& purtarea din trecut es vredere prezicere a purtar lebre vorbele lui Woody. inceream lucruri noi care ne-ar putea imbunatati Multi dintre noi se tem de riscuri gi prefer lucrurile previzibile si care se repetd. Aceasta cx sitoare de plictiseald care este 0 caracteristica defi ‘aepocii noastre. incercarile firenetice de a depisi acest iau forma setei de distracte si de stimulare cate ¢ capul? Raspunsul descurajant este cel depe un i-e indi fn general primim nu ceea ce meritim, ci lucrull ne asteptiim. Intrebati-1 pe un excelent jucdtor de Suntem coea ce facern /15 eho si se intémple ofind piseste pe baz, i o si ‘mingea afara de doua ori din tre ice jucdtor bun o si zic&: ,Da, da’ acum e mo- ‘hei componente ale fericirii sunt ceva de fitcut, pe care sé-l iubesti si ceva in care sd speri. Gin- ja asta. Dacd avem 0 munca folositoare, rel: jatoare si perspectiva pliceri,e greu si fim nefe- Prin inteleg orice activitate, remu- aceasta este munca noastra. Faptul cd oamenii plicere si sens in cAutarea mediocritati pe terenul , fireste, preocuparea noastra pentru bundstarea depdseste sau nu mai poate fi deosebité de ceea n pentru noi. O intrebare eficienta pe care o folo- i dintre noi au ocazia sa fie pusi in fata umui 16 / Prea devreme bétran, prea tariu tntelept aceast® ofrands, cum putem pretinde ‘mai multe ori, sentimentele de iubire sau de lipsd a fu se observa in toate felurile banale in care aratim ¢ lucru conteaz’ pentru noi, mai ales inc: tea timpului pe care suntem dispusi ment, Din nou definim cine suntem, precum anume si de ce anumene pasé, mu prin ceea ce mare parte datorita si pentru a amagi. Cel mai tare ne amagim, fireste, pe inc. Ceca ce alegem si credem se leaga strins de profund—de exemplu, visul pe care cu tofii despre iubirea perfect, acceptarea necondit speranta ci am aflat in sfars nesfarsit exact aga cum suntem. teste cuvintele pe care zitor ci am putea prefera incongruent, De obicei, cand aud pe cineva zican poarti uncori fara respect, dar stiu ci ma iubeste®, ‘Suntem ceea ce facem / 17 Este greu 88 frit prin logic’ o ides... 19 $4 ne modificdm comportamentul ca reactie . Oricine a urmarit un jucBtor de cA nu este asa. uneori pare c& suntem ata de pring! in tipa- vial ineficiente, incat intrupam vechea zicalé mil 3. Este greu sa inlaturi prin logicé 0 idee care nu a fost sadita de log Din experienta mea, pot spune ci terapeutii pierd 0 dotinpecrctad st conving inne ree c xi multe ori suntem manati de impul oti de care nu suntem decét vag constieni, precedent, barbatul care se intoarce acasé Asta mu e viata pe care ste raspunzator? in cea mai mare parte ipezi ar fi ele, rezulté ca 0 sotie obosita la sfarsitul unei zile lungi, Toatd lumea de acord cd e 0 observatie corecté, dar comportam nu se schimba, sau critica pur si simplu migreazé ¢ ho criticd stameste manie si neferivire? Desigur, un rispuns unic Ia aceasti{ intrebare, ins confiuntares logica a unor sentimente si atitudini adénc inradacing obisnuite, rareori da rezultate, Lucrurile pe care le f prejudecitile pe care le aver si conflictele repetate ne afecteaz viata sunt rareori produsul gandi De fapt, in cea mai mare parte fuunctiondm pe pilot mat, fiend azi aceleasi lucruri care n-au mers ‘Am putea crede cf procesul invatirii sau maturizi La asta se referd oamenii cind vorbese despre iubire. zice cd fiecare trebuie si dea ca si primeasc’, c& nu gem decat ceea ce semAnam inseamné a rosti platitudini. 4. Cele mai multe dintre traumele copilariei nu ne mai pot face nici un Povestile vietii noasire, departe de afi niste naratiuni sunt permanent revizuite. Firele subfiri ale cauzali sunt fesute din nou si reinterpretate atunci cfnd incere care sunte impresionat de mod in copiltrie de ceea ce sunt in prezent. Asadar, ce datorm istoriei noastre personale? Cu: rant suntem modelati de ea gi trebuie sa invatam daca vrem sa evitim greselile repetate care ne fac respectiva, Dat find c& povestea e spusd de cineva este anxios, deprimat sau nemulfumit in alt fel de existent, e de agteptat si auzim despre necazuri $i Orice american adult a fo: hologia populara ca si fie inc din trecut cu simptomele prezente. Intrucdt ac tatii pentru ceea ce facem si felul inc simyim necesita un act de vointd, este firesc 84 invint oanele din trecutul nostru, mai ales parintii, e& n-au © treabi mai buna. “Dacha existat cu adevérat o trauma gravi fizicd, sexu- sau psihicd este important sa fie recunoscuta si pro- 18. Nici un copil nu scapa nevatimat de abuzul sau ijarea din partea parintilor. Importanteeste ca aceasti sii fie intreprinsa cu simpatie, intr-un mod care ‘accentul pe invatare, dar respinge ipoteza cA pind -mai cumplite experiente ne definesc pe veci viata, Este scopul tuturor con- entra ca procesul si nite tepetitive care produc rezultate familiare gi nefe~ nu reprezinta decdt inceputul procesului. Intrebarea terapeuticd preferata este ,Ce urmeazi?*. (Lucru de desivargita, am pus pe monitorul calculato- de pe birou, vizibil din locul in care stau pacientii, ‘reen saver cu aceste cuvinte defilénd pe ecran.) lema implica atat dorinta de schimbare, ct si pute- 6 face, Ocoleste tendinja de a-si plange de mild, de traumele din trecut, $i recunoaste jor modificari in comportamen ferapie nu dau prea multe sfaturi directe — nu din a sii ,pacilesc" pe pacienti sé giseascd Ja problemele lor, ci fiindca in cele mai multe nu mi-e limpede ce anume le trebuie oamenilor 24 / Prea devieme batran, prea tardiu njetept ca sa devin mai buni. Dar sunt fn stare s& stau ei in vreme ce-si dau singuri seama, Treaba mea este fac s& se concentreze, si semnalez legaturile pe care. se pare c& le vad intre trecut si prezent, siima intreb¢ terapie nadijduind ca voi fi o sursé de Jeapta in privinfa a ceea ce ar trebui s& facd. La urma: ne ducem la doctor ca si ne dea refete. Suntem preg si asteptim solufii rapide. Te simti rau? Ta asta. Id trebuie si gedem gi sf vorbim despre problemele n-au mers implicd un proces lent si greoi, care are in siu 0 prezumtie neplicuta: Suntem raspuncdtori de ‘mai mare parte a lucrurilor care ni se intémpla. ‘Terapeutul se afla aici pe muchie de cutit. Cu tof indurat evenimente si pierderi in care n-am ayut Printre ele se numara fami in care am fost tratati in c celor apropiati, Nu e greu de sustinut ideea ci am tati negativ de evenimente gi de persoane aflate controlului nostra. incercarea terapeutului de a reorienta discutia c& unile viitoare poate fi perceputi de pacient ca ne si sententioasi, Aici este de maxim important Terapia efectuati asa cum trebuie este 0 €0 de experiente — confesiune, reparentare* si consi *Terapie prin care se trateaza problemele provocate rea, crticarea sau abuzul sexual al copior de cate ping! Colo mai multe dinte taumele copilarie... 25 un terapeut perfect pentru toti cei care cer ajutor. persoand are propriile nevoi care o fac si,se potri- “sau nu cu un anumit terapeut. In plus, terapeutul acest proces propriile experiente de viata, preju- 41 filozofie a schimbarii. Adesea incercarea de a iio legatura este imutilé —uneori de-a dreptul dau- umana, de multe ori ‘bun: fibdare, empatie, capacitatea de afectiune si de a asculta fra si judece. Acestea fiind spi a cum pirinti reactioneazd in mod diferit la copii hai folositori persoanelor care sunt ca noi. Aceast i rareori recunoscuté este logic, Nici unul dintre fiun terapeut foarte eficient daca ar ateriza into chiar dacd ar vorbi limba de acolo, Ne-ar scpa le. Asadar, si in societatea noastra oamenii due iferite, in funofie, de exemplu, de rasa sau de Jor social. Este arogant& presupunerea c& oricare poate lucra la fel de bine cu oricine. neva vine la mine prima oar’ ca si-l ajut, una “intrebiile pe care mi le pun cénd incep si] cunose -mi place — sau dacdi va ajunge si-mi placa —acea Dac ma simt plictisit sau ofensat de povestea ent stiu c& este vremea si-i sugerez cu blandete ‘putea sé lucreze mai bine cu altcineva, De exemphu, ci este greu de lucrat cu senzatia de neajutorare daca pare si fie insolubil’. Dac descopar c& eu sl care furnizeaz cea mai mare parte din energie 26 / Proa devreme batran, prea tarziu intelept si optimism sau dacé-mi pierd speranta in schimbare, ef ‘cénd dup’ eforturi indelungate nu pot convinge pet si cumpere, irosesc timpul amandurora dacé mai 28 | Prea devreme baven, prea tarzu njelept rice relate este sub controlul personel... [20 motive de despiirtre are adesea ca rezultat un eli- ‘nvinuir, in care fiecare incearca si ocupe pozitia —ca rezultate nefericite mai ales pentru ne face s alegem o persoani dintre toate cele posibil incep s& alunece pe panta cea lungi arii,rareori procesul este simetric. De obicei una tte parti simte si exprima mai putind afectiune gi respect Aceasta pare si fie o invit relatiei. Faptul c& acest efort a succes se poate vedea atunci cénd unul dintre soti Westeste mai mult efort in impicare si este mult mai iristat de perspectiva sfarsitului cisitoriei, Cand le sem- jez oamenilor ci o mare parte din suferinta pe care 0 nt nu este impirtagiti de partener gi cA aceasta este 52 senzatii lor c ,au pierdut contro toare fenomene din cAsdtoria modem se uma popular tatea din ce in ce mai mare a acordurilor prenuptiale. Aceste contracte, cdindva apanajul celor foarte bogafi, au deven uzuale printre cei care se cAsitorese dupa ce au acunul bunuri pe care nu dorese si le impart cu partenerul. Motivele pentru protejarea lucrurilor pe care le aduc fn casatorie par la suprafata perfect intemeiate. Ad fiecare dintre parteneri are copii cAtre care vrea si diri mostenirea. Majoritatea au trecut deja printr-un divor co: doud persoane pentru a crea o relatie, dar este de ajuns 1a pentru a o incheia. - Cfnd citesc anunturi de cdsitorie si ma uit la foto- grafiile zimbitoare ale cuplurilor de-abia logodite inte- ci nimeni nu le spune: ,Stiti cd sansele de durati ale stei cAsitorii nu sunt mai mari de cincizeci la sut’. _Cevi face si credeti cd o st cistigai la rgca? Celor care ‘plutesc pe norisori roz nici mu le-ar trece prin cap o astfel éeintrebare, aga c& nu va fi pusd. Terenul pentru dezama- si tidare este pregatit. Un act de suprem optimism, sau nechibzuinfa, in funetie de punctul dumneavoastré vedere, este incurajat si-si urmeze cursul plin de nadejdi, Duhul Criciunurilor Viitoare tace male. stienti de statisticile care arata ca la a doua (sau a trei césitorie rata esecului este chiar mai mare decat la pris Si totusi este descurajant s4 vezi cum doi oameni cale s&-si uneasci vietile se poartd ca si cum ar cump’ ‘masini Ja ména a doua, Cerem contracte de la persoanel {n care nu avem incredere; ele ne apara de aceia de ¢: ne temem c& vor profita de noi, A cere un astfel de acord de la cineva pe care se presupune viziune profund cinicé a relatei, ech produce adesea. au inlocuit temeiurile mai traditionale care erau cerute pani acum pentru a desface o casdtorie. Totusi, nevoia de 6. Sentimentele urmeazd comportament tristefea atotcuprinzstoare a depresiei sau cu constringe: it , ei cauta o alinare, vor sa revind lanormalitate. Emofiile nedorite interfereaz cu zone portante de functionare din viata lor. Adesea le sunt com- promise capacitatea de a-si indeplini sarcinile de serv sicea de ase bucura de cei pe care-i iubese. Suferd de un deficit grav al capacititii de a gusta plicerea; viata lor are sirada. area, ci din cauza ci ma a le facd. Asteapta s& se simt& mai bine. Adesea asteptarea asta ¢ lunga. Oricét de mult am incerca, nu controldim felul in care ne simtim sau ceea ce gandim. Eforturile in acest sens sunt la fel de frustrante, in vreme ce luptim impotriva gandu- rilor si emotiilor nedorite in moduri care mu reugesc decit, sile exacerbeze. Din fericire, viata ne-a invfat cA am mite comportamente ne aduc in mod previzil satisfactie, Aceasti info impasul produs de inactivitate si de sentimentele asociate vin la terapeut pentru ajutor cauta o schim- are se simt. Indiferent daca se lupté cu Sentimentele urmeez’ comportamentul/ 34 neajutorarea si disperarea. Cand oamenii imi spun c& simt neputinci siti de motivate, le atrag atentia i au fost in stare sa se scoale din pat, ‘si se imbrace gi ‘conducd masina ca sa vind la mine. Daca pot face ca ei 88 se gindeasca in mod {ns pentru orice schimbare este nevoie sé incercim lucruri noi, riscnd intotdeauna s& esuim. Alti intrebare pe care le-o pun adesea pacientilor este: Pentru ce va pas strddania noastra de a fi plini de compasiune care sufera de anxietate si depresie si am pus pe acelasi plan seria actual de antidepresi d ficient’. Defectul abordirii medicale este faptul c& in societatea noastr& boala este o stare care souteste de res afi, pusi uneori in facd griji si s& lase medi- acum trebuie s-si asume un rol pasiv si sé-si ac ajutorul stiintei medicale, o sans de vindecare. In timpul acestui proces, mu se asteapid de la ei mare hucru. Din p&cate, aceasti abordare poate fi dauntoare. 92 / Prea devrome batrén, prea ta Elesne de vizut cum am ajuns in acest impas. De fapt, este limpede ci predispozitia la numeroase tulburiri emi tionale are o baz genetica. De exemplu, alcoolismul mosteneste si produce in trupul nostru modificari catas tofale, care ne pot ucide daca vom continua si bem, Este, prin urmare, asa cum zic panourile publicitare, 0 maladie tot astfel cum sunt maladii pneumonia si diabetul? Daca da, oare este drept si ne asteptém ca persoanele care mi-si controleazi tendinta de a bea si poata lua masuri? Sau sunt {n fond neajutorate in fata bolii lor? ‘Tratarea cu succes a alcoolismului gi a altor depen: dente a demonstrat ci persoanele care suferdi de ele sui obligate s& FACA ceva, si anume si refuze si bea sau s foloseasca alte substante, pentru a-si controla starea. Cel mai eficient mijloc in acest scop este sprijinul unui grup, ca acela oferit de Alcoholics Anonymous sau Narcotics Anonymous, orgenizatii structurate pe credinfa cd fiecare dependent are responsabilitatea de a nu mai folosi sub- tate care nu poate fi evitati, justificata sau trecutd altei persoane, trdiesc cu alcoolici activi sunt adesea ingri- arul de boala. Daca persoana iubiti sufera de i mortig cu abstinenta? La fel se intmpla gi in cazul tulburiilor emotionale. De exemplu, este limpede c& persoanele afectate de schim- Disrile de dispozitie debilitante care caracterizeazi tulbu- rarea bipolara sufera de o boald organica. Prin urmare, este rezonabil sa insisti ca ele sa ia medicamentele care stabi- a, Teprezenténd tratamentul acestei afec- sf accept ca inevitabile momentele de pierdere a judecatii, care sunt umul dintre cele mai impor- tante simptome ale bolii? "moda este Attention Deficit Disorder*** (ADD) la adulti. ‘Trindavii dezorganizati care viseazi cu ochii deschisi au Sentimentele urmesz& comportamentul | 33 (Cum riméne cu cei ce suferd de o tulburare de perso- ‘caracterizati prin tipare de comportament nea- te, care fi fac sé fie impulsivi sau i sunt o maladie care meritd indulgenta rezervaté celor nu se pot ajuta singuri? Existé o varietate de probleme comportamentale care an in miezul lor aceeasi scutire de responsabilitate carac- ce. Lucru ciudat, ele tind s& fie cunos- MPD, BPD, ADD etc. Afectiunea sicd in aceasta privinfa este Multiple Personality Dis- numiti acum, in lumea cea vesnic migratoare a rice, DID, Dissociative Identity Dis- in Deghizare). Aceasta afectiune, populatizats in filme ca Cele trei chipuri ale Evei si Car se caracterizeaza prin prezenta a doua sau mai multe per- sonalitdti distincte care preiau pe rénd controlul asupra comportamentalui unei persoane. MPD, care acum, slava Dominului, este mai putin in voga decdt in uma cu cétiva ani, continua si aiba aderenti, in ciuda faptului ca este aproape cu siguranfi o afectiune indus de terapeuti per- soanelor foarte sugestionabile. Intrucat scuteste de res- ponsabilitate, a fost ridicata la rangul de aparare juridici ‘n general, a fost respins& de juriile in care bunul-simt a depisit ,expertii" tarati la tribunal ca sé o sustina. Un exempiu mai obignuit in prezent de diagnostic la * Tulburarea de persor ** Tulburarea de ide ** Tulburarea cu deficit de atentie (n.t). 94 | Prea devreme batran, prea térziu injolept acum 0 explicatie medical’ pentru li i Un tlamentecent medicament stimu, Gare x ee a a0 stare de spirit mai bund si c& fac mai abi cand ia it ilheeh cod i amfetamine. La care mu pot ris: Idcea este cai, in stridania de a destigmatiza bolile mi tale reale (depresia grava, schizofrenia, tulburarea bi Jara), am. cteat o pleiada de diagnostice care nu sunt dei simple descrieri ale anumitor tipare de comportamen Faptul cd unele dintre ele par sé reactioneze la un medi ‘cament psihotrop sau la altul ne confirma credinta ca s - De exemplu, s-a observat de mult ca fem: cate sunt victime ale agresiunii sofilor sunt persoane de} dente carora le vine greu si se desparta de agresori Dace Punem acestui lucru eticheta ,,sindromul sotiei batute" pr eal ‘mu au capacitatea de a-si schimba situ- ui si Hate dest ator came mare Ce PORN Nu este greu de vazut insulta inserata i prezumtic, Ea implica indulgenta fata de conitadepon soanele cu handicap fizic. Este adevarat cA am creat un intreg sistem prin care camenii pot primi de la guvern cer- tificat de. handicapat: emotional, devenind eligibili pentru ajutorul social exact ca si cum ar fi tintuifi intr-un scaun cutie Acest Iucru are rost pentru cei suferinzi de maladii i » care sunt despringi de realit dominati de schimbari de dispozii incontoable Cand se aplicd unor persoane care abuzeazi de hrani, de alcool sau de alte substante, sau care pur si simplu cer medicatie ca si-si controleze anxietatea, termenul ,handicapat“ mu ‘numai c& elimind orice sim de rispundere pentru depisirea propriilor probleme, dar afecteazi irevocabil respectal de Sentmentele uereaza comportamentul / 35 care insoteste sentimentul ca esti o persoand liberd, apabild sa se lupte cu obstacolele gi sa le inving’. La fel ca alte forme de asistenta social’, indemnizatia it& de persoanele care se simt neajutorate valideaz aceast’ emotie si asigura persistenta ei, crednd in acelasi ‘un stimulent puternic pentru renuntarea la autono- ie si la simful competentei. Cu alte cuvinte, un astfel de sistem submineaza respectul de sine al celor pe care se presupune civ ajuti si constituie 0 afirmatie de depen- denti gi disperare care se indeplineste. Tot ce va trebuie pentru a juca acest joc aparte este o noti de la doctorul dumneavoastra gi rabdarea de a astepta pani ce o biro- ratie uriagd vi certified handicapul. Nu mai e nevoie si spunem ca exist’ avocati care pot urgenta procesul. Hotirdrea noastr’ de a invinge teama si descurajarea este singunul antidot ef senzafiei de lips de putere asupra sentimentelor n ameni sunt, evident, ‘mai predispusi genetic decat alti si sufere aceste neplceri. Chiar daci medicatia se poate dovedi crucial, aducénd ousurare care poate salva viata, oamenii au de asemenea obligatia si-si modifice comportamentul in asa fel incat si poati exercita mai mult control asupra vi Rolul de victim este insotit in general de rusine si de antoinvinuire. Acest lucru este adevirat in cazul celor care au fost victimele unei imense catastrofe sociale (sclavia, Holocaustul) sau ale unui calvar individual (delict, boald), Tat de ce exist o granité subtire intre exprimarea sim- patiei gi solidaritatii cu cei ce sufera gi aprobarea unei dependente pasive. 7. Fiti indrazneti, forte uriase i va vor veni in ajutor In tinerete am petrecut un timp in rizboi. M-am dus Vietnam din mai multe motive, cel mai important dint ele find sé aflu daca sunt in acea vreme eram dati deprimat, asa c& probabil cd s-a amestecat gi un strop de dorintd s& mor. fn orice caz, am suportat rizboiul. Tre bbuia si oprim undeva comunismul, sau cel putin aga c eam cu. Unele experiente din lupe aveau si ma ajute, asemenea, in cariera mea de medic militar care se infiripa, in.acea vreme primisem de curdnd gradul de maior, asa c&.am fost repartizat ca medic al Regimentului 11 de cave- lerie blindata (Blackhorse*), 0 unitate cu 5 000 de persoane care actiona la nord-vest de Saigon. Comandantul era George S. Patton IIT. Probabil ci ati auzit de tatal lui. M-am striduit din toate put petrecut o groazi de vreme in elicoptere, in unele dintre cle s-a tras, am primit Steaua de Bronz pentru ci. am scos dintr-o belea niste soldati inamici, Dar cu cit vedeam mai multe din rzboi, cu atét eram mai putin mandru cd par- ticip la el, Ceea ce fficeam noi acolo era atit de coplesitor de distructiv pentru acea tara si poporul ei, incdt era absurd s& pretindem c& luptam in numele lor. De asemenea, le aratam prea mult respect. Pentru noi erau ,,galbe} TF oaitacen ene) J v8 vor ven ajutor forte urage / 87 ijiti*, ori ,,orezari™*. Pur si simplu m-am s&tarat de Tar costurile noastre erau astronomice. Numfrul fs a la $8 000. Le atririlor de trupe inamice. A fost numit wadulme- *,un dispozit ibil la prezenta amo- seni, un dispozitiv sensil ; fidin urn; putea st atéme dintr-un clicopter care pura joastaltitadine pe deasupra jungle Cand said. ifr mare, artileria a fost indreptaté asupra a fe to sear articipam la informarea pe 5, in care un cdpitan de infan- erie descria o operatiune de cercetare a junglei. El si il in tot Vietnamul obuze in Hicute c& artileria tragea prin obuze in FP oare de 250 de doleri bucata asupra unor galefi cu uri i ‘at atunci. ‘mai amuzant acum decat - | oh orice caz, eu ma siturasem. in Duminica Pastelut din 1969 am trecut printre invitafi la ceremonia de pre- darea conducerii de citre colonelul Patton st iam fnmoat i ‘isesem in se jruia o copie a unui text pe care fl scrisesem in s dininte Coa nomit ,Rugiciunes Calului negra 7 ‘Doamne, Tatdl nostra Ceresc, ascultd-ne rapt, Ne recunoastem defectele si ffi cerem sa ne aie si fin ‘oldati mai buni pentru Tine. Da-ne, Doamne, acele i ok, slope, dink — nefiind * argotici din o 00k, < reduc m0 wre facut decdt sh ilustrez idees antorulu (7) 98 / Prea devreme batrén, pree teriu injelept de care avem trebuingéica sd infiptuim mai temeinic luc rea Ta. Dé-ne noud astézi o mitralierd care sé traga ze mii de gloante pe secunda, un napalm care sd arda-o sé tdménd. Ajutt-ne sd aducem moarte si distrugere ori ‘mergem, caci o facem in numele Tau si, prin urmare, @ ducru cuvenit si drept. Iti multumim pentru acest rézboi, deplin constienti ca, desi mu e cel mai bun dintre rézboai € mai bun decdt lipsa oricdrui razboi. Ne a Cristos a zis ,,N-am venit sd aduc pacea, ci sal angajdm ca in toate lucrarile noaswre sii fim asemenea Lui. Nu-i uita pe cei din urma dintre fiii Tai, ce se ascur de noi prin jungla; adu-i in mdinile noastre milostive, ca sd putem pune capat suferinfelor lor. In toate cele, Doamne, ajuté-ne, céci ne facem lucrarea cea inalta stir cd numai cu ajutorul Tau ne putem feri de catastrofa pic care ne ameninta vesnic. Toate acestea le cerem in numele fiului Téu, George Patton. Amin. Erau acolo cfteva persoane cu grad inalt, printre care generalul Creighton Abrams, comandantul forfelor SUA in Vietnam. Erau si o droaie de jumalisti. Unul dintre ei |-a intrebet pe Patton daca aceasta este rugiciunea off- cialé a unitaqi, Am fost arestat si a inceput o ancheta pentru a se stabil daca voi fi trimis sau nu in fafa Curtii Martiale, Au hotirat simu faca. Ar fi fost inoportund judecarea unui absolvent de la West Point capabil sé depuni miturie directa despre crimele de razboi. Asa cé m-au trimis acasé ca ,jenant pen- tru conducere". Drept urmare, am iesit din armata si am. actionat impreund cu multi alti pentra a pune capi rizbo- iului. N-am izbutit imediat, Au mai fost patru ani gi inca 25.000 de morti din randurile americanilor pind cea plecat spre casi, in sfirsit, ultimul dintre soldatii din SUA. “gine oe ‘toate urmel fe il, ce cautam acolo, fara sastie ce mumne cm poverile timpului si destinulu, gi Fi inarazney), $1 va vor veniTnaluter forte riage / 38 i doudzeci si sase de ani m-am intors in Vietnam it de saptesprezece membri ai fostei mele unit si ‘Le venea mai usor, presupum; invinseser’. Aproae le sederii noastre acolo fuseserd terse. ari a noastra, de la Long Binh, era pe cale it industrial. 7 scare da popula actuald a Vietnarnul ulvi nici rv ‘ay se niscuse in timpul rizboiului, Tinerii pe care iva i le batalillor se intrebau, pro- {ntdlnit ond vizitam locuril cies inimile noastre siale rau ingreunate de cei care nu s-au putut intoarce - caror povesti erau pierdute pentru toaté lumea, in afara Jor care fi iubeau. 7 7 vepe cand stiteam pe locul ceremoniei de schimbare ii intit furia i indoiala gi -erii din 1969, mi-am amint i pamape care le-am simit n aces Duminic Pastelui cand, cu ajutorul unei rugiciuni, am rendscut. Mai binele este dusmanul binelu 44 rile pe care ni le dau cei mai in varsti decat noi sf se concentreze pe succesul economic. Suntem lisati coperim singuri cum s ne raportém la ceilalti, mai lace’ de sex opus, ale caror nevoi si dorinfe, cu toate t teoretic complementare nevoilor si dorinfelor aman frustrant de obscure. © problemi legati de conceptul c& pentru a ne 8. Mai binele este dusmanul binelui Cei mai multi dintre noi investim mult timp si ene intr-un joc cu {in forturile de revendicare a controlului asupra a ceea doar in detri- ni se intampl ‘Am fost invafafi sf cAutim o forma d jetate bazatd pe competitie. impirtim atins, in primul rand prin dobandirea bunurilor mat umea in invingétori iinvingi: republicanii impo- sia mijloacelor prin care sa le obtinem. E un soi de inele impotriva raului, echipa noastr pe care suntem pusi devreme in viafi, cu sugestia ing citi ca daca ,reusim* vom fi fericiti si in siguranfa Mijlocul principal de atingere a acestui fel este catia, Activitatea scolard structurati oferd o clasifi sistematica a statutului social si a potentiatului de succes precum si o serie de tinte intermediare care ne sa nevoia de a ne asigura c& progresam. Fiecare treapta absol vith are in ea figSduiala unui statut mai fnalt sia unui mai ridicat al bundistirii. in cele din urmi, tragem nidej vom fi adunat o serie de competente specializate pen care lumea va plat, si vom putea acumula fucrurile jtalist are la teme- istermul nostru juridie prosper datorita telor si urmiririi propriilor interese. E oare de mirare jedem adesea lumea prin lentile cu doud altemative, ierdere? O astfel de viziune este, desigur, dezas- pentru procesul delicat al dobandirii intimitatii al flint’ omeneasca. ‘Controlul este o iluzie populara strans legati de goana perfectiune. in vise am putea face lumea si oamenii f ea sf se supund voinjei noastre. N-ar mai fi nevoie trecem peste diferente, s4 suportim nesiguranta ese- sirespingerii. Cu toate ca am ajuns si intelegem ca stfel de lume este imposibila, uncori ne straduim din teri si obfinem cat de cat controlul asupra celor din jlosindu-ne de putere sau de manipulare, oagtem cu totii persoane perfectioniste. Acestea si cearé mult de la ele insele si de la cei din jur si anifeste o dorint’ obsesiv de ordine care este, in tai care le garanteaza cetétenilor sai cautarea fericit ‘De asemenea, suntem invatati cd este important s4 cred relat intime care satisfac trebuinte importante ~ ac la sex, fondarea unei unitéti economice stabile, cap citatea de a avea urm printre care respectul de sine si securitatea emotional 442 / Proa devreme batrn, prea tarziu injelept cele din urma, alienanta, Nu au incredere in sentimente si preferd s@ se ocupe cu lucruri pe care le pot numara. ‘in apararea perfectionismului se poate spune ca pet soanele obsesive fac lumea sé functioneze pentru nol j. La urma urmei, cine at vrea sa fie operat de un care nu-si face probleme, ori s& zboare cu un avion intretimut de mecanici care se multumesc ca munca lor s& fie ,destal de buna“? Daca excelim intr-un dome- este pentru cé suntem pregititi si trudim asupra deta- liilor (in care s&lsluieste fie Dumnezeu, fie diavolul, tn fanctie de orientarea n Problema cu perfectionistii trolul este faptul cd acele calitii care ii fac eficienti ‘munca fi pot face insuportabili in viata personalé. Tra ‘o multime de ingineri, contabili $i programator ar detine mai putin cont munca ar deve enti. Cel mai bun lucru la care putem nadajdui este sh fie invatati paradoxul perfectit in unele situatii, mai ales in relatiile noastre intime, dobaindim controlul prin renunfarea la el. . Cele mai importante intrebari din viaté sunt ,,De ce?” si ,,De ce nu?”. Smecheria e sd pe care dintre ele sd o pui ‘ -gere a motivului care actiondim este adesea o conditie necesar schim- . Acest hucru este adevirat mai ales cnd vorbim despre “tpare. repetitive de comportament care nu ne avantajeaza. ia voia s& spund Socrate prin ,.mu este de trait o viata miu se supune acestei cercetiri**, Faptul c& mai multi u-i urmeazii sfatul este o dovada a trudei stinghereli pe care o implica autoanaliza, , sunt adesea neclare, Ne inchipuim & purtares fe, in cea mai mare parte, de alegerea oi ems, care funcfioneaza noastre si ne influenteaz compor- ul. Pentru mult& lume este inspdimanttoae dees tare parte din lucrurile pe care le facem sunt deter- fe de motive de care s-ar putea si mu ne dim seama, iburdtor mai ales cand i se cere cuiva si fie atent Ia in vorbire, pentru a infelege ginduri cu care am prefera s& nu ne confruntim. Ca ‘Vezi Platon, Opere complete 1, Apdrarea lui Socrate, 38a, Cezar Papacostea, revizui Constantin Noiea, Huma- Bucuresti, 2001, p. 42 (1. red.) ialiaiaba 46 / Pres cevreme baran, prea tarziu Injalept atunci cand pregedintele Nixon, into cuvantare tinuti, {n fata Congresului, in perioada Watergate, a zis: ,E vre- mea si ne descotorosim de discreditatul nostru prege- inte... pardon, sistem actual de asistenta social’."* (Sau ca atunci cand Condoleezza Rice a inceput si poves- teascd: ,Dupa cum fi spuneam sotu... — Dupa cum fi spu- neam presedintelui Bush...) Odata ce am recunoscut faptul ci dedesubtul consti- entei noastre se afl o mlastin’ de dorinte refulate, resen- timente $i motivafii care ne afecteazi comportamentul de astfel de vieti interioare (cum a ficut Nixon, care era ingrozit de psihiatri), vom fi surprinsi cénd eforturile noastre de a ne controla se vor dovedi zadarnice, (De ce a preferat si inregistreze si si pastreze conversatiile incri- ‘minante care I-au distrus ca pregedinte?) ‘Necunoasterea existentei subconstientului nostru tinde sf aiba rezultate tulburdtoare. Semnalim mai inti conse- cinfele acestei ignoranfe: tipare de comportament distruc- tive, in care suntem surpringi c& facem in mod repetat aceleagi greseli. Ca sé ludim un cliseu cultural, ce putem spune despre femeia care alege o serie de barbati asemanatori cu tatil i, pani la alcoolism si inclinatia catre violenta? Sau despre barbatul care se angajeazi in mai multe locuri gi de fiecare data ajunge la un conflict cu conducerea? Pentru aschimba astfel de tipare de comportament obisnuite $i neadaptate este nevoie mai intai si fie recunoscut tiparul, Camenii au tendinfa s8 se impotriveascd acestui Ineru, preferénd s& invoce coincidenfele sau, pur si simplu, s& se concentreze pe evenimentele individuale intr-un mod Cele mal importante invebeti cin viata. J 45 care asazi responsabilitatea pe umerii altora, Asadar, dac& birbatul care are probleme cu conducerea capati si o serie de amenzi pentru depisirea vitezei legale, in general agreu si lege acest lucru de problemele de la serviciu. Dacdi oamenii se codesc si réspunda la intrebarile ,De nati de obisnuinfe si speriati de schimbare, cei dintre noi detestim intr-o oarecare masura ris cial in activittile care ar putea implica respingere, tindem si actionim ca si cum perceptia sinelui ar fi fragilé si ar tebui protejati. Am putea crede ci aceste temeri scad a in varst& si cu acumularea de expe- ienta; de obicei se intémpla taman pe dos. Una dintre cele mai frecvente si mai importante cautari, efortal de a gisi 1m partener cand am ajuns la varsta medie, este pentru cei ‘mai multi oameni o incercare inspaimantatoare, impova- rat de sovaieli si evitiri Lupta cu singuratatea este de obicei asociaté cu depresia. Popularitatea site-urilor de gisire de parteneri prin Internet este o m&rturie a nevoii de companie. Intrucat aceasta culturs pune pe piedestal tinerejea si frumusctea si devalorizeazA persoanele mai varstnice, cie, Pana si si ,,prietena implinit deja 40 si 50 de ani. * Boyfriend si girlfriend, traduse literal prin ,bUiat prieten* att prietend (nt). 46 / Prea devieme batran, prea térzu injelept Cole mai importante Inrebéri din via... 47 Cand ni se prezint& Iucruri noi, fntrebarea functional, ar putea fi ,,.De ce nu?*, ins adesea oamenii se apard de _ idea unei curbe a invari, insotiti de greseli uneori dure- roase, pani si deveni ‘nu se asteapti _ sh ajunga schior bun fara si cada. $i totusi multi sunt surprinsi de suferinta care ne insofeste de obicei eforturile de a gisi pe cineva demn de iubirea noastra. Ane asuma riscurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv este un act de curaj. A refiuza asumarea lor, ane | proteja inimile de orice pierdere, este un act disperat. aleg s& fie mai departe singuri, in locul sar dea ajunge s4 cunoasc’ oameni noi, care est sau ,,Toate femeile astea au asa de multe probleme“ sunt refrene pe care m-am obisnuit deja si le aud. Adesea ii intreb pe cei care detesti riscul: ,,Care este cel mai mare risc la care v-ati expus vreodati?" Ei incep a seama ce Vial ,,siguri“ au ales si duct. Felurile ceva din spiritul de aventura. Viata este un joc de noroc in care nu ajungem s4 impartim noi cartile, dar suntem obligati sa le jucdm cat putem de bine. Pariul cu miza cea mai mare este cel cu inima noastr. ‘Unde invatam si facem asta? Cum echilibram riscul de a gresi si siguranga singuratifi, daca nu ne aventurdm? ‘Nicdieri in viata noastré nu sunt atat de periculoase extre- mele cinismutui, pe de o parte, si imprudentei, pe de alt parte. Spre deosebire de cele mai multe dintre jocuri, rezul tatul acestuia fi va risplati pe toti cei implicati. Daca jucim ca intr-o competitie, vom pierde. $i totusi cum stim daci persoana cealalti vrea si coopereze? Aici trebuie s& acceptim riscul, uneori unul foarte mare, i o alta activitate nu ne asteptim pentru a castiga. i sé fim indeménatici de la inceput. Toat& lumea accept Tnvers, daca stilul nostru tinde sa fie impulsiv, superficial gi ‘nat pe plicere, probabil ci nu vom reusi prea bine in munca. (O tem recurenti in multe cdsnici este asocierea dintre | opersoana cu caracteristici obsesive promuntate (de obicei un birbat) si 0 persoana cu personalitate mai impulsiva siteatrala (de obicei o femeie). Acesti oameni sunt atrasi datorita nevoilor comple- 10. Cele mai mari calitati sunt si cele mai mari slabiciuni Exist anumite trisdturi de personalitate strdns legate de succesul academic si profesional: diruirea in munca, atentia acordaté aménuntelor, capacitatea de a-ti gestiona bine care si-i echilibreze tendintele impulsive. Este usor de vazut de ce o astfel de relatie contine adesea sernin- stelatie de traséturi sunt in general studenti eminenti $i lucritori eficienti. Dar poate fi greu de trait alaturi de adesea standarde inalte de functionare si pentru cei din jurul lor, fntr-o situatie legata de munca, aceasta este de ‘obicei o abordare bine adaptata. in viata personal, alci- tuirea de liste, atitudinea perfectionist, diruirea fats de, Persoanele cu structur’ impulsiv sunt vulnerabile la depresie, aga cum este oricine care cauta perfectiunea {ntr-o lume imperfecta, Aceste persoane sunt adesea uimite _ de faptul cd abordarile care le aduc succes in munca sunt piimite atat de rau de cei cu care traiesc, Persoanele obsesive pun mare accent pe control. Le nelinisteste si-i indepirteze pe cei care pun pret pe apropiere, destin dere si ingaduinta. Pentru a reusi in diferitele zone ale vietii noasire este nevoie de o anumiti compartimentare. Jonglarea cu nume- roasele noastre responsabilitati— lucrator, partener, parinte, prieten — este 0 treaba dificil. Ne percepem ca aceeayi persoana, indiferent ce facem in momentul respectiv. insé rolurile noastre diferite atitudini diferite. Daca realitate, dubleazi comportamentele ce au produs problema. Conflictul care rezulti de aici creeazi ‘sentimente de frustrare si descurajare care intdresc i fie provocate la nivel practic, nu teoretic. Cu tofi tin- zie cu integrare verticalé, de tipul celei din afaceri, este em si ne retragem in cochilie dacd ne sunt atacate con- de asteptat sd ne lovim de resentimente si de impotrivire. _ Ningerile profunde. lata de ce majoritatea disputelor politice Inchisorlle cele mai sigure sunt construite de not ingine / 63 414. Inchisorile cele mai sigure inconjurati de imagini ale succesului. Cultura noastri ne sunt construite de noi insine ofera permanent povesti despre oameni care s-au ridicat de Ja statutul de nimeni Ia cel de celebritate, adesea fara cine sti ce talente, In loc si fie incurajati de aceste povesti, suplimentare | sidescurajati de aparenta usurinté cu care au loc aceste _ transformiri. incetineala cu care se produce in realitate chimbarea fertili nu di bine intr-o societate nerabdatoare. Unde putem gisi hotarirea gi rabdarea necesare pentru Cénd ne géindim la pierderea libertiii, rareori ne concen: ‘ram pe felurile in care ne impunem cu dinadinsul re: in propria viatd. Toate lucrurile pe care me tem revistele sunt pline ‘de sugestii despre cum sa devenim mai bogati, mai supli, _mai Siguri pe noi ingine, mai putin nelinistiti, mai atrigatori tru sexul opus. Ai crede c& suntem pringi intr-o orgie _de autoperfectionare. $i totusi cei mai multi dintre oamenii ‘cucare vorbesc eu, destul de curajosi ca si se identifice ‘sapersoane care au nevoie de ajutor, fac astizi cam ace- _Teailucruri pe care le-au ficut iri ~ si anul trecut. Treaba te si le semnalez asta gi s mi intreb impreun’ ide ce anume ar fi nevoie ca s& aduc& schimbari rate in comportamentul lor. Tnainte de a putea face un lucru trebuie sd fim in stare inchipuim. Sund usor, dar constat c& multi oameni ac legitura dintte comportament gi sentimente. Con- ler c& vina o poart, in bun’ m&sura, medicina mo- si publicitatea. Ne-am obignuit cu ideea c& 0 mare fe din cea ce nu ne place la noi si la viata pe care ucem poate fi schimbat rapid si cu putin efort din ea noastr’. Publicitatea pentru medicamentele care ne fici in mod favorabil dispozitia, schimbarea inf’ prin chirurgie esteticd si autoperfectionarea prin care ne impiedica si facem lucrurile care ne-ar aduce fet cirea. O mare parte din viata noastrd este reprezentati d isiunile fata de noi insine pe care mu le-am respectat, Lucrurile dupa care tanjim — si invatim, sa avem ces in munca, s4 ne indragostim — sunt teluri implrtisit nu sunt obscure. $i totusi adesea nu facem ceea ce trebi ca sa devenim cei care vrem sé fim. E omeneste si blamezi pe altcineva pentra proprit eee. Parinti igi nim lipsa sansei, de parc viafa ar fi o loterie cu un mum nic poate produce o inertie paralizanti. Menfinerea. tarilor a un nivel sedzut ne aparé de dezaméagire. ‘Nu ne place si ne gandim c& suntem pringi in capes nd. Aceasta este, la urma urmei, tara ocaziilor. Sunt Sayre Gemere boven Peru W Tnchisorle cele mai sigure sunt construite de not ingine | 85 care a ridicat plangerea la rangul de forma primara de dis- curs public. Emisiunile de radio gi televiziune, precum gi tribunalele sunt pline de tot soiul de victime: abuz in copi- altora, necazuri intémplitoare. Comporta- consum joac& toate un rol fn iluzia ci fericirea © de vanzare. Este celebr& afirmatia lui Malcolm Forbes: ,Ori- cine crede ca banii nu aduc fericirea merge la cumpararuri in locurile nepotrivite.* in realitate, fireste, o astfel de credinta nu reuseste decat si ne sporeasca frustrrile si face mai sigure inchisorile pe care ni le-am construit noi insine. Ma gindesc la aceasta. ca lao ,mentalitate de loterie*. Uni justificd jocurile de noroc prin invocarea ideii o& vand speranta. Ozmenii aceia care stau la coada, cheltuind bani pe care nu si-i pot per- mite intr joc pentru care mu au o ipotez& plauzibill ds castig, vorbesc la nesfayit despre fell in care ig vor chelt milioanele. Nu {ncdt cei care suferé de ele pot fi compatimit gi, cAnd este acesti ameni apar in cabinetele psihiatrilorasteptindu-se Si fie ascultati cu simpatie si si primeasca 0 medicatie care sa le aline senzatia de suferinti, Adesea ei doresc 0 mérturie intr-un proces sau scrisori de motivare pentru ser- _viciu, Nu sunt acolo ca si se implice in procesul examinarii propriei vieti, ca si-si asume responsabilitatea pentru propriile sentimente, ca si decid ce anume tre- buie si faca pentru a fi fericiti— si chiar sf facd acel lucru, Pentru a limpezi rolul pe care sunt pregatit si-I joc, la prima intalnire le cer pacientilor si semneze o scrisoare in care sunt incluse gi urmatoarele: Nu md implic in pro " bleme la locul de munca, procese, dispute legate de cus- todie, determinarea unei invaliditati sau alte proceduri jwridice sau administrative, inclusiv motivéri pentru locul de muncd si cereri de schimbare a conditiilor de munca. Daca aveti nevoie de un avocat medical pentru oricare intre cele de mai sus va trebui sd angajafi unul in alt yrle; eu sunt aici ca sii ofer terapi Oamenii confunda géndurile, dorintele si intentiile schimbarea real, Aceasté confuzie intre cuvinte gi spte perturba procesul terapeutic. Marturisirea poate ‘bund pentru suflet, e adevarat, dar, daca nu este inso- ta de modificarea purtarii, ramane doar vorba goal, untem o specie vorbareafa, care adora si-si transmit chiar si cele mai mici ganduri. (Va amintiti ultima oar schimbarea vietii lor, dar nu iau masuri concrete pentri 0 pune in practicd, Adesea fi intreb dacé ultimul lor plan de a face ceva diferit este o expresic reali a intentiei sau pur i simplu o doringl. Aceasta din urma poate fi distrac tiva, dar nu trebuie confundati cu realitatea, Lasind deoparte transformarea religioas’, modificarea atitudinilor si comportamentului nostru este un proce lent; schimbarea e progresiva, Analizati orice evadar reusité din inchisoare, $i vefi vedea multa imaginatie, ore intregi, dacd nu chiar ertate. Poate cd nu-i admirém pe cei care au facut asta, insa ingeniozitatea si hotardre pentru noi toti Unul dintre lucrurile cel mai greu de stabilit cnd de-a face cu 0 persoand care doreste terapie este disponi bilitatea ei pentru schimbare, dorinfa de aactiona cu tia necesard. Uni oameni cauté ajutor din alte motive decat acela de a-5i schimba cu adevarat viata. Trim intr-o soci 86 / Prea devreme batrén, prea tarlu Infelept cénd ati auzit pe cineva vorbind la telefonul mobil?) Dam. ‘o importanta exagerati promisiunilor. Ori de cite ori, asa cum se intdmpla adesea, sermnalez cuiva discrepanta dintre cea ce spune ca vrea si ceea ce face cu adevarat, reactia este surprinderea si uneori jig- nirea c& nu iau de bund exprimarea intentiilor sale, ci pre- fer s& ma concentrez pe singura comunicare in care putem avea incredere: comportamentul. f Cel mai deconcertant Iucru pe care si-] spun oameni unl altuia este, probabil, ,,Te iubesc“. Ténjim sa auzim acest mesaj putemnic si tor. insti Iuat separat, fard i fie sustinut de un comportament constant iubitor, este in mod frecvent o minciund sau, mai bland spus, o promi: siune care nu are mari sanse de implinire. fica infirmi la minte sila trup. fn afara ipsa de legatura intre ceea ce spunem $i ceea ce facem mtinuarii rolului lor de consumatori, rareori este susti- rueste o simpli dovada de ipocrizie, de vreme ce de obi ta ideea ca batranii ar aduce ceva folositor societ credem in afirmatiile privitoare la bunele noastre intent Efortul de a-iizola pe batrani in institut al 12. Problemele oamenilor in varsta sunt adesea grave, dar rareori interesante _ Batranetea este priviti de obicei ca vremea drepturilor. "are creptul la timp liber, securitate social i reduceri de ‘tarife. Ins toate aceste prerogative sunt o compensatie al oamenilor in varsti. Batra- vita prea multe si reflect dorinta de a reduce inter- nile cu ei. Faptul ci persoanele in varsta, la fel ca multe minoritati, coopereazi la aceasta segregare dove- dete fora stigmatului, Capacitate lor dea sofa cualte ne definesc cu adevirat. Zidurile inchisorii pe care ne- constmuit-o singuri sunt ficute in parti egale din teama de riscuri gi visul nostru c& lumea gi oamenii din ea se ve conforma celor mai profunde dorinte pe care le aver. Este greu si te desprinzi de o iluzie consolatoare, dare si mai greu si intemeiezi o viata fericité pe perceptii credinfe care nu corespund lumii din jur. se vand acum cu un dispozitiv care, cind semnalizarea laterala st aprins4 mai mult :doutizeci de secunde, determina masina s& vireze in directic?) Lupta noastré cu semnele inaintarii in varst. ienteaza o industrie cosmetica de 150 de miliarde de lari care face s& para pitice alte prioritati nationale, cum educatia, intretinerea autostrazilor sau apdrares, fnflo- ea chirurgiei plastice, a injectiilor cu botulind care pot a 58 / Proa devreme barn prea tzu Trelept Problemele oamenior Tn varsta sunt adesea grave... / $8 desfigura, si preocuparea la nivel national fafa de riduri __ Aceastii reasumare a unei stati egocentrice si dependente, te acestea sugereazii ci procesul ca pregatire pentru moarte, este descurajant& pentru toti cei vizati. in ce mod gi cat de repede se produce defineste _ €eea ce am invaifat in anii petrecuti pe pimant. Un motiv pstdnotdnins mens. Aces est ghia coon Soarta sau Dumnezeu sau oricine conduce spectacolul acesta pare si fi spus: ,,O si te fac staipén peste toate forme de vial. DAR o sa fii singura specie cap: contemple moartea."* ‘Cand persoanele de varsti medie vorbese despre paintii dor in varsta 0 fac adesea cu o senzatie de obligatie ames- ‘ecata cu descurajare. Batrénii devin mai vulnerabili la Persoanele deprimate tind si fie egocentrice si i sunt o companie neplacuti. De multe ori varst- se refuzé tratamentul adecvat pentru depresie. fluarea medicala este inlocuité cu pseudoexplicatii: au as fi deprimat dac& ag fi aga bitran.* fr un serviciu Banos. Jit ity Si aga, vaicdreala devine 0 sarcing a batranil lor. In tumea noastrd complex, anumitor grupuri le sunt atribuite anti mite roluri. De exemy a grea incereare pe noi tameatul zgomotos 51 folosirea exagerata a cuvénl “maria, Cetijenii nostri varstnici par uneori sa existe Za s& sécdie tot restul lumii cu incetineala gi cu v relile despre problem: ce. 5 0 parte a simetriei vet faptul cB, pe mas jnaintim in varst&, ne intoarcem incetigor in copil de impas in care varstnicii ii joaca rolul de sursa esfargite bombiineli, in vreme ce tinerii asculta in sila icearci si-si indeplineasca obl fata de pirinti bunici avand cu ei un contact minim. Traiul separat imult temuta mutare intro institutie pentru ingrijirea batr- f sunt dowd semne obignuite ale excluderii si margi- irii care insotesc frecvent batrnetea. De fapt, statificarea soci cintre implrtirile cele mai rigide, depisind adesea sepa- le produse de educatie, avere si clasa social, Cand icii sunt inc& rezonabil de activi apare un soi de de varst& este 60 / Prea deviers batran, prea tarzu ingelept tul sunt cele mai freevente destinatii. Adesea batrani pre- ferd sé triascé in locuri care exclud persoanele sub 0 anumiti varsti, de obicei cincizeci de ani. Bfectul acestei autosegregari este si le permit varst- nicilor s4 participe la ocupatiile stupide pe care le aso- ciem cu imbatranirea: bingo, shuffleboard? golf si ,orele de exercitii fizice care constau din misc&ri atat de lente, jncat sfideaza scopul lor. Ceea ce, practic, lipseste este contactul cu tinerii in afara vizitelor obligatori ale fami- liei, precum $i orice urm de stimulare intelectual, despre care s-a dovedit c& uneori intérzie instalarea dementei. Relatia dintre generafii este grav afectati de plangerile (insofite adesea de implicatia cA sunt neglijati) care alc tuiese conversatia multor varstnici. Cunosc multi oameni care au ajuns s& urasci apelurile telefonice de la parinti, mai ales rispunsul acestora la intrebarea ,Ce mai faci? Ce poate fi mai putin interesant si mai descurajant decat un pomelnic de junghiuri, dureri si probleme intestinale, oferit pe tonul morociinos al celor care igi dau seama c& suferintele lor nu pot fi vindecate si se tot agraveaza? Consider cd statutul de parinte, un angajament voluntar, ‘nu implica o obligafie reciproca a celor tineri— fie si-si tr iasc’ viata dupa placul parintilor, fie si ne asculte la ne~ sfargit protestele despre. le produse de timp. De fapt, sunt de pérere c& bitranii au datoria sé sufere pierder aduse de batrdne{e cu maximum de bundvoingé si de hots rare, gi s4 mu impun’ proprile nepliceri celor care fi iubese. * Un joc cu discuri si befe cu care discurile sunt impinse im casufe numerotate (7... Problemele oamenilor th varsti sunt avesea grave.../61 Una din principalele sarcini ale pitintilor este ca pe tot parcursal viefi lor si le transmiti . avea fata de copii nostri, convin- gerca ¢ fericirea in ciuda tuturor pierde- rilor si nesigurantelor pe care le confine viata este cel mai mare dar care poate trece de la 0 generatie la alta. La fel ca toate valorile pe care dorim si le transmitem copiilor nostri— onestitate, diruire, empatie, respect, sdrguinta -, importanfa supremé a sperantei se invata din ; Mulji batrani pomenesc de senzatia de invizibilitate, resimita gi de alte minorititi. Aceasta se concretizeazi in faptul c& sunt ignorati de vanzitorii din magazine, cA observa putine reflectari favorabile ale lor in cultura populard, c& devin obiectul unor vizite gi apeluri telefo- nice facute din obligatie de membrii familie si, mai presus de toate, c& nu mai sunt tratafica si cum ar avea de spus ceva folositor. Aceasta ultima perceptie, cd nimeni nu-i ‘mai asculta, este cea mai exasperanta pentru varstnici, Con- abil de plictisitoare pe care le-o impun i celor tineri este un fel de rizbunare de desconsiderare si lipsé de important cercat de multi batrani imbitranirea nu e 0 treabi penta fandositi este o re corecti a situatiei grele ou care se confrunti {ntr-o societate obsedata de tinerete. Poate ca obli- fia noastra suprema este si suportam loviturile fizice ihice care insotesc imbatrénirea cu o demnitate care exclude autocompatimirea. ppastra speranja in fafa insultelor Ia adresa indi- ii noastre pe care i iu ne putem astepta sd se manifeste in mod uniform la 3. Fericirea este riscul suprem vedem. Capacitatea de a ne cone netulbu | sup! ritia iminenta ne d& sansa de a fi, in cele din urma, vitej Daca ne putem pastra bun: de altii chiar si cfnd se trage cortina, le oferim un lucru de o valoare inestimabila celor care rman in viata. Prin accasta ne indeplinim obligatia finala fafa de ci si ne expri ‘mam recunostina pentru darul vieti pe care, fird sf-1 meri- tam, am primit si de care ne-am bucurat atta vreme. ; plcerea. Este usor si te lagi antrenat ‘ncercarea de a alina aceste preocuptri dureroase, prin icatie si prin psihoterapie. Ins uneori, mai ales atunci ¢lndeforturile mele de a imbundtii luerurile par inefici- i s-ar putea si existe anu- ite avantaje in a fi dept “Unul dintre beneficii este faptul ca eo pozitie nepri- _ejdioasa. La fel se poate spune, fieste, despre pesimisml ic, care este demulte ori att precursorul, ‘at si mani~ Cand le sugerez ci asteptiirile , de obicei se implinese, sunt scep- deoarece de multa vreme nu se mai asteaptt decat emai riu, nd ise cere unei persoane si remunfe la depres, necesité asumarea de riscuri: riscul de a esua in _ lll 64 Prea devreme batran, prea tarzu inslept Fericirea este riecul suprem / 68 +i vor si modi- domeniul inventilor, in explorare sau in dragoste. Traim . dezorientati, tate care detesti riscul. Se investesc masiv timp ‘a promovarea ,sigurantei In tot ce facem. Suntem invitati si ne prindem centura de siguran{a, s& ne s ne abtinem de la fumat, s4 efectuém ‘anual un control fizie si sa consultém medicii inainte de ‘a face exercitii, Ne preocupa starea vremii, suntem obse~ dati de siguranta copiilor nostri, traim fn case cu sisteme ne inarmim impotriva intrusilor. ce se petrece, ci de felul in care definim evenimentele gi reactionam. Cea ce caracterizeaza persoanele care au pro- bleme emotionale este faprul ca si-au pierdut, sau cred c& ,capacitatea de a alege acele comportamente c sunt o mare sursi de excitare ,prin procural* ple distorsionate despre ceea ce inseamnd a fi cura) Legiturile dintre violent, control si curaj din aceste por tretiziri sunt inevitabile gi au prea putin de-a face propria noastré viata. E adesea greu si-i convingi pe cei neferi riscurile necesare pentru a modifica aitudini si compor ‘mente care joaca un rol in descurajarea lor cronica. | psibiatria, gi-a adus intr-o anumité mis contributia la aceasté problem’ prin etichetarea depres i prin faptul cd se bazeaza in m rmacologice. Am fost incurajati « * Adesea, persoanele cop! constrinsi je mu au un raspuns. Cei care cu adevarat nu mai au au erodat constant despagubi Si ce anume este psihoterapia? Este 0 conversat scop precis, in slujba schimbani, Iaté ce dorese pet (Cand mia confrunt uo persoand care manifest tendinje dere rareori incere s-o conving sé se rézgandeasca. 66 /Prea devieme bstran, proa térlu nfelept Fericirea este riscul supren / 67 in schimb, ii cer si se gandeascd ce anume a impiedicat-o pana acum si se omoare, De obicei aceasta i rea legaturilor care o ancoreazi in viata, in ciuda sufe rinfei psihice aproape insuportabile. Este vorba, pur si simplu, de a nu nega mania existenta in orice decizie de sinucidere, Sinuciderea este un fel de blestem aruncat pe vecie asupra celor care ne iubesc. Este, cu siguranti, afir- marea suprem’ a disperarii, dar este gi o declaratie catre cei mai apropiati cd afectiunea lor fata de noi si afectiunea noastra fata de ei au fost insuficiente pentru a ne face isperati sunt, fireste, intens fe expresia suprema a acestei concentrari asupra sinelui, in locul simplei expriméri a simpatiei si a temerii pe care persoanele cu tendinte sinu- cigase le stémese in cei din jurul lor, inch consider ca este potrivit si fie confrunt i furia implicate in orice act de autodistrugere. pirinti si-si ingroape copiii. Intr-o lume dreapti, asta nu Jumea noastr se fntimpla. tna cdror amintize rimane amestecul dintre| bucuria care ne-a adus-o si vesnica tristete a mor este 0 compunere scolara scrisa de e fragment: la nous ani. lta Era in jurul orei 14,30, si alergasem impreund cu tata mai mult de o ord. Acum alerga Yéntului, asa od am rdmas in urma lui {at vantul in locul meu. Concuram impotriva altor 200 de alergdtori. Era un traseu dificil, cu multe dealuri abrupte. Pe ultima mild am accelerat si am depasit cdtiva alergdtori. Cénd am ajuns la pisté, 4 trebuit s-0 inconjurdm pe jumdtate, si apoi am incheiat cursa de 13 mile*, cineva si se sinucid’? Uneori. In treizeci de practicare a psihiatriei, am pierdut aceasta disputa doar o data. O tanird mama cu doi copii, care trecea printr-0 depresie declansati de un divort ura, s-a impuscat in ziua {in care trebuia si se intemeze. Cand am vazut c& mu vi A fost un elev stralucit, sef de promotie, si in anul doi 5 depresie scragnita. imi inchipui ca limele Iui clipe disperate au fost usurate de anticiparea iberérii de chimul indurat. Ma rog sa-gi fi aflat in sfarsit ea pe care 0 céuta. Doar aceasta nadejde m-a ajutat i port propria durere si si merg mai departe. Boala lui s-a dovedit a fi un vant rece de care nimeni ntre noi nu I-a putut feri, si in cele din urma I-a maturat avusesem vreo iluzie ca pot controla este disperat, ea m-a pardsit in acea 2 Si apoi, dupa multi ani, am primit un telefon care m-4 informat cd fiul meu scump, Andrew, de douazeci de ani, igi incheiase lupta de trei ani cu tulburarea bipo- lara sinucigdndu-se. Chiar si acum, dupa treisprezece ccuvintele nu pot exprima suferinta care m-a insotit din acca, 7i cumpliti incoace. Este o jignire adusé ordinii firesti a © Semimaraton, echivalentul a 21 de kilometri (n.t), 68 | Prea devreme batran, prea tarziu Injelept de pe lume. A ales si plece prea devreme, dar stiu c& ne-a - 14, lubirea adevarata este marul din rai jubit asa cum I-am iubit noi, si l-am iertat ¢& mi-a frant ins cs el mi-a iertat toate greselile Epmuite j amintese rasul lui, aud versurile unui c&n- ‘Tom Paxton: tec vechi Pleci fird o vorba de bun-riimas? ‘Nu lagi vreo urmd-n drumul tau? ‘Ag fi putut sd te iubese mai bine, ‘Neam vrut sai fu rd - Suii od mu m-as fi gandit la asta, 2du, : curiozitatea, slabiciunea $i care transcende chiar si credinta oastré in Dumnezeu. Ce era irezistibil la fructul acela, a flicut s& merite renuntarea la o stare de extaz per- fect, pur si nemuritor in schimbul unei vieti de rusine si de ‘truda? (,,In sudoarea fejei tale iti vei manca painea ta.“*) intr-un fel, cursul normal al dezvoltarii omului repre- care trecem de la credinta nevino- ‘als orale mal opr Lisim in ura, una céte una, lor, per- ‘fectiunea parintilor nostri si idea c& suntem nemuritori. Anvreme ce renuntim la: confortul si siguranta acestor acl ne gandim un pic, e remarcabil cd, in loc si fim descurajati de aceasta stare a lucrurilor, cdutim in con- fericirea in scurtul nostra timp petrecut pe pamént. toate felurile in care incerciim sa facem asta, cel mai Faverea 3, 19 (n. red). 70 | Prea cevreme batran, prea warziu ijelept ‘mult ne apropiem prin ,lipirea" unul de altul, asa cum suge- reazi Facerea. (Ce cuvant uimitor®, care transmite in ace- lagi timp infelesuri opuse: despartirea si agitarea stransi.) Mark Twain, in Jurnalul Evei, a pus in gura ei, dupa caderea in pacat, urmitoarele cuvinte: ,,Cénd privese ina poi, raiul mi se pare un vis. Era frumos, mult prea frumos, incantitor, gi acum e pierdut, sin-o sé-l mai vad nici ‘Am pierdat raiul, dar Lam aflat pe el, si sunt mmulumit Nimeni nu poate s& contemple zi de zi, aga cum am ficut eu, gunoaiele lasate in urma de pierduté fd sé devind un pic cinic in privinta mod aleg de cine si-si lege viata. Oare omul respectiv era total altul, intreb, in clipa in care ai hot&rét iar gi iar, superficialitatea si stupiditatea sinelui nostru in tinerete Poate ci este vorba despre raritatea exemplelor bust eu care am crescut. Putini dintre cei cu care vorbese admin i inti lor si-au demonstrat afeotiunes adesea rizbate o unds de cini jubirii durabile, bazati pe ceea Ja generatia anterioara. in ce priveste posib ce au observat oam ideea c& proceso! prin care suntem at ‘ ‘este misterios si mai presus de orice explicatie, Oamenii vor bese despre atracfie fizic, interese comune, 0 mistetioa * Comentariul este valabil pentru limba engleza: cleave ~ y etc.", cu omonimul cleave ~ a (se) despiea, a 6) spinteca etc." (nt). lubirea edevératé este mérul din Ral / 74 alchimie' care fi aliturd ii face si hotirasc’ si-gi unease vietile. Lumea din jurul lor accepti aceasta si continual cu ceremonia complicata si costisitoare care celebreaz inceputul vietii lor comune, Pe de alta parte, cand oame- nilor le trece iubirea, li se cer insistent explicafii: Ce s-a intamplat? Cine-i de vin? De ce n-ati putut rezolva pro- blema‘ i iubim* nu este, in cele mai multe raspuns suficient. in mare masurd, aceasta este o problema legat& de educatie. S-ar zice c4 unei zone atit de importante din __comportamentul omenese ar trebui sd i se acorde o anu- mita atentie in scoli. Simon si Garfunkel, in céntecul Ticeu, e o minune ca mai sunt in stare sa gandesc.“ Printre cursurile de relevanta atat de __marginali ca trigonometria, artele industriale si mereu | populara ,sindtate", cauti zadamic un curs despre per- sonalitatea si comportamentul omului, cu informatii utile ‘mai mare parte de cine si te indrag tarea definitiei ubirii. Ar urma niste indrumari in privinta lburarilor de personalitate, care sé cuprinda caract le persoanelor cu cele mai mari riscuri si finga inimile. Apoi ar veni o sectiune numita ,Atributele unui partener a", S-ar discuta despre blandete pentru o c&snicie reusita 72 / Proa devreme barn, prea tard ntetent siempatie si despre fetul in care se poate recunoaste pre: zenta acestor virtuti. in cele din urma, am invita in chip de conferentiari per- soane care trec prin divorturi uréte, precum si persoané ‘cu succes in relatiile de lung’ durata. Acestea din urm& trebuie si fie alese cu mare grija. Cand asoult comen- varstnice care au fost c&sitorite timp eci de ani, seu chiar mai multi, ca intrebare despre ,secretul unei cis- nicii reusite“, am impresia c& adesea in capul listei sti mate toleranté la plictiseala. Platitudini de soiul Nici ‘dati nu ne-am dus la culcare suparati sau ,Moderafie ‘in toate“ transmit o filozofie axata mai mult pe supravi tuire decat pe placere. Unde o fi, te intrebi, ideea fubirii nesfarsite, reinnoite? ‘Daca Adam si Eva ne pot invita ceva din spectact: Joasa lor cadere in pacat este c& unirea a doi oameni ne ofera principala compensatie pentru toate poverile cor ditici umane: necesitatea de a trudi, ,.spini si palamida* si faptul c& stim in tot timpul & suntem muritori Ce a confinut fructal acela oprit, aga fneat gustul Iui si merite starnirea maniei Iui Dumnezeu? ,,Am pierdut rai dar |-am aflat pe el, si sunt mulfumiti.* 15. Numai lucrurile rele se intampla rapid ile obignuite ale celor care doresc si-si fa este cA aceasta s-ar putea petrece repede. Dup& ce , stim" ce si facem s-ar parea c& ar trebui, pur si simplu, s& fim in stare s-o facem. Faptul c& aceste trans- formari bruste sunt rare fi uimeste pe mult. Cele mai obisnuite comportamente refractare la schim- bare sunt cele care implica dependenfa de otice fel: bau turi, fumat, droguri, Aici pretindem c& exist un proces chimic care ne ingreuneaza eforturile de a face ceea ce stim ca ¢ cel mai bine pentru noi, Prezenta simptomelor de reactie in timpul abstinentei, atunci cénd incercém s& remuntim la substanfele nedorite, ne confirma credinta ci suntem in ghearele unei pofte fizice care ne depiseste voinga si necesita programe speciale care si ne ajute si luptim cu ea. Cum riméne cu celelalte dependente aparente, ca mén- - catul in exces §i jocurile de noroc (au fost adaugate recent _ mai putin evidenta, dar oricine a incercat s& controleze ‘consumul de brand sau dorinfa de a paria va va spune “cat de greu poate fi acest lucru, ‘Aici actioneazi puterea psihologic’ a obigmuintei. Carac- feristicile care fl fac unic pe fiecare dintre noi sunt rareori Ww Facerea 3, 18 (n. red). " produsul unei alegeri rationale. Uneori, desigur, alegem 74 / Pros devreme ban, prea trziu njelept cu adevérat si.ne creim obiceiuri sinitoase, Prac iilor fizice poate fi o rutind benefica vietii noastre proaste tind sa se insinueze, cu si atunci cénd ameninfa sa ne distruga viata. Printre aceste comportamente neadaptate nocive se numara si felul in care ne raportém la ceilalti. Trasé- turile pe care le etalam in fata celorlalti sunt factori determinangi ai succesului pe car in forma- rea si in menfinerea rel Ite dintre aceste elemente ale zinta produsul alegerii constiente, sunt fie inniscute, fie formate de experienfa noastra timpurie in cadrul familici. Cum ele exista la nivel inconstient, sunt refrac- tare la schimbare, chiar gi atunci cAnd este limpede c ne dezavantajeaz’. Este evident cd orice proces care vizeazii o schimbare, chiar si una mic, a tiparetor noastre bine stabilite de gan- dire si comportament va fi unul prelungit si va implica eforturi de obfinere a unor indicii interioare, de reevaluare a comportamentelor si de incercare a unor noi abordiri Chiar si in cele mai favorabile conditii, 0 astfel de schim- bare cere timp. Acest lucru este adevirat si pentru toate ceelalte carac- personale si tipare obisnuite care ne defavorizeazi, tot repetim: impulsivitate, hedonism, narci- sism, iritabilitate gi nevoia de a-i controla pe cei din jurul nostru. A ne inchipui cd astfel de trasaturi pot fi schimbate peste noapte sau de indata ce devenim constienti de ele inseamni s nu tinem cont de bine cunoscuta fortd a obi- cceiului si de incetineala cu care transformam cunostintele noi in comportamente. ‘Namal tucruie rele se intémpla repic/ 78 Cand ne gandim la Iucrurile care ne modifica viata intr-o clip’, aproape toate sunt rele; telefoane primite in puterea noptii, accidente, pierderea slujbei sau a cuiva iubit, discufii cu doctorul care aduc vesti cumplite. De fapt, in afard de un punct marcat in ultima secunda, 0 mostenire neasteptati, castigul la loterie sau revelatia i este greu de inchipuit vreo veste bun brusca. toate procesele de producere a fericirii in viata, cer timp, de obit Tati de ce rabdarea si hotirdrea se numara printre prin- cipalele virtuti ale vieti intr-o societate bazata pe consum, conceptul de rasplata imediata se insinueaza peste tot. Publicitatea ne ofera constant imagini care sugereaza cA am putea obtine feri- cirea prin posesia bunurilor materiale. Persoane atrigi- toare, cu 0 multime de prieteni, sunt infitigate delectindu-se intr-un fel care ne sugereaz c ne-am putea alatura lor dac& achizitiondm masina potrivita, casa potrivits, berea aparitia nemultumirii fata de cea ce avem care ardtim. Altul este sugerarea existenfei umui antidot, rapid la nemulfumirea noasta: cheltuirea unor bani. E oare Celelalte lucruri carora li se face publicitate intensa sunt tot soiul de panacee ale problemelor extrem de mo- deme. De exemplu, oricine obisnuieste si se uite lat vizor ar crede od suntem in plind epidemie de depresie, _- alergi, artriti gi reflux gastroesofagian. Pentru orice strémut, orice durere si orice junghi se promite o vindecare usoara, ‘nghitind o pilula. 76 / Prea devrerne batrén, prea térziuinelept Poate cé totul s-a intémplat odata cu inventarea auto mobilului sau a avionului sau a telefonului. Undeva, én decursul evolutiei, am devenit un popor nerabdator, care asteapt raspunsuri rapide la toate problemele. Inclinat noastra cdtre solutiile tehnologice, aparent atit de apte si controleze lumea noestra fizicd, a avut uncle conse- cinte nefericite cand a fost aplicati la altceva, Ca sa dam tun exemplu pentru aceia dintre noi care isi amintese anti '60, John Kennedy a aprins aveau s8 ne duck pe Lund, dar a inceput si si ne implice jn cel mai spectaculos si costisitor egec american din secolul al XX-lea in ceea ce priveste inima, mintea $i tehnologia: rzboiul din Viemam. Si totusi suntem incurajati sé credem c& traim intr-o lume in care regimul alimentar corect, exercitiile fizice pot incetini in mod spectaculos procesul imbatrani ‘Aceasti cdutare moderna a izvorului tineretii dezval lipsa de inctedere in soarta noastri comund. Exist ceva treptate ale caracterutui nostra muritor. (Cineva a remar- cat ca, data find aparitia stilurilor de viafA stinitoase, curind spitalele vor fi pline de baitrani care mor fir’ vreo cauzd anume.) Unul dintre lucrurile care ne fac umani este capi tatea de a ne gfindi la vitor. Dacd vrem sé purtim cu gratie sau cu ingiduinta cumplita povara a timpului, trebuie st ne impacam cu pierderile inevitabile pe care ni le impune viata. La loc de frunte printre ele se afli pierderea sinelui nostru mai tani. Daci ne simtim desconsiderati odat& cu {naintarea in varstd, atunci viata devine un proces descu: chetelor care si recurgerea judicioasa la botox si la chirurgia estetica disperat gi superficial in incerearea de a elimina dovezile rajant, marcat de incercdri disperate de a arta mai tineri Numai lucturile rele ge tapi rapid 77 ne purta ca atare, in vreme ce dispretuim compen- safiile cunoasterii si perspectivei care ar trebui si rezulte din experienfe acumulati. Se stie ca mu ne putem concentra decat pe perioade scurte, Evenimentele trec peste noi foarte repede. in con- secinté, amintirile ne sunt limitate si ne concentram pe Jucrurile aflate in prim-plan, Acordam atentie unui numar limitat de persoane in cea mai mare parte tinere, frumoase ‘ogate care umplu paginile uneia dintre cele mai potrivit ‘umite reviste de la noi: People*. Daca ei sunt oamenii, alti? Ce inseamné si fii necu- nu? Cats vreme ne evaluam pe noi si pe ceilalti in functie de cea ce avem si de felul fn care aritim, viata este, ‘ experientai descurajanti, caracterizati de laico- mie, invidie si doringa de a fi alteineva, rocesul construirii s-a dovedit intotdeauna mai lent i complicat decat cel al distrugerii. Am fost cindva, ilitar. Am pardsit meseria armelor nu pentru c& mu-mi _plicea sa fac lucrurile sa explodeze. De fapt, mi temeam #-mni place asta prea mult, Am ajuns sé infeleg atunci— si ain simyit socat — c4 a ucide este o actiune simplista comparatie cu a proteja viata. Viitorul nostru comun afi determinat de lupta dintre u pacifist. Se va isi intotdeauna o justificare, adesea religioasd, pentru ide. ns, aga cum se intimpla cu orice altceva in viati, actul este cel care ne defineste, mu cauza pe care 0 folo- im drept motivatie. ‘Aceasti tensiune dintre simplitate si efort se rezolva Ja sine in viata noastra de zi cu zi. Daca credem in ttansformarea bruscd, reusita cea mare, sunt mai putine * Oameni (r,t) 178 /Prea devreme BBtén, prea tiv infelept area gi cu satisfactii mai cei care ne dorim s& fi fn Viafa noastra timpul, rabdarea si reflectia, Dac socotim c& e mai bine sa con- ine s& trdim si si-i lism si fim cu adevarat decat sanse s& efectuim lucrarea mai putin rapide prin care devenim 16. Nu toti cei care ratacesc se pierd pe care trebuie sé le urmam sunt foarte limpezi implic& supunerea fata de autoritate, munca sargui cioast si cooperare. Gandirea original este prefuit’ in tele structurilor ierarhice in care suntem educati, Suntem “invitati s& facem ce ni se spune pana ce trece suficient ‘timp ca sa ni se ingiduie si spunem altora ce sa faci. __ Dintre toate lucrurile care ne definese, educatia pare si fie cel mai mult legati de succes. Asadar, nu-i de mirare ‘suntem indemnati in timpul copilariei si invatim bine ne ludim pe rand diplomele, ca trepte necesare catre fiat confortabila, In acest proces exist o promisiune i , fii pe placul celorlalti, supune-te regulilor si vei fi fericit. ‘Vorbesc cu multi oameni, mai ales barbati, care, ajungi la atatea vietii, au senzatia c& targul pe care I-au facut cu ‘sistemul nu este respectat. Adesea au shujbe sigure, au casa ‘or, au sotia recomandata si 2,2 copii, dar se simt pierduti ‘mare parte dintre lucrurile la care au aspirat par acum 0 fara. Sunt preocupati de cele pe care ar fi putut si le aiba, Printre lucrurile frecvent neglijate intr-o viaté liniar’, ‘eoncentrati pe obiective, este sexul. Intr-o cultura obsedat’ 20 / Prea devieme batrén, prea tariu intelent Nu toi cel care ritscesc ce plord /84 de el, practic nimeni mu simte cf a primit cei se cuvenea, Acest aspect este semnificativ in special la barbatii care au fost educati sd se intreaci intre ei pentru femeile atré gatoare si a clror perceptie despre sine este strains legat de sentimentele de adaptare sexual. Cum altfel poate fi explicata traditionala crizi de identitate care-i face pe barbatii deo anumiti varsta sa alerge dupa aventuri si-si cumpere masini sport? Bi vorbese adesea despre 0 adolescent’ inhibata, cAsitorie timpurie, munca nesatis- facditoare si dorinta de a avea o viata palpitantd. ‘A fost o vreme, in anii °60 si °70, cfnd revolta tin lua forma ,,renunfarii*, Dezamagifi de cea ce considera a fio lume creata de sctea de bunuri materiale a parintilor lor gi nstrainatii de rAzbojul nelegitim din Vietnam, mult tineri pur si simplu refuzau sa urmeze caile traditional catre succes, Generatiile anterioare se temeau de aceast _contraculturi* si o urau, concentrandu-se pe muzica pe care n-o putea intelege, consumul de droguri pe care au si sexul fra inhibit pe care il blamau gi, de cariera, nefericirile conjugale, exploritile spirituale — toate pot fi forme de ,ratacire" care par si ne indeparteze -denormé, dar s-ar putea si exprime, pur si simply, curajul “de a ne asuma riscuri fn strédania de a gasi fericirea gi ‘in ani °60, aceste cutari erau numite uneori carea de a te gisi pe tine insufi* (Un parinte cinic a ideea ca in cursul unei c&utdri deosebit de lungi copilul avusese timp si giseascd mai cd linia dreaptt pare si fie drumul cel mai scurt intre dou puncte, viata se pricepe sa invingi geometria. Adeseori ‘fliturile gi abaterile sunt cele care ne definese. Nu exist arti care s& ne cilauzeasca in cele mai importante cau- i: trebuie s8 ne bazim pe speranti, sansé, intuitie gi dorinta de a fi surpringi. Faptul c& cei rai multi dintre acesti tineri rebeli au aft functionari aproape identici cu périntii lor mu scade valo: rea celor invatate de ei si predate now, celorlali, prin inter mediul abaterilor lor foarte agreabile. Cu mult vreme inainte, Stephen Vincent Benét a spus asa: ,Caci bam posac, mintosenia sireatd, dar junetea-i polenul ce pri cer se arata si nu-ntreaba de ce niciodata. Chiar si acum exista un nucleu de tineri aventuros care doresc s& coboare din trenul educatiei suficient ti {neat s& vada ceva din lume, s& intre in armaté sau in Pe Corps, sau si se educe in alte feluri, care mu sunt dis nibile in vreo sala de curs. Dupi ani de zile, schimbaril 47. lubirea neimpartasita este dureroasa, dar nu e romantica in miezul ei, iubirea neimpartasité este nostalgia dupa ce nu putem avea, Care dintre noi nu i-a simtit impun- situra? Focurile de paie din copilarie si adolescent, Himase fara réspuns, au lasat locul ciutirii adulte a partenerului perfect. Céutam pe cineva despre care ne inchipuim ca ne va completa si ne va afirma valoarea, sia chrui iubire ne va incdlzi la batrdneje. Este 0 iluzie puternic’, rareori adeveritd. Dorim acceptarea neconditionati a unui parinte bun, expresia supremi in materie de securitate emotional Daca am avut-o in copilérie, o dorim din nou; dacé, ta fel ca majoritatea dintre nc si ignordm faptul cd nu este reciproc’. In forma lor cea mai tristd, aceste sentimente sunt indreptate catre oameni pe care nici macar nu-i cunoas- tem, Starurile de cinema sunt de multe ori obiecte de, adoratie pornind de la felul in care arata sau de la perso- najele pe care le joac’. Intimitatea lor este in mod frec- vent invadati de admiratori fanatici convinsi cf le-ar putea induce, cumva, sentimente reciproce daca ar aves oca- zia. Uneori aceste frustrari se transforma in ceva diferit, o dorim, ca scut {ntr-o lume nesigura gi adesea nepisdtoare. Dorinta de a fi acceptati exact asa cum suntem este atat de puternic’, Incat uneori ne proiectim nevoia de iubire asupra alteuiva lubirea neimpantgta este dueroast, dar nu @ romantica / 8 Fantasmele lui John Hinckley despre Jodie Foster ne-au dat tuturor o lectie despre puterea iubirii neimpartasite. Linia dintre iubirea romantica si obsesie este adesea neclara., Diferenta esentiald consta in faptul cd o obsesie poate exista intr-o singura persoand. Este ruda apropiata a iluziei, o credint& falsa care e simptomul principal al ti pertarbate. Ceea ce distinge iubirea, impartasita sau nu, este cd reprezinté o forma de admiratie, spre deo- sebire, de exemplu, de convingerea ci esti urmarit sau persecutat de guvern. Cea din urma este o credinti ne- atrgitoare si egocentrica, in vreme ce dorul dupa cineva idealist, care tine de nevoia noastra de mn temei. Cu o treapta mai sus de obse: ile periculoase ale dez- permanente contemplari si conversatii. Am auzit o droaie de povesti care incep cu ,.M-a rinit, m-a parasit, dar tot E casi cum proclamarea devotamentul confera demnitate unui Incru care altfel ar putea fi con- fundat cu respingatorul masochism, Dragostea la prima vedere", alta iluzic frecven- 48, desi stupida, ne pregateste pentru dezamigire. Valul brusc de sentimente si atractia fata de un eveniment puter- nic, aproape spiritual, scurtcircuiteaza sarcina de a con- _ strui o prietenie care se poate transforma in ceva mai - profund, electrizant. Pentru aceasta din urma este nevoie de timp, atentie si un anumit nivel de gandire rationala. De asemenea, putem simti o emotie mai greu de inteles si de explicat decat interesele comune sexu- ald, dar asta mu inseamna ca ,indragostirea”, chiar daca 04 / Proa dovreme batrén, prea Arzu Irotept este amefitoare, se inrudeste cu siritura de pe 0 falezi 18. Nimic nu-i mai lipsit de sens sau mai frecvent decat sa faci acelasi lucru sis te astepti la rezultate diferite sau s@ aiba ca rezultat vreun comportament prea interesant pentru ati. Existi 0 organizati Greselilereprezinta consecinfafaptului ci suntem oameni taxa si puteti participa fara s& plecati de acasi. i fim aceiasi in plan filozofic si com- douizeci, Asta nu ingeamnd cé n-am * Sex fara parteneri (nt). ‘ulm intrebsirile potrivite.Iaté de ce psihoterapia ia forma 86 / Prea devreme bétran, prea tziv Injelept de intrebari si raspunsuri, Nu este vorba, asa cum cred pacientul intr-o directie cunoscuta. Reprezit rare comund, 0 cercetare a motivelor si tiparelor de gan- dire si de comportament, incercdn a jotdeauna sa fact legaturi intre influentele din trecut si conceptiile din pre- zent despre ceea ce vrem si cea maj bund modalitate de a obtine acel lucru. © mare parte — poate chiar cea mai mare parte - din comportamentul omenese este determinata de intentiile aflate sub nivel intei noastre. Intrucat ne place sa ne credem persoane rationale care fac lneruri din motive explicable, este derutant s& recunoastem ci o mare parte din purtarea noastra obignuita e determinata de nevoi, dorinte si experiente de care suntem vag constienti si care se leagi de experientele trecute, adesea din copilarie. De exemplu, actul ,uitérii* poate fi inteles adesea ca ‘un comentariu inconstient la adresa lipsei noastre de aten- tie. De ce asistentele stomatologilor obisnuiesc sa-i sune ‘pe pacienti ca si le aminteasca de programare? Deoarece stomatolog este, pentru cei mai multi dintre o experienta neplicuta, Prin urmare, oamenii ,uitd mod freevent programarea. $i atunci cénd uitém alte lucruri ~ zile de nastere, aniversiri, nume, promisiuni— pot fi deslusite atitudini subiacente care ar putea fi greu de recunoscut pe fati. La fel stau lucrurile cdnd vine vorba de alegerea per- soanelor alaturi de care vrem sine aflam. Aproape orice cactiune omeneascé este, intr-o anumitd privintd, o expresie a felului in care gandim despre noi insine. Exist putine comportamente care si fie ,neutre din punctul de vedere al respectului de sine. Le spun adesea pacientilor cd acest Nimic nui mai pst de sens sau mal trecvent.../ 87 criteriu poate fi aplicat la orice decizie important din ‘viati: Cum o sa ma facd acest lucru si ma simt? in special, ‘cum mi face 4 ma simt faptul cd sunt cu aceasta persoani? Putem spune, la fel ca personajul lui Jack Nicholson din fil- ‘mul Mai bine me se poate: ,Ma faci si vreau sa fiu mai bun“? bile in dra- sugereaza repetitii indelungate. Cea mai frecventi intre- bare pe care o pun cuiva care descrie un episod obignuit de conflict conjugal este: Cum ati crezut ca va decurge ‘aceasti conversatie dac spuneti acel lucru? Daca ana- lizam o disput chiar de la fnceput, putem gsi aproape intotdeauna o indrumate, 0 criticd sau o insult& direct& la care cealalt& persoanii a reactionat cu ost De exemplu, un pacient mi-a spus de curdnd c& reactia sa la o plingere matinala din partea sotiei a fost: yNu te mai vaicari! Era previzibil ca dupa asta avea sa fie 0 zi proasta. Cand caut impreund cu cineva motivele care I-au facut si simti nevoia s spuna ceva care duce laconflict, réspunsul are adesea o tonalitate defensiva sau vindicativa: ,N-am dreptul si ma apar?* Este surprinzitor ct de des cele mai apropiate relatii ‘pe care le avem ajung, in timp, s& semene cu niste lupte pentru putere in care devenim dugmani intimi. Gata cu sentimentul c& impartim o soarté comuné, inlocuit de o lupta zilnica in care miza pare sa fie supravietuirea respec tului de sine care este, cumva, ameninfat de persoana care tne cunoaste cel mai bine. Cine si-ar dori s& traiasca asa, fntr-o stare de hiperv care sunt obscure Si totusi cand i se spune.cuiva sa nu mai facd acele comentarii dispretuitoare aflate la ridicina celor mai multe Nimic nu-i mai ipsit de sens sau mai frecvert.../ 88 ajoritatea Iucrurilor despre viaté observindu-si ‘olosesc in mod regulat aceasti idee ca si-i con- ving pe oameni si incerce, de dragul copiilor lor, s& dea exempiu de blandefe si ingduinta in rezolvarea conflictelor unde intra in scena conceptul de comportament Tepetitiv care duce la rezultate previzi i dintre oameni sunt suficient de obi Timentalé gi cu conceptul de cauz& si efect pentru a-si da Seama ci, daci ceea ce au facut in trecut a dat rezultate nesatisfucdtoare, merit si se gandeascd la o noua abor. int acest argument in termeni pragmatici, nu -Nu am raspunsuri care s4 se aplice oricarei telatii; cred in cea ce se dovedeste cd functioneaza. Cea ce faci acum nu functioneaza. De ce nu incerci altceva? cf ar deveni astfel vu in miezul acestui sec si simpla inerjie ‘Tate oi moras or camen fericire. E ca si cum ar fi trans etn delor care, ca Mos Criciun sau Zana Mase- luti, au fost discreditate de experienta lor de viata. Ei pri- vesc orice idee de bucurie durabilé ca pe un ideal romantic propus de industria de divertisment, nefiind mai relevant aceasta dorin{a ca si-i fac pe oameni sa inceré lucruri noi, Aici parghia este credinfa comuna cA un copi 49. Degeaba fugim de adevar La treizeci gi patru de ani, ihanaliza, ca parte a pregatirii mele de rezident. intr-o zi, analistul m-a informat ca am fost adoptat. In acel ‘moment stateam intins pe o canapea si tocmai faicusem sasocieri libere™ pe tema unei conferint pasem de curdnd si unde un grup de ai adoptati vorbisera despre c&utarea parintilor lor naturali. ‘Analistul m-a intrebat ce as face in locul lor si am raspuns c&, desigur, i-ag cuta. Atunci a zis: si-l intrebase: — Doctorul Livingston stie ca e adoptat? —N-a pomenit asa ceva. S-a dovedit ca sofia mea auzise asta cu multi ani ina- inte, de la niste prieteni de familie, dar s-a gandit c& p&ringii ‘mei trebuiau s4 hotdrasca daca imi spun sau nu, A discutat cove sii au refuzat. Asa ci-a spus terapeutului sau, acesta Degeaba fugim de adevar / 91 i-a spus terapeutului meu, iar ela trebuit s& se gindeascd in ce fel si adued subiectul in conversatia unilaterala care este psihanaliza, i vegnic recunosc&tor pentru c& a avut curajul s-o fac, in acel moment, informatia m-a derutat. Parintii mei ru pomeniserd niciodaté despre acest subiect. M-am fntre- bat uneori de ce tata, fotograf pasionat, nu-mi flcuse poze nainte s& implinese un an. M-am intrebat si de ce ma nascusem la Memphis cénd ei locuiau la Chicago. Tata Iucra la guvern si mi-a explicate fusese detasat temporar ‘in Tennessee. Certificatul meu de nastere ofi impede ca sunt fiul lor, era, desigur, 0 minciuna. ‘Mama murise putin inainte si aflu c& sunt adoptat, Conversatia cu tata a fost dificil8, Oscilam intre manie din cauza ingclaciunii gi infelegerea temerii cA, dacd ag rut, as fi fost, cumva, mai putin fiul Ini. Ca s& fiu sin- cer, eram nerdbdator si aflu de cine anume eram legat biologic, si putin uguratcX mu eram destinat gen jodatd numele adevarat. $i aceasti afir- fi falsa. ‘Memphis si am angajat un avocat care, locale gi oarecare dibacie, a obtinut dosa- tiei mele, care fusese sigilat de tribunal cu multi ani in urmi. Acolo figura numele primit la nastere, David Alfred Faulk, si numele mamei, Ruth. S-a dovedit ci 11in ghearele celor de la Tennessee Children’s Home, o faimoasa operatiune de vanzare a bebelusilor sprijinita de un judecator corupt care asigura renuntari hotirate de tribunal. Agentia plasase copii unor parinti instiriti din toatd tara, L-am sunat pe tata gi l-am intrebat 92 / Prea devreme b&tran, prea tériu intelept cat plitise pentru mine. Multi oameni se intreabi cat valo- reazA, Eu stiu: 500 de dolar ‘Avocatul mi-a spus sa las in seama lui cButarea. .Nu ste ce poti sd dai, Unii bebel i i din spitalul de stat de boli mi fata oriedrui lucru sau oricdrei persoane pe care ag descoperi-o. Eram sigur, de asemenea, cé ¢ mai bine si stiu decat si nu stiu. Primi peste care am dat au fost membrii familiei cdreia i-am fost ineredinfat in prinmul an de viafi. Nu aveam decdt un nume de familie atunci cdnd am inceput si sun persoa- nele din cartea de telefon a oragului Memphis. Cam la al zecelea telefon am explicat cine sunt si am auzit cum bar- batul de le capaiul firului se intoarce gi i strigl cuiva: Hei, mama, e Bo." Matroana era o doamna trecuti de optzeci de ani care, cnd am vizitat-o, mi-a ardtat 0 poza facuti Ja-un studio fotografic cu mine ei avusese o statie de benzin’, Nici unul dintre copiii ei nu ajunsese la facultate. Am incercat sé ma imaginez acum, vorbind tarigénat ca in Tennessee si cu 0 salopeti de mecanic cu ,,Bo“ pe piept. Intreaga familie s-a adunat ca si ma intémpi j-au spus ci mama mea natural, care mi lsase la ei, era din Vicksburg, Mi i. Am inceput si sun persoanele cu numele de familie Faulk din cartea de telefon a oragului Vicksburg, si curdind am dat peste sora mamei mele. De data aceasta am spus c4 sunt fiul unui prieten si am intrebat unde este Ruth. Sora ei a zis ca locuieste in Atlanta si lucreaza la 0 edi- turd, M-am dus acolo si am sunat-o. I-am spus cine sunt si cl ag vrea si ne intalnim. Cand s-a deschis usa aparta- mentului am vizut pe cineva care semana mult cu mine, M-a intrebat: ,De ce a durat asa de mult?* Degeaba fugim de adevér / 93 Fusese invatitoare, dintr-o familie evlavioasti ¢i imix sese gravidi, fara si fie maritatt, cu un barbat care n-a vrut, Si se insoare cu ea, dar s-a oferit sii pliteascd avortul ilegal. Ea a refuzat, s-a dus la Memphis, a néscut si m-a lasat acolo, cu intentia, spunea ea, s& se intoarcd. Cand era prea tarziu. Nu cf ar avea dreptul*. A predat la scoala elementara si apoi a trecut in fiecare an Ja alt clasd, clasa in care stia ci as fi eu. Nu si-a iertat niciodata faptal ca ,,nu s-a ridicat la inaltimea momen- tului*. Era ugurata od nimerisem bine. I-am mulfumit c& mi-a dat viata. _Eram, fireste, curios in privina tatalui natural. Ruth ‘mi-a spus numele lui. Murise cu céiva ani inainte, lisand {n urmi o flica. Am descoperit unde este gi am sunat-o, cu sgindul ca, desi eram singur la parinfi, aveam miicar 0 sora vittega. S-a bucurat si afle de mine, dar s-a nimerit ca si a si fie adoptata, Se gandea sé ic soldatilor morti cdnd privese o fotografie veche a tatilui pe care ‘mu si-1 mai amintesc sau nici macar nu |-au cunoscut. fmi imaginez cA vad in ochii lui tristete. De-as putea macar ‘Sivorbesc o clipa cu el, s&-i spun c& lucrurile s-au aranjat ine, ca a iesit ceva bun din greseala lui patimasa. Dact ‘+I pot iubi, as dori macar si-i diruiesc pacea. 20. Nu-i o idee buna sa te minti singur Autenticitatea este un ideal pe care se pune mare pret. Cu toate ca ni se cere s jucim o multime de roluri in viata ne-ar plicea si considerim 4 avem 0 iden- titate relatiy stabilé, care exprima in timp principalele noastre valori. Majoritatea dintre noi acordam multd impor- tan{& gi felului in care suntem priviti de cei ale céror pareri le respectam, Exist putine atribute omenesti care stérnese mai mult dispret decat ipocrizia, Persoanele ale caror actiuni nu se potrivese cu credinfele pe care le declaré devin tinte ale batjocurii. Cea mai mare parte dintre scandalurile care ne amuzi se bazeazi pe lipsa de legatura dintre vorbe si care ingald, moralisti care consuma droguri, preoti pedo- {ili Indignarca ne este echilibrata de fascinatie, alimentata de cunoasterea vinovatd a propriei neputinte dea ne purta conform standardelor pe care le imbritisim public. Ce-ar ice lumea daca ar sti? ‘Mai grave decdit ascunderea jenantelor abateri morale sunt interpretrile care ne permit s4 continudm sé facem aceste lucruri care ne eradeaza perceptia de sine. Pentri explica niste comportamente pe care mu dorim si le exa- Nuvi Idee bund s& te mint! singur / 98, descoperirea infidelitati de citre unul dintre soti se dato- reazd de obicei e-mailurilorincriminante lsate de celaalt {in calculatorul familiei ‘mai traditionale , jurnalul lasat la Indemana*.) Negarea este 0 alti modalitate de a te minti pe tine insufi. Cei care au dependente spun de obicei cd nu sub influenta alcoolului, cdsitorii destrimate, pierde- rea slujbei. Adesea le spun acestor oameni cd este de ingine ne anuleazi capacitatea de a face schimbarile necesare. ‘Cunosc un barbat care-si loveste freevent sofia in timpul in vreme ce are un vis agitat pe care nu si-1 poate i nu antreneazi taculos, milioane de cupluri dorm in camere separate din cauza sforditului unuia sau altuia dintre parteneri. Fireste, ‘muse poate gisi vreo vind unui comportament atit de ralmente) inconstient. Printre cele mai daunitoare min nem noua ingine se numard promisiunile. ,Nimic nu ¢ mai frumos ca o promisiune, de indata ce a fost facuti.* Calitatea efemerd a hotirdrilor luate de Anul Nou a deve- care ni le spu- pietre care paveaza drumul spre iad, sunt Iucruri care ne distrag de la sarcina serioasa de a evalua cine suntem si ce dorim cu adevarat. Faptul cd ne pierdem vremea inc! puindu-ne cine stie ce ideal de frumusefe sau de aut perfectionare ne seaca de energi a obiective mai serioase si m 96 / Prea devrere batran, prea térzu Injelept ‘Nimeni nu poate nega rolul norocului fn treburile ome- nesti, ins este o dovadii de lenevie sé: ‘cea mai mare parte din Iucrurile care 21. Tindem cu totii s8 credem mitul ,,celui care ti-e sortit” Nici un factor de nermulfumire din viaja noastra nu este mai freovent decét credinta ca in tinerete ne-am ales gresit par- ienerul, Fantasmele generate de ea iaw adesea forma unei suntem fata de cele mai rele impulsuri ale noastre. Ce-si spun oamenii despre aceste riscuri? Daca ne riscam viata guri in numele unei consolari de moment este nechibzuinta Aceste ingelaciuni par si fie necinste benign’ Ceea.ce se cauta, pe de natura si-i linisteasca. in unele privin prin care c&utim placerea este o reat de moarte. Pe masura ce imbitrini impacam cu inutilitatea dorintei noastre de tinerete fara Datranete si viafé fara de moarte, una dintre reacti este s& futim experientele care ne alimenteaz% vanitatea c& rima- nem atrigatori. Ce cale poate fi mai bun’ in acest scop decat sexul cu cineva nou? ‘Un proces sinatos de maturizare ne permite si dobiin- ddim credinga c& suntem deosebit de valorosi gi ne da fra o justificare sau doud. Dar atunci cénd visul nostra despre ceea ce am putea fi se ciocneste de adevarul a ceca ce suntem, 2inganitul disonanjei cognitive ne asurzeste si ne orbeste. 98 / Prea devreme batrén, prea tarziu igelept ‘Tindem cu tol s& credem ritul celul care the sortt” / 98) nefericiti a ajuns s& pard mai degrabi o justificare pentru adultii care-si caut& propria fericire. Exist nenumirate doveai ca dastrlimarea clisitoriilor are drept rezultat extra- ordinara insecuritate si nefericirea copiilor, mai ales fiinde& {in cea mai mare parte a timpului exist® intre pari amariciune si invinuiri reciproce. Faptul c& pustii reu- gesc si se descurce cumva cu felul in care vietile le-au fost date peste cap nu modifica ravagiile si dezamagirea ‘raite de cei mai multi dintre Din cauza acestor consecinte $i rite grade de disperare, pe cineva care digionat si sunt tulburafi de constatarea s& ceri prea mult, Faptul c& rareori primim aceasta aprobare de la partenerul de viata este in majoritatea cdsniciilor 0 ous de nemmultumire care macind, dar nu este pomeniti. in re batul si raspunda de siguranta financi femeia asigura treburile gospodiresti, sexul si ingrijirea copiilor, Migcarea feministé a avut ca rezultat renegocierea contractului, incluznd dorinta multor femei de a mui Faptul ca de cele mai multe ori nu izbuteste si ne imbu- nitateascd viata, dimpotriva, de obicei ne-o ravaseste, mu ne impiedica si incercém. inurma cu 1p, Joan Baez cinta: ,.Fugi in cautarea celui sortt. ‘cdntecului este [zvorul mahnirii. ‘Adevenit o profesiune de credinti pentru feministe fap- tul c& nimeni nu renunti de bundvoie la putere; ea trebuie Tuati cu forta. Aceasti atitudine mu este refeta pentru o apro- piere mai mare, Cand se combind cu cresterea indepen- denfei financiare a femeilor, poate ci mu este 0 coincident’ in doua cAsdtorii se sfargeste prin divor. ita privin{Z, aceasti modificare pare sé fie un amenii risca mai putin si fie prinsi in capcana ‘unor relatii nesatisfacdtoare. Orice evolutie sociala care ne sporeste optiunile pare o imbunatitire — gi atunci, de eva important ius copiilor. Asigu- entru ei si se adapteze 1a despartirea parintilor decat si tréiascd intr-o casnicie 22. lubirea nu se pierde niciodata, nici macar in moarte de treisprezece luni mi-am pierdut fiul cel mare, care s-a simucis, $i fiul cel mic, din cauza leucemiei. Suferinta m-a invatat multe despre fragilitatea vie al mort. A pierde ceea ce inseamni cel mai mult pentru tine este 0 lectie de neputingi, de smerenie si de supra- controla ceva, a trebuit si hotirise ce intrebiii m: si fic puse, Mi-am dat seama curdind ci cele mai evidente —De ce fiii mei? De ce eu? — erau pe cét de inevitabile, pe atit de lipsite de sens. Orice apel la dreptete era absurd ‘Tovardsii mei de suferingZ, cei pe care~iiubeam si cei care suferiserst la randul lor pierderi irecuperabile, m-au pentru a merge mai departe. La fel am dobaindit o uri vesnicd fata de implicatia sa consolatoare ca sufe- rina este un proces limitat in timp, din care ne revenim cu totii, Idea of ag putea ajunge intr-un punct in care faturat-o, A trebuit s& accept real mai fi niciodata acelasi om, cd o parte . Ee poate partea cea mai bund, a fost taiat gi cu fili mei. Ce e mai rmas? Ei, asta era intrebarea la care merita si ma gindesc. lubirea nu se pierde niciodata, nici macar h moarte / 404 Gregory Peck, intra moartea fiului séu, spunea: Nu ma gindesc la el i care zi; ma gandesc la el in fiecare ori din fiecare zi.“ Cu i se schimbi, de la imaginile amintiri mai blande, despre Suferinta este un subiect pe care am ajuns sé-I cunose bine. intr-adevir, a fost subjectul vietii mele mult’ vreme. Am scris o carte despre ea, incercdnd sa gisese o cale pe care s-o ocolesc. Am invatat ci nu existé o cale ocolit’ ‘trebuie pur si simplu sa treci prin ea. in acea calatorie am fost cuprins de disperare, m-am gandit la sinucidere i am fnvatat c& nu sunt singur. Convins ca mu exist conso- late in vorbe, mi-am dat seama cd vorbele, ale mele gi ale altora, erau tot ce aveam pentru a-mi incadra experienta, in cele din urma, credinta fragilé ch Viata mea inci mai are un sens, Dupé treisprezece ani, fiii mei, cu toate c& au incre- menit in timp, rman pentru mine o prezenta vie. in mare arte m-am ierfat pentru c& n-am fost in stare sai salvez, M-am impacat cu géndul c& voi imbatréni fard ei. Nu vor fieicei care, asa cum aveam odinioara convingerea, ma Yor ingropa. Am abandonat orice credinta intr-un univers ordonat si intr-un Dumnezeu drept. Dar n-am renuntat la iubirea pentru ei si nici la dorinta intensa, impotriva oricirei ratiuni, de a-i vedea din nou. Asta este ceea ce trece drept speranta: cei pe care i-am pierdut trezeso in noi o iubire de care nu stiam c& suntem __Capabili. Aceste schimbari permanente sunt mostenirea _ |or, darul pe care ni-l fac. Este sarcina noastra si transfe- 402 / Prea devreme batrén, prea tariv intelept La nunta flicei mele am imprumutat céteva génduri 23. Nimanui nu-i place sa i se spuna de la Mark Helprin si am alcdtuit urmatoarea inchinare: ce sa facé Pare un lucru prea evident ca s-1 mai pomenim, si totusi cori, deloc surprinzitor, comunicarea ofera cifre similare. reaction cénd ni se spune ce si facem? in cazul celor mai ‘multi dintre noi, reactia obignuita este e treptat Incdpatinare. Cand refiu- sste deschis (,Nu vreau‘) sau pasiv-agresiv (Am uitat"), de obicei toaté lumea e frustraté. Nu suntem libertitii si a autodetermindrii,fiind gata de sacrificii mari pentru apérarea acestor idei. Suntem programati genetic 4 punem sub semnul intrebarii autoritatea. $$ totusi inceredm si ne spunem uni altora ce s& facem. Dorinfa noastrd de control si credinta c& stim cum ar tre- ‘bui si mearga lucrurile e mai tare decdt bunul nostru sim ‘n privinta felului in care reactioneazi oamenii la ordine, ‘Acest lucru este adevarat in special in cazul parintilor, Chiar gi in societatea noastr’ centrat& pe copii (unii-ar 404 | Pree deveine batran, prea tar Irielent zice ,obsedata de copii), credem ca stim cel mai bine Gum s4 ne ,indrumam* copiii aga incat sa-si indepli- neascé potentialul superior ca studenti, atleti gi povesti de succes. Si devwor le cer persoaneloraflate in conflict s.se abn de la avi critica pe cei din jural lor, ca s8 vadi dact asta Schimba atmosfera. E uimitor cat de radicalé li se pare ‘multora aceasta sugestie. Ideea lor pare si fie: ,Dact mui mai critic i mu-i mai indrum pe cei din jur o s& fie haos. Nimeni n-o s4 mai faca treburile casnice, o si fie teancuri de farfurii murdare, camerele n-o s& fe der 4 se prabuseascd, temele pentru acasa 0 si oa reve egecl scolar apo’ consul de doguri, gr i dditatea gio viaté plind de delicte. Nu pot permite aga ceva! are", idea c& orice scadere degradare si prabusirea "Aceasta viziune esentialmente ‘umane sti la baza unei mari parti din ceea ce trece drept folclorul cresterii copiilor. De exemplu, se presupune c& reprezinta vremea in care egocentrismul Jntens al prunciei se ciocneste de nevoia parental de a spune ,m*. Crizele de furie care rezalta sunt resimtite ca o repelitie timpurie a inevitabilelor lupte din adolescent iei, Existi un soi de autoimplinire in ii, stintori, cand discuta ‘Asa cum se intémpla in general asteptarile intre ei aceste faze ale dezvolt cucele mai multe Ineruri din viat ni se implinese. "Alt modalitate de a privi conflictele care apar fntre parinti si copii este ca incaierari dint-o lupth indelungatt pentru putere, bazata pe presupunerea eronati c& sarcing Nim&nul rus place s& ise spund ce 88 fack / 108, principal a parintilor este si modeleze comportamentul copiilor prin instruire necontenita, intdrita de aplicarea regulilor si pedepselor. Chiar daca aceasti abordare func- tioneaza-uneori, cel mai freevent are ca rezultat copii inda- ratnici care devin adulti indaratnici. Impotrivitea pasiva este ultimul refugiu al celor ipsifi de putere. Muncitorii de la linia de asamblare care nu pot face greva pot incetini lucrul. Copii, pe care micimea fizic’ si psihicd fi impiedica si-si infrunte pe fata pari {gi pot demonstra nemultumirea nefiicind ceea ce li se spune. Rezultate slabe la gcoal’, neindeplinirea treburilor casnice care Ii s-au incredintat, incetineala extrema, ten- infa de a ignora instructiunile — toate sunt exemple obis- uite de comportamente pasiv-agresive care fi scot din minti pe parinti, Cea mai frecventa reactie parentala este sf insiste ou predicile, instructiunile si pedepsele, stra- duindu-se ,.si-i facd pe pusti si aso Ii intreb adesea pe oameni daca ei chiar cred c& pro- blema este lipsa de inelegere din partea copilului. Cred are c& ined o predica se va dovedi convingatoare? Oare nu cumva problema consté in natura coercitiva, repetitiv’s sicriticd a relatiei? ‘Nu rareori, cei preocupati de controlul asupra copiilor au aceleasi probleme in interactiunea cu partenerii lor de ia{d, Climatul marital este caracterizat de obicei de ciorov’- te pentru putere si senzatia amandurora ca nu sunt auziti. $i in acest caz le cer si-si imagineze o situatie in care se abfin de la criticd si de la instructiuni. Celor obignuiti Stile dea partenerilor de viafi liste cu diverse sarcini le vine greu si-si imagineze alternative (,El uit totul!"). Dat fiind c& de obicei persoanele inclinate si-i judece au crescut in fami inate si-i judece pe cei 406 / Prea devreme barn, prea tziuInjelept din jur, le este greu si se gandeascd la alt mod de a inter- actiona cu persoanele alaituri de care traiese. A le cere si facd asta inseamnd si ne asteptam ca ei si-gi schimbe obi- le bine inradacinate. Este nevoie de un efort consti- de un minimum de bunfvointa. Aceasta din urma caracterizate de mult e defensiva. intotdea- fi convins s& n-o facd, fie si pentru scurt vreme, este de obicei o usurare. Credinta in disciplina impulsurile noastre cele pentru supunerea fat Plata pacatului este lor vor fi pierduti. Prea adesea, in stradania dea fi buni Nimanui nu place sa ise spuné ce ed fact | 407 invatatori, nu transmitem decdt nelinis igurant i istea, nesis si teama 1rd de egec. in Scopul principal al stautului de opiilor drept opritor de usi sau com= bustibil pentru foc. Dar nu ne putem astepta can e m bruscati si dascaliti si aiba © parere buna despre ei ingisi si despre viitoral lor. 24. Principalul avantaj al boli , este cd scuteste de responsabilitate ‘Oamenii vin la cabinetul meu cand sufera intens. Nimeni nu rece pe acolo ca si stea la taclale. Costul psihoterapiei si stigmatul asociat oricarei forme de tulburare emotio- nal garanteaza faptul c& persoanele care cer ajutor sufera. Multe dintre ele sunt surprinse, prin urmare, c&nd le tntreb dao problemele lor prezinté vreun avantaj. Sunt atat de obisnuite sa se concentreze pe neplicerile lor si pe restric- tiile impuse de anxietate sau depresie, incat nu le-a trecut -vreodata prin cap c& ar putea exista vreun beneficiu aso- iat ou aceste stiri. ‘Una dintre regulile de baz’ ale psihologiei animale este cA orice comportament intérit va continua; comporta- ‘mentul care nu este intirit va disparea. O La fel stau Iucrurile si cu oamenii. Facem in mod repetat acele lucruri care aduc o rasplati. Uneori c greu de stabilit care poate fi intarirea. ; Dintre toate sarcinile care ne impovareaza viata, res- ponsabilitatea fatA de noi ingine si fat de cei dragi poate fi cea mai apisttoare. Oamenii suporti operatiuni de rutin care ii amorfesc, slujbe pe care le urasc, nesatisfi- c&toare, toate pentru a indeplini asteptirile pe care le au Principalul avantal al bol este c& scuteste de resporeabilitete | 409 fata de ei ingisi. Cand nu dispunem de un alt gen de degre- vare, o forma de maladie sau de handicap reprezint& una dintre cele céteva modalititi socialmente acceptabile de a une pe umerii altora povara responsabilititi, fie si numai pentru o vreme. in loc sa trebuiasca si ne trezim in fiecare dimineata sisi infruntim sarcini de care avem oroare, cand suntem bolnavi ni se spune si ,ne destindem“. Pentru unii, prinsi {n rutina obligatiilor, dezavantajele functionarii restrictio- nate si ale durerii fizice sunt contracarate de sentimentul de usurare care insofeste asteptirile mai scdzute. Desigur, cei mai mulfi oameni mu gandese in acesti termeni. Preocupati de evidentele dezavantaje ale boli lor, resping orice im i cAstig secundar. $itotusi, in special in cazurile in care oamenii sunt scutiti de o parte din munca sau de alte responsabilitati este greu de ignorat posibilitatea ca aceasta si participe la consolidarea si la prelungirea rolului de bolnav. De asemenea, este adevrat c, pe masuri ce creste __ perioada in care o persoana este inapti de munca, cresc sansele ca boala sé devind o parte a identitati sale~ felul ‘in care se autopercepe. Este o evoluie periculoasa, pentru, c& aspectele caracterului pe care le incorpordim in perceptia despre sine sunt subconstiente si refractare la schimbare. ‘tea extrema. Dat fiind cd afectiunea apace sila alti membri ai familici si reactioneaza la medicatie, este cinstit sa admitem c& are 0 baza biologic, mostenita, Fara indo- jal, cercetirile genetice vor limpezi in cele din urma 25. Ne temem de alte lucruri decat ar trebui se deosebese in ce priveste gradul in care sunt afectati de aceast’ problema? O eroarea medicine’ traditionale este c& a inculcat majo- rititi oamenilor senzatia de neputinta in fata bolii fizice, ‘Triim intr-o societate care promoveazi frica. Cei care se delicte violente, catastrofe naturale, vreme ameningitoare si riscuri legate de mediu (,,Apa voastra e bund de baut? ‘Amanunte la ora unsprezece"). ‘Unul dintre lucrurile care ne definesc este ceea ce ne in- grijoreaza, Viata e plind de nesiguranfssicatastrofealeato- Tii. Prin urmare, este ugor sa justifici aproape orice nel . Lista temerilor pe care le duc cu ei oamenii este lunga si va- iat, si depinde de informatiile cu care: Ca si incepem cu persoar cient pentru a le usura suferint Chiar daca medicatia si-a cas in tratarea multor tulburari emoti ‘oameni si-si schimbe Transformarea bunelor in modificiri ale compor- tamentului rimane in continuare apanajul procesului de ediucare prelungit care este terapia. Mesajul esential al aces- tei sarcini - si anume ca fiecare persoand este raspunzitoare de alegerile pe care le face in nesfirgita noastra cautare a fericirii — continua sa fie un instrument de transformare la fel de puternic. reprezintd o fobie obisnuitd, o capanta, Intr-un fel cei care evi Ne tomem de atte realiste, Reactia la atacurile teroriste din 2001 ofer’ un atenti la degradarea mediului sau la erodarea libertatilor exemplu concludent hai felul in care teama publi ‘ile, probleme care pot prea ci ne depagesc cu total capa~ citatea individuala de a influenta. Chiar gi razboiul pare si aiba putin efect asupra anxietitii cuiva, cu exceptia eelor care au rude expuse riscului. ile dintre noi sunt caracterizate de neincredere. tn locul sentimentului c& avem o soart comuna si al ideii capitaliste c& putem prospera cu tofii impreund, adesea ne purtam ca si cum viata ar fi o competitie pe care n-o venit spaima de antrax; publicul a inceput si se team de sorisori, iar furnizorii de masti de gaze gi-au epuizat sto- curile, Céminul vitejilor arata ca un azil pentru anxiosi ‘Cand, in 2002, zona Washington, D.C., a avut parte de tei sptiméni de atacuri la nimereala ale unor lunetis s-a creat panic, oamenii si-au modificat viata, iar sco au anulat excursiile si n-au lsat copiii si iasa pe afard. m salva macar o viata, masurile de precautie nuit, Nimeni n-a ardtat cf dea fi dati in judecats. La un anumit nivel, stiu cd fiecare pacient pe care il tratez este un adversar potential dacd ~ In cazul altor specialititi medi- ul afara din casa. Chiar si in vremorile bune riscurle de a deveni vietima Sanctiunile pentru malpraxis sunt atat de aspre, inct uni doctori remunta la medicina, Ce s-ar intimpla dacd ne-am schimba sistemul juridic astfel incdt despagubirile pentru persoanele vatimate din greseala altora s-ar limita la pagube economice? Daca Sar simfi necesitatea de a pedepsi corporatile pentru negli- jentd scandaloasi, acei bani ar lua forma unei amenzi care, ‘noc si intre in buzunarele unei persoane sau ale avoca~ filor acesteia, ar fi varsafi intr-un fond al ghinionului* sare s-ar putea folosi la despagubirea persoanelor silite Ja cheltuieli extraordinare din vina nimnui (de exemy fi copiilor care s-au nascut cu anomalii handicapante, vietimele delictelor sau ale catastrofelor naturale). Cu siguranti ar fi mai drept decat imbogatirea catorva casti- sitori la loteria publicului despre tatea cd membrii familiei sunt cele mai probabile victime ale armelor pe care le cumparam. intre timp, riscurile reale. ale bunistirii noastre —fumatul, excesul de méincare, nefolo- sirea centurii de siguranga, nedreptatea socialé si oamenti pe care fi alegem in funeti ~u stamese prea multi neliniste pungasii care umblé noaptea, sunt mai putine sanse 88 fim sm ar intéri credinta ca impartisim * Sindromul respirator acut sever (n.t) ievitabilele nesigurante gi riscuri care fac parte 114 / Prea devieme batrén, prea térziuintelept in viata. Ar fi, desigur, mai echitabil si recunoastem cd, in ‘vreme ce putem primi compensatii pentru o pierdere eco- nomic, nici o sum mu poate (sau n-ar trebui) s& compen: seze suferinta accidental’ care este soarta noastra comund, ‘Suntem bombardati cu imagini ale celor care au reusit, in viata cu putin sau deloc efort gi fara niste inzestrari spe- ciale: mostenitori bogati, castigatori la loterie, participanti la reality shows, artist fird talent, Aceasta duce, fireste, la distorsionarea perceptiei noastre despre lucrurile valo- roase sau durabile. In contrast cu ele, propriile vieti§ relatii par banale. Daca simbolurile noastre culturale au defecte, conducerea politic’ nu este mai entuziasmant’, Niv integritatii demonstrate de cei pe care fi general, impresionant, De fapt, s-ar zice ‘uneori cd sistemul nostru politic este menit sa aleaga per- soanele al cAror narcisism si a cror sete de putere le dep sese grija declarata pentru bundstarea concetatenilor lor. {n Joc sa ne temem de aceste amenintiri reale la adresa starii noastre de bine, suntem usor de convins c& primej- itd in cine stie ce zona din strai- care ne vor riul, Suntem mult prea iL seaménd cu un cui, Cu toate cf este neplicut sa o sit singuré unealta e un ciocan, orice problema ni se pare c& Ne tomem de alte crud cecat ar trebui 4415, pentru obfinerea de informatii (guvernul), sau daca sur- -_ sele noastre de informare au interesul s4 ne menfind speriagi (mass-media), arunci nu-i de mirare ca ne pierdem vremea \grijorandu-ne din pricina unor ameninfiri indepirtate, cum ar fi corespondenta contaminati, in vreme ce ignorim _tiscurile reale, ca incalzirea globala. $i tot aga stau lucrurile si in viata noastra particular’, Teama si dorinta sunt fetele opuse ale aceleiasi monede. O mare parte din ceea ce facem este determinata de teama egecului, Un exemplu de prim rang este goana dupa bog’- finmateriala. Este, de asemenea, lucrul care ne imp ‘omodalitate de a ,marca pune le si persoanele care ofera pli- factie mai durabile, Daci e adevarat cé nimeni - narea eforturilor noastre in momentul de fafé? O mare parte din comportamentul nostra este deter- ‘minata de o combinatie de licomie si competitie. intreprin- Zitorul de succes este modelul pentru povestea suecesului 446 /Prea devreme batrdn, prea tArzu Ijolept une, educatie, sansa de a-si imbundtiti viata gi o senzatie de dreptate gi de inlesnire, extazul seducitor gi efemer oferit de droguri isi va pierde puterea de seductie. Accentul puni- tiv pus pe ,,furnizori* n-a dat roade. Reducerea cererii prin punerea accentului pe tratament si pe alternativele sociale la disperare oferd singura speranta de a cdstiga aceasti luptd intre plicerea trecdtoare si satisfactia durabila, Esenta temerilor pe care le avem e reprezentati de in fata nefericirii accidentale nostru muritor. Daca putem pot invita sd savureze clipele de placere din scurta noast viafa. Nu negarea, ci curajul este cel care ne ingaduie si 0 i faptul cai nu vrem si listim teama de viitor sau regretarea trecutului si goleasca de orice bucurie clipa de faa. 26. Parintii au o capacitate limitata de a modela comportamentul copii altfel decat in rau La facultatea la care a mers fiica mea, o sectiune din editia ire a ziarului studentesc este dedicaté fotogra- ie ale absolventilor, cu scurte comentarii din partea parintlor, Aproape toate mesajele confin variatii ale lui ,Suntem tare méndri de tine*, Pare un sentiment firesc fntr-un astfel de moment, dar impresia mea este c acea mandrie cuprinde o anumiti doz de autosatisfactie publica fata de evidenta treaba bund pe care am ficut-o ca parinti, Ne insusim o parte din succesul obtinut pe drept de copii nostri. Ma izbit asta deoarece in munca mea vid cealalt fat mumergla fel de bine, care le, au probleme cu jus- sti parinti sunt ). Problemele copiilor pun intr-o lumina proasta eforturile lor, Rareori __ vedeti un autocolant de pe bara de protectie pe care si sorie PUSTIUL MEU E LA DEZINTOXICARE. ‘Idea ci suntem singurii ~ sau chiar principalii —ris- ppunzitori pentru suocesele si esecurile copiilor nostri repre- inté un mit narcisist. Este evident ca pirintii care comit -_ abuzuri asupra copiilor — din punet de vedere fizic, psiho- logic sau sexual — le pot aduce acestora prejudicii grave jurabile, Asta nu inseamna ins& cd par Pe 446 /Prea devrerne batrdn, prea taru ingelept 0 © capactate limita de a modela comportement... 4 indeplinese obligatia principal de a-si tubi copii si de ale oferi un mediu sta surajator in care sa creasc le eforturilor acestora rensesc sau egueaza din Una dintre principalele neinjelegeri intre experi se re- Metoda conservatoare se bazeazi ‘mutui intrinsee al prin stabilirea unor limite ferme, insotita de pedepse pentru lcarea lor. Se presupune cd cresterea unui copil const invete valorile si comportamentele pe cai importante, dar fetul in care trim ca adul copiilor mesajul real despre lucrurile in care credem. Tine de ei si integreze sau nu aceste valori in proprile vie Copiii miros de departe ipocrizia. O dovedeste nes bita popularitate printre adolescenti a romanului De veghe in lanul de secard. Daci exist contradiofii mari intre cee: ce spunem siceea ce facem, probabil c& odra: vor observa si vor fi sarcastice, insa ca dente au responsabilitatea suprema pentru integreaza in propria viaté ceea ce au vazut sau au inva tat in copilarie. Nelinistea este contagioasa. Copiii o simt la paint gi sunt afectati de ea. Aceasta incepe la varsta la care copil nu are cuvinte pentra emotiile pe care le traieste i simte la cei din jur. Pentru majoritatea tinerilor paringi procesul aducerii unui copil in viata lor este compli siplin de nesiguranta. Exigenjele fizice, in special modi- ficarea tiparelor de somn, sunt grele. Este firese si s intrebe ingrijorati daca , fac ce trebuie™ sau nu, Sursel de informare gi de sprijin sunt mai mult sau mai p demne de incredere. Propriii parinti pot sau nu si ceva folositor de spus, iar nenumiratele carti despre de parinte contin adesea sfaturi care se bat cap in cay (de exemplu, vechea dezbatere despre ,,luarea bebelu- sului in braje cénd plinge*). nile psihice si fizice superioare pentru a-ti asigura victoria, ‘Multe sfaturi se invartesc in jurul modului de a-i invita pe copii politetea si docilitatea — gi al felutui in care parin- pot inhiba tendinta fireascd a copiilor de a perturba {familia in goana lor nepasditoare gi iresponsabilA dupa pla- cere, Aveasti viziune, desigur, este o expresie a conceptului fundamentalist ca omenirea este pacatoasd si nu poate fi finuta in fréu decdt prin impunerea stricta a regulilor pro- hibitive (,S8 nu... form clrei teorii au fost crescuti. Aceastii abordare mai destinsd incearca si stabileasci limite rezonabile compor- tamentului copiilor si provoacd mai putine infruntiri gi resentimente. Ea este aplicaté cu convingerea od succesul pirinte nu depinde de certitudinea ca ai dreptate sau oarece teama si violenta sunt lectiile principale care invati din pedepsele corporale. ‘Luorul semnificativ pe care |-am observat de-a lungul lor este cA un copil poate fi crescut cu succes in diverse 120 | Prea ceveme batran, prea tarziu njalept regimuri parentale, de la cel autoritar pani la cel ingtidu- itor. Important este ca acel copil si se simta pectat, Este esent ales in aspectel gate de siguran si de ele mai multe dintre infra si antrendnd lupte distructive pentru putere, decurg dint-0 nevoie obsesiva de control din partea parintilor si din senzatia anxioasa c& indrumarea Jor este singurul lucru care sti intre odrasle gio viatd de delinevents. Cand parin- {ii sunt preocupati de aspecte lipsite de important’, de pilda hrana si curdtenia camerei, acestea vor fi arena unor. infruntiri nesfarsite. Oricine a stat prin aeroporturi este constient de dez- avantajele excesului de indulgenfi al pari copii turbulenti, Se pune problema cum respect decent fata de drepturile altora fara si te lansezi {n inutile demonstratii de autoritate care depind de teama si care in ultima instanf& induc resentiment si rezistenta pasiv-agresiva, La fel ca atétea alte ncruri din viata, primejdia pindeste la extreme. Ceea ce poate si par un spectru de Ia auto- Titar la ingduitor este, de fapt, mai degrabii un cere, in care copii crescuti in familii cu control parental sever ajung si aiba o serie mica de limite interne, deoarece au fost supusi unor de reguli exteme rigide. Invers, in familiile in care exist putine constrangeri, copii nu au cum s& capete indrumarile necesare pentru a trai confortabil cu alii, ‘Sarcina noastré principal ca parinti, dincolo de buna- starea fizica gi emotionala zilnic& a copiilor nostri, este si le transmitem ideea cd lumea e un loc imperfect, in care poti fi totus fericit. Putem face asta doar prin exemplu. Paint au'o capactate dea modela comportamental../ 424 Ceca ce spunem pileste in comparatie cu ceea ce copii ne vad ficdnd Asadar, atunei cand unii parinti, convingi de rolul lor crucial in modelarea viitorului copiilor lor, mé intreaba 'e pot face ca sa ma asigur cé pustiul asta o sa ajungé bine?*, sunt adesea surprinsi de raspuns: Nu prea multe, dar s-ar putea ca renuntarea la lupte si sd ajute ca toatd humea, Un exemplu viu al felului in care parinti le transmit cele mai rele temer ale lor copiilor se poate vedea in iste- ria care ineonjoara problema rapirilor de catre necunoscuti ‘Cu toate oi in fara noastrii mai putin de 200 de copii sunt Juafi anual de necunoscufi, publicitatea din jurul acestui subject adund puzderie de parinti ori de céte ori este un program ,pentre la mallul local. De obicei aceasta implica lucruri ca amprentarea si fotogra- fierea copiilor. Daca pustiiintreaba de ce se fac toate astea, parinfii sunt nevoiti sé réspunda sincer: Ca sd-ti poati fi identificat cadavrul in cazul in care esti rapit. Ne in puim oare c& pustii nu ne pot simfi teama? intre timp, in fiecare an 3 400 de copii mor in accidente de circul sipeste 3 000 de copii sunt ucisi cu arme de foc. Este nespus de descurajant si intalnesti un tind pesi- mist, De timpuriu a hotirat deja od sunt putine sanse ca lucrurile si mearga bine. Unde a tnvatat asta? In general, nu citind ziarul. Cand oamenii dorese sa-si sustina viziunile cinice, rare- ori le lipsese dovezile, Nu este greu, cid examina propriul ficat sau lumea din jurul nostru, s& fim intaviti ‘in convingerea cd situatia noastr ¢ catastrofala. Vestile rele prezinti, inerent, mai mare interes decdt cele bune, si de 122 / Pres dewere batran, prea tarzu Infelept aceea suntem invadati zilnic de povesti despre tragedii; haos gi abisurile de depravare in care oamenii pot si se afunde. Uneori pare surprinziitor cf nu suntem cu tofit icd (in loc de 15-20% dintre noi, cat e pro- intr-o lume plind de nefericire. Este 0 ade- ine a conditiei umane si dovada suprema de curaj faptul c& izbutim, fie si pentru scurta vreme, sa ne bucurdm de viatd, chiar si cdnd suntem inconjurafi de dovezi ca e scurta si panditi oricdnd de un dezastru, Capacitatea dea face asta, dea fi fericifi unul cu cela lait, este cel mai util exemplu pe care il putem oferi copiilor nostri. E de folos si simpul umoru 27. Singurele paradisuri adevarate sunt cele pe care le-am pierdut Nostalgia unui trecut idealizat este un lucra obignuit si, de obicei, inofensiv, Totusi, memoria ne poate distorsiona incercarile de impacare cu prezentul. Cand oamenii vor- esc cu melancolie despre cum era odinioard, aproape {intotdeauna este in contrast cu ceea ce se intémpla acum soi de tristete in privinta vi delictele mai putin frecvente, oamenii mai prietenosi sim demni de incredere, relatiile mai durabile, fami- ‘mai apropiate, copiii mai respectuosi, muzica mai buna. Parintii mei au trait perioada Mari Crize. $i-au pierdut economiile in falimentul unei binci, au trait de azi pe maine pe parcursul anilor '30. insi mai tarziu, chiar si aceasta experient& a cdpitat o nuanti roman- tic, atunci cAnd isi aminteau cum se ajutau vecinii intre ei si supravietuiasc’ greutatilor comune, pundnd totul {n opozitie cu egoismul omniprezent in lumea modern a senectutii lor. Lucrurile nu erau cu adevarat mai bune cu mult timp inainte, Razboiul si genocidul erau gi atunci si acum. Copiii mureau regulat din cauza bolilor infecti- ase. Delictele gi stracia erau larg rispindite. Dacd ne gindim bine, camenii nu au fost mai virtuogi in nici. o alti perioada istoricd mai indelungata. 424 / Prea devreme barén, prea terlu Ingelept ‘Cnd incercim s& ne imp&cim cu trecutul ne vedem viata ca un proces de continua deziluzie. Tanjim dupa sigu- ranta oferita de iluziile reconfortante ale tineretii noastre. ‘Ne amintim valvataia primei iubiri, care ne tia respira regretam complicatile stirnite de greselile noastre, stir rea integritatii noastre prin compromisuri, drumurile pe care mu am pasit. Poverile adunate in viata noastra imper- fect sunt mai greu de purtat pe misura ce ni se subrezese spiritul, Nostalgia trecutului este le selective despre noi cand eram mai ‘bun, Unul dintre cei prezenti a evocat ,:ninunatul al umorului. M-am intors catre un prieten agezat lang’ ‘mine gi l-am intrebet: ,Avea John simful umorului?" Daca da, nu vazusem nici o dovada in toti anii in care- cunoscu- sem, simi intrebam dacd aceasti calitate dezirabila, ca me- daliile pentru soldatii ucisi, poate fi decernata post-mortem, Ori de cate ori merg la inmorméntarea cui Lam cunoscut bine, mi minunez de felul fect a cuiva supraviefuieste descrierilor idealizate care, dea alina, nu reugesc decat si asa woaste deplin pe cineva si a-1 sale, sau chiar datorité lor, neze viata decedatul ida imperfe este un act care ne cere si indicatori foarte importanti ai maturitatii emotionale. Mai important este c4, daca facem asta pentru alfii, am put 5-0 facem gi pentra noi. Faptul cd suntem supusi greselilor gi imperfecti ne face umani, Dificultatea cu care ne confruntam permanent mu este ciutarea perfectiunii, ci gisirea cAilor de a fi feri Singurele paracisuri adevérate sunt cole pe care le-am pierdut / 128 {intr-o lume imperfect’. Suntem impiedicati in aceasta stra- danie daci ne agitam de 0 viziune idealizati a trecutului, care alimenteazi nemulfumirea fata de prezent. Amintirea nu este, asa cum cred multi dintre noi, 0 transcriere exacti a celor trite in trecut. Este mai degrabi © poveste pe care ne-o spunem noua insine despre trecut, plin& de distorsiuni, de confundare a dorintelor cu rea iceu sau de facultate poate atesta a memoriei, Cum pot oamenii si-si aminteasca atat de diferit evenimente comune? Rispunsul, desigur, este o& cea ce ne amintim si modul in care ne amintim sunt afectate de sensul pe care I-am atribuit eve- aimentelor si de efortul tuturor de a construi o naratiune coerenti a vietii noastre, care si reflecte cea ce gindim despre noi in care am devenit cei care suntem — sau am dori sa fim. Aud adesea persoane miréndu-se de felurile care isi amintese copilaria cand vorbesc cu uro- le lor. Chiar si cei crescuti in aceeasi casa de aceiasi | pirinti rman adesea cu ami iferite despre ceca ce a intémplat. Unul igi va aminti abuzurile, in vreme ¢¢ altul Ie va nega, Din aceste amintiri diferite poate sa Tezulte 0 mare doza de fiustrare si resentimente, care deriva desea din simplul fapt cd oamenii se vad in prezent in od diferit si, drept urmare, au povesti diferite despre }odul in care au ajuns aici. Nune trage inima sa ne revizuim mitologia personala, Tati distanti sau abuzivi, mame dominatoare, certuri si sttimarea cdsniciei, toate apar aici, Am interiorizat idea ta destinele noastre sunt modelate de experientele din copi- ic, Existd un poster care infatiseaza o sala de conferinte 126 / Prea devieme balrén, prea tériu Tnjslept cu putini oameni, avand in fundal un banner pe care sorie Copii adulti din familii normale’. Invers, aud si de copilirii idealizate care ums ca bite ale unor episoade din Leave Ito Beaver*. Inaceste oe 2 ‘nti tori si atenti, si rare- ‘casi. Scepticismul meu profesi privinta acestor povesti stdmeste adesea resentimente, ca si cum ag fura va de pret. ; 7 7 Sonexiun inte care au mers prost pot fi citate camotive ale prudentei sau neincrederii care ne afecteaz’ capacitatea de ane pune din nou inima in primejdie, Mai distructive sunt, poate, amintirile celui care a plecat®. Este un Iucru obignuit ca oamenii sé aiba pe cineva din ‘recut de care isi amintese cu dor si regret, cineva cu care compara defavorabil toate relatiile ulterioare. Aceasta persoand poate fi unul dintre parinti, prima fubire sau un prieten pierdut. Perfectiumea ace aceea dintr-un elogiu funebru, tine de memor tia si cu care persoanele aflate in prezent in viata noastri. nu se pot masura, Problema cu nostalgia noastra dupa paradisurile trecu tului este c& ne abate de la eforturile de a gisi placer sens din prezent. In plus, ea le trimite celor din jurul nos- tru care nu ne-au impartisit tinerefea aurita mesajul ed jumea in care traiesc este inferioara si se inrhutateste ci puterile noastre sun vazand cu ochii. Dat fii declin si avem tot mai mult nevoie de blandetea si de * Serial de comedic american, 1957 (nt). Singurete peradisuri adevarate sunt cele pe care le-am pierdut / 127 atenjia celorialti, se pare c& mu este mesajul potrivit pe ccare sa li-l transmitem, privesc pe batrani cu un amestec de dispret si team. Se intreabi: Oare asta trebuie si astept eu cu nerabdare? O si ajung o colectie de sufe- Tinte fizice si de amintiri repetate ale unor vremuri de demult, care erau mai bune? Este destul de greu sine impacim cu faptul ci suntem muritori gi fara s@ trecem prin depresia care insofeste de obicei batranetea. ,, Vestea bun’ este cresterea sperantei vestea proasti este & ani suplimentari sunt insailati la sfarsit:* Cui nu i s-a intémplat si fie surprins de intdlnirea cu neva din trecut, cand amintiile s-au confruntat cu rea- itatea prezenta? Aceasta nu tine, asa cum suntem incli- hati si credem, doar de felul in care se schimba lumea cutimpul. Cand vizitém casa in care am copilarit suntem, de obicei, uimiti cd pare mult mai mica. Fireste, noi suntem vel Care am crescut. Cand Russell Baker a dus la un editor manuscrisul amine iilor din tinerete, Growing Up, aeinteresante. Atunci i-a spus fé duc in camera 4de'sus si inventez povestea vietii mele.” Rezultatul a fost 1mm bestseller — si nu mai putin adevarat decat versiunea originala. Fiecare dintre noi are aceeasilatitudine de inter- _Pretare a propriei povesti. Avem puterea de a idealiza san Ge‘ denigra personajele din povestea viefii noastre. Nu ‘tebuie decat si incercim ambele alternative, ca reflectii le nevoii noastre curente de a ne vedea fntr-un anumit Sine dam seama cd suntem capabili si ne zugravim cutul in culori fericite sau triste. ‘Dacdi nu suntem in stare si vedem limpede trecutul, s-ar _utea si recunoastem ca pastrarea unei versiuni romantate 128 / Proa deveme batran, prea térzlu Injslept este o alt modalitate de a sabota prezentul. Atunci cénd, ajunsi la maturitate, simtim c4 e putin probabil sa doban- dim perfectiunea terestré ori fericirea deplin’, putem alege si acceptam gi s& ne bucurdm de ceea ce am realizat in viata. Sau putem tGnji dupa vremurile mai simple, in care totul parea posibil, iar speranta ne depagea experienta limitata, Aceasta stare de optimism inocent este cea dupa care tinjim chiar si atunci cand limitele impuse de timp side noroc apasi greu asupra noastra. Suntem obsedati de drumurile pe care nu am mers, mai ales de ocaziile ratate de a dobandi iubirea perfect’. P misuri ce imbatrénim, trupul ne tradeazi, iar pirerile ni se pot transforma in prejudecati osificate. Si din aceasté pozitie avantajoasé la care nu rvneste nimeni privim in urma la cdmpiile elizee ale tineretii noastre, can bilul* atarna mai greu in balanta ca ,probabilul” atu cand ne gndeam la viitor. Dorim si redobandim aceasta stare si ne mir& faptul c& amintirile noastre pot fi asa 0 pacoste pentru prezent. ‘Asadar, care este cea mai bund cale de a regasi speranta cénd apusul vietii noastre este din ce in ce mai aproape? Putem cultiva religia, care ne promite nemurirea si reuni- rea cu cei pe care i-am pierdut, Ori putem s acceptim un agnosticism sirac si si ne predim in faa necunoscu- tului, incereand si deslusim un s ale existentei: viata si moarte, v sfasietor al rugaciunilor neimplinite, ~ nilor le este greu s& aiba dowd emotii simul > rapida a 28. Dintre toate formele de curaj, capacitatea de a rade este cea mai profund terapeuticad Cu tot respectul fata de conceptul de ambivalenta, oame- |. De exem- plu, unul dintre antidoturile standard pentru anxietate este relaxarea musculard profiunda. Daca cineva le arati persoa- nelor anxioase cum si-si relaxeze muschii scheletici, cle vor dispune de o unealti pe care o pot folosi cind se gisesc de obicei le provoaca transpiratia, bataia i, hiperventilatia si senzatia de catastrofa ‘care sunt componentele standard ale unui atac de panic’, Este revelator si-iintrebi pe cei aflati in ghearele depre- i cfind au ras in hohote ultima oard, Este si mai util sa -Vizut ultima oara pe pacient amuzandu-se. si aud rispunsuri care merg de la cateva $i ce-i cu asta? De ce este atat de important résul in viata noastra? Unii considera ci umorul nu este dec&t 0 ‘componenta importanta a vieti fericite si un indicator al Daci-i intrebati pe oameni, chiar si cdnd sunt depri- 130 / Prea devreme batvén, prea teint ate formele de cura capetitatoa de a ride este... / 434 spund un bane, Stiu cd pentru multi este o cerere nedreapti, dcoarece capacitatea de a fi atent la Iucrurile care ne-au. amuzat gi de a ni le aminti este foarte diversi. Multi nu stiu ce si zicd. Aga cd /e spun eu o gluma, cum este ,,cea mai amuzanta poveste din lume" stabilita prin vot pe un site britanie: Doi vandtori din New Jersey merg prin pédure. Deo- dateé unul dintre ei se prabuseste la pdmaint si mu mai pird, Celdlalt isi smulge din buzunar telefonul mol sund la 911. ,,Prietenul meu e mort! ti spune operé toarei, Aceasta zice: , Linistifi-vd, vi pot ajuta. Mai in trebuie sé fiti sigur cd e mort." Urmeazd o tdcere, a se aude o impuscdturd. Bdrbatul revine la telefon: , Mai departe?“ Reactiile variazi. Muli sunt atat de neobisnuiti si se para ceva amuzant, ineat si-au pierdut capacitatea a fi surpringi, care este esenta umorului. Alti, fireste, implu nepregatiti pentru ideea c@ un psihiatr i distreze. Uneori le dau celor care pat fie complet lipsii de umor o tema pentru acasé, 88 giseascd pana la urmitoarea intélnire o poveste amuzantt. Toate astea pot pirea fleacuri fati de disperarea anxietatea care fi aduc pe oameni la terapie. Dar cea 4% umorului puterea pe care o are in viata noastr’ est faptul c& una dintre cele doud caracteristici care ne sebese de animale este capacitatea de arade. Cealalta, cate stim, este aptitudinea de a ne gandi la propria m Intre aceste doud atribute specific omenesti exist o I turi care ajunge direct in miezul marelui paradox al v Putem fi fericiti in ciuda conditiei noastre de muritor, cenne ingiduie s-o facem mu este doar ceea ce a fost etichetat rept ,negare sinitoasd*, Toate formele de umor vizeazi, a opri ravagiile timpul Jersey, suntem supusi unor forge pe care nu te putem mntrola, printre care se numard adesea propria prostie; totusi nu ne dam bat a merge mai departe reprezinti un act de curaj sprij capacitatea noastra de a iubi si de a ride. Mai presus de toate, pentru a tolera nesiguranta pe care o simtim probabil fata marilor intrebari ale existentei trebuie s& ne culti- vim 0 capacitate de a trai momente de plicere. fn acest sens, orice umor este ,umor macabri' résul in fata morti. Exist numeroase dovezi c& risul vindecd. Norman ‘Cousins a dedicat o carte propriei experiente de autovin- iecare de 0 boala debilitants nediagnosticata, folosind e numai filme vechi cu Marx Brothers. Este rezo- idea cd modificarile chimice inteme provocate le ris au un efect sinitos. Acestea sunt 0 subcategorie vindecdtoare, Interactiunea minte/trup se aflé in jespre faptul c& putem influenta vindecarea prin felurile in care gindim gi pereepem cea ne afecteazi, Mult inainte de aparitia medicinei modeme, indecdtorii prin credinté din diverse descrieri mobilizau aitudinile oamenilor in lupta cu boala, Nu incape indoiala i aceastl abordare functioneaz. Oamenii inca mai merg ia Lourdes, iar mormanele de céirje si scaune cu rotile din ta grotei dovedesc puterea credintei. Cea ce nu vedeti acolo, desigur, sunt membrele artifi- jal. Existd limite ale ,mniracolelor" svarsite. Ceea ce 132 / Prea davreme batran, prea tazlu Inralect pare sii se petreacd este o forma de vindecare accelerati, bazati pe credinta celor napistuiti cé Dumnezeu o si-i fact bine. Rezultatele sunt adesea destul de miraculoase, $i umorul este o forma de impirtigire, un exercifiu interpersonal. A réde impreuna este un fel de a spune ci suntem cu fofii in aceasta Iuntre a vietii. Ne i a marea; salvarea e nesigura; controlul mergem mai departe — impreund. M-am intalnit de curdnd cu un pacient si cu sotia lui, »Elnu mai bat: ,.Mi-a disparut simul umorului.” Fusesera de curand fntr-o excursie, si ea isi pierduse portofel credit. ,,La fel a patit gi nevasti-mea", am Inuieste mai putin ca ea. Barbatul a ras. Sotia am spus povestea, n-a ras. sbordam pe ceilalti cu suspiciune sau ostilitate, sunt mari sanse si reactioneze in acelasi fel confirmandu-ne astfel asteptirile sctzute. Din fericire, opusul este la fel de adevarat. Ca in cazul oricarei legi, exist exceptii, $i cei pe care-i intdlnim nu ne oglindese Sntotdeauna atitudinea. Daca obismuinta optimismului mu ne poate apara de unele dezamagiri, obisnuinta pesimis- mului este inrudité indeaproape cu disperarea De obicei zimbim cand intalnim pe cineva pentra prima oara. Cénd facem asta transmitem mai mult dec idea c& suntem prietenosi, Zambetul este un indiciu ~bunei dispozitii* si reprezinti o recunoastere a glumt care exist in umanitatea noastré comun’: Lucrurile pot fi grave, dar nu-i nevoie sd fie serioase. di ne produceau plicere, Capacitatea de Promis& si, in cazurile extreme, ne pierde Gorinta deat. Totaga, axietaten excecivd ne denne __Greziltat difete comportamente de evtare care incearch 3 {Stucl ingrjoraea si nervozitateadecaresuntem ssal- ‘ati. fn cazut unei boli mintale majore, __Bresiv sau schizo he impiedica s& interaction’ bolo Totusi, in masura in care ne sunt 29. Sanatatea mintala necesita libertatea alegerii Caracteristicaproeminenté a oritrei forme detulburare motional este feptulc& persoana respectiva este supuss unei forme de constrangere. Cei care suferi de depresie aaietat,tulburare bipolara sau schizofenie sunt impie, functioneze liber in lame si rebuie sa-si adap. teze comportamentul, pentru a compensa boala. Cand suntem deprimati,pierderea energie, incapacitatea de ane concentra si tristetea ne fac de obicei si ne fnde- artim de persoanele si de activittile care mai inainte munca ne este com- excesiva are de obicei : sindrom maniaco-de- Pierderea contactului cu realitatea liber cu lumea, : re le-am mentionat au 0 bazi side aceea medicatia este in general eficienti it afectate functionarea si latile, este important si apelim in tratamene a Toate afectiunile pe care le-: 134 / Prea cevrere bateén, prea térziu Melept itarea abordare exprima regula cardinali a anxi 0 agraveazti; infruntarea o reduce treptat. ‘In cazul depresiei, comportamentul care trebuie si fie schimbat implica in general depasirea inertiei si oboselii suficient de mult ca s& intreprindem lucruri care, in mod De obicei chiar si persoanele al cAror contact cu reali- tatea este subred nu sunt aga tot timpul. fn cazul lor, efortal de ase schimba se foloseste de beneficiul oferit de medi- cafie pentru a duce o viati cat mai normala posibil. Cénd cineva se confrunti eu 0 boald mintala cronicé, sprijinul puternic si documentat al familiei este esential. Cele mai profuunde lectii despre iubire pe care le-am invatat in munca mea au venit de la paint, soti/soti si copii ai persoanelor suferind de Alzheimer, schizofrenie sau handicapuri de dezvoltare. Multe medalii pentru eroism sunt decemnate pentru ocaziile scurte in care oamenii se comport curajos, ngrijesc zi si noapte o persoana iubita care handicap se bucura rareori de recunoastere, dar in opinia mea si-au céstigat un loc special in paradis, oricare ar fi el. Eram de curand la o conferint in care umul dintre vor- bitori reflecta asupra poverii unei boli cronice, si a pomenit © organizatie pentru persoanele cu handicap pe care con- sidera deosebit de folositoare. Cand a féicut o pauzi, incer- ind si-si aminteasc mumele acelui grup, s-a auzit in fntreaga sal vocea unui barbat aflat intr-un scaun cu rotile: Incas nam... murit!"* Da", a raspuns vorbitorul, ,,dsta e!* * Not Dead Yet, numele unui grup american pentru dreptarile ppersoanelor cu handicap (n.t) Sanaiates mintala necesitibertatea alegerii/195 Aceasti dovada de hotirare este o lectie pentru toti, Nu e vorba doar de faptul ca suntem norocosi ca al duc poveri mai grele decdt noi, ci cd in fiecare viati pierderi. Felul in care reactiontim la ele este ceea ce ne defineste. Compassionate Friends este o organizatie de parinti care au pierdut un copil. Multe persoane de acest fel spun of aud de la binevoitor i suporta; nu sunt sigur cé eu as fi putut.“ Acest comentariu, menit Si fie un compliment, le provoacd pirintilor indoliati un soi de ammuzament amar, Avem de ales? Trebuie si murim, la rndul nostru, si si-i pardisim pe cei care depind inca de noi? Din multe puncte de vedere am prefera moartea, hu perspectiva unei vieti fara fiinta dragi pe care am pierdut-o, dar aceasté usurare nu ne este ingaduit, asa c& indurdm ceea ce trebuie si indurém si luptam mai departe. Sanitatea mintald tine de alegere, Cu cét aver mai multe optiuni, cu atat cresc sansele si fim mai fericiti. Cei care nu se sirt deloc bine sau sunt descurajati suferd din cauza senzatiei cd li s-au limitat opfiunile, uneori de anu- n de numeroasele feluri in care ne resttictionam singuri. Principala variabila in aceast& privinta este tole- area riscului. Daci ne luém drept sfetnici temerile, in special teama noastra de schimbare, este cate sA ne faca foriciti. Sa fie oare nelinistea sau lipsa de imaginatie cea care ne restrictioneazi? Niciodata nu ne lipsese optiunile, indiferent cat de dis- perati ar fi situafia, Aceasta, mai mult ca orice, este treaba psihoterapici: sé dovedeasca empatie cu poverile pe care Je duc oamenii, dar fri si cedeze in fata disperiii, trans- mitind intotdeauna convingerea ci nu ¢ totul pierdut, Inca n-am murit. 30. lertarea este o forma de desprindere, dar ele nu sunt acelasi lucru Viata poate fi privitd ca o serie de renuntari, repetitii ale actului final al desprinderii de partea noastri paman- teasca, $i atunci, de ce ne este att de greu s& renuntém la trecut? Amintirile noastre, bune sau rele, sunt cele care ne dau senzatia de continuitate si leaga multele persoane care am fost de cea care locuieste temporar in trupul nostru aflat in vegnica schimbare, Colectia de obiceiuri si reactii conditionate care ne face unici functioneaza ca un soi de giroscop, dnd reac- tiilor noastre fata de viat& o previzibilitate valoroasé atit pentru noi, cat si pentru cei care cauti sine cunoasca. For- mele anterioare ale sinelui nostru pot ca un fel de ancora, oferind stat te, dar uneori inhiband adap- tarea la imprejurari noi dintre noi au avut 0 copilarie ideal, Este ugor site incdlcesti in defini din trecut ca exp! inhiba schimbarea si, prin urmare, este inerent pesimista, Cu siguranta, este adevarat cd pentru a infelege cine suntem trebuie si acordam atentie istoriei vietii noastre, Tata de ce orice psihoterapie folositoare include spunerea acestei povesti. Undeva, intre ignorarea trecutului si life irea fn el exist un loc in care putem sd fnvatim din ceea lertarea este 0 ma de despri i137 ce ni s-a intamplat, inclusiv din inevitabilele greseli pe am facut, $i si integram aceste cunostinte in pla- utile de viitor. Desigur, acest proces necesita niste exer- Citi de iertare cu alte cuvinte, renuntarea la o suferints la care suntem indreptitit, Confundaté de multa lume cu uitarea sau cu impiica- rea, iertarea nu este pe care-I facem pent alti; este un dar facut nowd ingine. Ea se afla, ca orice vindecare adevarati, a intersectia dintre iubire si dreptate, Pentru a recunoaste ci am fost nedreptititi de cineva, alegind insé renuntarea la resentimente sau la dorinta de apedepsi, este nevoie de un inalt grad de maturitate emo- ica. Este o modalitate dea ne elibera de senzatia de oprimare gi o afirmare plind de speranta a capacititii noastre de schimbare. Dac’ putem renunta la preocu- arile $i pseudoexplicatiile inrddacinate in trecut, suntem iberi si alegem atitudinile cu care sé infruntim prezentul torul. Aceasta implica o exercitare a constiintei si a determinarii ~un antidot sigur la sentimentele de negju- torare si neliniste care stau la baza celei mai mari parti din nefericirea noastra Cand contemplim inevitabilele buie si le integra vieti in care jelim si {injelesul pe care il atribuim experientei noastre deter- mina modul in care infruntim viitorul. Obiectivul este rderi pe care tre- __ st ne pastram speranta, Multi oameni aleg sa-si intemeieze speranta pe re Ideea cd trdim sub mana céléuzitoare a unui Dumnezeu indurator si cd ni se promite viata vesnicé este 0 imensi Iningaiere care pentru multi credinciosi rispunde la intre- barea universal a existentei omului si celui mai scurt 498 / Prea devreme batran, prea tarzu Injelept poem: Bu, de ce?" Religia ofer, de asemenea, o moda- litate de a infrunta nesiguranfa si aparentul caracter acci- dental al pierderilor grave, intrucét atribuie un scop tuturor intamplarilor omenesti sini se ia de pe umeri povara infe- legerii, printr-o simplé recunoastere: cdile Domnului sunt, necunoscute si, in cele din urma, milostive Celor ca mine, care nu pot seu nu dorese si renunte Ja scepticismmul fafa de réspunsurile usoare la intrebarile mari, le riméne sarcina grea de a trai in nesiguranté. Nu ne este dat confortul formulirilor religioase, ci facem cforturi si ne agezim viata pe 0 bazii de infeles indepen- dent de credinta int-un sistem care necesitd adorarea permanent a unei zeitafi ce ne-a creat si ne-a dat un set de instructiuni pe care, urméndu-le, vom invinge moartea, soarta noastra comuna. Una dintre formele de iertare este punctul final al sufe- rintei, Fiul meu de sase ani a murit din cauza complicatiilor care au urmat unui transplant de miduva osoasi efectuat {n incercarea de a-l vindeca de leucemie. Eu am fost dona- torul. Feptul cd m-am impicat cu moartea lui ~ mu accep- ‘ncheiere si, cu siguranta, nu uitare — a fost un de iertare: a doctorilor care au recomandat pro- cedura si a mea, a cdrui mduva nu i-a ficut bine, Cand m-am rugat pentru viata lui a fost un act de dis- perare alimentat de nddejdea cd religia din tinerefea mea ar mai putea salva ceea ce aveam eu mai de pret. Cand a murit, victim a mutatiei aleatorii a celulelor din trupul tui altminteri perfect, am ramas cu convingerea cf ni un Dumnezeu care ar ingldui s& se intample aga ceva nu ‘merit si mai cuget la el vreo clipa in plus. * in limba engleza rimeaza: I, why? (n.t) lertarea este 0 forma de desprindere.../ 438 cei care pot si-si paistreze credinta dup’ o astfel de pier- dere, $i chiar sA-i imagineze un rost. Eu nu pot. insa tot tai sper in reunirea cu sufletul fiului meu plecat —asadar, ce soi de agnostic mai sunt si eu? Suntem cu tofii impovarati de amintirile rinilor sau respingerii sau nedreptatii. Uneori ne agatim de aceste suferinfe cu o tenacitate amar care ne face si devenim obsedati de persoanele sau institutiile pe care le consi- deriim raspunzatoare de nefericirea noastra. ‘Traim intr-o cultura in care senzatia c suntem nedrep- tititi este omniprezenti. Daca orice ghinion poate fi repro- sat altcuiva, suntem eliberati de sarcina grea a examinarii propriului comportament care a contribuit la el sau de simpla acceptare a faptului cA viata este si a fost intot-