Sunteți pe pagina 1din 6

BULETINUL TIINIFIC al Universitii Politehnica Timioara

Seria ARHITECTUR I URBANISM


SCIENTIFIC BULLETIN of The Politehnica University of Timisoara
TRANSACTIONS on ARCHITECTURE AND URBANISM, VolNo., Date, ISSN

SCENOGRAFIE EVENIMENT - PREZENTARE MODA


Adriana Ile
Abstract Prezentrile de mod reprezint un subiect
amplu care merit analizat pentru a observa evoluia
att n materie de design vestimentar ct i scenografic i
arhitectural. Dac primele prezentri de mod erau
foarte simpliste, inute direct n casele de mod, fr a
folosi prea multe mijloace artistice, astpzi scenografiile
prezentprilor de modp sunt tot mai sofisticate i
originale. Regulile de baza sunt interpretate i regndite
pentru a obine un efect maxim chiar i n locuri mai
neconvenionale: n sli mici, pe scri, afar, pe terase,
etc. Cunoaterea istoriei are un rol important n
interpretarea scenografiilor de astpzi. Deasemenea
pentru a putea creea prezentri originale, trebuie
studiate noiunele bazice care conduc la un rezultat plin
de succes. Astzi accentul nu mai este pus doar pe haine,
ci pe intregul spectacol.

I.

INTRODUCERE

Spectacolul prezentrilor de mod nu a fost niciodat


asa de vizualizat ca i astzi. Cu un numr tot mai
mare de prezentri n sptmna modei, la nivel
mondial, reeaua on-line este plin de fotografii i
discuii, vzute i amintite de milioane de oameni.
Avnd n vedere ct de mult efort este pus n creearea
unui spectacol catwalk, este pcat c nu este acordata
mai mult atenie i analiz pentru producia total.
Scena sau intreaga scenografie a spaiului - de obicei
este asigurat de arhiteci, designeri. Succesul sau
eecul unei colecii depinde de aceste prezentri.
Studiile arat c prezentrile care implic mai mult
dect defilarea ntr-o camer alba, cu muzic, las o
impresie mai buna i de lung durat.
Nu este surprinzator c un asemenea eveniment poate
fi foarte costisitor. Potrivit lui Charlotte Clarke, suma
poate ajunge pana la 5.000 pentru un designer
independent, pentru o prezentare ct se poate de
simpl. Aceste evenimente mai mici de obicei
urmeaz o formula general bazat pe timp, spaiu
minimalist, platforme ridicate cu locuri pentru
spectatori n jurul acesteia i cteva accente
scenografice.[1]
Internetul invit astzi milioane de oameni s se
alture virtual reinventarii sptmnii de Mod.
Aceasta nu mai aparine industriei ci fiecrui om care
deine un calculator sau un smarthphone. Astzi moda
este noul teatru, noua surs de divertisment care
uimete publicul i fermec criticii.
Avnd mare audien, moda a evoluat pn la punctul
n care accentul nu mai cade doar pe haine, ci pe o
viziune creativ. Designul a atins niveluri cu totul noi,
treptat linia intre moda si fantezie a fost estompata.

Prin transformarea podiumului, precum i a


modelului, moda maximizeaz capacitatea de a creea.
Ca o form de exprimare, haine au limitele lor, dar
experiena Catwalk ca un ntreg are un potenial uria.
II.

CATEVA SECRETE DIN ISTORICUL


PREZENTARILOR DE MODA

Practica prezentrilor de mod, att de comuna n


secolul 21, a crescut pur i simplu dintr-o nevoie de a
afia i a vedea haine pe form uman pentru
evaluare.
O cercetatoare n istorie, Evans Caroline relateaz
cteva secrete din istoria prezentrilor de mod.
Cartea scris de Adam Rathe dezvluie c prezentarile
de mod nu au fost ntotdeuna aa cum se prezint
astzi. [2]
Primele prezentri de mod au fost inute n secret, nu
erau deschise publicului. Numele modelelor era secret
i pe atunci nu erau pltite la fel de bine ca acum, iar
respectul nu era ctigat foarte uor.
Prezentrile puteau s dureze o saptmn sau chiar
mai mult, pentru c nu erau multe modele, iar
pregtirea din culise dura mai mult, ceea ce facea ca
asteptarea cumparatorilor sa fie mai lung. De cele
mai multe ori designerii aveau prezentarea pn la 10
zile, pentru diferite grupuri de cumprtori.
Ideea ca modelele s fie slabe nu a fost dintotdeauna
aa. Aceast idee a aprut dupa Primul Razboi
Mondial. [3]
Exista frica ca prin fotografiere se poate fura designul
tinutelor, si ca astfel ar scadea pretul acestora.
III.

ISTORIA PREZENTRILOR DE
MOD

-1391, Regina Isabella de Bavaria ofer o ppu n


mrime natural Reginei Ann de Boemia pentru a
arta hainele pe o form uman. Mai trziu, numite
"ppui de model", ele au devenit populare n rndul
cadourilor aristocrate i sunt utilizate ca instrumente
de designeri.
-1848, n Paris, Charles Frederick Worth pltete o
fat la magazin, Marie Vernet, pentru a demonstra
modul n care ar trebui s fie purtate alurile. Vernet a
devenit primul model viu
-1885, O carte ilustrat este tiprit, "Arta et la Mode"
care prezint patru femei model;
moda.1800

periodice "parade de moda", au loc n unele saloane


couture din Paris
-1903, Ehrich Brothers din New York gzduiete o
prezentare de moda in-store pentru clienti
-1908-1910, mprumutnd ideea de parade dupa moda
din Paris, Wanamaker n New York prezint
spectacole regulate de couture pentru clieni.
-1914, Edna Woolman Chase, editor al revistei Vogue,
gzduiete "Fashion Fete", un beneficiu influent in
razboiul cu moda
-Anii 1920 magazinul de moda a devenit comun,
accentul se pune acum pe teme exotice, cum ar fi rusa,
chineza, persana[4]
Fig.2 Yves Saint Laurent, 1962

-1965, Eleanor Lambert sustine o prezentare de moda


a diversi designeri americani la "New York World's
Fair", cu o audien estimat de 1 milion spectatori
-Anii 1970's-1980, designerii independenti prezinta
spectacole in showroom-uri, mansarde, cluburi si
restaurante.
-1988, The Antwerp Six prezint la London Fashion
Fair, expunerea culiselor i utilizeaza mti pe modele

Fig.1 Londra, 1926, Prezentare Moda "In The Early Days"

-1943, Ca urmare a ocupaiei germane a Franei i a


accesului sczut la colectiile franceze, agent PR
Eleanor Lambert organizeaz "Sptmna de Presa."
Aceasta a avut loc in New York, a dat presei accesul
la desene de moda americane si a obligat cumparatorii
sa mearga in saloane de moda.
-1950, O carte publicat numita "Cum s Oferi un
Fashion Show", este lansat de Fairchild, n principal
pentru magazine. Magazinele din New York au nevoie
de permis, pentru a putea ine in interiorul loc
spectacole.
-1954, Edna Woolman Chase, fostul editor al revistei
Vogue, se plnge n memoriile sale c n prezent
exist prea multe prezentari de moda
-Anii 1950 "Sptmna de pres" continu pn la
sfritul acestui deceniu, promovand
designeri
precum Bill Blass, Oscar de Renta. Lucrarea
americana a fost pe deplin integrata n reviste,
mpreun cu francezii care continuaprezentaril n
case de moda.[5]

Fig. 3 Antwerp Academy fashion show in the Long Room, 1980

-1990, Fern Mallis membru al Consiliului


Designerilor de Moda din America, a participat la un
spectacol Michael Kors, ntr-o mansard, n care
sunetul a provocat plafonul s se prbueasc.
-1992, Mallis organizeaz spectacole la Maklow /
Millenium Hotel pe Strada 44
-1993, Mallis organizeaz corturi la Bryant Park
pentru colectiile din primvara anului 1994
-1994, 7 pe a asea creat pentru a organiza showprogram, apsai i sponsorizri
-2000, Style.com ncepe s publice
fotografii
instantanee i spectacolele ncep s fie filmate n mod
regulat.
-2009, Costul pentrua tine un eveniment in Bryant
Park este de 1 milion de $. In medie un spectacol
dureaza numai 10 de minute (care este de 100.000 $
pe un minut)
-2010, NY Fashion Week se mut la Lincoln
Center[6]

Cu aceasta organizare, audiena poate observa cel mai


bine prezentarea. Este o metod eficient de a
valorifica un spaiu mic, dar binenteles trebuie luat n
calcul i spaiul necesar pentru culise.[8]

Fig.4 Maison Martin Margiela, 2010

IV. REGULI PRINCIPALE N PREZENTAREA DE


MOD
n mod, o pist sau un podium este o platform
ngust, de obicei plat, care ruleaz ntr-un auditoriu
sau ntre seciuni ale unei zone n aer liber, utilizate de
modele pentru a prezenta mbrcminte i accesorii n
timpul unui spectacol de mod.

Fig.7 Reguli principale in prezentarea de moda 3

Pentru prezentari de moda mai mici, aceasta


dimensiune de 121cm (4' in imagine) este cea mai
potrivita pentru defilarea unui singur rand de modele.
[9]

Fig.5 Reguli principale in prezentare de moda 1

Stage= platforma pe care intra modelele


Runway= platforma lung care se extinde ctre
auditoriu
Zona "T"= platforma adiional care se adaug
perpendicular pe cea lung[7]

Fig.8 Reguli principale in prezentarea de moda 4

182cm (6' in imagine) este a doua dimensiune


potrivit pentru o prezentare ntr-un spaiu mic, dar cu
aceast dispunere au loc dou modele unul lng altul
pe platform. n funcie de spaiu i de necesiti se
poate adauga i platforma T, pentru obinerea unui
final mai spectaculos.[10]

Fig 6 Reguli principale in prezentare de moda 2

n aceast versiune sunt prezentate dou panouri n


partea din spate i unul n partea din fa, rezultnd
dou ieiri laterale. Aceasta dispunere permite
modelelor sa fac mai multe micri nainte de a
ajunge n zona centrala. Pe panoul central se poate
afia un logo sau alte materiale care completeaza
decorul. Dimensiunea panourilor trebuie sa fie n
proporie cu dimensiunea platformelor.[13]
V. O VIZIUNE ASUPRA SCENOGRAFIEI N
PREZENTAREA DE MOD
Fig.9 Reguli principae in prezentarea de moda 5
Platforma de 243cm (8' in imagine) este cea mai
potrivit pentru prezentri cu multe modele, care
defileaz pe mai multe rnduri. Rezultatul este mai
spectaculos, iar prin adugarea unei platforme T,
decorul este complet.[11]

Fig.10 Reguli principale in prezentarea de moda 6

Pentru o vizualizare buna, este importanta si intrarea


pe scena a modelului. Intodeauna exista optiunea ca
intrarea sa ramana libera, dar in salile mari poate arata
chiar gol. O varianta de mascare ar fi prin panouri
verticale (colorate si texturate). In imaginea de mai
sus este prezentata versiunea cu doua panouri laterale,
ce creeaza posibiitatea de a intra direct pe centrul
scenei.[12]

Fig.11 Reguli principale in prezentarea de moda 7

Designerii independeni, sau brandurile mai mici


trebuie s gseasc echilibrul ntre complexitatea i
mrimea spectacolului, avnd in minte un buget bine
stabilit.
Unele case de mod se joac cu ideea unei piste si
rescriu de fiecare dat, n timp ce altele au un stil
definitiv care se repet sezon dupa sezon. Chanel, de
exemplu, este cunoscut pentru un design behemothic,
n timp ce Alexander McQueen si Prada se
concentreze pe proiectare, i Rick Owens pe fundaluri
active.[14]

Fig.12 Prada, Milan Fashion Week, 2012

Scenografia contribuie la creeearea unei "lumi" in


care are loc aciunea. Spaiul este definit de o imagine
teatral definit prin culoare, proporie, perspectiv i
tem, n colaborare cu alte elemente precum lumina i
sunetul. Intr-un mod mai abstract sau minimal,
scenografia este definita prin timp si spatiu. un design
de succes mentine un echilibru intre ceea ce vrea sa
spuna si ce vrea sa implice. In acest sens, scenografia
nu este completa pana cand nu este vazuta de o
audienta.
Creearea unui noi design se bazeaza pe tema, concept,
pe stilul adoptat in interpretarea creatiilor de moda.
Astazi arhitectura si designul, chiar scenografic este
foarte influentat de lumea modei, de haina. Astfel are
loc un schimb de idei intre acestea, ceea ce duce la noi
directii de devoltare pentru ambele discipline.
Arhitectura castiga din transparenta si fluiditatea
formelor, in timp ce moda are abordare mai degraba
structurala decat decorativa asupra vesmantului ce
tine din ce in ce mai mult cont, nu numai de forma, si
mai ales de un anumit limbaj sau o anumita
expresivitate a corpului uman.
Proiectul scenografic poate fi realizat dupa o analiza
amanuntita a tendintelor, o cercetare a cerintelor si a
dimensiunilor spatiului pentru a avea o proportie

corecta intre spectatori si modele. Designerul are rolul


de a face o propunere scenografica folosind mijloace
de arta si compozitie: materiale grafice, tehnici de
luminotenica, proiectare, sunet, creeand o atmosfera
dinamica, fascinanta.
Scenografia se foloseste si de iluzie, pentru a oferi o
imagine abstracta, rupta de realitate.
Prin
interactiunea dintre spectator si intreaga performanta,
evenimentul prinde viata. Termenul de iluzie
scenografica defineste defapt scenografia teatrala, dar
in ultima vreme aceasta inspira foarte mult lumea
modei.[15]
VI. STUDII DE CAZ
6.1Marc Jacobs

Fig.13 Sculptura Rachel Feinstein pentru Marc Jacobs,Fw12 Show

Fig15 Chanel Underwater Wanderland, 2012

Prezentarea a avut loc tot la Paris, orasul modei, pe o


recreere uimitoare de pe fundu oceanului; ; un peisaj
alb imaculat de alge marine, pisici de mare, rechini i
scoici, au creeat o idee optimista, luminosa si
proaspata. Ideea a fost binevenita, pentru ca a inlocuit
imaginea pustie, post-apocaliptica, ale colectiilor
anterioare. A fost o capodoper: neltor de simplu,
dar nu plictisitoare. Siluete tinere i de lumin pluteau
pe podium, unele modele mentinand aerul luxos, de
neaintins, iar altele reprezentau eleganta lipsita de
pretentii.[18]
6.3 Dior

Aceasta este o scenografie recenta ce transporta


spectatorii intr-o lume de vis. Pentru show-ul lui
FW12, Marc Jacobs a lucrat cu sculptorul Rachel
Feinstein pentru a obtine un fundal cu ruine gotice iar
pentru show-ul lui Louis Vuitton SS12, designerul sia imaginat un peisaj fermecat, completat cu un
carusel.[16]
6.2 Chanel
Fig.16 Dior, Ready to wear spring-summer colection - 2016

Fig.14 Chanel Ready to wear, SS13

Scenografia realizata pentru Chanel a impins


intotdeauna limitele imaginatiei. Podiumurile
Lagerfeld au vazut globuri uriase, o padure de turbine
eoliene, chiar si aisberguri de noua metri.[17]
Colectia din Fig.13 a fost prezentata in 2013 si a avut
loc la Grande Palais, Paris.

Pentru prezentarea Dior colectia primavara-vara 2016


ready-to-wear a fost tinuta in Centrul Phoenix-ului,
un spatiu plin de metal si sticla curbata. Oaspeii au
descoperit o scenografie uluitoare inspirat de peisajul
efemer care a servit ca set de spectacol in octombrie:
un deal plin de flori albastre, carese opreste brusc la
podium. Aceast linie orizont a reprezentat un ghid, si
a devenit un laitmotiv. "Am vrut colectia s prezinte o
anumit puritate", a explicat Raf Simons n paralel cu
spectacolul din octombrie. "O colecie simplificata la
extrem." i aa fiecare model a prezentat o baz
similar n bumbac alb, ca o pnz alb pe care
viitorul ar putea fi scrise. Dar n spatele acestei
aparente de simplitate se afla expresia extraordinara
savoir-faire a casei de moda.[19]

[17] http://www.kidsofdada.com/blogs/magazine/12256445the-theatre-of-fashion
[18]
http://stylespectator.blogspot.ro/2011/10/underwaterwonderland.html
[19] http://www.dior.com/diormag/en_us/article/scenography0
[20] http://www.thegenteel.com/articles/design/runway-andcatwalk-design

Fig.17 Dior, Ready to wear spring-summer colection-2016

VII. CONCLUZIE
Designul podiumului, este un domeniu fascinant care
de multe ori este prea putin discutat. Intre casele de
moda din New York si Milano, a fost intotdeauna o
competitie pentru cele mai inovatoare prezentari, de
ani de zile. Designul scenei creeaza un cadru perfect
pentru colectiile care urmeaza sa fie prezentate si
ajuta spectatorii sa interpreteze ideile transmise de
designeri.
Odata cu trecerea timpului, evenimentele for fi tot mai
spectaculoase, sofisticate si elaborate, crescand
competitia in lumea modei.[20]
VIII. REFERINE
[1]
http://www.thegenteel.com/articles/design/runway-andcatwalk-design
[2]
http://www.kidsofdada.com/blogs/magazine/12256445the-theatre-of-fashion
[3] http://dujour.com/style/mechanical-smile-fashion-showssecret-history/
[4] http://fashionartdaily.blogspot.ro/2009/11/the-history-ofrunway.html#.VqCHR-h96Un
[5] http://fashionartdaily.blogspot.ro/2009/11/the-history-ofrunway.html#.VqCHR-h96Un
[6] http://fashionartdaily.blogspot.ro/2009/11/the-history-ofrunway.html#.VqCHR-h96Un
[7]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[8]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[9]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[10]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[11]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[12]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[13]http://jerichostageinc.com/wpcontent/uploads/2010/05/Fashion-Show-Runway-DesignGuide.pdf
[14] http://www.thegenteel.com/articles/design/runway-andcatwalk-design
[15] Visualising Theatre: Scenography from Concept to
Design to Realisation Sofia Pantouvaki, Article
[16] http://www.kidsofdada.com/blogs/magazine/12256445the-theatre-of-fashion