II.

RAFINAREA
Pentru a intelege mai bine paradoxul reprezentat de rafinare este bine sa stim care
este definitia atribuita acestui termen de Dictionarul Explicativ al limbii romane:
rafinare=proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatile din unele
substante (alcool, uleiuri, zahar etc) in scopul imbunatatirii calitatii lor. Folosita la scara
mondiala in procesul de industrializare a alimentatiei, rafinarea este adesea o metoda nociva
al carei rezultat este saracirea si alterarea alimentelor.
Prin rafinarea diversor vegetale este obtinuta o gama variata de produse alimentare.
Cele mai folosite (la care se vor face principalele referiri) sunt zaharul, uleiul si faina alba
Introducem in acest capitol si faina alba in spiritul definitiei pe care o ofera DEX-ul rafinarii
(a
curata un produs de impuritati -!!!!) si a imaginii clasice pe care o au taratele si painea
neagra drept alimente pentru porci.
Printr-o analiza la rece asupra efectelor unor alimente obtinute prin rafinare, cum ar fi
zaharul rafinat, uleiul rafinat, faina alba, se va putea intelege ca definitia este extrem de
deplasata, iar "impuritatile indepartate" reprezinta valoarea nutritiva a alimentelor si
echilibrul lor natural, care odata distrus poate cauza efecte dureroase asupra
organismului.
Nici pe departe nu se poate vorbi despre "imbunatatirea calitatii lor", ci despre o
alterare a "calitatii lor", singura "imbunatatire fiind la nivel cantitativ".