Sunteți pe pagina 1din 630

Traineri:

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

SUMAR:













MODULUL 1 - Elaborarea analizei de risc privind protecia persoanelor i valorilor - unitate specific
MODULUL 2 - Elaborarea specificaiei tehnico-operative a sistemului de securitate - unitate specific
MODULUL 3 - Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de detecie i semnalizare la efracie i
control acces - unitate specific
MODULUL 2 - Elaborarea specificaiei tehnico-operative a sistemului de securitate - unitate specific
MODULUL 3 - Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de detecie i semnalizare la efracie i
control acces - unitate specific
MODULUL 4 - Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de detectare, semnalizare i alarmare la
incendiu - unitate specific
MODULUL 5- Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de stingere automat a incendiului unitate specific
MODULUL6 - Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de ventilare pentru evacuarea fumului i
gazelor fierbini - unitate specific
MODULUL 7- Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de televiziune cu circuit nchis (TVCI) unitate specific
MODULUL 8 - Elaborarea soluiei tehnice a sistemului tehnic de monitorizare - unitate specific
MODULUL 9 - Elaborarea proiectului sistemului tehnic de detecie i semnalizare la efracie i control
acces - unitate specific
MODULUL 10 - Elaborarea proiectului sistemului tehnic de detectare, semnalizare i alarmare la
incendiu - unitate specific

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

SUMAR:











MODULUL 11 - Elaborarea proiectului sistemului de stingere automat a incendiului - unitate


specific
MODULUL 12 - Elaborarea proiectului sistemului de ventilare pentru evacuarea fumului i gazelor
fierbini - unitate specific
MODULUL 13 - Elaborarea proiectului sistemului tehnic de televiziune cu circuit nchis (TVCI) unitate specific
MODULUL 14 - Elaborarea proiectului sistemului tehnic de monitorizare - unitate specific
MODULUL 15 - Verificarea proiectului - unitate specific
MODULUL 16 - ntocmirea de devize - unitate specific
MODULUL 17 - Monitorizarea execuiei proiectului - unitate specific
MODULUL 18 - Aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea i sntatea n munc i n
domeniul situaiilor de urgen - unitate generala
MODULUL 19- Aplicarea normelor de protecie a mediului - unitate generala
MODULUL 20- Aplicarea procedurilor de calitate unitate general

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

LEGISLAIE SPECIFIC

Prezentare program de specializare.

Legislatia referitoare la formarea profesionala a adultilor.

Legislatia referitoare la proiectarea sistemelor tehnice de detectie si


semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune
cu circuit inchis si sisteme tehnice de monitorizare.

Legislatia referitoare la proiectarea sistemelor i instalaiilor de


semnalizare, alarmare i alertare n caz de incendiu.

Legislatia referitoare la proiectarea instalatiilor de stingere a incendiilor.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

1.Aplicarea prevederilor legale referitoare la sntatea i


securitatea n munc

Aplicarea prevederilor legale referitoare la


sntatea i securitatea n munc

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

Reguli generale


Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea


in munca sunt nsuite n conformitate cu specificul
activitilor.

Echipamente de protecie sunt utilizate corect conform


normelor de folosire.

Echipamentele de protectie sunt ntretinute i pastrate


adecvat, n conformitate cu normele.

Procedurile de protectie individuala i colectiva sunt


corect nsuite prin participarea la instructaje periodice
iar responsabilitile pe activiti concrete sunt definite
nominal.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

Identificarea riscurilor in munca




Riscurile in munca sunt identificate in corelatie cu


specificul activitatii de executat.

Riscurile in munca sunt identificate avandu-se in vedere


toate aspectele relevante pentru desfasurarea
activitatilor.

Riscurile sunt identificate in conformitate cu prevederile


legislatiei specifice in domeniu.

Tipuri de riscuri: pericol de lovire, cadere de la inaltime, pericol de alunecare, taiere cu


scule si unelte continand parti metalice/ascutite, pericol de cadere de materiale si
obiecte de la inaltime, etc.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

Aplicarea prevederilor legale




Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea


in munca sunt aplicate in conformitate cu legislatia
specifica in domeniu.

Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea


in munca sunt aplicate in corelatie cu specificul locului
de munca.

Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea


in munca sunt aplicate permanent, pe toata durata
activitatilor.

Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in
functie de specificul conditiilor de lucru.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

Interventii in caz de accident




In caz de accident se intervine in conformitate cu


prevederile legislatiei in vigoare.

In caz de accident se intervine in conformitate cu


prevederile regulamentului interior.

In caz de accident se intervine prin modalitati adaptate


situatiei concrete si tipului de accident produs.

Tipuri de accidente: traumatisme mecanice (loviri, raniri, fracturi, caderi de la inaltime),


electrocutare, arsuri, intoxicatii cu gaze etc.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

Dezbatere

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

10

2. Aplicarea normelor de protecie a mediului

Aplicarea normelor de protecie a mediului

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

11

Reguli generale


Normele de protectie a mediului


corespunzator activitatilor desfasurate.

sunt

aplicate

Normele de protectie a mediului sunt aplicate conform


instructajelor.

Normele de protectie a mediului sunt aplicate evitand


efectul nociv asupra mediului inconjurator si a zonei de
lucru.

Factori de mediu: apa, aer, sol, specii si habitate naturale protejate.


Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in
functie de specificul conditiilor de lucru.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

12

Diminuarea riscurilor de mediu




Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza


conform procedurilor interne, fara afectarea factorilor de
mediu.

Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza in


conformitate cu procedurile de urgenta si cu prevederile
legislatiei in vigoare.

Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza cu


promptitudine.

Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversitatii etc.


S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

13

Diminuarea consumului
de resurse naturale.


Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se


actioneaza conform procedurilor interne.

Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se


actioneaza conform specificului locului de munca.

Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se


actioneaza permanent si constiincios.

Resurse naturale: apa, gaze, titei, sol, resurse energetice etc.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

14

Dezbatere

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

15

OCUPATIE:


Proiectant sisteme de securitate - Cod COR: 215119


Nivelul de instruire: 4 (studii superioare) introdus prin Ordinul MMFES 238/2008 si
Ordinul INS 282/2008.




160 de ore: 80 ore teorie / 80 ore practica.


Profesie liberal desemneaz o ocupaie intelectual,
exercitat de o persoan pe cont propriu liber-profesionist)
care face parte, n mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.
Dei expresia tradiional este cea de profesie liberal, dicionarul explicativ al
limbii romne DEX, Ediia 1998), la fel ca i actele normative din ultima
decad, folosesc expresia profesie liber. DEX-ul definete profesiunea
liber ca fiind profesiunea exercitat de o persoan pe cont propriu (fr s
fie angajat permanent ntr-o instituie sau ntreprindere.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

16

Descrierea ocupatiei (standard ocupational)


Pentru a practica ocupaia de Proiectant sisteme de securitate, o
persoan trebuie sa fac dovada urmtoarelor aspecte:











Cunoate i are permanent preocupare pentru a nelege n profunzime activitile


legate de elaborarea analizei de risc privind protecia persoanelor i valorilor prin
intermediul sistemelor de securitate.
Identific procesele i culege datele privind ameninrile i vulnerabilitile
beneficiarului sistemului de securitate.
Identific reglementrile legale i standardele aplicabile beneficiarului.
Realizeaz o list a riscurilor.
Elaboreaz specificaiile tehnico-operative ale sistemului de securitate.
Elaboreaz soluiile tehnice ale sistemului de securitate.
Elaboreaz proiectul sistemului tehnic de securitate.
Verific implementarea proiectului.
ntocmete devizele necesare punerii n oper a proiectului de sisteme de
securitate.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

17

DESPRE CERTIFICARE

Asociaia Romana a Specialistilor in Securitate a creat


Certificatul Profesional de Proiectant Sisteme de Securitate
(CPPSS) pentru profesionistii din proiectarea sistemelor de
securitate.
CPPSS reprezinta garantia existentei unui inalt nivel de
profesionalism si etica pentru posesorul sau si este o certificare
recunoscuta atat de profesionistii in securitate, cat si de mediul
de afaceri in care acestia isi desfasoara activitatea.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE -18
curs specializare

DESPRE CERTIFICARE


Clientii recunosc valoarea certificarii CPPSS prin valoarea etica si


profesionala a specialistilor, ce le detin si prin faptul ca acestia
fiind membrii ai ARSS, s-au angajat sa respecte un cod de etica
profesionala a carui incalcare atrage imediat excluderea din
randul comunitatii de securitate, impreuna cu aplicarea
sanctiunilor prevazute de statutul asociatiei si regulamentul de
ordine interioara.
Certificarea CPPSS va fi validata de catre Comitetul de
Certificare din cadrul A.R.S.S. care va avea o componenta de 5
membrii, rolul sau fiind de a verifica atat calificarile candidatului
cat si nivelul sau de cunostiinte prin testul sustinut de catre
acesta.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE -19
curs specializare

DESPRE CERTIFICARE





Examenul de certificare consta intr-un test, pe calculator, de 200


de intrebari, tip grila, ce vor trebui rezolvate in 240 de minute, intrun procent, de raspunsuri corecte, de 70%.
Intrebarile includ proiectarea sistemelor de securitate si,
managementul securitatii, sisteme de securitate electronica si
fizica, legislatie si etica in proiectarea sistemelor de securitate.
Un examen de recertificare, va fi, probabil, necesar o data la 3
ani.
Taxele de certificare si recertificare CPPSS vor fi stabilite de
catre Consiliul Director al A.R.S.S. care va propune si
componenta Comitetului de Certificare ce va fi aprobat de catre
Adunarea Generala.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE -20
curs specializare

DESPRE CALIFICARI

Un avocat, contabil, profesor, sau asistent social a


urmat n mod clar o cale de pregtire pentru a ctiga
acest titlu. Aceasta este adevrat pentru, aproape,
orice profesie.
n cazul n care o persoan nu a a urmat calea
prevzuta de pregtire i pretinde ca este, s zicem,
un inginer, o astfel de persoana ar putea fi vzut ca
un impostor.
Aa c trim ntr-o societate n care diplomele
trebuiesc prezentate. Acreditrile vorbesc despre
titular. Nimeni nu poate argumenta cu altceva ca este
calificat pentru ceea ce afirma ca stie sa faca.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE -21
curs specializare

DESPRE CALIFICARI





Cu toate acestea, nu exist nici o procedura definita n mod


clar, ce atesta calificarea unui proiectant sisteme de
securitate.
Nu exist nici un colegiu sau program de facultate care s
conduc la o diploma de consultanta.
Nu exist organisme guvernamentale de reglementare
(cum ar fi o comisie de examinare care elibereaza un
permis practicienilor in medicina - de exemplu).
Ca o consecin, pentru a deveni proiectant sisteme de
securitate, tot trebuie s faci este s spui, "sunt." Iar unii
oameni chiar fac doar asta.
Din fericire, curand, acestia sunt nevoiti sa renunte pentru
ca spun doar sunt.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE -22
curs specializare

Competene
Competena reprezint capacitatea de a aplica, combina i
transfera cunotine i deprinderi n situaii i medii de
munc diverse, pentru realiza activitile cerute la locul de
munc.
A fi competent ntr-o ocupaie presupune :
a aplica cunotine tehnice de specialitate;
a analiza i a lua decizii;
a folosi creativitatea;
a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa;
a comunica eficient;
a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva;
a face fa situaiilor neprevzute.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

23

Grupe de competene specifice dobndite:






Unitatea 1: Elaborarea analizei de risc privind


protecia persoanelor i valorilor
Unitatea 2: Elaborarea specificaiei tehnicooperative a sistemului de securitate
Unitatea 3: Elaborarea soluiei tehnice a
sistemului tehnic de detecie i semnalizare la
efracie i control acces
Unitatea 4: Elaborarea soluiei tehnice a
sistemului tehnic de detectare, semnalizare i
alarmare la incendiu
Unitatea 5: Elaborarea soluiei tehnice a
sistemului tehnic de stingere automat a
incendiului
Unitatea 6: Elaborarea soluiei tehnice a
sistemului tehnic de ventilare pentru
evacuarea fumului i gazelor fierbini
Unitatea 7: Elaborarea soluiei tehnice a
sistemului tehnic de televiziune cu circuit
nchis (TVCI)
Unitatea 8: Elaborarea soluiei tehnice a
sistemului tehnic de monitori










Unitatea 9: Elaborarea proiectului sistemului


tehnic de detecie i semnalizare la efracie i
control acces
Unitatea 10: Elaborarea proiectului sistemului
tehnic de detectare, semnalizare i alarmare la
incendiu
Unitatea 11: Elaborarea proiectului sistemului
de stingere automat a incendiului
Unitatea 12: Elaborarea proiectului sistemului
de ventilare pentru evacuarea fumului i
gazelor fierbini
Unitatea 13: Elaborarea proiectului sistemului
tehnic de televiziune cu circuit nchis (TVCI)
Unitatea 14: Elaborarea proiectului sistemului
tehnic de monitorizare
Unitatea 15: Verificarea proiectului
Unitatea 16: ntocmirea de devize
Unitatea 17: Monitorizarea execuiei proiectului

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

24

Legislatia referitoare la proiectarea, instalarea,


modificarea, monitorizarea, ntreinerea i utilizarea
sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

25

HOTRREA Nr. 301


din 11 aprilie 2012

pentru aprobarea Normelor metodologice de


aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia
persoanelor
EMITENT: GUVERNUL ROMNIEI
 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 335 din 17 mai 2012


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

26

LICENTIEREA

FORMALITILE NECESARE LICENIERII


PENTRU ACTIVITI DE PROIECTARE,
INSTALARE, MODIFICARE SAU
NTREINERE SISTEME DE ALARMARE
MPOTRIVA EFRACIEI POTRIVIT HG NR.
301/2012
http://www.politiaromana.ro/Ordine_publica/licentiere_sta.htm

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

27

LICENTIEREA
n vederea obinerii licenei de funcionare pentru a
desfura activiti de proiectare, instalare, modificare
sau ntreinere a sistemelor de alarmare mpotriva
efraciei i/sau servicii privind sistemele de securizare,
reprezentantul legal al societii depune la inspectoratul
de poliie judeean sau la Direcia General de Poliie a
Municipiului Bucureti, dup caz, pe raza cruia
societatea i are sediul social, pe baz de opis,
urmtoarele documente:

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

28

DOCUMENTE:
1) cererea de acordare a licenei de funcionare,
datat, nregistrat la societate i semnat de
administratorul societii; n coninutul adresei se
va preciza: obiectul cererii, adresa sediului
administrativ, datele de contact: telefon, fax,
pagina web, adres e-mail i numele n clar al
reprezentantului societii;
2) certificatul de nregistrare a societii la Oficiul
Registrului Comerului;
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

29

DOCUMENTE:
3) certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerului
n conformitate cu Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului, cu
toate meniunile nscrise i/referitoare la situaia societii
comerciale. n domeniile de activitate este necesar s se
regseasc codurile CAEN corespondente activitilor solicitate n
cererea de liceniere, dup cum urmeaz:
pentru activitatea de instalare, modificare sau ntreinere a sistemelor
fr monitorizare, codul 4321 lucrri de instalaii electrice;
pentru activitatea de instalare, modificare sau ntreinere a sistemelor
monitorizate, codul 8020 - activiti de servicii privind sistemele de
securizare;
pentru activitatea de proiectare a sistemelor, codul 7112 - activiti de
inginerie i consultan tehnic legate de acestea.
Codurile menionate pot fi domenii de activitate principale sau secundare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

30

DOCUMENTE:
4) documente privind dovada existenei sediului nregistrat i
autorizat pentru organizarea administrativ i coordonarea
operativ a personalului angajat.
Dovada se poate face prin certificatul constatator care s cuprind
meniuni referitoare la sedii i activiti autorizate conform art. 15 din
Legea nr. 359/2004, pentru toate activitile solicitate prin cererea de
liceniere;
5) atestatele profesionale pentru persoanele care urmeaz s
execute activiti n domeniul sistemelor de alarmare, n situaia
n care societatea are angajate astfel de persoane.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

31

DOCUMENTE:
6) documente privind dovada ndeplinirii condiiilor prevzute
de art. 20 alin. (10) din Lege de ctre conductorul societii
(administrator, preedintele consiliului de administraie, director
general/executiv care va coordona activitatea tehnic);
actul de identitate sau alte documente ce fac dovada ceteniei i a vrstei;
certificatul de cazier judiciar n termen de valabilitate;
curriculum vitae elaborat potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.021/2004 pentru
aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;
declaraia pe propria rspundere cu privire la obligaia pstrrii confidenialitii datelor i
informaiilor obinute n procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege.
certificatul de competene, se prezint numai pentru conductorul care va coordona activitatea
tehnic, pentru specializarea: proiectant sisteme de securitate - cnd se solicit licen
pentru proiectare, inginer sisteme de securitate ori tehnician sisteme de securitate
cnd se solicit licen pentru activitile de instalare, modificare sau ntreinere;
dovada calitii de conductor conform Legii nr. 31/1990 pentru directorul general/executiv
desemnat s conduc activitatea tehnic (hotrrea A.G.A./C.A., contractul de munc/extras
Revisal i fia postului).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

32

DOCUMENTE:
7) regulamentul de organizare i funcionare, n
dou exemplare, ntocmit cu respectarea
modelului postat pe pagina web a Inspectoratului
General al Poliiei Romne, adaptat specificului
societii i asumat de conductor;
http://www.politiaromana.ro/Ordine_publica/licentiere_sta.htm

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

33

DEPUNEREA DOCUMENTATIEI:

Documentaia se depune ntr-un exemplar, n format


letric i n format electronic pe suport CD care conine
un fiier format pdf, cu documentele scanate la o
rezoluie adecvat pentru a nu altera coninutul
acestora i s fie posibil transmiterea prin e-mail.
Documentele prevzute la punctele 2-6, se depun n
copie certificat, nsoite de documentele originale,
care dup confruntare se restituie reprezentantului
legal.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

34

PERSOANE JURIDICE STRAINE

Persoanele juridice strine care solicit


obinerea licenei de funcionare trebuie s
depun documente similare celor prevzute la
art.76 din anexa HG nr.301/2012, traduse i
legalizate.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

35

DUPA DEPUNEREA DOCUMENTELOR:

Dup depunerea tuturor documentelor, unitatea de


poliie competent verific existena avizului prealabil
al Serviciului Romn de Informaii, ndeplinirea
condiiilor referitoare la buna conduit ceteneasc a
conductorului societii, existena sediului nregistrat
i autorizat pentru organizarea administrativ i
coordonarea operativ a personalului angajat i
ntocmete un raport cu propuneri corespunztoare,
pe care l nainteaz, mpreun cu ntreaga
documentaie, Inspectoratului General al Poliiei
Romne.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

36

AVIZUL SRI:

Avizul prealabil al Serviciului Romn de


Informaii
se
elibereaz
la
cererea
inspectoratelor de poliie judeene, respectiv a
Direciei Generale de Poliie a Municipiului
Bucureti, n cursul procedurii de verificare a
ndeplinirii condiiilor de acordare a licenei.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

37

CONDUITA CETATENEASCA:


n vederea verificrii ndeplinirii condiiei referitoare la


buna conduit ceteneasc, organele de poliie
competente efectueaz investigaii i verificri la
domiciliu sau reedin, locurile de munc anterioare,
precum i n evidenele poliiei sau ale altor instituii.
Prin buna conduit ceteneasc se nelege
comportamentul conform normelor de convieuire
social, care nu aduce atingere valorilor sociale
ocrotite de lege i care nu lezeaz drepturile i
interesele celorlali membri ai comunitii cu care un
anumit individ interacioneaz la un moment dat.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

38

AVIZUL POLITIEI:


Avizul prevzut la art. 20 alin. (9) din Lege se acord n situaia n care
sunt ndeplinite cumulativ toate condiiile prevzute de Lege, numai
mpreun cu licena de funcionare prevzut la art. 20 alin. (2) din Lege
sau ulterior obinerii acesteia. Avizul i nceteaz valabilitatea n
momentul pierderii calitii de conductor al societii specializate de
paz i protecie sau nendeplinirii oricreia dintre condiiile care au stat
la baza acordrii acestuia.

Art. 20 alin (9): "(9) Conducatorul societatii specializate de paza si protectie trebuie sa obtina
avizul inspectoratului de politie judetean sau al Directiei generale de politie a municipiului
Bucuresti, dupa caz, in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea respectiva".
Art. 20 alin (2): "(2) Societatile specializate de paza si protectie functioneaza in baza licentei
eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al Serviciului Roman
de Informatii, pentru cel putin unul dintre obiectele de activitate prevazute la alin. (4), care
poate fi reinnoita la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Roman de
Informatii poate constitui temei pentru anularea licentei de functionare".

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

39

LICENTA:


Licena se acord n situaia n care sunt ndeplinite


cumulativ toate condiiile prevzute de Lege, are
valabilitate de 3 ani de la data emiterii i poate fi
rennoit la fiecare 3 ani, numai n intervalul de
valabilitate.

Societile comerciale care au deinut licen i nu au


obinut rennoirea acesteia pot solicita eliberarea unei
noi licene urmnd procedura de liceniere iniial,
fcnd dovada c nu mai activeaz n domeniu i c
ndeplinesc condiiile de liceniere.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

40

LICENTIERE PERSOANE FIZICE:

Licenierea persoanelor fizice autorizate n baza


actelor normative care stabilesc organizarea i
desfurarea unor activiti economice de ctre
persoane fizice se realizeaz n aceleai condiii
precum cele prevzute pentru societile comerciale.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

41

ELIBERAREA/RIDICAREA LICENTEI:


Dup eliberarea licenei de funcionare, Inspectoratul


General al Poliiei Romne nscrie datele de
identificare i contact ale societii comerciale n
Registrul naional al societilor liceniate, accesibil
publicului pe pagina web a Poliiei Romne.

Licenele se ridic de la unitile de poliie la care au


fost depuse documentaiile, cu excepia celor depuse
la DGPMB sau IPJ Ilfov, care se ridic de la sediul
Direciei de Ordine Public din b-dul George Cobuc
nr.83-85, sector 5.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

42

PROIECTAREA:

Norme tehnice privind proiectarea,


instalarea, modificarea, monitorizarea,
ntreinerea i utilizarea sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei
ANEXA 7 - la normele metodologice

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

43

NORME TEHNICE:


ART. 1 - Prezentele norme tehnice se aplic cu ocazia proiectrii,


instalrii, modificrii, monitorizrii i ntreinerii sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei de ctre personalul societilor
liceniate i pe timpul utilizrii de ctre beneficiar.
ART. 2 - Configuraia sistemelor de protecie mecanofizice i de
alarmare mpotriva efraciei se stabilete n baza analizei de risc
i a cerinelor minimale de securitate prevzute n anexa nr. 1 la
normele metodologice.
ART. 3 - Proiectarea aplicaiilor cu sisteme de alarmare mpotriva
efraciei se realizeaz n scopul asigurrii deteciei i semnalizrii
ptrunderii neautorizate, restricionrii accesului, supravegherii
video i nregistrrii imaginilor din zonele de interes, precum i al
transmiterii semnalelor ctre dispeceratele de monitorizare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

44

OBTINEREA AVIZULUI POLITIEI:

ART. 4
(1) Pentru obinerea avizului poliiei, beneficiarul va
depune cererea i proiectul sistemului tehnic la unitatea
de poliie competent.
(2) Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde
adresa obiectivului vizat, numrul de telefon/fax, obiectul
de activitate, termenul de realizare i societatea care
execut lucrarea.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

45

ELABORAREA PROIECTULUI:
ART. 5
(1) Proiectul instalaiei sistemului de alarmare n caz de efracie se
elaboreaz cu respectarea normativelor pentru instalaiile de cureni
slabi i a structurii-cadru prevzute n prezentele norme tehnice,
urmrindu-se ca din caracteristicile proiectrii, instalrii, funcionrii
i ntreinerii sistemelor de alarm n caz de efracie s rezulte
aplicaii cu sisteme care genereaz un numr minim de alarme false.
(2) Aplicaiile cu sisteme de alarmare mpotriva efraciei se prevd n
funcie de natura i caracteristicile spaiului n care se realizeaz
instalarea i de obligaia de a fi conectate sau neconectate la un
dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor europene i
naionale de profil ori a altor reglementri tehnice din statele membre
ale Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociaiei
Europene a Liberului Schimb care ofer un nivel echivalent de
siguran.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

46

STRUCTURA CADRU A PROIECTULUI:


(3) Structura-cadru a proiectului tehnic este urmtoarea:
a) date generale, n care se precizeaz denumirea, titularul, obiectul
de activitate i adresa obiectivului, precum i elaboratorul proiectului;
b) descrierea general a lucrrilor, n care se menioneaz
amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajrile
i elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu
energie electric i reele de comunicaii disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se
justific modul n care soluiile tehnice alese rspund cerinelor
cadrului legal, n concordan cu concluziile analizei de risc la
securitate fizic;

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

47

STRUCTURA CADRU A PROIECTULUI:


d) caietele de sarcini pentru execuia lucrrilor, procurarea materialelor i
echipamentelor, recepii, teste, probe, verificri, puneri n funcie i
exploatarea subsistemelor.
Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice i calitative
menionate n piesele desenate, se prezint informaii, precizri i prescripii
complementare planelor, se detaliaz caracteristicile i calitile
materialelor folosite, se descriu lucrrile care se execut, calitatea i modul
de realizare, se stabilesc responsabiliti pentru calitile materialelor i ale
lucrrilor, se prevd msurile i responsabilitile privind exploatarea i buna
funcionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin
care se justific dimensionarea echipamentelor i a elementelor
componente, nominalizeaz planele aferente proiectului, descriu execuia
lucrrilor, stabilesc standardele europene sau naionale de profil,
normativele i alte prescripii care trebuie respectate la materiale i execuie,
precum i condiiile de recepie;
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

48

STRUCTURA CADRU A PROIECTULUI:


e) listele cu cantitile de echipamente i materiale, care cuprind denumirea,
tipul, cantitatea, productorul i furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de
detecie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie s coincid cu cel
utilizat n planele desenate, partiia din care face parte, zona protejat i
modul de programare a zonei;
g) fiele tehnice ale echipamentelor din componena fiecrui subsistem;
h) piesele desenate, care cuprind:
1. plana de ncadrare n zon, n care se nominalizeaz i strzile
adiacente;
2. plane distincte pentru fiecare subsistem component, ntocmite la o scar
convenabil, n care se figureaz amplasarea fiecrui echipament i
element component, utiliznd simboluri standardizate sau de firm, traseele
de cabluri aferente subsistemelor, precum i tabloul de alimentare cu
energie electric.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

49

CERINTE DE INTOCMIRE PROIECTE:


ART. 6
(1) Proiectele se ntocmesc cu respectarea urmtoarelor cerine:
a) un exemplar se pred beneficiarului pe baz de proces-verbal, iar
un altul se pstreaz la proiectant, n format scris ori electronic, n
regim de confidenialitate;
b) se atribuie un cod i se numeroteaz filele, cu specificarea
numrului total de file, n antetul sau subsolul crora se vor trece
codul proiectului, denumirea proiectantului i expresia "document
confidenial".
(2) Proiectantul ine evidena proiectelor ntocmite ntr-un registru
anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai
personalului autorizat, cu atribuii profesionale n legtur cu
obiectivul n cauz.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

50

CERINTE PENTRU ECHIPAMENTE:


ART. 7 - Echipamentele componente utilizate n sistemele de
securitate trebuie s fie fabricate conform standardelor europene
prevzute la art. 5 i certificate de laboratoare acreditate ntr-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European.
ART. 8 - Executarea instalaiilor cu sisteme de alarmare mpotriva
efraciei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliie.
ART. 9
(1) La punerea n funciune, instalatorul are obligaia asigurrii
suportului tehnic i a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar
pentru utilizarea corect a sistemului, aspect materializat prin
ncheierea unui document.
(2) Dup punerea n funciune a subsistemului de televiziune cu
circuit nchis, beneficiarul are obligaia pstrrii software-ului
necesar funcionrii pe toat durata de via a echipamentului i/sau
perioada de arhivare a imaginilor.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

51

FINALIZAREA PROIECTULUI:
ART. 10
(1) La finalizarea sistemului de alarmare mpotriva efraciei, firma
executant pred n mod obligatoriu beneficiarului utilizator
urmtoarele documente:
a) proiectul i avizul poliiei;
b) instruciunile de utilizare a sistemului de alarmare;
c) software-ul necesar funcionrii fiecrui echipament instalat i
documentele care atest instruirea personalului utilizator desemnat
de beneficiar;
d) jurnalul de service al sistemului de alarmare mpotriva efraciei.
(2) n jurnalul de service al sistemului de alarmare mpotriva efraciei
se consemneaz toate persoanele care au participat la instalarea i
punerea n funciune a sistemului de alarmare mpotriva efraciei, iar
ulterior evenimentele tehnice survenite n funcionare, n ordine
cronologic.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

52

FINALIZAREA PROIECTULUI:
(3) Pstrarea jurnalului se face de ctre beneficiarul utilizator, la
acesta avnd acces personalul abilitat al firmei liceniate care
asigur service-ul.
(4) Este obligatorie consemnarea n jurnalul de service a tuturor
interveniilor tehnice n sistem, inclusiv de programare,
menionndu-se data i ora apariiei defectului, data i ora
remedierii, componentele reparate ori nlocuite, persoanele care au
executat lucrarea, avizul acestora, semntura specialistului i a
beneficiarului.
(5) Reviziile tehnice periodice includ toate operaiunile necesare
pentru meninerea n stare de funcionare a subsistemelor tehnice
instalate la parametrii proiectai, iar frecvena acestora se stabilete
de beneficiar, n funcie de riscurile la adresa securitii fizice i a
mediului ambient, ns cel puin o revizie pe semestru.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

53

INDIVIDUALIZARE CODURI DE ACCES:

ART. 11
Beneficiarii sistemelor de alarmare mpotriva efraciei au
obligaia individualizrii codurilor de acces n sistem ale
personalului utilizator i a schimbrii periodice a
acestora.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

54

ASIGURAREA INTRETINERII SI GARANTIA:


ART. 12
(1) Personalul tehnic implicat n activitatea de proiectare,
instalare, modificare sau ntreinere a sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei ntiineaz beneficiarul
despre eventualele vicii de funcionare.
(2) Societile specializate n sisteme de alarmare
mpotriva efraciei cu obligaii contractuale de asigurare a
ntreinerii sau a garaniei sistemelor trebuie s dispun
de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia
defeciunile semnalate n cel mult 24 de ore de la
primirea sesizrii beneficiarului.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

55

MODIFICARI IN SISTEM:

ART. 13
n situaia n care sistemul necesit modificri ca urmare
a reconfigurrii sau a schimbrii destinaiei spaiilor, n
sensul diminurii numrului componentelor prevzute n
proiectul avizat iniial, beneficiarul depune la unitatea de
poliie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

56

Legislatia referitoare la proiectarea, executia,


verificarea, intretinerea si repararea sistemelor i
instalaiilor de semnalizare, alarmare i alertare n
caz de incendiu.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

57

Ordinul 87/2010

Ordinul nr. 87/2010


pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a
persoanelor care efectueaza lucrari in
domeniul apararii impotriva incendiilor

EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

58

Metodologia de autorizare
Art. 1
 Se aproba Metodologia de autorizare a persoanelor
care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva
incendiilor, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
 Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si
Protectie Civila si prin inspectoratele pentru situatii de
urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, urmareste
punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

59

Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de
autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii
impotriva incendiilor.
(2) Fac obiectul autorizarii potrivit prezentei metodologii urmatoarele lucrari:
a) proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu;
b) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare
si alertare in caz de incendiu;
c) proiectarea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor;
d) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a
incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect
de sera;

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

60

Dispozitii generale Art.14continuare


e) termoprotectie cu vopsele termospumante;

f) termoprotectie cu produse de torcretare;


g) ignifugarea materialelor combustibile;
h) intretinerea instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor
destinate apararii impotriva incendiilor;
i) verificarea, reincarcarea si repararea stingatoarelor de incendiu, cu
exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera.
(3) Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul
apararii impotriva incendiilor, altele decat cele prevazute la alin. (2),
se face prin metodologii specifice, aprobate in conditiile legii.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

61

Termeni si expresii
ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai
jos au urmatoarele semnificatii:
a) autorizatie document emis de Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila care da dreptul titularului sa efectueze lucrarile
in domeniul apararii impotriva incendiilor prevazute de art. 1 alin. (2);
b) persoane persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi
individuale si intreprinderi familiale;
c) personal angajati ai persoanelor juridice, membri ai intreprinderilor
individuale si intreprinderilor familiale, precum si persoane fizice autorizate,
care detin un certificat de competenta profesionala pentru unul sau mai
multe dintre domeniile de autorizare prevazute la art. 1 alin. (2);
d) certificat de competenta profesionala document care atesta pregatirea
profesionala in domeniul pentru care se solicita autorizare.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

62

Costurile autorizarii
Art. 3
Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii
impotriva incendiilor, denumita in continuare autorizare, se realizeaza
contra cost, pe baza tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din
Hotararea Guvernului nr. 259/2005 privind infiintarea si stabilirea
atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie
Civila.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

63

Capitolul II - Desfasurarea activitatii de


autorizare a persoanelor
Art. 4
(1) Autorizarea se solicita in scris, pentru fiecare dintre lucrarile
prevazute la art. 1 alin. (2), la Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila, denumit in continuare Centrul National,
unitate specializata din structura Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General.
(2) In cazul persoanei juridice, autorizarea se solicita pentru fiecare
filiala a acesteia, constituita potrivit legii, care urmeaza sa
efectueze lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor.
(3) Autorizatia se acorda pe o perioada nedeterminata.
(4) Modelul cererii de autorizare este prevazut in anexa nr. 1.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

64

Documente de autorizare
Art. 5
(1) Cererea de autorizare trebuie insotita de urmatoarele documente:
a) copie de pe certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului;
b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile inaintea solicitarii autorizarii
de oficiul registrului comertului in baza Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care
sa reiasa inregistrarea uneia sau mai multor activitati pentru care se solicita
autorizarea, conform Listei codurilor CAEN prevazute in anexa nr. 2;
c) lista cu personalul semnata si stampilata de solicitant;
d) copii de pe certificatul/certificatele de competenta profesionala pentru
ocupatii specifice, care respecta Lista ocupatiilor specifice prevazuta in
anexa nr. 3;
e) Lista mijloacelor tehnice din dotare, semnata si stampilata de solicitant,
intocmita conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

65

Documente de autorizare4continuare
f) buletine de verificare metrologica sau certificate de etalonare emise de
laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de masurare din dotare,
supuse controlului metrologic legal;
g) procedura de lucru specifica activitatii pentru care se solicita autorizarea,
care respecta structura-cadru prevazuta in anexa nr. 5, semnata si
stampilata de solicitant, sau, atunci cand exista un sistem de management
al calitatii pe domeniul pentru care se solicita autorizarea, dovada din care
sa rezulte implementarea acestuia si procedura de lucru aferenta;
h) copie de pe autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR
pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica,
scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in
cazul persoanelor care solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de
verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu;
i) dovada achitarii contravalorii prestarilor de servicii.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

66

Documente de autorizare4continuare
(2) In cazul institutiilor/autoritatilor publice, situatiile prevazute la alin. (1) lit. a)
si b) se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente.
(3) Prin prezentarea certificatelor de competenta profesionala prevazute la
alin. (1) lit. d), persoanele care solicita autorizarea trebuie sa faca dovada
ca personalul acopera toate unitatile de competenta specifice.
(4) Dotarea cu mijloace tehnice, dovedita potrivit alin. (1) lit. e), trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
a) generale:
1. sa fie asigurata pe intreaga perioada de autorizare a persoanei;
2. mijloacele tehnice nu trebuie sa fie de tip hobby sau destinate uzului
casnic/gospodaresc;
b) specifice:
1. sa fie asigurata pentru fiecare sucursala, in cazul persoanelor juridice;
2. sa fie asigurata pentru fiecare punct de lucru, in cazul in care se solicita
autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si
reparare a stingatoarelor de incendiu.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

67

Inregistrarea cererilor
Art. 6
(1) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor.
(2) In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i
se trimite o confirmare, care trebuie sa contina urmatoarele:
a) informatii privind completarea documentelor care insotesc cererea de
autorizare, daca este cazul;
b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare si a datei de la
care incepe sa curga: data inregistrarii cererii de autorizare sau, dupa caz,
data primirii documentatiei complete;
c) caile de atac;
d) mentiunea privind autorizarea tacita, in cazul depasirii termenului de
procesare a cererii.
(3) Documentele solicitate suplimentar trebuie sa fie depuse in cel mult 45 de
zile de la data notificarii, in caz contrar cererea se respinge.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

68

Solutionarea cererii de autorizare


Art. 7
(1) Cererea de autorizare se solutioneaza de catre specialisti din structura de autorizare
printr-un referat care cuprinde concluzii si propuneri privind acordarea autorizatiei
sau, dupa caz, respingerea motivata a solicitarii; referatul se vizeaza de catre seful
structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National.
(2) Cererea solicitantului se proceseaza in cel mult 30 de zile de la data depunerii
documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data, pentru o
perioada de maximum 15 zile, cu conditia notificarii solicitantului inainte de expirarea
termenului initial. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de
prelungirea dispusa de Centrul National.
(3) In cazul in care cererea se respinge, solicitantul trebuie informat cu privire la decizia
de respingere, cu precizarea motivelor care au stat la baza luarii acestei masuri.
(4) Modelul autorizatiilor emise de Centrul National este prevazut in anexa nr. 6.
(5) Evidenta autorizatiilor emise se tine intr-un registru special, al carui model este
prevazut in anexa nr. 7.
(6) Daca solicitantii nu se prezinta pentru ridicarea autorizatiilor in termen de 6 luni de la
data emiterii, acestea se claseaza si se indosariaza potrivit reglementarilor in
vigoare.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

69

Capitolul III - Supravegherea persoanelor


autorizate
Art. 8
(1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditari de supraveghere.
(2) Auditul de supraveghere se realizeaza de Centrul National si/sau de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza unei proceduri de efectuare a auditului aprobata prin
ordin al inspectorului general al Inspectoratului General.
(3) In vederea realizarii auditului de supraveghere fiecare inspectorat pentru
situatii de urgenta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti
desemneaza cel putin 2 specialisti pentru fiecare domeniu de autorizare
prevazut la art. 1 alin. (2). Dupa centralizarea de catre Centrul National si
aprobarea de catre inspectorul general al Inspectoratului General, lista
auditorilor desemnati se afiseaza pe site-ul oficial al Inspectoratului
General si al Centrului National.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

70

Auditarea
Art. 9
(1) Persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al
auditorilor in spatiile in care efectueaza lucrari in domeniile prevazute la art.
1 alin. (2), la toate documentele care au stat la baza autorizarii, dupa caz,
la documentele de provenienta, certificatele de calitate, declaratiile de
conformitate pentru toate mijloacele tehnice din dotare si substantele
utilizate si la altele asemenea.
(2) Beneficiarii lucrarilor realizate de persoanele autorizate trebuie sa permita
accesul neconditionat al auditorilor la toate lucrarile efectuate sau aflate in
curs de efectuare.
(3) Modul de efectuare a lucrarilor se verifica in cadrul a cel putin 3 lucrari
alese de auditor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

71

Auditul de supraveghere
Art. 10
(1) Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat.
(2) Auditul de supraveghere planificat se efectueaza cel putin o data la
2 ani si se comunica persoanei autorizate cu cel putin 15 zile
inainte de data propusa pentru realizarea acestuia.
(3) Auditul de supraveghere inopinat se executa:
a) in urma reclamatiilor, informarilor si/sau sesizarilor cu privire la
lucrarile aflate in curs de efectuare sau efectuate de persoana
autorizata;
b) pe timpul verificarii activitatii auditorilor de catre reprezentantii
Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere
a pietei.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

72

Referatul de supraveghere
Art. 11
(1) In urma auditului de supraveghere se intocmeste un referat de
supraveghere, al carui model este prevazut in anexa nr. 8 in 3
exemplare, care se distribuie astfel:
a) exemplarul nr. 1, la Centrul National;
b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean
sau al municipiului Bucuresti;
c) exemplarul nr. 3, la persoana auditata.
(2) Referatul de supraveghere se comunica persoanei auditate si
Centrului National, dupa caz, in termen de 15 zile de la data
incheierii auditului de supraveghere.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

73

Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si


anularea autorizatiei
Art. 12
(1) In cazul in care, in urma analizarii referatului de supraveghere, se constata ca
persoana auditata nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii
autorizatiei, altele decat cele care atrag retragerea acesteia, Centrul National, prin
structura de autorizare, intocmeste un raport de suspendare a autorizatiei.
(2) Raportul de suspendare a autorizatiei cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispozitia de suspendare a autorizatiei;
c) atentionarea persoanei auditate ca in termen de cel mult 30 de zile de la comunicare
sa remedieze abaterile constatate;
d) cai de atac.
(3) Raportul de suspendare se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se
aproba de catre seful Centrului National.
(4) Raportul de suspendare se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la
data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in
termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

74

Suspendarea retragerea autorizatiei


Art. 13
Suspendarea autorizatiei inceteaza daca, in termenul comunicat, persoana autorizata
face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, prin depunerea la Centrul National a
unor documente in acest sens.
Art. 14
Autorizatia se retrage daca:
a) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu produse necertificate, neagrementate
tehnic si/sau fara marcaj CE;
b) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu alt personal decat cel nominalizat in
lista depusa potrivit art. 5 alin. (1) lit. c);
c) persoanele autorizate impiedica ori se sustrag de la efectuarea auditului;
d) in termen de un an, autorizatia a fost suspendata de doua ori;
e) se constata ca persoana autorizata, pe perioada suspendarii, efectueaza lucrari in
domeniul in care este autorizata;
f) nu se face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, in termenul comunicat cu
ocazia suspendarii.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

75

Raportul de retragere a autorizatiei


Art.15
(1) In cazul in care in urma analizarii referatului de supraveghere se constata
existenta uneia/unora din situatiile prevazute la art. 14, Centrul National,
prin structura de autorizare, intocmeste un raport de retragere a
autorizatiei.
(2) Raportul de retragere a autorizatiei cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispozitia de retragere a autorizatiei;
c) cai de atac.
(3) Raportul de retragere se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se
aproba de catre seful Centrului National.
(4) Raportul de retragere se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile
de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se
comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului
Bucuresti.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

76

Solicitarea unei noi autorizatii


Art. 16
(1) Persoana careia i-a fost retrasa autorizatia poate solicita o noua
autorizare numai dupa expirarea unui an de la data retragerii
autorizatiei anterioare.
(2) In cazul in care persoana solicita o noua autorizare fara
respectarea termenului prevazut la alin. (1), cererea se respinge ca
prematura.
(3) Persoana careia i-a fost retrasa de doua ori autorizatia nu mai
poate solicita o noua autorizare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

77

Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor

Art. 17
(1) Preschimbarea autorizatiilor intervine in urmatoarele situatii:
a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit
Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare;
b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate;
c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate.
(2) In vederea preschimbarii autorizatiei, persoanele trebuie sa depuna la
Centrul National urmatoarele documente:
a) cerere de preschimbare a autorizatiei, intocmita conform modelului prevazut
in anexa nr. 9;
b) autorizatia in original;
c) documente care justifica necesitatea preschimbarii autorizatiei.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

78

Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor


Art. 18
(1) Persoanele autorizate stabilite intr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze
lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art.
1 alin. (2), in regim transfrontalier in Romania numai dupa
notificarea prealabila a Centrului National pentru fiecare lucrare,
conform modelului prevazut in anexa nr. 10.
(2) Persoanele autorizate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau
al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in
domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2),
cu caracter permanent in Romania numai dupa notificarea
prealabila a Centrului National, conform modelului prevazut in
anexa nr. 11.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

79

Ar. 18 - notificarea
Notificarea trebuie insotita de urmatoarele documente:
a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie;
b) autorizatia emisa de statul emitent, in copie si in traducere autorizata;
c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala
corespunzatoare, semnata si stampilata de persoana autorizata;
d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de
autoritati dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European, in copie si in traducere autorizata;
e) autorizatie echivalenta ca scop cu autorizatia emisa de Inspectia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare,
verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii
stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea
lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu,
in copie si traducere autorizata.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

80

Verificarea legalitatii documentelor


Art. 19
In cazul in care este necesara verificarea legalitatii documentelor
depuse in vederea autorizarii, Centrul National contacteaza autoritatile
competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European in cauza, prin intermediul Sistemului de informare
in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a
prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romani.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

81

Capitolul VII - Obligatii ale persoanei


autorizate si cai de atac
Art. 20
Persoanele autorizate au urmatoarele obligatii:
a) sa mentina conditiile care au stat la baza autorizarii, pe toata durata
existentei autorizatiei;
b) sa asigure tinerea la zi a evidentei lucrarilor efectuate, in registre speciale,
intocmite conform modelelor prevazute in anexele nr. 1216;
c) sa comunice in scris Centrului National modificarile survenite in conditiile
care au stat la baza autorizarii, in termen de 10 zile de la data producerii
acestora, prin transmiterea de documente actualizate.
Art. 21
Contestarea deciziei de respingere a cererii de autorizare sau de
suspendare/retragere a autorizatiei se face conform Legii nr. 554/2004 privind
contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

82

Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale


Art. 22
(1) Certificatele de atestare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei
metodologii sunt valabile pana la expirarea termenului de valabilitate.
(2) Persoanele care au fost atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei
metodologii trebuie sa respecte conditiile care au stat la baza emiterii
certificatelor de atestare.
Art. 23
Verificarea activitatii auditorilor din inspectoratele pentru situatii de urgenta
judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si din Centrul National se face de
catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de
supraveghere a pietei, pe baza procedurii aprobate de inspectorul general al
Inspectoratului General.
Art. 24
Pentru aplicarea prezentei metodologii Centrul National elaboreaza proceduri
specifice, aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

83

Dispozitii finale
Art. 25
Listele cu persoanele autorizate, precum si cele carora li s-a retras autorizatia
se afiseaza si se actualizeaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al
Centrului National si/sau se publica in publicatii de specialitate.
Art. 26
Procedura de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul
apararii impotriva incendiilor poate fi indeplinita prin intermediul punctului de
contact unic electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 49/2009, in termen de 60 de zile de la operationalizarea
punctului de contact unic electronic.
Art. 27
Prevederile prezentei metodologii se completeaza cu dispozitiile-cadru ale
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009.
Art. 28
Anexele nr. 116 fac parte integranta din prezenta metodologie.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

84

Anexe:
Anexa nr. 1 model cerere de autorizare
Anexa nr. 2 lista codurilor CAEN
Anexa nr. 3 lista ocupatiilor specifice
Anexa nr. 4 lista mijloacelor tehnice din dotare
Anexa nr. 5 structura cadru a procedurii de lucru specifice
Anexa nr. 6 autorizatie (formular)
Anexa nr. 7 registru special de evidenta a autorizatiilor
Anexa nr. 8 referat de supraveghere
Anexa nr. 9 cerere de preschimbare a autorizatiei
Anexa nr. 10 notificare (model)
Anexa nr. 11 notificare (model)
Anexa nr. 12 registru de evidenta a lucrarilor de ignifugare a materialelor combustibile.
Anexa nr. 13 registru de evidenta a lucrarilor de termoprotectie
Anexa nr. 14 registru de evidenta a lucrarilor de proiectare, instalare si intretinere a sistemelor si
instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu/sistemelor si instalatiilor de
limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de
sera (model).
Anexa nr. 15 registru de evidenta a lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor
de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model).
Anexa nr. 16 registru de evidenta a lucrarilor de intretinere a instalatiilor speciale din compunerea
autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor (model).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

85

STANDARDE:





ISO 31000/2009 - Managementul riscului - Principii


generale,
ISO - Ghid 73/2009 - Managementul riscului Vocabular,
CEI 31010/2009 -Managementul riscului - Metode de
evaluare a riscului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

86

ORDINE:


Ordinul Ministerului de Interne si Reformei


Administrative nr. 663/2008 pentru modificarea si
completarea Metodologiei privind identificarea,
evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata
prin Ordinul ministrului internelor si reformei
administrative nr. 210/2007, a fost publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 822 din 08.12.2008.
Ordin nr. 711 IG /02.03.2009 pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a persoanelor fizice i juridice
care desfoar activiti de identificare, evaluare i
control al riscurilor de incendiu.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

87

GHIDURI APROBATE PRIN ORDINE:


Ordine ale ministrului lucrrilor publice, transporturilor i
locuinei:
 Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei
la foc la sali aglomerate - indicativ GT-030-01.
 Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei
la foc pentru cladiri din domeniul sanatatii - indicativ
GT-049-02.
 Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei
la foc pentru camine de batrani si persoane cu
handicap - indicativ GT-050-02.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

88

3.

MANAGEMENTUL RISCURILOR ,EVALUAREA DE RISC


I ELABORAREA ANALIZEI DE RISC

Riscul este o proprietate inerenta a oricarei schimbari si in mod special a


proiectelor.
Managementul riscurilor este procesul de gestionare a incertitudinii care
exista intotdeauna in activitatile proiectului si ne indica modul de a
micsora sau, chiar de a evita probleme a caror remediere ne poate costa
imens.
Abilitatea noastra trebuie sa constea in identificarea zonelor cu riscuri
ridicate dintr-un anumit proiect si aplicarea unor niveluri
corespunzatoare de monitorizare si control.
Pot exista circumstante sau evenimente externe care trebuie sa nu aiba
loc pentru ca proiectul sa se poata incheia cu succes. Daca probabilitatea
de aparitie a unui astfel de eveniment este mare, el trebuie considerat
presupunere (in contrast cu definitia unei presupuneri). Identificarea
unei situatii ca risc potential ii creste vizibilitatea si permite punerea in
aplicare a unui Plan pentru Managementul Riscurilor.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

89

MANAGEMENTUL RISCURILOR
EVALUAREA DE RISC
I ELABORAREA ANALIZEI DE RISC

Dupa identificarea activitatilor, resurselor si finantarilor


necesare pentru finalizarea proiectului este timpul sa
identificam nivelul de risc al proiectului.
Planul de risc identifica si prevede riscurile proiectului
printr-o suita de actiuni menite sa atenueze sau chiar sa
elimine riscurile.
Pentru inceput va trebui sa identificati toate riscurile
potentiale ce pot influenta proiectul dupa care pentru fiecare
risc evaluatii probabilitatea de a influenta proiectul.
Dupa ce realizati o prioritizare a riscurilor creati un set de
actiuni preventive, discutatile cu echipa de proiect si
prezentatile stakeholderilor.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

90

MANAGEMENTUL RISCURILOR
Managementul riscului este procesul de:

1.

Identificare a riscurilor

2.

Analiz calitativ a riscurilor

3.

Analiz cantitativ a riscurilor

4.

Rspunsul la risc

5.

Monitorizarea riscurilor cunoscute i identificarea de noi


riscuri
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

91

RISC SI ANALIZA DE RISC

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

92

Definitie
Riscul nseamn posibilitatea de producere a unui
eveniment nedorit, fapt ce ar duce la consecine negative.


Numim risc nesigurana asociat oricrui rezultat. Nesigurana se


poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment sau la
influena, la efectul unui eveniment n cazul n care acesta se produce.
Riscul apare atunci cnd:
 un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
 efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului
este nesigur;
 att evenimentul ct i efectul acestuia sunt incerte.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

93

Caracteristicile riscurilor
Un eveniment concret ce se poate produce n viitor
 Probabilitatea de apariie
 Consecina producerii (impact + sau -)
Riscul este aproape ntotdeauna asociat unei ameninri; cu
toate acestea, exist riscuri pozitive, care pot fi vzute ca o
oportuniti
Riscul nu este o problemo problem este un risc care s-a
materializat

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

94

Presupuneri
Presupunere (Assumption) Pot exista circumstante sau evenimente
externe care trebuie sa aiba loc pentru ca proiectul sa se poata incheia cu
succes. Daca probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este
mare, el trebuie considerat presupunere (in contrast cu definitia riscului).
Daca un eveniment se afla sub controlul echipei de proiect, cum este de
exemplu terminarea testarii pina la o anumita data, acesta nu este o
presupunere (face parte din abordarea proiectului). Daca un eveniment
are sanse 100% sa se intimple, nu este o presupunere, deoarece nu sunt
implicate o probabilitate sau un risc (este doar o realitate, un fapt).
Exemple de presupuneri pot fi Bugetul si resursele vor fi disponibile
atunci cind va fi nevoie sau Noua versiune de software va fi disponibila
pentru utilizare pina la inceperea Fazei de Constructie.
Glosarul Termenilor TenStep

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

95

Riscuri / presupuneri
 Evenimente i condiii care ar stnjeni
proiectul i pentru care exist o
probabilitate ridicat s se ntmple

Evenimente sau condiii care trebuie


s se ntmple i pentru care exist o
mare probabilitate s se petreac

 Evenimente sau condiii care trebuie


s se petreac i pentru care exist o
probabilitate ridicat s nu se
ntmple

Evenimente sau condiii care vor


stnjeni proiectul i pentru care exist
o mic probabilitate s se petreac

n afara controlului echipei de proiect

Un risc de nivel sczut

 n afara controlului echipei de proiect


 Arta n managementului riscurilor
const n
rezolvarea eventualelor
probleme nainte ca acestea s se
petreac!
 Managementul Riscurilor constituie o
competen
necesar
n
managementul proiectelor

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

96

Riscuri Vs Pericole
ATENTIE!
Riscul nu trebuie confundat cu pericolul.


Aproape orice poate fi un pericol (o arma incarcata, o sticla de


benzina, o gramada de carpe imbibate cu ulei sau un depozit de
produse inflamabile). Rezultatul final fiind o pierdere totala sau
partiala a valorii.
Riscurile sunt, in general, clasificate ca speculative (diferenta
dintre pierdere si castig ex. jocul la bursa) si risc pur
(pierderea totala sau partiala a valorii, de regula, asigurata).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

97

Analiza calitativa a riscurilor

 Metode de determinare a prioritii riscurilor


pentru a hotar care trebuie rezolvat mai nti.
 Calitativ denot subiectivismul.
 Evaluarea fiecrui eveniment de risc pe baza
impactului i a probabilitii.
 Evaluarea calitii informaiei deinute.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

98

Analiza calitativa a riscurilor


Probabilitate
Impact

Sczut

Medie

Mare

Scazut

Ignor

Ignor

Ignor

Mediu

Ignor

Fii precaut

Rspunde

Mare

Fii precaut

Rspunde

Rspunde

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

99

Analiza cantitativa a riscurilor


Analiza cantitativ a riscului:




Folosete tehnici mai sofisticate pentru a ajunge la o


analiz mai obiectiv a riscului.
Permite riscurilor generale s fie cuantificate n termeni
de: cost, durat i efort.
Ajut la identificarea targeturilor de durat i buget pe
baza riscurilor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

100

Raspunsul la risc


Riscurile majore se creaz un plan pentru a a rspunde la risc.

Riscurile de nivel mediu se determin dac impactul este


suficient de sever ca sa merite elaborarea unui plan de rspuns.

Riscurile de nivel sczut se verific dac trebuie listate ca


ipoteze.

Se mut activitile asociate cu planurile de rspuns la risc n planul


proiectului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

101

Strategii de raspuns la risc


1.

Ignorarea

2.

Monitorizarea riscului

3.

Evitarea riscului

4.

Transferul riscului

5.

Diminuarea riscului

Se pune n balan costul rspunsului la risc i consecinele


lui.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

102

ANALIZA DE RISC IN SECURITATE


STANDARDELE EUROPENE
Echipamentele si sistemele de securitate sunt incadrate in
4 clase:
 Gradul 1 - risc sczut
 Gradul 2 - risc mediu
 Gradul 3 - risc mediu spre ridicat
 Gradul 4 - risc ridicat

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

103

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

104

Termeni uzuali:


Risc Ameninate care poate s exploateze eventualele slbiciuni ale


sistemului.
Combinatia intre probabilitatea unui eveniment si
consecintele sal.
Ameninare Cauz potenial a unui impact nedorit asupra unui sistem
sau a unei organizaii. Un eveniment nedorit (intenionat sau accidental)
care poate produce daune bunurilor organizatiei.
Evaluarea riscurilor Procesul complex prin care riscurile sunt
identificate i impactul acestor riscuri este determinat.
Managementul riscurilor Procesul de determinare a unui nivel
acceptabil de risc, evaluarea nivelului curent de risc, urmrea pailor pentru
reducerea riscului la un nivel acceptabil i meninerea acelui nivel de risc.
Analiza costbeneficiu Estimare i o comparaie a valorii relative i a
costului asociate cu fiecare control propus. Criteriu de eficien folosit
pentru alegerea controlului ce va fi implementat.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

105

Ciclul de management al riscului


Evaluarea riscului Identificarea i clasificarea riscurilor care pot s
afecteze afacerea.
Coordonarea procesului decizional Identificarea i evaluarea
msurilor i a soluiilor de control innd cont de raportul cost-beneficii.
Implementarea controalelor Implementarea i rularea de msuri de
control menite s reduc sau s elimine riscurile.
Msurarea eficacitii programului Analiza eficacitii msurilor de
control adoptate i verificarea dac controalele aplicate asigur gradul
de protecie stabilit.
( Microsoft )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

106

Nivelul de efort
Curba de efort

Nivel
efort

Culegere
date

Analiz
sumar
a riscului

Analiz
detaliat
a riscului

Procesul
decizional

Implementare
controale

Rulare
controale

Faze ale procesului


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

107

Nivelurile de management al riscului de securitate


NIvel

Status

Descriere

Inexistent

Ad-hoc

Firma este contient de risc. Eforturile de management al riscului sunt fcute n grab i
haotic. Politicile i procesele nu sunt bine documentate.

Repetabil

Firma are cunotine despre managementul riscului. Nu exist o instruire formal sau o
comunicare n ce privete managementul de risc, responsabilitatea fiind lsat la
latitudinea angajatului.

Definit

Firma adopt o decizie formal de implementare a managementului de risc. Sunt definite


clar obiectivele i modalitile de msurare a rezultatelor. Angajaii sunt instruii formal la
un nivel de baz.

Controlat

Managementul riscului este bine neles n toate compartimentele i nivelurile firmei. Exist
proceduri bine definite de control i reducere a riscului. O mare parte din procesele de
evaluare a riscului, de identificare a controalelor, de analiz costuri-beneficii sunt
neautomatizare (manuale).

Optimizat

Procesul de management al riscului este bine neles i automatizat prin instrumente


specifice dezvoltate n cadrul firmei sau achiziionate de la firme specializate n domeniu.
Sunt identificate sursele de risc i sunt luate msuri de limitare a efectelor acestora.
PROIECTANT SISTEME DE
Angajaii sunt instruii diferenial. Se lucreaz la optimizare procese.
108
SECURITATE - curs specializare

Firma nu are politica de securitate documentat

Intrebari:
1. Politicile de asigurare a securitii informaiilor, bunurilor si persoanelor sunt clare,
concise, bine documentate i complete.

0<5

2. Toate posturile care au responsabiliti privind securitatea informaiilor, bunurilor si


persoanelor au proceduri clare i sunt bine inelese rolurile si responsabilitile lor.

0<5

3. Politicile i procedurile de securizare a accesului colaboratorilor in perimetrul


companiei, precum si la datele acesteia sunt bine documentate.

0<5

4. Exist un inventar al bunurilor materiale ale companiei exact i actualizat, precum i


cu dislocarea acestora.

0<5

5. Sistemele de control existente sunt adecvate i funcioneaz la parametri adecvati


pentru a proteja informatiile, bunurile si persoanele.

0<5

6. Politicile i practicile de asigurare a securitii informaiilor, bunurilor si persoanelor


sunt cunoscute de ctre utilizatori, iar acetia sunt periodic instruii i informai despre
nouti.

0<5

7. Accesul fizic la reeaua de computere la alte componente IT, precum si la sistemele


de securitate este restricionat prin utilizarea unor sisteme eficiente de control.

0<5

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

109

Intrebari:
8. Sistemele de securitate sunt dotate n conformitate cu standardele de securitate n
domeniu, avnd instrumente automatizate pentru asigurarea eficienta a securitii.

0<5

9. Este creat un sistem de management automat al actualizrilor programelor din


cadrul organizaiei capabil s furnizeze automat upgrade-urile software de la
majoritatea furnizorilor ctre ctre marea majoritate a sistemelor de securitate din
companie.

0<5

10. A fost creat (angajata) o echip care s reacioneze i s rspund n cazul unor
incidente. Aceast echip a dezvoltat procese eficiente i a creat documentaia
necesar pentru aceasta, n scopul de a putea rezolva incidentele legate de securitate.

0<5

11. Firma dispune de un plan de securitate complet, care include proceduri multiple de
protecie, instruire a utilizatorului i procese eficiente de rspuns la atacurile de orice
fel.

0<5

12. Procedurile de lucru ale utilizatorului sunt bine documentate i cel putin parial
automatizate astfel ncat noii angajai, furnizori sau parteneri sa aib garantat un nivel
potrivit de acces ntr-un timp cat mai scurt.

0<5

13. Accesul in perimetrul cpmpaniei si la computere i reea e controlat prin


autentificare i autorizare, liste de control restrictive asupra accesului la date, i
monitorizri preventive pentru nclcarea politicii firmei.

0<5

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

110

Intrebari:
14. Celor care se ocup cu utilizarea si/sau dezvoltarea aplicaiilor de securitate
le este oferit o pregtire periodic.

0<5

SR EN

0<5

ISO

0<5

17. Se folosesc n mod regulat recenziile i auditurile (examinrile oficiale) pentru


a verifica conformitatea cu practicile standard pentru a obtine beneficii de
securitate.

0<5

0H85

15. Exista un manual de management al calitatii de implementare a

ISO 9001:2008.
16. Exista un manual de management al calitatii de implementare a

27001:2005

Punctaj Final

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

111

Stadiul si punctajul obtinut


51 - 85

Firma este pregtit pentru introducerea i folosirea proceselor de


management al riscurilor ai al analizei riscului de securitate.

34 - 50

Firma mai are de parcurs cteva etape necesare controlului de risc i


introducerii graduate de noi procese de control.

0 - 33

Firmele din aceast categorie trebuie s inceap mai nti s-i creeze
un nucleu al unei echipe de management al analizei riscului. Aceasta i
va concentra mai nti eforturile, pe o perioad de cteva luni, pentru
unul dintre compartimente. Dup ce se demonstreaz viabilitatea
msurilor aplicate de reducere a riscului, se vor extinde msurile la
urmtoarele dou-trei compartimente.

Dac situaia o impune - risc iminent - atunci firma poate ignora recomandarile
pentru a putea s-i impun rapid msurile de securitate.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

112

Analiza riscurilor
Analiza de risc presupune un proces de identificare a riscurilor de
securitate, determinarea amplitudinii riscurilor, precum i identificarea
zonelor cu risc mare i care trebuie securizate.
Analiza de risc face parte din ansamblul de msuri care poarta
denumirea de managementul riscului. Evaluarea riscurilor este un
rezultat al unui proces de analiz a riscurilor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

113

Management riscuri analiza riscuri


Managementul riscurilor

Obiective

Tip
de proces

Analiza riscurilor

Gestioneaz riscul, n sensul Identific i clasific riscurile n


reducerii acestuia, pn la un cadrul companiei
nivel acceptabil pentru nevoile
companiei.
Proces permanent pe toate Funcioneaz intr-o singur
fazele
faz, atunci cand este nevoie
de evaluare a riscului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

114

De ce se face o analiza a riscurilor?











Identificarea bunurilor firmei.


Identificarea msurilor de control pentru securizarea bunurilor
firmei.
Avertizeaz conducerea firmei asupra aspectelor care pot produce
riscuri.
Avertizeaz asupra necesitii de a adopta msuri de control.
Ghideaz conducerea n alocarea de resurse.
Aliniaz programul de control la misiunea firmei.
Ofer criterii pentru proiectarea i evaluarea planurilor de
securitate.
Ofer criterii pentru proiectarea i evaluarea planurilor de
recuperare a pagubelor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

115

Categorii de risc:
Nr.

Categorie

Exemple/Descriere

Boli

Afecteaz oamenii, animalele i plantele.

Economic

Fluctuaii valutare, fluctuaii dobnzi, cote de pia.

Mediu

Zgomote, poluare, contaminare.

Financiar

Riscuri contractuale, insuficien fonduri, fraude, amenzi.

Uman

Revolte, lovituri, sabotaje, erori.

Dezastre naturale

Condiii climatice, cutremure de pmnt, furtuni, erupii vulcanice etc

Msuri de siguran

Msuri de siguran inadecvate, management defectuos al siguranei.

Productivitate

Eroare de design, controale de calitate sub standarde, testare


inadecvat.

Profesional

Instruire defectuoas i insuficient, neglijen, erori de design.

10

Distrugeri de
proprietate

Incendii, inundaii, cutremure de pmnt, contaminri, erori umane.

11

Publice

Relaiile cu publicul.

12

Securitate

Atacuri, intruziuni, furturi, vandalizri.

13

Tehnologice

Tehnologii noi (netestate), tehnologii invechite, tehologii dependente.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

116

Vulnerabilitati:
Vulnerabilitatea poate fi definit ca o slbiciune n ceea ce privete procedurile de
securitate, arhitectura sistemelor de securitate, implementarea acestora, controlul intern,
precum i alte cauze care pot fi exploatate pentru a trece de sistemele de securitate i a
avea acces neautorizat la informaii, bunuri si valori.
Dup
factorii
care
determin vulnerabilitatea:

fizice;

naturale;

hardware;

software;

medii de stocare;

radiaii;

comunicaii;

umane

Ameninrile la adresa securitii se pot clasifica


n trei categorii:

naturale i fizice;

accidentale;

intenionate.
Ameninrile intenionate sunt i cele mai frecvente.
Aceste ameninri pot fi categorisite n:

interne;

externe.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

117

Amenintari:
Tip amenintare
Catastrofa

Exemplu
Incendiu

Tip amenintare
Accident

Exemplu
Tensiune nestandard

Inundatie

Defect hardware

Cutremur de pamant

Deconectari mecanice

Alunecare de teren

Defect dispozitive
control

Avalansa

Accident de constructie

Furtuna/uragan

Acte neintentionate

Angajat neinformat

Atac terorist

Angajat neinstruit

Revolta/rascoala

Angajat neglijent

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

118

Vulnerabilitati4exemple:
Tip vulnerabilitate

Vulnerabilitate

Fizica

ncperi nencuiate/neasigurate
Ferestre nencuiate/neasigurate
Defecte de proiectare cldiri
Defecte de construcie cldiri
Sisteme antiincendiu insuficiente
Materiale inflamabile depozitate inadecvat

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

119

Vulnerabilitati4exemple:
Tip vulnerabilitate

Vulnerabilitate

Hardware

Configurare defectuoasa sau improprie


Subsisteme de securitate neasigurate
Echipamente invechite
Echipamente fara certificate de calitate
Proceduri de lucru neadecvate

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

120

Analiza riscurilor modalitati de abordare


Analiza cantitativ
Lucreaz cu date statistice n domeniu

Analiza calitativ
Lucreaz cu date mai puin complexe

Analiza vulnerabilitii /analiza pe post


Pune pe prim plan angajatul i condiiile specifice de lucru

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

121

Analiza calitativa a riscului de securitate


Aceast metod se preteaza la firmele de mrime mic.
Metoda nu folosete date statistice. Se folosete ca dat de intrare potenialul
de pierdere.
Metoda opereaz cu termeni ca:
 des/nalt, mediu, rar/redus referitor la probabilitatea de apariie a riscurilor
i impactul acestora.
 vital, critic, important, general i informaional referitor la tipul i
clasificarea informaiilor.
 numere, 1, 2, 3.
Aceasta are ca efect imediat reducerea volumului de munc i a timpului
consumat.
Metoda are i dezavantaje. Printre acestea:
 greu de cuantificat anumii termeni (important este un termen greu de
definit n management).
 numerele sunt de aceast dat i mai subiective.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

122

Analiza calitativa
Pentru coordonarea unei prioritizri sumare a nivelului de risc se
parcurg urmtorii pai:
1.
2.
3.

Determinarea valorii impactului pentru bunuri.


Estimarea probabilitii de producere a unui eveniment.
Stabilirea unei liste sumare a nivelului de risc prin combinarea
impactului i a probabilitii de producere pentru fiecare bun.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

123

Stabilirea nivelului de pierderi i a


clasei/nivelului de impact
Pierderi (Eur)*

Punctaj

Clasa/nivel de impact

<1.000

1.001 10.000

10.001 50.000

50.001 100.000

100.001 500.000

500.001 1.000.000

1.000.001 5.000.000

5.000.001 10.000.000

10.000.001 50.000.000

10

>50.000.000

Valoarea Clasei/nivelului de
impact (V)

10

Clasa de impact: R Redus. M Mediu, I - nalt


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

124

Probabilitatea de producere a unui eveniment


Probabilitatea de
producere
(rata de probabilitate)

Descriere

nalt

Sigur. Se produce o dat sau de mai multe ori pe an

Medie

Probabil. Eveniment care se poate produce cel putin o dat


sau de dou sau trei ori pe an

Redus

Improbabil. Eveniment care nu se poate produce n urmtorii


trei ani

Valoarea pierderilor poate fi diferit n funcie de mrimea firmei.


Un nivel de pierderi mare pentru o firm mic poate fi un nivel mic pentru o firm mare.
Se impune o stabilire a nivelului maxim i minim al pierderilor pentru fiecare tip de firm i apoi
stabilirea scrilor de punctaj aferente.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

125

Pasi in detalierea nivelului de risc:

1.

Determinarea valorii impactului i a expunerii pentru bunuri.

2.

Identificarea controalelor curente.

3.

Determinarea probabilitii de impact.

4.

Determinarea detaliat a nivelului de risc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

126

Determinarea valorii impactului i a


expunerii pentru bunuri determinarea expunerii
Rata
expunere

Consecine

Descriere

Insignifiante

Pierderi materiale/financiare minore. Nu sunt pagube materiale


sau rnii.

Minore

Pierderi materiale/financiare medii. Pagube materiale sunt


reduse, se impune primul ajutor acordat personalului.

Moderate

Pierderi materiale/financiare importante. Se impune tratament


medical aplicat personalului. Activitatea se poate desfura n
continuare.

Majore

Pierderi materiale/financiare importante. Rniri grave ale


personalului. Avarii importante. Capacitile de producie sunt
diminuate.

Catastrofale

Pierderi materiale/financiare enorme. Mori. Pierderea total a


capacitilor de producie.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

127

Determinarea valorii impactului i a


expunerii pentru bunuri determinarea impactului
Valoarea clasei de impact
(V)

Rata de expunere

Factorul de expunere
(FE)

Impact (nalt)

10

100%

Impact M(ediu)

80%

Impact R(edus)

60%

40%

20%

Clasa de impact

Determinarea valorii impactului


se face prin nmulirea ntre
valoarea clasei de impact (V) i
factorul de expunere (FE)
corespunztoare.

x
Plaja de valori a ratei de
impact

Nivel

7- 10

nalt

4-6

Mediu

0-3

Redus

Rata de impact
Plajele de valori sunt cuprinse ntre 0 i 10
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

128

Identificarea controalelor curente

Inventarierea controalelor curente (fizice).

Stabilire eficienei ecestora.

Identificare controale inactive.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

129

Determinarea probabilitii de impact.


Presupune determinarea existenei unei anumite vulnerabiliti i
posibilitatea exploatrii acesteia precum si modalitatea de a fi
diminuata prin utilizarea controalelor.
Atribute de care depinde nivelul de vulnerabilitate:
1. Numrul de atacatori. Vulnerabilitatea va crete dac numrul
persoanelor care produc un atac este n cretere. Vulnerabilitatea va
crete dac nivelul de pregtire al atacatorilor este ridicat.
2. Atac local sau atac la distan. Vulnerabilitatea va crete dac
anumite goluri de securitate pot fi exploatate de la distan.
3. Cunotine. Vulnerabilitatea va crete dac un anume tip de atac
este cunoscut i documentat.
4. Automatizarea. Vulnerabilitatea va crete dac un anume tip de
atac poate fi automatizat n aa fel inct s gseasc singur i s
exploateze golurile de securitate.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

130

Determinarea probabilitii de impact.


Nivel
vulnerabilitate
nalt

Medie

Redusa

Condiii

Numr mare de atacatori.


Atac de/la distan.
Privilegii de anonymous pentru efectuarea atacului
Modaliti de exploatare foarte bine cunoscute si
documentate
Automatizare
Numr mediu de atacatori.
Atac local.
Necesit drepturi de acces.
Metode de atac nedocumentate.
Neautomatizare.
Numr redus de atacatori cunotinte arhitectur
intern
Atac local
Necesit privilegii de Administrator
Metode de atac nedocumentate
Neautomatizare
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

Nota

5
dac cel putin una din
condiii este indeplinit

3
dac cel putin una din
condiii este indeplinit
1
dac cel putin una din
condiii este indeplinit

131

Determinarea probabilitii de impact.


ntrebri

Note
0 - Da, 1 - Nu

Sunt definite responsabilitile i sunt efectiv aplicate?


Sunt atenionrile comunicate i urmrite executrile acestora?
Procesele i procedurile sunt bine definite i nvate?
Tehnologia existent sau controalele existente reduc ameninarea?
Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor
sau controlul deficienelor?
Total:

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

132

Determinarea probabilitii de impact.


Exemplu:
Nivel de vulnerabilitate

ntrebri referitoare la eficacitatea controalelor

Note
0 - Da, 1 - Nu

Sunt definite responsabilitile i sunt efectiv aplicate?

Sunt atenionrile comunicate i urmrite executrile acestora?

Procesele i procedurile sunt bine definite i nvate?

Tehnologia existent sau controalele existente reduc ameninarea?

Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul
deficienelor?

Rata total de probabilitate pentru LAN i host remote

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

Total

133

Probabilitatea de producere a riscurilor


Nivel de producere

Probabilitate
producere

Descriere

Aproape sigur

Se poate produce n orice condiii

Probabil

Se poate produce n anumite condiii

Moderat

Se poate produce n timp

Improbabil

S-ar putea produce n timp

Rar

Se poate produce numai n condiii


excepionale

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

134

Consecinte ale producerii riscurilor


Nivel
consecine

Descriere /
consecine

Exemple consecine

Insignifiante

Pierderi financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau rnii.

Minore

Pierderi financiare medii. Pagube materiale reduse, se impune


primul ajutor acordat personalului.

Moderate

Pierderi financiare importante. Se impune tratament medical


aplicat personalului. Activitatea se poate desfura n
continuare.

Majore

Pierderi financiare importante. Rniri grave ale personalului.


Avarii importante. Capacitile de producie sunt diminuate.

Catastrofale

Pierderi financiare enorme.


capacitilor de producie.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

Mori.

Pierderea

total

135

Matricea analizei calitative a riscurilor


Consecine
Probabilitate
de producere

Insignifiant
e

Minore

Moderate

Majore

Catastrofale

B (probabil)

C (moderat)

D (improbabil)

E (rar)

A (aproape sigur)

E - Risc Extrem. Se impun aciuni imediate pentru minimizarea acestuia. Se impune o detaliere asupra bunurilor i
a planurilor de management pentru minimizarea riscurilor. Trebuie impuse strategii pentru aceasta.
I - Risc nalt. Trebuie luate imediat n calcul de ctre manager. Se vor identifica strategiile de management n acest
caz. Ca i anterior, trebuie minimizate riscurile.
M - Risc moderat. Trebuie luate n calcul de ctre manager. R - Risc Redus. Aciuni specificate n procedurile de
rutin. Tabelele folosite n analiza calitativ a riscului trebuie particularizate pe activitile i locurile
specifice.
PROIECTANT SISTEME DE
136
SECURITATE - curs specializare

Analiza cantitativ a riscului de securitate


Pentru analiza calitativ a riscului se parcurg urmtorii 6
pasi:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Identificarea i evaluarea activelor (bunurilor firmei).


Determinarea vulnerabilitilor.
Estimarea probabilitii de producere.
Calcularea pierderilor anuale estimate.
Analiza msurilor de control.
Calcularea Rentabilitii Investiiei (RI).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

137

Identificarea bunurilor.
Date

Fizice

Financiare

Administrative

Documentatii

Logistice/manageriale

Software

Planificari

Hardware

Statistice

Operationale

Operationale

Programe

Personal

Ghiduri de operare

Cladiri

Proceduri

Birouri

Planuri de securitate

Anexe

Planuri de avarie

Sisteme electrice

Masuri de control

Sisteme de canalizare
Instalatii de gaze
Sisteme de iluminat
Sisteme de aer conditionat

Comunicatii

Retele de calculatoare
Proceduri de comunicatii
Sisteme de voce date
Sisteme de securitate
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

138

Evaluarea bunurilor.
Atunci cnd evalum bunurile este de preferat s se foloseasc o
scal a valorii bunurilor.
Numrul

Valoarea n EUR

<1

110

11 100

999.

9999.

100.001 1.000.000

1.000.00110.000.000

>10.000.000

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

139

Evaluarea bunurilor intrebari:


Presupune s se stabileasc costurile de nlocuire pentru cazuri cnd un
anume bun este distrus.
Pentru aceasta trebuie s ne punem ntrebri care s ne ajute s evalum
aceste bunuri.
Referitor la bunurile materiale ar trebui puse urmtoarele ntrebri:
 Care este costul de nlocuire a bunului la preurile actuale?
 Ct timp dureaz pn se nlocuiete bunul/componenta distrus?
 Dac operaia/operaiile pot fi fcute manual, de ci oameni este nevoie?
 De ct timp suplimentar este nevoie pentru remediere?
 Care sunt pierderile n relaiile cu clienii n condiii de nefuncionalitate?
Referitor la personal:
 De ci oameni este nevoie s lucreze pentru recuperarea pagubelor?
 Ct cost instruirea unui nou personal?
 Care sunt efectele psihologice ale producerii pagubelor/dezastrelor?
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

140

Estimarea valorii impactului - exemplu


Fiecare bun are, n cazul pierderii acestuia sau al funcionrii defectuoase,
impact asupra a trei elemente necesare n asigurarea securitii, i anume:
1. Secretizare.
2. Integritate.
3. Disponibilitate.
Consideram ca sistemul de admitere acces stocheaza datele a 1000 de angajai ai
firmei. n urma unui eveniment nedorit (intenionat, neintenionat, accident, fenomen
natural), se pierd att datele, ct i structura acestuia. Desi exist copie de siguran
pentru acestea refacerea structurii bazei de date poate fi fcut doar de o alta firma
calificata, lucrnd 48 de ore pentru reconstrucie (n timpul programului). Valoarea
tarifului firmei este de 100 Eur/or. Repunerea datelor si refacerea sistemului, va putea
fi fcut n afara orelor de program de aceeai firma iar aceast operaie dureaz 32 de
ore i este tarifata cu 200 Eur/or (lucrul n afara orelor de program).
Pierderea secretului, netiind natura dezastrului, creeaz pierderi estimate la 30.000
Eur, aceasta fiind zona cu impactul cel mai mare n privina costurilor de refacere.
Disponibilitate: 48 ore x 100 (EU/or) = 4.800 Eur.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

141

Determinarea vulnerabilitatilor
Naturale

Accidente

Cutremure de pmnt

Acte intenionate

Dezvluiri

Inundaii

Sabotaj al angajailor

Uragane

Fraudri

Alunecri de teren

Furturi

Furtuni de zpad

Loviri

Furtuni de nisip

Utilizri neautorizate

Tornade

Vandalism

Tsunami

Intruziuni

Descrcri electrice

Atacuri cu bombe

Erupii vulcanice

Revolte/rscoale

Dezvluiri
Perturbri electrice
ntreruperi electrice
Incendii
Scurgeri de lichide
Erori de transmisii-telecomunicaii
Erori ale operatorilor/utilizatorilor
Erori de cadru organizatoric
Erori hardware
Erori software
142

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

Estimarea probabilitatii de producere


Se stabilete
probabilitatea de
producere a unui
incident ntr-un interval
de timp.

Frecventa de
producere a
incidentelor...

Frecvena

Valoarea

Niciodat

0,0

O dat la 300 ani

1/300

0,00333

O dat la 200 ani

1/200

0,005

O dat la 100 ani

1/100

0,01

O dat la 50 ani

1/50

0,02

O dat la 25 ani

1/25

0,04

O dat la 5 ani

1/5

0,2

O dat la 2 ani

1/ 2

0,5

O dat pe an

1/1

1,0

De dou ori pe an

2/1

2,0

O dat pe lun

12/1

12,0

O dat pe sptmn

52/1

52

O dat pe zi

365/1

365

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

143

Amenintari:
AMENINTARI NATURALE

RATA DE PRODUCERE

Cutremure de pamant

0,005 0,2

Inundatii

0.01 0,5

Uragane

0,05 0,5

Alunecari de teren

0 0,1

Furtuni de zapada

0,07 - 50

Furtuni de nisip

0,01 0,5

Tornado

0 - 10

Tsunami

0,0001 - 2

Descarcari electrice

0 0,125

Eruptii vulcanive

0 0,01

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

144

Amenintari:
ACCIDENTE

RATA DE PRODUCERE

Dezvaluiri

0,2 - 5

Perturbari electrice

0,1 - 30

Intreruperi electrice

0,1 - 10

Incendii

0,1 - 10

Scurgeri de lichide

0,02 - 3

Erori de transmisii/telecomunicatii

0,5 - 100

Erori ale operatorilor/utilizatorilor

10 - 200

Erori hardware

10 - 200

Erori software

1 - 200

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

145

Amenintari:
ACTE INTENTIONATE

RATA DE PRODUCERE

Dezvaluiri

0,2 - 5

Sabotaj al angajatilor

0,1 - 5

Fraudari

0,09 0,5

Furturi

0,015 - 1

Loviri

0,1 - 5

Utilizari neautorizate

0,009 - 5

Vandalism

0,008 - 1

Intruziuni

-?

Atacuri cu bombe

0,01 - 100

Revolte/rascoale

0 0,29

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

146

Calcularea pierderilor anuale estimate


Calcularea pierderilor anuale estimate
pe fiecare ameninare.
unde
PAE a = Pierderi Anuale Estimate pentru ameninarea a, Vb = Valoarea bunului b (0 la n bunuri),
Ea = Estimarea numrului de incidente ale ameninrii a (0 la m ameninri).

Bun = Calculator (local)

Bun = Imprimant

Bun = Centru servere

Ameninare = ocuri de tensiune

Ameninare = ocuri de tensiune

Cost incident = 500

Cost incident = 500

Cost incident = 10.000

Frecvena de producere este


de cinci (5) ori pe an.

Frecvena de producere este de


cinci (5) ori pe an.

Frecvena de producere este de


cinci (5) ori pe an.

PAE1, 1 = 500x5 = 2.500

PAE2, 1 = 500x5 = 2.500

PAE3, 1 = 10.000x5 = 50.000

Ameninare
tensiune

ocuri

de

PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1


PAE = 2.500 + 2.500 + 50.000 = 55.000 Eur

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

147

Calcularea pierderilor anuale estimate


Calcularea pierderilor anuale
estimate pe fiecare bun
unde
PAE b = Pierderi Anuale Estimate pentru bunul b, V
de incidente ale ameninrii a (0 la m ameninri).

= Valoarea bunului b (0 la n bunuri), Ea = Estimarea numrului

Bun = Centru servere

Bun = Centru servere

Ameninare = ocuri de
tensiune

Ameninare
pmnt

Cost incident = 30.000

Cost incident = 50.000

Cost incident = 10.000

Frecvena de producere
este de cinci (5) ori pe an.

Frecvena de producere este o


dat la 50 de ani.

Frecvena de producere este de


o dat la 25 de ani.

PAE1, 1 = 30.000x5 = 150.000

PAE1, 2 = 50.000x0,02 = 10.000

PAE1, 3 = 10.000x0,04 = 4.000

Cutremur

Bun = Centru servere


de

Ameninare = Inundaie

PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1


PAE = 150.500 + 10.000 + 4.000 = 164.000 Eur

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

148

Analiza masurilor de control


Se va identifica ameninarea care produce cele mai mari valori ale pierderilor anuale
estimate corespunztor acesteia (PAE a).
Se vor identifica msurile care pot duce la reducerea vulnerabilitii.

AMENINTARI NATURALE

METODE DE CONTROL

Cutremure de pamant

Senzori, amplasament

Inundatii

Senzori, amplasament

Uragane

Amplasament

Alunecari de teren

Amplasament

Furtuni de zapada

Amplasament

Furtuni de nisip

Amplasament

Tornado

Amplasament

Tsunami

Amplasament

Descarcari electrice
Eruptii vulcanive
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

Eclatoare, amplasament
Amplasament
149

Analiza masurilor de control


ACCIDENTE

METODE DE CONTROL

Dezvaluiri

Protectie date

Perturbari electrice

Stabilizatoare tensiune

Intreruperi electrice

Surse neintreruptibile

Incendii

Sisteme avertizare/stingere

Scurgeri de lichide

Senzori, carcase protectie

Erori de transmisii/telecomunicatii

Linii dedicate de transmisie

Erori ale operatorilor/utilizatorilor

Instruire personal

Erori hardware

Testare echipament/service

Erori software

Testare/service

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

150

Analiza masurilor de control


ACTE INTENTIONATE

METODE DE CONTROL

Dezvaluiri

Protectie date

Sabotaj al angajatilor

Protectie date

Fraudari

Jurnale de acces

Furturi

Jurnale de acces

Loviri

Limitare acces fizic

Utilizari neautorizate

Parole, criptare date

Vandalism

Limitare acces fizic

Intruziuni

Limitare acces fizic

Atacuri cu bombe

Limitare acces fizic

Revolte/rascoale

Control acces/admitere acces

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

151

Calcularea rentabilitatii investitiei (RI)


Pentru fiecare msur de control aplicat se identifica:
Vulnerabilitile

care pot fi reduse prin aplicarea acelor msuri de control.


Atribuirea unei rate/valori optime pentru fiecare pereche eveniment/mod de control.
Estimarea costurilor anuale pentru implementarea msurii de control respectiv.
Calcularea Rentabilitii Investiiei (RI).

Unde:
Cc = Costul anual pentru aplicarea controlului c,
rc = indicele de eficacitate pentru controlul c,
PAEa = Pierderile Anuale Estimate pentru ameninarea a.

La selectarea msurilor suplimentare de control trebuie s se in cont de realizarea urmtoarelor


obiective:

valoare a Rentabilitii Investiiei ct mai mare;

minimizare a PAE (Pierderi Anuale Estimate).
Valoarea lui RI ct mai mare se va putea obine acionnd asupra indicelui de eficacitate rc prin
creterea acestuia pn la valoarea maxim (1), sau asupra costului anual pentru aplicarea
controlului Cc prin micorarea costurilor de implementare a controlului.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

152

Calcularea rentabilitatii investitiei exemplu:


PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1
PAE = 2.500 + 2.500 + 150.000 = 155.000 USD
Ameninare = ocuri de tensiune

Control = Stabilizator de tensiune (100 Eur/buc.)


Cc = 22 x 100 = 2.200 (22 buc.)
rc = 0, 7 (se acoper doar 70% din pierderi)

RI =

(0,7x155.000) 108.500
=
= 49,31/1
(2.200)
2.200
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

153

Analiza riscului de securitate


Metoda cantitativ de calcul al riscului de securitate este folosit cu precdere
la firmele de mrime medie i/sau mare.
Metoda cantitativ expus are ns anumite neajunsuri:
Dificultatea de a gsi un numr care s cuantifice ct mai exact frecvena de
producere a unui eveniment.
 Dificultatea de a cuantifica anumite valori. De exemplu, sunt foarte greu de definit
disponibilitatea unei informaii i calculul pierderilor cnd aceast caracteristic
lipsete.
 Metoda nu face distincie ntre ameninrile rare, dar care produc dezastre mari ca
valoare (incendiu, cutremure, tornade etc.), i ameninrile dese care produc dezastre
mici ca valoare (erori de operare), n ambele cazuri efectele financiare fiind
asemntoare.
 Alegerea numerelor folosite poate fi considerat subiectiv, munc laborioas care
necesit timp i consum de resurse.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

154

Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa


(Beneficii/avantaje)
Metoda calitativa

Metoda cantitativa

Permite o mai bun i mai clar ierarhizare a


valorii riscului.

Riscurile sunt prioritizate datorit impactului


financiar; bunurile sunt prioritizate datorit
valorii financiare a acestora.

Permite, datorit valorilor folosite, ajungerea


mai rapid la un consens.

Rezultatele ajut la managementul riscului


prin investiiile n securitate.

Nu este necesar cuantificarea frecvenei


ameninrilor.

Valorile rezultatelor capt valori tangibile


(valori financiare, procente etc).

Nu este necesar determinarea valorii


financiare a bunurilor.

Acurateea tinde s creasc in timp datorit


faptului ca firma i creaz o baz de date cu
istoricul evenimentelor, in acelai timp firma
ctignd experien.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

155

Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa


(Dezavantaje)
Metoda calitativa

Metoda cantitativa

Nu face o difereniere suficient ntre riscuri


importante.

Valoarea impactului pe fiecare risc este bazat pe


prerile subiective ale celor care fac analiza.
Procesele prin care se ajunge la rezultate credibile
sunt mari consumatoare de timp.

Rezultatele sunt subiective. Acestea sunt


dependente de calitatea i componena echipei de
analiz a riscului.

Calculele sunt foarte complexe i necesit timp


ndelungat.
Rezultatele au valoare monetar i sunt greu de
interpretat de ctre personalul non-tehnic.

Este dificil de justificat o investiie n


msuri/controale de securitate atunci cnd nu se
bazeaz pe o analiz cost-beneficii.

Procesele necesit personal cu experien care nu


poate fi pregatit uor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

156

Ciclul procesului decizional:

Evaluarea
riscurilor

Coordonarea
procesului
decizional

Msurarea
eficacitii
programului

Implementar
e
controale

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

157

Coordonarea procesului decizional:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Definirea cerintelor operationale.


Identificarea solutiilor de control.
Revizuirea solutiilor de control propuse conform cerintelor
functionale.
Estimarea gradului de reducere a riscurilor.
Estimarea costului pentru fiecare solutie.
Selectarea strategiei de prevenire si/sau atenuare a riscurilor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

158

Coordonarea procesului decizional


(informatii necesare)
Informaia ce trebuie culeas

Descriere

Decizia asupra modului de rezolvare a


fiecrui risc.

La ce nivel s se fac controlul pentru fiecare risc major.


Trebuie aceptate toate riscurile majore.
Se pot evita anumite riscuri majore.

Cerine funcionale

Declaraii n care s fie descrise elementele necesare atenurii


riscului.

Soluii poteniale de control

Liste cu elementele de control posibile, identificate de echipa de


management a securitii riscului, care pot fi eficiente n atenuarea
fiecrui risc.

Gradul de reducere a riscului pentru


fiecare soluie de control

Evaluarea fiecrei soluii de control propuse pentru a determina


ct de mult reduce nivelul de risc pentru bunuri.

Costul estimal pentru fiecare soluie de


control

Totalitatea costurilor asociate cu achiziionarea, implementarea,


susinerea i msurarea eficacitii pentru fiecare control propus.

Lista soluiilor de control ce urmeaz a


fi implementate

Alegerea se face pe baza unei analize cost-beneficii.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

159

Definirea cerintelor functionale




Definirea unor cerine funcionale necesare asigurrii securitii


reprezint de fapt declaraii/expuneri privind descrierea controalelor
necesare pentru atenuarea riscului.

Cerinele funcionale trebuiesc definite pentru fiecare din riscuri .

Cerinele funcionale definesc

CE

presupunem c trebuie fcut

pentru identificarea i reducerea riscului dar nu specific i


riscul poate fi atenuat sau s indice controalele specifice.


CUM

CUM poate fi atenuat riscul prin identificarea soluiilor de control


revine ca sarcina Grupui de control/atenuare a riscului.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

160

Identificarea solutiilor de control




Identificarea msurilor de control presupune ca echipa care are


aceasta sarcin s aib experien n domeniu.

Dac personalul propriu nu este specializat n acest scop atunci se


poate apela la specialiti sau consultani din afara firmei
(externalizare servicii outsourcing). Acetia pot s preia toate
sarcinile sau s asigure asisten n domeniu.
( A se vedea importanta consultantului de securitate )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

161

Clasificare si organizare controale:


Metoda clasific - posibilele controale n trei categorii: organizaional, operaional i
tehnologic
Fiecare categorie este mprit n trei subcategorii cu urmtoarele roluri: prevenire,
detecie i rspuns (management).
Tip control

Descriere

Subcategorii

Proceduri i procese care stabilesc


modul de aciune al personalului n
cazul unor evenimente.

Prevenire

Prevenire

Operaional
(Procese)

Definesc modurile de manevrare a


datelor, a componentelor software i
hardware de ctre personal.
Se includ i elementele de protecie
generale si specifice.

Prevenire

Tehnologic

Se includ elemente de infrastructur,


arhitectur, inginerie, hardware,
software i firmware.
Include toate componentele
tehnologice folosite pentru construirea
unui sistem de securitate al firmei

Organizaional

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

Detecie
Rspuns (management)

Detecie

Detecie
Rspuns (management)

162

Control organizational - prevenire


Roluri i responsabiliti clare. Definirea i documentarea clar a acestora vor face ca
managerii i angajaii s neleag responsabilitile pe fiecare post n parte.
Separarea datoriilor i mai puine privilegii. Aceasta va asigura faptul c fiecrui post
de lucru i sunt permise doar operaiile care sa-i asigure desfaurarea doar a sarcinilor
de serviciu.
Planuri i proceduri de securitate bine documentate. Acestea sunt dezvoltate pentru
a explica cum au fost implementate sustemele de control i cum trebuie acestea
meninute.
Instruire i campanii de informare. Instruirea este necesar pentru ca personalul sa
fie la zi cu tehnologia iar campaniile de informare sunt necesare pentru avizarea
personalului asupa schimbarilor care au fost fcute.
Sisteme i procese de activare/dezactivare utilizatori. Acestea sunt necesare ca
atunci cnd un nou personal este angajat acesta s devin ct mai repede productiv, iar
cel care nu mai lucreaz n firm s-i piard imediat drepturile. Aceleai principii
trebuiesc stipulate i la transferurile de personal ntre diferite compartimente. Trebuie
luat n considerare i schimbarea clasificrii pentru un post sau departament.
Stabilirea proceselor pentru acordarea accsului partenerilor de afaceri. Se includ
aici toi partenerii de afaceri: furnizorii, clienii, distribuitorii, subcontractanii etc.
Principiile sunt similare cu cele enumerate anterior.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

163

Control organizational - detectie








Programe continue de control a riscului, pentru evaluarea i


controlul riscului n compartimentele cheie ale firmei.
Recenzii recurente ale sistemelor de control pentru a verifica
eficiena lor.
Auditul periodic al sistemelor pentru a ne asigura c sistemele de
control nu au fost compromise sau prost configurate.
Referine i investigarea trecutului candidailor la angajare pe
posturi care necesita acces la nivele ridicate de securitate.
Stabilirea unui sistem de rotaie a muncii. Aceasta va permite
descoperirea unor activiti necinstite n rndul echipelor de
securitate si/sau n rndul angajailor care au acces la date de
securitate.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

164

Control organizational raspuns


management
Planuri de rspuns la incidente. Aceste planuri vor include msuri
rapide de reacie pentru recuperare n caz de violare a securitii i
minimizarea impactului pentru prevenirea rspndirii la alte sisteme.
Planurile de rspuns la incidente mai trebuie s permit i culegerea
de dovezi care s permit ulterior aducerea n justiie a vinovatului.

Plan de continuare a afacerii. Cuprinde planuri menite s menin


firma n funciune, total sau parial, n cazul unor evenimente
catastrofice care afecteaz marea parte a infrastructurii de securitate.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

165

Control operational - prevenire




Protecia obiectivului prin mijloace fizice/electronice. Se includ aici


sisteme de alarma, TVCI, perimetre de protecie, ncperi separatoare,
ncuietori i lacte electronice, control si admitere acces, etc.

Asigurarea energiei electrice n caz de nevoie. Acestea vor asigura


energia electric necesar funcionrii sistemelor/subsistemelor atunci cnd
sursa primar de energie este indisponibil. De asemene, vor asigura c
aplicaiile i sistemele de operare care ruleaz pe sisteme vor fi inchise n
condiii normale evitnd n acest fel pierderea de date.

Sisteme anti-incendiu. Cuprind sistemele de avertizare automat a


incendiilor, a stingerii acestor, etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

166

Control operational - detectie




Securitate fizic. Sisteme care vor proteja firma de persoane care


vor s ptrund n incinta acesteia. Se includ aici senzori, alarme,
camere de supraveghere, senzori de perimetru i de micare etc.

Securitatea fa de mediu. Sisteme care vor proteja firma de


ameninrile care vin din partea mediului ambiant. Se includ aici
detectoare de fum i de foc, detectoare de inundaii, detectoare de
suprasarcini atmosferice, paratrasnete, eclatoare etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

167

Control tehnologic - preventie




Autentificare/Identificare. Procesul de validare a elementelor de


identificare ale unei persoane, computer, proces sau dispozitiv.
Autentificarea presupune ca unul din elementele care a solicitat
autentificarea s fie cel care pretinde c este. Formele de autentificare sunt:
combinaiile username i parol, Kerberos, token-uri, biometric, certificate.

Autorizare. Procesul de acordare a accesului la anumite informaii, servicii


sau funcii a unei persoane, computer sau dispozitiv. Dup obinerea
autentificrii se obine autorizarea.

Admitere (Control access). Procesul de limitare a accesului la anumite


locatii/informaii, proces bazat pe identitatea utilizatorului i pe apartenena la
anumite grupuri.

Protejarea comunicaiilor. Pentru protejarea comunicaiilor la nivel de


reele se folosete criptarea pentru a se asigura integritatea i
confidenialitatea datelor transmise.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

168

Control tehnologic - detectie




Sisteme de audit. Aceste sisteme fac posibil monitorizarea i urmrirea


evoluiei unui sistem pentru a se vedea dac funcioneaz n parametri
configurai. Sistemele de audit reprezint un instrument de de baz pentru
detectarea, nelegerea i recuperarea n caz de evenimente.

Sisteme de alarmare efractie/detectie incendiu. Sistemele sunt


construite s detecteze i s alarmeze la orice tentativa de patrundere in
obiectiv. Rspunsul const n alarmarea echipelor de interventie si/sau
blocarea cailor de acces, actionarea instalatiilor de stingere, precum i
informarea utilizatorului despre zonele direct afectate..

Instrumente de meninere a integritii sistemului de securitate.


Aceste instrumente fac ca personalul responsabil cu securitatea s
determine unde s-a fcut o modificare neautorizat n sistem.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

169

Control tehnologic raspuns management

Unelete de administrare a securitii. Aceste instrumente sunt


incluse n sistemele de securitate, programe i dispozitive menite
s asigure securitatea pe un anume segment.

Identificarea. Permite facilitatea de a identifica in mod unic o


anumita entitate. Cu ajutorul acestei faciliti se pot crea altele
suplimentare cum ar fi: contabilizarea, discretionary access control,
role-based access control etc.

Protecii inerente n sistem. Acestea sunt faciliti implementate


n sistemele de securitate i care asigur protecia acestora si a
informaiei supuse procesrii sau care este stocat n acel sistem.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

170

Revizuirea soluiilor propuse n conformitate cu


cerinele
Echipa de Management al riscului de securitate trebuie s aprobe soluiile de
control propuse innd cont de definirea cerinelor funcionale .
Estimarea gradului de reducere a riscului
 Controlul propus previne un atac specific sau previne o categorie specifc
de atacuri?
 Controlul propus reduce i/sau minimizeaz riscul pentru o clas de
atacuri?
 Controlul propus este capabil s recunoasc un atac atunci cnd acesta
este n curs de desfurare?
 Daca controlul propus recunoate un atac n curs de desfurare, este el
capabil s reziste i s urmreasc atacul ?
 Controlul propus poate ajuta la recuperarea bunurilor (datelor) dup
ncetarea unui atac ?
 Controlul propus mai ofer i alte beneficii?
 Care este valoarea controlului propus relativ la valoarea bunului?
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

171

Masurarea eficacitatii programului

1.

Dezvoltarea diagramei de evoluie a riscului de securitate.

2.

Msurarea eficacitii controalelor.

3.

Evaluarea continu) a msurilor de control, a schimbrilor


survenite asupra bunurilor i asupra riscurilor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

172

Modalitatea de raspuns la incidente


Protejarea vietilor

Aceasta trebuie s reprezinte prima prioritate. Sistemele de csecuritatel, au un rol


important n protejarea vieii oamenilor. Funcionarea lor defectuoasa, sau nefuncionarea,
pot s duc la pierderi de viei omeneti.

Limitarea pagubelor

Presupune luarea de msuri n vederea limitrii urmrilor unui atac sau eveniment. n cazul
unui atac trebuie monitorizate aciunile atacatorului i limitarea daunelor provocate de
acesta. Pastrarea evidenelor n vederea unei aciuni ulterioare de tragere la raspundere a
vinovatului. Limitarea daunelor provocate de evenimente fizice.

Evaluarea pagubelor

Dup ce limitarea daunelor a fost realizat se impune o evaluare a pagubelor.


Evaluarea pagubelor va oferi o msur a succesului atacului, precum i a virulenei
acestuia. n cazul dezastrelor naturale se va oferi o msur a intensitii acestora prin
prisma valorii pagubelor create.

Determinarea cauzelor

Determinarea cauzelor vizeaz cu precdere stabilirea sursei dezastrelor. Un dezastru


poate fi provocat de un accident sau poate fi un act voit. Tratarea se face diferit.
Dezastrele provocate de fenomene naturale sau accidente sunt uor de determinat.
Dificulti apar la determinarea cauzelor atunci cnd acestea sunt provocate de un atac al
unei persoane ruvoitoare. Revizuirea tuturor configuraiilor este absolut necesar.

Repararea stricaciunilor

Este imperios necesar ca repararea stricciunilor s fie fcut ct mai rapid pentru ca firma
s-i reia activitatea i s fie prezent pe pia. Planurile i procedurile la nivel de firm
trebuie s cuprind i strategii de restaurare.

Verificare/revizuire
contramsuri,
revizuire politici i
actualizare

Se stabilete ce etape i aciuni au avut succes i care nu au avut succes din etapele
anterioare. Se stabilesc greselile de abordare i de aciune. Se vor modifica procesele,
acolo unde este cazul, pentru ca pe viitor acestea sa confere o eficien sporit.
Se fac imbuntiri i aduceri la zi (actualizri).
PROIECTANT SISTEME DE
173
SECURITATE - curs specializare

Cat investim in securitate?


Costuri (%)
100

O securitate maxim poate fi asigurat cu


costuri foarte mari.

90
80
70
60

n majoritatea cazurilor 20% din costuri se


reflect n 80% beneficii n ceea ce privete
minimizarea riscurilor i asigurarea securitii.

50
40
30

20
10

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Beneficii (atenuarea riscului) %


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

174

Reducerea riscurilor
Pentru a putea s reducem sau s eliminam riscurile trebuie ca firma
s fie capabil de urmtoarele operaii:


Prevenirea - selectarea corect a sistemelor/subsistemelor de


securitate, actualizarea componentelor acestora i adaptarea
acestora la schimbrile care se impun.
Detecia - filtrarea i analiza informaiei, analizarea alertelor,
corelarea cu nevoile firmei.
Rspunsul - luarea msurilor care se impun, comunicarea,
pregtirea constant.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

175

Strategii pentru reducerea riscurilor


1.
2.
3.
4.
5.

Prevenirea - Prevenirea unor evenimente care pot afecta


securitatea firmei.
Reducerea - Reducerea probabilitii de producere i a impactului.
Evitarea - Evitarea unui risc printr-o planificare eficient.
Transferul - Eliminarea riscului prin crearea unei asigurri pe acel
risc.
Planificarea alternativ - n cazul unor riscuri care nu pot fi
prevzute este nevoie de realizarea unor planuri alternative pentru
reducerea impactului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

176

Metode utilizate in analiza riscurilor de


securitate
Literatura de specialitate mentioneaza cteva metode
consacrate dar specialistii sunt liberi s-o aleaga pe cea care
corespunde cel mai bine situatiei pe care o are de evaluat.






Metoda interdependenteelor functionale;


Metoda matricilor de risc
Metoda arborilor de defectari.
Metoda OCTAVE (Operationally Critical Threat, Asset and Vulnerability EvaluationSM )
Metoda MEHARI

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

177

Metoda matricilor de risc


Metoda contine patru componente de baz :
1. componenta fizic;
2. componenta funcional (procesual);
3. componenta informaional;
4. componenta de personal.
Plecand de la modelul relaionalitii dintre ameninri i vulnerabiliti,
se face evaluarea riscului global prin aplicarea relaiilor de calcul
specifice, la determinarea riscurilor pentru fiecare component i
nsumarea ponderat a rezultatelor pariale.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

178

METODA MEHARI
Metoda utilizata pe plan european este elaborat de o
echip de specialiti francezi, care abordeaz att analiza,
ct i managementul riscului, evalund, cantitativ i
calitativ, factorii de risc.
Metoda utilizeaza o serie de instrumente specifice
existand, in cadrul sau, o baz de cunotine referitoare la
situaiile de risc, susinut de o aplicaie software, ce
permite calcule, simulri i optimizri.
Club de la Scurit de l'Information Franais (CLUSIF)
Materialul prezentat in aceasta expunere se bazeaza pe materialele publice aflate pe site-ul CLUSIF si respecta intocmai punctul de vedere asupra
metodologiei Mehari.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

179

MEHARI
Actiuni manageriale


Metoda
ofera
un
set
de
unelte
specifice
managementului securitatii cu un set de actiuni
manageriale, fiecare cu un scop specific:

Exemple:
 Dezvoltarea planurilor de securitate.
 Implementarea politicilor de securitate.
 Efectuarea evaluarilor starii securitatii.
 Evaluarea si managementul riscului.
 Includerea securitatii in procesul de management al proiectelor.
 Constientizarea importantei securitatii.
 Managementul operational al securitatii si controlul si monitorizarea
actiunilor programate.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

180

Utilizari ale MEHARI




MEHARI este, in primul rand, o metoda pentru analiza riscului si


pentru managementul riscului ceea ce inseamna ca, in practica,
metoda si bazele sale de cunostiinte asociate, au fost menite
pentru analiza exacta a riscului, atunci cand este necesar.
ATENTIE! la primii pasi in securitate este de recomandat sa
evaluati starea masurilor si politicilor de securitate existente ale
organizatiei si sa le comparati cu cele mai bune practici pentru a
putea clarifica golul care trebuie umplut.
Dupa aceasta evaluare se vor decide actiunile concrete, grupate,
de regula in planuri, reguli ale organizatiei, politici si/sau un cadru
de referinta al securitatii.
Aceasta abordare se poate baza pe analiza riscului, sau poate
include conceptul de risc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

181

MEHARI
Argumente pentru necesitatea unei metodologii

Este acest lucru cu adevarat necesar?





Aceasta intrebare o va pune, INTOTDEAUNA, persoana careia ii


apartine decizia finala pentru alocarea bugetului corespunzator.
Datorita lipsei unei evaluari preliminare si a unui consimtamant
general asupra mizelor implicate, multe proeicte de securitate sunt
amanate sau chiar abandonate.
Deseori, mai tarziu, sau chiar de la inceputul unei abordari de
securitate, riscul real pe care organizatia si-l asuma este pus sub
semnul indoielii Au fost identificate, chiar, toate riscurile la care organizatia ar

putea fi expusa? Sunt nivelurile acestora acceptabile?




ACESTEA sunt argumente pentru necesitatea unei metodologii


care include analiza riscului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

182

MEHARI
Evaluari de securitate

In setul Mehari exista doua module de evaluare:


1.
2.





Un modul de evaluare rapida.


Un modul de evaluare mai detaliata.
In ambele cazuri, scopul este evaluarea riscului securitatii. In
practica, evaluarea analizeaza serviciile de securitate si in mod
cert, rezultatele vor depinde de profunzimea evaluarii, fiind evident
ca o analiza rapida este mai putin precisa.
Modul rapid se utilizeaza pentru o asa numita recenzie a
vulnerabilitatilor un element al analizei riscului.
Modul detaliat, cauta, in detaliu, posibilele slabiciuni ale fiecarui
serviciu de securitate constituind o baza de expertiza, utilizabila
pentru analiza riscului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

183

MEHARI
Planuri de securitate

Este ceva obisnuit sa se construiasca planuri de actiune


directa ca rezultat al evaluarii starii serviciilor de
securitate.
Procesul de management al securitatii care utilizeaza
aceasta abordare este foarte simplu: efectueaza o
evaluare si decide sa imbunatateasca toate acele
servicii care nu au un nivel al calitatii suficient de bun.
A se vedea: Ghidul de evaluare pentru serviciile de securitate

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

184

MEHARI
Bazele de cunostinte


Modul de evaluare detaliata utilizeaza baza de cunostinte a


serviciilor de securitate (documentata in MEHARI Manualul de referinte
pentru servicii de securitate) aceasta descriind, pentru fiecare serviciu, la
ce foloseste, impotriva a ce este folosit, mecanismele si solutiile
care spijina serviciul si elementele care ar trebui luate in
considerare atunci cand se evalueaza calitatea serviciului.
Aceasta baza de cunostinte unica, va putea fi utilizata direct pentru
a crea un cadru de referinta pentru securitate (politi de securitate)
care va contine si va descrie, setul de reguli si instructiuni de
securitate pe care le va urma organizatia.
Manualul de referinte pentru servicii de securitate dar si
chestionarele de evaluare ofera o bun baza de lucru pentru
consultantii si managerii de securitate pentru a decide ce anume ar
trebui aplicat

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

185

MEHARI
Concluzii la modulele de evaluare

Modulele de evaluare ofera


consecventa asupra securitatii.

Aceasta poate fi utilizata in toate stadiile de maturitate


ale constientizarii securitatii organizatiei.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

privire

larga

si

186

MEHARI
Analiza mizelor de securitate
Indiferent care ar fi orientarile politicii de securitate, exista un principiu
asupra caruia toti managerii sunt de acord: trebuie sa existe un
echilibru just intre investitiile in securitate si importanta mizelor de
securitate.
 Intelegerea
corespunzatoare a mizelor de securitate este
fundamentala iar analiza acestora merita un nivel ridicat al prioritatii si
o metoda de evaluare stricta si structurata.
 Scopul acestei analize este de a raspunde la dubla intrebare:
Ce s-ar putea intampla, si daca s-ar intampla, ar fi grav?
 Acest lucru ne arata ca, in domeniul securitatii, mizele sunt considerate
ca fiind consecintele evenimentelor care deranjeaza operatiunile
planificate ale unei organizatii.


Modul de analiza Mehari: Analiza mizelor si clasificare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

187

MEHARI

Analizarea mizelor de securitate




Baza pentru o analiza a riscului. (Daca

Baza pentru orice planificare de actiune strategica. (Bunurile si fondurile

nu exista un acord asupra


potentialului riscurilor, este posibil sa nu fie alocat un buget ).

alocate pentru securitate, ca si politele de asigurare sunt in proportie directa cu


riscul).

Baza planificarii securitatii.

(Uneori, planurile de actiune pot fi create direct


folosind o abordare directa bazata pe combinarea a doua seturi de expertiza:
profesia insesi, oferita de managementul operational si solutiile de securitate oferite
de consultantii de securitate).

Clasificarea: un element esential pentru politica de securitate.

(in
practica, o companie care administreaza securitatea printr-o politica si un set de
reguli specifice, va diferentia bunurile, valorile si informatiile care trebuiesc
protejate).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

188

MEHARI
Analiza riscului
In toate publicatiile care privesc securitatea, analiza riscului, este
considerat motorul propulsor in securitate desi, majoritatea acestora, nu
prezinta si metodele care trebuiesc folosite..
 MEHARI ofera o abordare structurata pentru evaluarea riscului, pe baza
catorva principii destul de simple tinand cont ca o situatie de risc poate fi
caracterizata de mai multi factori:
 Factori structurali (organizationali) care nu depind de masuri de securitate, ci


de activitatea de baza a organizatiei, de mediul sau si de contextul acesteia.




Factori de reducere a riscului care sunt o functie directa a masurilor de


securitate implementate.

MHARI permite evaluarea calitativa si cantitativa a acestor factori si ajuta la


evaluarea nivelurilor de risc ca rezultat.
 De fapt, analiza mizelor de securitate este utilizata pentru a determina un
nivel de gravitate maxim al consecintelor unei situatii de risc.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

189

MEHARI

Analiza riscului: un ajutor in planificarea strategica




Identificarea factorilor de reducere a riscului (functie a masurilor de


securitate) ofera o baza metodologica pentru construirea unui plan
de securitate sau a unui plan strategic general. Pentru acest lucru
MEHARI ofera o abordare structurata si organizata pentru
planificarea securitatii.

Aceasta abordare este bazata pe o baza de cunostiinte a situatiilor


de risc si proceduri automate pentru evaluarea factorilor de
reducere a riscului.

In sprijinul acesteia exista RISICARE un software produs de


compania franceza BUC SA si distribuit in Romania de catre
Paideia Consulting SRL (http://www.paideiaconsulting.ro).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

190

MEHARI
Analize de risc
Analiza sistematica a situatiilor de risc se identifica toate,
potentialele, situatii de risc, se analizeaza cele mai critice dintre
acestea si se identifica actiuni pentru a reduce riscul la un nivel
acceptabil. Aceasta utilizare a MEHARI se concentreaza pe a se
asigura ca fiecare situatie critica de risc a fost identificata si este
acoperita de un plan de actiune.
 Analiza spontana a situatiilor de risc acelasi set de unelte poate fi
utilizat si in alte abordari de management al securitatii. In cazurile unde
securitatea este administrata prin politici si proceduri specifice vor
exista, intotdeauna, situatii cand unele reguli nu pot fi aplicate. Analiza
spontana a riscului este utilizata pentru a decide cum este mai bine sa
se mearga mai departe.
 Analiza riscului in proiecte noi modelul si mecanismele de analiza
a riscului pot fi utilizate, cu succes, in managementul proiectelor pentru
a planifica masurile impotriva riscurilor si a decide ce masuri trebuie
folosite ca rezultat.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

191

MEHARI
Ghid de analiza a riscului

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

192

INSTRUCIUNE Nr. 9 din 1 februarie 2013

CAPITOLUL I
Dispoziii generale
ART. 1
(1) Prezentele instruciuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la
securitatea fizic pentru unitile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor, cu modificrile i
completrile ulterioare, denumite n continuare uniti, precum i condiiile pe care
trebuie s le ndeplineasc persoanele care desfoar astfel de activiti.
(2) Analiza de risc la securitatea fizic constituie fundamentul adoptrii msurilor de
securitate a obiectivelor, bunurilor i valorilor prevzute de lege, transpuse n planul
de paz i proiectul sistemului de alarmare.

ART. 3
n nelesul prezentelor instruciuni, urmtorii termeni se definesc dup cum
urmeaz:
a) securitate fizic -starea de fapt n care riscul determinat de factorii de ameninare i
vulnerabilitile care pot pune n pericol viaa,integritatea corporal sau libertatea
persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deinute de uniti se situeaz la un nivel
acceptabil;
b) ameninare
c) vulnerabilitate
d) analiza de risc la securitatea fizic :activitate desfurat pentru a identifica
ameninrile i vulnerabilitile care pot pune n pericol viaa, integritatea corporal sau
libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deinute de uniti, n scopul
determinrii impactului i evalurii riscurilor de securitate i n baza creia se stabilesc
msurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;

e) incident de securitate - eveniment produs, avnd o evoluie necontrolat,


care genereaz consecine nedorite asupra persoanelor i/sau valorilor i/sau
activitilor n cadrul unei uniti i care necesit o aciune imediat pentru
restabilirea situaiei anterioare;
f) msur de securitate - componenta de baz a unei soluii de securitate,
corespunztoare uneia sau mai multor ameninri i vulnerabiliti identificate
conform analizei de risc i care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
g) sistem de securitate - ansamblu integrat de msuri organizatorice,tehnice i
procedurale care are ca scop obinerea securitii fizice pentru o organizaie
sau un obiectiv;

INSTRUCTIUNEA NR.9
CAPITOLUL II
Analiza de risc la securitate fizic

ART. 4

(1) Analiza de risc la securitatea fizic, denumit n continuare analiza de risc se materializeaz prin
documentaia ntocmit n cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determin,
n mod dinamic, msurile necesare i aplicabile pentru ncadrarea riscurilor de securitate la niveluri
acceptabile.

(2) Documentaia prevzut la alin. (1) se nregistreaz la unitatea beneficiar dup asumarea de ctre
conductorul acesteia, urmnd ca n termen de 60 de zile s se realizeze implementarea msurilor stabilite.

(3) Procesul de efectuare a analizei de risc ncepe dup semnarea contractului de prestri de servicii dintre
beneficiar i prestator, cu excepia cazurilor de realizare prin structuri de specialitate proprii n regim intern.

(4) Analiza de risc se efectueaz naintea instituirii msurilor de securitate se revizuiete n una dintre
urmtoarele situaii:
a) cel puin o dat la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni i externi care genereaz i/sau
modific riscurile la securitatea fizic a unitii;
b) n cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectiv;
c) n cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcionale sau a obiectului de
activitate al uniti


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

196

INSTRUCTIUNEA NR.9









ART. 5
Efectuarea analizei de risc implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a) definirea parametrilor interni i externi care genereaz i/sau modific riscurile la securitatea fizic a
unitii;
b) stabilirea metodei i a instrumentelor de lucru;
c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizic, a zonelor de impact, a evenimentelor i cauzelor riscului,
precum i a potenialelor consecine;
d) analizarea riscurilor la securitatea fizic;
e) estimarea riscurilor unitii beneficiare;
f) ntocmirea Raportului de evaluare i tratare a riscurilor la securitatea fizic.
ART. 6
Ameninrile la adresa securitii fizice a unitilor, care pun n pericol viaa, integritatea corporal sau
libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate, indiferent de importana bunurilor sau a valorilor ce pot fi
afectate la producereaunui incident de securitate.
ART. 7
(1) Documentaia privind analiza de risc cuprinde:
a) Raportul de evaluare i tratare a riscurilor la securitatea fizic;
b) grila de evaluare, specific obiectului de activitate;
c) documentele-suport.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

197

INSTRUCTIUNEA NR.9

(2) Raportul de evaluare i tratare a riscurilor la securitatea fizic cuprinde:


a) nominalizarea unitii, obiectul de activitate al acesteia i scopul evalurii;
b) amplasarea geografic a unitii, vecinti, ci de acces, ali factori externi cu impact asupra activitii
unitii;
c) cadrul organizaional intern, politici i responsabiliti privind securitatea fizic a unitii beneficiare;
d) sursele de risc la securitatea fizic, zonele de impact, evenimentele produse i cauzele riscurilor
identificate pentru unitatea evaluat, precum i potenialele consecine asupra persoanelor i activitii;
e) analizarea riscurilor identificate;
f) estimarea riscurilor la securitatea fizicg) stabilirea cerinelor, msurilor i mecanismelor de securitate
pentru sistemul ce urmeaz a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic i
operaional;
h) estimarea costurilor de securitate, n funcie de msurile de securitate propuse i nivelul de risc asumat;
i) concluziile raportului, n care se propun una sau mai multe opiuni de tratare a riscurilor n vederea
ncadrrii n domeniul acceptabil al riscului de securitate fizic, menionnd concret dimensionarea
dispozitivului de paz, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video,
efracie, control acces i alarmare, elementele de protecie mecanofizic, precum i alte msuri
(3) Grila de evaluare specific obiectului de activitate al unitii beneficiare se completeaz pentru situaia n
care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se ncadreaz n domeniul riscului acceptabil.
(4) Raportul de evaluare i tratare a riscurilor a securitatea fizic i grila de evaluare se semneaz de ctre
evaluator.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

198

INSTRUCTIUNEA NR.9





CAPITOLUL III
Abilitarea personalului de evaluare
ART. 8
(1) Analizele de risc se efectueaz de experi nscrii n RNERSF.
(2) Expertul n evaluare trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
a) este cetean romn sau deine cetenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale
Spaiului Economic European;
b) deine competene profesionale atestate pentru ocupaia de evaluator de risc la securitatea fizic;
c) nu are antecedente penale pentru infraciuni svrite cu intenie.
(3) Pentru nscrierea n RNERSF solicitantul trebuie s depun la I.G.P.R. -Direcia de ordine public o cerere
nsoit de dosarul cu documentele care fac dovada ndeplinirii condiiilor prevzute la alin. (2).
(4) n urma analizei dosarului, solicitantul care ndeplinete condiiile prevzute la alin. (3) este nscris n
RNERSF n calitate de expert n evaluarea riscului la securitate fizic
ART. 9
(1) Pn la adoptarea standardului ocupaional pentru ocupaia de evaluator de risc la securitatea fizic,
analizele de risc pot fi elaborate de specialiti cu o vechime n domeniul evalurii riscului la securitatea fizic
mai mare de 5 ani, nscrii n RNERSF.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

199

INSTRUCTIUNEA NR.9

(2) Specialistul prevzut la alin. (1) trebuie s ndeplineasc cumulativ


urmtoarele condiii:
a) este cetean romn sau deine cetenia unuia dintre statele membre ale
Uniunii Europene ori ale Spaiului Economic European;
b) nu are antecedente penale pentru infraciuni svrite cu intenie;
c) face dovada experienei de minimum 5 ani n desfurarea activitilor de
organizare, planificare sau executare a msurilor de securitate, n formele
prevzute de lege;
d) este absolvent de studii superioare cu diplom de licen sau echivalent;
e) a fost declarat admis la interviul susinut n faa unei comisii de specialitate
constituite prin dispoziie a inspectorului general al Poliiei Romne.
(3) Pentru nscrierea n RNERSF, persoanele prevzute la alin. (1) trebuie s
depun la I.G.P.R. - Direcia de ordine public, cu 30 de zile nainte de
susinerea interviului prevzut la alin. (2) lit. e), o cerere nsoit de dosarul cu
documentele care fac dovada ndeplinirii condiiilor prevzute la alin. (2) lit. a) -d).
(4) n urma susinerii interviului, solicitanii sunt declarai admii sau respini.(5) Modul de organizare i
desfurare a interviurilor se stabilete prin dispoziie a inspectorului general al Poliiei Romne.
(6) n comisiile de susinere a interviurilor i de verificare a contestaiilor pot
fi cooptai i experi din cadrul asociaiilor profesionale de profil.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

200

Dezbatere

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

201

4.

ELABORAREA SPECIFICAIEI T.O.


I SISTEME INTEGRATE DE SECURITATE

DE CE SISTEME INTEGRATE
DE SECURITATE?

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

202

PROGRAMUL DE SECURITATE


Totul functioneaza intr-o ierarhie, iar securitatea nu face exceptie.

Orice organizatie care se infiinteaza si stabilese o misiune


pentru a realiza o serie de obiective propuse. (Exemple .o
fabrica auto pentru a produce profit din fabricarea autoturismelor,
pentru o companie de securitate
)

TOATE aceste organizatii au


SECURITATE. (Dati exemple .)

nevoie

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

de

protectieLde

203

INTEGRAREA PROCEDURILOR








Poceduri rezultate din manualul calitatii (Ex. ISO 9001)


Proceduri rezultate dintr-o metodologie de management a
proiectelor (Ex. Primavera).
Proceduri ale serviciului de contabilitate.
Proceduri de marketing si tehnici de vanzari.
Proceduri juridice.
LLL.. (?!!!)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

204

POLITICI DE SECURITATE


Programul de securitate este condus, la randul sau de politicile


de securitate, care fac parte integranta din planul de afaceri al
organizatiei.
O parte a acetui program de securitate este constituita din
componente electronice de inalta tehnologie pentru tot ceea ce
inseamna prevenire (detectie la efractii, incendii, control acces,
TVCI, protectie perimetrala etc.)
O alta parte este constituita din echipamente de protectie fizica
(incuietori, usi speciale de protectie, bariere mecanice) si paza
umana.

TOATE ACESTEA TREBUIESC INTEGRATE!

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

205

AVANTAJELE SISTEMELOR DE
SECURITATE INTEGRATE:






Sistemele integrate de securitate sunt un important multiplicator al


securitatii.
Ele reprezinta o extindere a ochilor si urechilor personalului de paza.
Pot duce la o insemnata economie a bugetului alocat pentru activitatile
de paza si protectie.
Pot preveni producerea de pagube importante prin detectarea, la timp, a
tentativelor de afractie si/sau a inceputurilor de incendii.
Integrarea acestora intr-o singura platforma hardware/software duce la o
mai mare eficienta si eficacitate a operatiunilor de asigurare a securitatii
bunurilor si persoanelor din obiectivele protejate.
Capacitatea continua de dezvoltarea a unui sistem integrat de securitate
reprezinta un alt mare avantaj pentru client, atat in privinta costurilor cat
si in rapiditatea cu care se poate efectua aceasta operatie.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

206

AVANTAJELE SISTEMELOR DE
SECURITATE INTEGRATE:

DATI EXEMPLE44.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

207

Exemple:


Reduce si simplifica perioada de training pentru utilizatori.

Imbunatateste comunicarea.

Sporeste eficienta muncii.

Scade costurile de intretinere.

Asigura o mai mare longevitate prin costurile reduse de upgradare si prin


usurinta cu care se face aceasta operatiune.

Daca, o instalatie electrica se asteapta sa dureaze cat dureaza si


cladirea, in cazul sistemelor de securitate, durata de viata a
componentelor sale se afla undeva pe la 7 ani, cel mult.

Utilizand integrarea sistemelor, aceasta durata poate creste pana la 1015 ani prin efectuarea operatiunilor de upgradare.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

208

Cum se realizeaza integrarea:


Integrarea inseamna atat integrarea de componente electronice cat si
integrarea de functii si functiuni.
 Integrarea inseamna o provocare tehnica dar ea reprezinta, mai ales, o
provocare de imaginatie.
 Cercetarea si inovarea sunt activitati, uneori, necesare, dar considerati
totul ca pe un puzzle care trebuie rezolvat.
 Uitati-va la echipamentele pe care le aveti si la obiectivul de protejat si
nu va lasati pacaliti de caracteristicile tehnice ale producatorilor.


TREBUIE SA STITI MAI MULTE DESPRE ACESTEA DECAT


PRODUCATORII LOR DESPRE MODUL LOR DE INTEGRARE.
Acest curs are rolul de a va ajuta sa intelegeti atat tehnologia, cat si de a va
dezvolta imaginatia pentru a realiza proiecte de securitate cat mai aproape
de perfectiune.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

209

Concluzii:


Fiecare organizatie are o misiune care odata realizata are scopul de


produce active, active ce trebuiesc protejate pentru a se evita
distrugerea sau furtul acestora.

Sistemele de securitate inegrata ofera ce-a mai eficienta protectie a


acestora prezentand o serie de avantaje:

1.

Uniformizeaza politicile de securitate la nivelul intregii organizatii.

2.

Simplifica modul de operare.

3.

Se pot integra sistemele de la mai multe cladiri ale organizatiei scazand


costurile.

4.

Se reduce si se siplifica perioada de formare a personalului care


utilizeaza sistemele de securitate.

5.

6.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

210

SISTEME DE SECURITATE
BAZELE PROIECTARII

NERECOMANDAT:

Pentru proiectarea unui sistem integrat de securitate nu folositi


doar planurile obiectivului.

RECOMANDAT:


Efectuarea unui studiu la fata locului si respectarea unui set de


proceduri prin utilizarea unor instrumente.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

211

Unelte (The tools)








Planuri, desene si schite (PDS)


Specificatii
Coordonarea interdisciplinara
Echipamentele si selectia echipamentelor
Managementul de proiect
Managementul relatiilor cu clientul

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

212

Planuri, desene si schite (PDS)


Planurile, desenele si schitele reprezinta inima activitatii de
proiectare a unui sistem de securitate si ar trebui sa ne ofere
informatii despre urmatoarele tipuri de legaturi relationale:
1.
2.
3.
4.

Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si mediul


fizic in care lucreaza acestea.
Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si
retelele de curanti slabi aflate in cladiri.
Legatura relationala dintre echipamentele de securitate.
Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si
utilizator

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

213

Tipuri de utilizatori deserviti de PDS:


PDS trebuie s serveasc cinci tipuri distincte de utilizatori:
1.

2.
3.

4.
5.

Estimatorului de oferta (the bid estimator) acesta trebuie s


stabileasc ce materiale sunt necesare.
Instalatorului (the installer).
Managerului de proiect (project manager) acesta trebuie sa
monitorizeze, printre altele, atat progresele inregistrate de echipa de
instalare cat si etapele de aprovizionare.
Echipei/tehnicianului de mentenanta (the maintenance technician).
Echipei/tehnicianului care va extinde sau va modifica sistemul de
securitate (the next engineer expanding the system).

EXTRA:
Beneficiarului si autoritatilor cu drept de control
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

214

Specificatii:
Dac PDS-urile sunt inima
specificaiile sunt capul.




activitatii

de

proiectare,

Cel mai important document din aceasta categorie il reprezinta CAIETUL DE


SARCINI.
De aici pornesc, de regula, marea majoritate a disputelor juridice.
PDS-urile prezentate in acest document, au rolul doar de a informa, la modul
general, toate modificarile ulterioare, cerute de studiul Dvs. Vor trebui
argumentate, obligatoriu, in scris, si, conform legislatiei, numai dupa aprobarea
acestora, se va trece la noua etapa.
Caietul de sarcini ar mai trebui sa contina descrieri ale intregului sistem si ale
fiecarui subsistem, descrieri ale serviciilor pe care va trebui sa le ofere
contractantul etcK
DISCUTII SI DEZBATERI BCAIETUL DE SARCINIB.1 ora.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

215

Coordonarea interdisciplinara
De abilitatea unui proiectant de securitate in aceasta activitate,
depinde, nu numai satisfactia clientului dar si buna sa reputatie.

Dezbatere si discutii L.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

216

5. ELABORAREA SPECIFICAIEI T.O.A


SISTEMULUI DE SECURITATE
Echipamentele si selectia echipamentelor

Selectia unor echipamente corecte (calitate/pret) poate duce la o


mare satisfactie a clientului iar alegerea unor echipamente gresite
poate genera un dezastru.

Proiectantul va trebui sa aleaga ceea ce este mai bun in interesul


clientului daca clientul sufera, toata lumea sufera (instalatorii,
mentenanta si in general, intreaga industrie de profil are de
pierdut).
Dezbatere si discutii H.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

217

Managementul de proiect
CE ESTE UN PROIECT:
Are un inceput si un sfarsit.
Produce un rezultat unic.
Are un coninut clar, un buget limitat, resurse
limitate si produce rezultate specifice.
NU nseamn munc repetitiv / ntreinere/operaii

Obiectiv
Continut unic

Desfasurare
in Timp

Resurse

Puncte bine definite de inceput si sfarsit

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

218

Definitii:
Un proiect reprezinta un efort temporar al
carui scop este crearea unui produs sau
serviciu
unic.
(Project Management Institute - PMI)

Un proiect este un set unic de activitati


coordonate, cu puncte de start si finish
definite, realizate de o persoana sau o
organizatie, cu scopul de a atinge obiective
specfice in cadrul unor parametrii definiti de
timp, cost si performanta.
(ISO 10006 - Calitatea in Project Management, 1997)

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

219

Definitii:
Managementul Proiectelor este: Arta de a conduce i
coordona resurse umane i materiale de-a lungul vieii unui
proiect utiliznd tehnici moderne de conducere pentru
atingerea obiectivelor predeterminate de scop, cost, timp,
calitate i satisfacerea participanilor.
(PMI)

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

220

Ce este un manager de proiect?


Persoana responsabil pentru finalizarea cu succes a proiectului.
 Provocarea Managerului de Proiect: Aducerea partilor pentru a lucra
ca un intreg


PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

221

Ce este o echipa de proiect?


- Executa activitile i sarcinile din proiect.
- Membrii echipei se subordoneaza siraporteaz managerului de
proiect.
- Desemnat full-time sau part-time.
- Contribuie direct la crearea livrabilelor proiectului.
- Particip la procesul de management de proiect.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

222

Ce este un sponsor de proiect?




Are autoritatea final pentru proiect.

Furnizeaz direcia i viziunea.

Finaneaz proiectul.

Apr proiectul n cadrul organizaiei.

Rezolv cererile de schimbri majore i situaiile problematice.

Valideaz i se asigur c obiectivele proiectului sunt atinse.

Aprob toate livrabilele majore.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

223

Probleme ce ar trebui rezolvate intr-un


proiect:
1. De ce -

generale ?

De ce se realizeaz proiectul i care sunt obiectivele

2. Ce - Ce trebuie fcut i care sunt obiectivele specifice ale


proiectului ?

3. Cum - Cum se va proceda, ce mijloace i ce resurse exist?


4. Unde - Unde se va desfura proiectul i pe ce amplasament?
5. Cine - Cine sunt persoanele sau firmele participante la finanarea
i realizarea proiectului?

6. Cnd - Cnd va ncepe i cnd se va termina proiectul?


7. Ct - Ct va costa proiectul?
8. Calitatea - Care sunt obiectivele de calitate care se ateapt a fi
realizate?

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

224

Ciclul de viata al unui proiect:


Dintre toate proiectele ce se realizeaz n lume:
 31% sunt oprite nainte de a se termina
 53% din proiecte sunt finalizate, ns:
 Costurile sunt depite, n medie, cu 189 %
 Timpul este depit, n medie, cu 222 %
 16% sunt finalizate, n timp, n buget si atingndu-i scopul.
Sursa: Standish Group International www.standishgroup.com

Peste 70% din numarul proiectelor deviaza de la directia dorita


generand depasiri de bugete, intarzieri si livrabile incomplete. Unul
dintre motive este lipsa unei metodologii, a unui proces de MP care sa
ghideze derularea intregului proiect.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

225

Fazele unui proiect:


INITIEREA presupune conceperea si demararea proiectului,
documentarea business case-ului, studiului de fezabilitate,
termenii de referinta ai proiectului si numirea echipei initiale.
PLANIFICAREA presupune planificarea si crearea planurilor
asociate: project plan, planul de resurse, planul financiar
(bugetul), planul de obtinere a acceptantelor, planul de comunicare.
EXECUTIA presupune crearea livrabilelor proiectului si controlul
diverselor elemente cum ar fi livrabilele, aria de cuprindere a
proiectului (scope), calitatea. riscurile si problemele (issues.
INCHIDEREA presupune dezalocarea resurselor, predarea catre
client si receptia livrabilelor proiectului precum si realizarea
analizei post implementare a proiectului.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

226

Comunicarea in PM:

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

227

Managementul relatiilor cu clientul







Pe tot parcursul proiectului, va trebui sa mentineti o legatura


permaneta cu clientul.
Toate capitolele anterioare sunt de natura tehnica, acesta este
singurul in care legatura umana trebuie sa fie profunda.
AMINTITI-VA: insatisfactia clientului este egala, uneori cu
DEZASTRUL.
Activitatea de proiectare, in sine, este o stiinta, relationarea cu
clientul este, o arta.

Dezbatere si discutii H.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

228

Locul electronicii in procesul de securitate







Proiectarea unui sistem de securitate, este, in primul rand un


proces iar sistemele electronice de securitate, reprezinta unul din
multele instrumente din acest proces.
De multe ori, se intampla, ca sistemele electronice sa nu fie
integrate cu alte masuri de securitate care le-ar spori eficienta.
Proiectarea eficienta a unui sistem de securitate electronica
poate servi clientului nostru ca parte a unui program de securitate
integrat in politicile sale de securitate.

Dezbatere si discutii H. 10 minute

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

229

Programul de securitate

Securitatea nu este un produsLsecuritatea este o valoare.

Securitatea, la fel ca si contabilitatea, serveste pentru a susine


capacitatea organizatiei de a respecta coduri i regulamente, i
de a preveni si a minimiza pierderile n organizaie.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

230

Politicile de securitate
Politicile de securitate fundamentul tuturor contramasurilor.






In toate cazurile trebuie sa existe un motiv bun pentru a se aplica


o masura de securitate cu actiuni specifice de contracarare.
Acest lucru reprezinta unul din cele mai importante principii dupa
care trebuie sa se conduca un proiectant de sisteme de
securitate.
Utilizarea unor principii generale, prevazute in politica clientului
sau de legislatia specifica, poate genera mari probleme.
Asigurati-va ca clientul este bine informat despre consecintele la
care se expune si daca, totusi insista sa efectuati proiectarea asa
cum vrea el, asigurati-va ca in cazul unui eventual litigiu acest
lucru a fost notat in documentele specifice si in cele comerciale.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

231

Ordinea de lupta pentru protejarea


oricarui activ:
1.






Analiza riscurilor de securitate :


Exist ameninri care ar putea duce la distrugerea, deteriorarea,
sau furtul activelor? Care sunt motivaiile lor, istoricul, i a
probabilitatii ca sa se intample?
Ce vulnerabilitati exista si cine ar putea profita de aceste
ameninri?
Ce msuri de contracarare existente sunt puse n aplicare pentru
a proteja activele?
Care este probabilitatea de atac, i ct de atractive sunt aceste
active pentru a atacatorii poteniali?

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

232

Ordinea de lupta pentru protejarea


oricarui activ:
2.


3.

Crearea unui plan de securitate.


Evaluarea contramsurilor suplimentare necesare pentru a se proteja pe
deplin activele. Bugetarea i prioritizarea contramsurile bazate pe
costuri, uurina de punere n aplicare, i a eficienei.

Crearea unui program de punere n aplicare.

Elemente de aciune imediat (aceasta va include stabilirea politicilor de


securitate i proceduri).
Punerea n aplicare pe etape:
 Conditii cu grad ridicat de risc
 Conditii cu grad scazut de risc
 Alocarea bugetului
Orice contraaciune pus n aplicare, este o vulnerabilitate posibila.
Fii pregtii s acceptati sau s transferati acest risc.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

233

Ordinea de lupta pentru protejarea


oricarui activ:
4.

Stabilirea politicilor
securitate.

procedurilor

de

Identificarea si definirea riscurilor de care fata de care trebuie efectuata protectia si


tipul de contramasuri aplicate:




High-tech sisteme electronice de securitate, tehnologii de securitate a informatiilor etc.


Low-tech - incuietori, bariere, garduri, lumini de siguranta, etc.
Masuri ne-tehnice politici si proceduri, programe de securitate, programe de training, planuri
de paza, protectie si transport valori etc.

Definirea modul n care angajaii, vizitatori, i partenerii trebuie s manipuleze


elementele de securitatet i responsabilitile lor fata de securitatea intregii
organizatii.
Definirea modului n care organizaia va detecta, evalua, i gestiona ameninrile i
comportamente, care dintre acestea vor fi tolerate i care nu vor fi.
Proiectarea programului de securitate pentru a rspunde obiectivelor de securitate,
inclusiv metoda de formare gradului de contientizare i a regulilor de management
pentru angajati, paznici, vizitatori i parteneri.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

234

6. SISTEME ELECTRONICE DE SECURITATE


PREZENTARE

1.

2.

3.

Sisteme de detectie si alarmare efractie,


supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala solutii tehnologice.
Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu solutii tehnologice.
Sisteme/instalatii de stingere a incendilor solutii
tehnologice

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

235

Sisteme electronice de securitate

Sisteme de detectie si alarmare efractie,


supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala solutii tehnologice.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

236

Sisteme antiefractie

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

237

Sisteme antiefractie
Rolul principal al unui sistem de supraveghere are ca scop patru componente:
 a descuraja;
 a detecta;
 a documenta;
 a mpiedica sau ntrzia orice ncercare de patrundere n obiectiv sau zona
protejata.
Aplicarea masurilor de securitate trebuie planificata in functie de necesitatile si nevoile
obiectivului protejat.
SOLUTII TEHNOLOGICE
Elemente principale ale unui sistem de supraveghere:
 centrale de alarmare;
 senzori;
 dispecerat de monitorizare;
 infrastructura de comunicaii.
Pe langa aceste elemente fizice nu trebuie sa uitam sa ne referim atat la personalul de
deservire cat si la procedurile de actiune in diferite situatii.
In prima parte a acestei expuneri e vom referi la senzori care po fi clasificati foarte
simplu in senzori de interior si senzori de exterior.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

238

Cerinte operationale


Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de obiectivul


protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc
protejate) mediul
inconjurator, amenintarile posibile dar si de experienta acumulata in paza si
protectia obiectivului respectiv.

Toate aceste idei furnizeaza baza pentru o analiza initiala dar nu sunt
suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de securitate.\

Natura si ritmul activitatilor in zona obiectivului de supravegheat, sau langa


acesta, configuratia fizica a ariei controlate, comportamentul oamenilor si al
mediului inconjurator sunt factori care trebuie luati in calcul atunci cand se
realizeaza un sistem de securitate.
 Multe obiective, datorita caracteristicilor in continua schimbare, necesita o
abordare dinamica si pragmatica a supravegherii interioare si exterioare.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

239

Senzori de exterior

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

240

Senzori pentru interior

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

241

Comutatoare mecanice


Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii)


unei usi sau ferestre protejate. Acest senzor consta ntr-un contact electric care are o
stare functie de actiunea fizica directa asupra sa, modificarea starii normale genernd
astfel o alarma.

Comutatoarele mecanice se pot monta la usi, ferestre, sertare, panouri de acces


etc. Este recomandabila utilizarea lor n conjunctie cu un detector de miscare instalat
n zona protejata, n caz ca intruziunea este realizata prin derutarea sistemului de
supraveghere.

Pentru o functionare corespunzatoare a senzorului, usile si ferestrele protejate


trebuie instalate adecvat n tocul usii (rama ferestrei) pentru a prentmpina alarmele
false declansate de deschiderea ntmplatoare a acestora. De asemenea, o montare
defectuoasa a senzorului se poate solda si prin patrunderi nedetectate.

Comutatorul trebuie sa fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului


demontarea si dezafectarea acestuia. Firele de legatur ntre comutator si centrala de
alarmare trebuie sa fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de
alarmare trebuie sa fie setata astfel nct sa declanseze o alarma n momentul
ntreruperii acestora.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

242

Comutatoare mecanice


Neutralizare: blocarea comutatorului n pozitia usa/fereastra


nchisa este modalitatea cea mai simpla de contracarare a
senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamela metalica, fie
prin alta modalitate, care presupune existenta unor complici n
interiorul obiectivului, care consta n lipirea cu banda adeziva a
prghiei de actionare al comutatorului, n perioada n care alarma
este deconectata.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

243

Comutatoare magnetice
Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detectarea deschiderii
(nchiderii) unei usi sau ferestre protejate.
Acest dispozitiv este format din doua componente:
un
un

comutator magnetic (senzor Hall sau releu reed) montate n tocul usii sau ferestrei;
magnet permanent dispus pe partea mobila a usii/ferestrei.

Declansarea alarmei este facuta de apropierea/departarea celor doua


componente ale dispozitivului. Trebuie mentionat ca, spre deosebire
de contactul mecanic, partea mobila poate fi la o oarecare distanta de
partea fixa. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt
identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic.
Blocarea functionarii comutatorului magnetic poate fi facuta cu ajutorul
unui magnet puternic care, dispus n exteriorul usii sau ferestrei,
nlocuieste magnetul mobil al dispozitivului si permite intrarea fara
declansarea alarmei.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

244

Comutatoare magnetice

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

245

Comutatoare balansate
Comutatoarele balansate sunt formate din doua comutatoare mecanice
sau magnetice, unul pe pozitie normal nchis, celalalt pe pozitia normal
deschis.
 Functionarea normala a dispozitivului presupune balansarea celor doua
comutatoare, la deschiderea usii fiecare comutator schimbndu-si starea. n
situatia n care cele doua comutatoare nu si schimba starea, este detectata
o ncercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere
declanseaza o alarma.
 Acest montaj, cu doua comutatoare, este mult mai sigur n functionare,
eliminnd posibilitatea blocarii simultane a comutatoarelor prin utilizarea unui
mecanism de contracarare.
 Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele
prezentate la senzorul cu comutator mecanic.
 O conditie generala pentru acesti senzori este obligativitatea instalarii, n
paralel, a altor dispozitive de supraveghere bazate pe alte principii
functionale.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

246

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei


Aceste dispozitive se instaleaz pentru controlul ferestrelor care sunt susceptibile a
fi sparte n cazul unei intruziuni. Senzorii sunt montati n interior, pe un perete sau
tavan, n fata ferestrei monitorizate.
 Exist trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea socurilor si
combinati.
 Toate dispozitivele au n compunere un microfon care este sensibil la o band de
frecvente asociat cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este prelucrat
ntr-un procesor care elimin componentele spectrale neasociate fenomenului fizic. Tot
procesorul de semnal compar semnalul filtrat cu cel nregistrat anterior, asociat cu
spargerea geamului. n situatia unei asemnri a caracteristicilor de frecvent, este
declansat alarma.
 Senzorii pentru detectarea socurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecventa de
5 KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea
microfoanelor cu cristal este mai eficace ntruct acestea sunt sensibile la o banda
foarte ngusta de frecventa, simplificnd sarcinile procesorului de semnal si, implicit,
reducnd rata alarmelor false.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

247

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei


Senzorii combinati, acustic+soc, combina avantajele celor doua principii diferite de
detectie, asigurnd mbunatatirea probabilitatii de descoperire, a ratei alarmelor false,
totodata reducnd si posibilitaatile de neutralizare ale detectorului.
 Functie de specificatiile producatorului, senzorii se pot monta direct pe fereastra la
ctiva centimetri de margine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la
mica distanta de fereastra.
 Montarea pe fereastra este cea mai problematica deoarece adezivul trebuie sa fie
de foarte buna calitate, capabil sa reziste la radiatiile solare si la extremele de
temperatura produse iarna sau vara (-20C80C).
 Functionarea nesigura a dispozitivului poate fi consecinta unei montari
necorespunzatoare a senzorului, nerespectarii specificatiilor tehnice referitoare la tipul
de fereastra pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea
problemelor sunt date de caracteristicile acustice ale ncaperii. Astfel, acoperirea
ferestrei cu o draperie groasa absoarbe vibratiile acustice si la microfonul senzorului
montat pe perete sau n tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declansarea
alarmei.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

248

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei




Senzorul mai poate functiona necorespunzator si daca procesorul


de semnal nu a fost calibrat corespunzator. Suplimentar, mai pot
cauza probleme si interferentele radio sau zgomotele naturale care
au un spectru cu elemente n banda de sensibilitate a senzorului.
Ca o precautie maxima, se poate impune o verificare distructiva,
lucru care presupune verificarea functionarii senzorului cnd
fereastra este sparta intentionat.
Neutralizarea sistemului de supraveghere este posibil dac
geamul este decupat sau demontat din ram. O alt metod const
n modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin
atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

249

Senzori fotoelectrici pentru interior


Folosesc un fascicul de lumin invizibil, n infrarosu, pentru a crea un cortin
electronic. De regul, sunt folositi pentru supravegherea unor suprafete liniare, de
dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc
 Senzorii cu fascicul luminos sunt formati din dou blocuri: un emittor si un receptor.
Emittorul foloseste ca surs de lumin IR o diod electroluminiscent LED (Light
Emitting Diode) sau o diod laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de
regul un fototranzistor) care detecteaz prezenta sau absenta fasciculului. Dac
receptorul sesizeaz o ntrerupere a razei IR cu o durat mai mare dect o valoare
prestabilit, este declansat alarma.
 Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cldirii (modificri ale regimului
termic, lmpi fluorescente, interferente radio si electromagnetice cu echipamentele
electrice etc.)


Neutralizarea sistemului este realizabil numai prin ocolirea fasciculului luminos,


lucru totusi simplu dac intrusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea
radiatiei IR.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

250

Senzori cu microunde
Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii.
Principiul de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de
intruziune ntr-un cmp electromagnetic generat de echipament.
Sistemul este format din doua blocuri functionale: un emitator si un receptor.
Emitatorul consta ntr-un oscilator de mica putere realizat cu dioda Gunn, n
banda X de frecventa (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaza orice
modificare a frecventei emise, modificare produse datorita efectului Doppler.
Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declansarea alarmei n situatia unei
deviatii de frecventa de 20120 Hz, adica pentru o viteza a intrusului de
aproximativ 212 m/s.
Constructiv, exista doua tipuri de sisteme cu microunde: senzori monobloc, la
care att emitatorul ct si receptorul sunt realizati ntr-o singura unitate,
respectiv senzori n tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si
receptorul.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

251

Senzori cu microunde


Senzorii cu microunde se pot folosi att pentru monitorizarea unor


suprafete exterioare ct si pentru ncaperi, depozite, holuri etc. n
exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea
perimetrala sau pentru o avertizare timpurie daca intrusul se
apropie de o cladire sau o zona sensibila.
Functionarea necorespunzatoare a senzorilor poate fi cauzata, n
primul rnd, de interferente cu alte echipamente cu microunde care
functioneaza n banda X. De asemenea, zonele care contin
generatoare puternice de cmpuri electromagnetice pot produce
probleme datorita interferentelor pe unele componente spectrale. O
situatie speciala poate fi cauzata de lampile fluorescente (mai
cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate
fi interpretat de detector ca deplasare de frecventa, genernd astfel
o alarma falsa.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

252

Senzori cu microunde
Alte cauze care pot crea probleme:


obiectele metalice care se misca n cmpul de detectie al senzorului


genereaza alarme false;

suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, n spatele


lor;

instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor obiecte care


se deplaseaza n afara zonei de interes, declansndu-se alarme aleatoare;

antenele horn folosite, de regula, la aceste sisteme, se caracterizeaza prin


prezenta unor lobi secundari;

de asemenea, semnalele receptionate pe acesti lobi pot genera alarme


false.

Este recomandabila instalarea astfel nct sa se asigure continuitatea


zonei de detectie, pentru aceasta fiind necesare zone de suprapunere
pe o suprafa de maxim 10% din suprafata controlata.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

253

Detectoare de vibratii
Detectoarele de vibratii sunt destinate montrii pe pereti, tavane,
dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de retezare,
tiere, gurire, perforare, izbire, ntr-un cuvnt orice ncercare de
intruziune care afecteaz din punct de vedere fizic structura pe care
este instalat senzorul.


Traductoarele destinate detectarii energiei mecanice de joasa


frecventa se monteaza direct pe peretele interior al structurii
supravegheate, detectnd orice vibratii care sunt produse.
Alarmele false sunt cauzate, n general, de instalarea
necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe
peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, avioane, utilaje
industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

254

Detectoare de vibratii
Neutralizare: sistemul poate fi neutralizat evitnd patrunderea prin
zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care
sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.


O alta metoda de contracarare, aplicabila n general la toate


sistemele automate de supraveghere, consta n generarea,
persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o
lunga perioada de timp, lucru care conduce la scaderea ncrederii
n functionalitatea sistemului si ignorarea alarmelor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

255

Detectoare de vibratii
(instalarea)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

256

Detectoare de vibratii cu fibra optica


Cablurile cu fibra optica sunt folosite att pentru protejarea unui perete, dar
si pentru supraveghere perimetrala, fiind posibila instalarea subterana sau pe
mprejmuire.
 n cazul utilizarii n interior, cablul de fibra optica acopera ca o plasa un
perete, fiind dispus fie n tencuiala sau zid, fie montat, n timpul constructiei,
direct n infrastructura.
 Reteaua din cabluri de fibra optica este destinata montarii pe pereti,
tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de orice
ncercare de intruziune care afecteaza din punct de vedere fizic structura pe
care este instalat senzorul.
 Alarmele false sunt cauzate n general de instalarea necorespunzatoare a
senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior
(trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de senzor.
 Neutralizare: sistemul poate fi contracarat evitnd patrunderea prin zona
protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita
absorbtia si difuzia vibratiilor.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

257

Detectoare de vibratii cu fibra optica


(instalare)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

258

Senzori audio


Senzorii audio receptioneaza zgomotele produse de o intruziune si sunt utilizati de


regula pentru aplicatii de interior.

Principiul de functionare, asemanator cu cel al detectoarelor de geam spart, se


bazeaza pe un traductor care transforma oscilatiile aerului n semnal electric sau (un
microfon). Semnalul produs de microfon este analizat de un procesor, alarma fiind
declansata daca acesta fie se ncadreaza ntr-un tipar prestabilit, fie este detectat ntrun loc si la un moment unde si cnd ar fi trebuit sa nu fie nici o activitate.

Senzorii audio se instaleaza n locuri unde zgomotul facut de intrus depaseste cel
putin cu un ordin de marime zgomotul de fond pentru ca detectarea intrusului sa fie
sigura si neafectata de alarme aleatoare. Daca zgomotul de fond exista si dispozitivului
nu-i este reglat corespunzator pragul de declansare a alarmei, sistemul este incapabil
sa faca diferenta ntre o intruziune si un zgomot de fond.

Alarmele false sunt produse de zgomote puternice, ntmplatoare: avioane, trenuri,


explozii etc.

Contracarare: un intrus care se deplaseaza lent si care si ia masuri de atenuare a


zgomotului produs de deplasarea sa.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

259

Senzori ultrasonori activi




Senzorii ultrasonori activi sunt dispozitive care detecteaza


miscarea: emit unde ultrasonore n zona protejata si
reactioneaza la modificarile undelor reflectate produse de
obiectele mobile.
Senzorii ultrasonori activi se monteaza n tavan sau pe perete si
asigura protectia unei zone de circa 100 m2.
Senzorii ultrasonori, activi sau pasivi, nu sunt influentati de
caldura, interferente electromagnetice, fenomene externe.
Dimensiunea zonei supravegheate poate fi usor controlata,
undele ultrasonore fiind puternic absorbite de pereti, mobilier,
panouri etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

260

Senzori ultrasonori activi




ATENTIE! absorbtia n materialele comune dintr-o ncapere, poate


crea si efecte nedorite, n sensul ca, n spatele obiectelor se
creeaza zone moarte, unde senzorul este inoperant.
Cele mai obisnuite cauze care conduc la declansarea unor alarme
false constau n: miscari ale aerului produse de ventilatoare,
climatizoare etc.; suieraturi ale conductelor; orice altceva se
deplaseaza n zona controlata (ferestre deschise, animale de casa
etc.).

Neutralizare: Senzorul poate fi contracarat de un intrus care se deplaseaza


cu o viteza foarte mica, sub limita pragului de detectie setat; o varianta de
neutralizare, bazata pe aceiasi idee, consta n micsorarea vitezei radiale,
deplasarea facndu-se circular, n jurul senzorului. De asemenea, un intrus
care foloseste un detector de ultrasunete, poate intercepta emisia
dispozitivului, evitnd astfel declansarea dispozitivului prin ocolirea acestuia.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

261

Senzori ultrasonori activi


(principiide functionare)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

262

Senzori ultrasonori pasivi




Senzorii ultrasonori pasivi, asemanatori cu senzorii audio, receptioneaza


vibratiile cu o frecventa de peste 20 Khz produse de intruziune.

Frecventele din acest domeniu sunt asociate cu frecarea unor obiecte


metalice, fsitul unui arzttor cu acetilena sau zdrobirea unui perete de beton
sau caramida.

Zgomotul produs este transmis printr-o unda acustica, prin aer, pna la
microfon. Semnalul electric este analizat de procesor si, daca sunt ndeplinite
conditiile de frecventa si amplitudine, este declansata alarma.

n majoritatea cazurilor, senzorii de acest tip sunt montati numai mpreuna


cu senzorii pasivi n infrarosu (PIR) cu scopul mbunatatirii performantelor
dar, mai ales, reducerii posibilitatilor de contracarare.

Alarmele false pot fi produse de sonerii telefonice, fluieratul conductelor de


apa, miscarea aerului de catre ventilatoare sau climatizoare etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

263

Senzori ultrasonori pasivi


Caracteristicile de directivitate ale senzorilor pasivi cu ultrasunete

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

264

Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

265

Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)




Senzorii PIR sent pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel de


energie, el doar asculta mediul nconjurator pentru interceptarea
formei de cmp energetic la care este sensibil.

Majoritatea senzorilor PIR sunt sensibili n banda de frecventa


corespunzatoare emisiei IR a corpului uman, adica n banda 714
m1. (n fizica exista o teorie care ofera o relatie ntre temperatura corpului si
lungimea de undaa radiatiei emise. n cazul obiectelor cu temperaturi n gama
1040C, lungimea de unda corespunzatoare este 714 m).

Senzorii PIR nu masoara cantitatea de energie receptionata ci doar


modificarile rapide ale profilului termic. Cu alte cuvinte, PIR
detecteaza imagini fierbinti n infrarosu sesiznd contrastul ntre
imaginea calda si fondul rece.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

266

Senzor PIR
(montare verticala)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

267

Detectori PIR
(sisteme optice si de reflexie)


Sistemele optice si de reflexie au un rol important n proiectarea si


functionarea PIR. Necesitatea focalizarii precise a radiatiei termice,
chiar pe elementul fotosensibil, a impus folosirea uneia din din cele
doua metode:

1.
2.

focalizare prin reflexie


focalizare cu lentile.

Focalizarea prin reflexie presupune folosirea unei oglinzi concave,


elementul fotosensibil fiind montat n focarul sistemului optic. Acest
sistem nu realizeaza o mpartire n zone poligonale a suprafetei
cercetate dar asigura o distanta mare de descoperire; acest
principiu este folosit, de regula la senzori PIR pentru exterior.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

268

Detectori PIR
(lentile)
Focalizarea prin intermediul lentilelor nu asigura o concentrare a radiatiei
IR la fel de mare cu oglinda reflectorizanta dar, folosind un tip de lentile
speciale, denumite lentile Fresnel, este asigurata o modificare foarte simpla a
configuratiei zonelor poligonale.
 Lentila Fresnel, realizata dintr-o pelicul subtire de material plastic
transparent la radiatia IR, are gravat pe ea o serie de cercuri concentrice;
desenul imprimat pe pelicula de plastic reprezinta o aproximare a hologramei
zonelor poligonale realizate de dispozitiv.
 Senzorii PIR se instaleaza orizontal, pe tavan sau vertical, pe pereti astfel
nct caracteristica lor de detectie sa acopere posibilele zone de intruziune:
usi, holuri, ferestre etc. Caracteristica de detectie, elementul esential al
dispozitivului se poate modifica relativ simplu, schimbnd lentilele Fresnel
aplicate n fata fotodetectorului.
 Astfel, exista caracteristici de tip cortina, care nu prezinta nici un fel de
spatiu sau caracteristici fragmentate.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

269

Detectori PIR
(alarme si neutralizare)


Alarmele false pot fi produse de schimbari bruste, naturale ale


temperaturii cauzate de instalatii de ncalzire, radiatia solara,
animale etc.
Neutralizarea senzorului poate fi realizata prin mai multe procedee
dar, n principiu, ntotdeauna se urmareste scaderea diferentei de
temperatura dintre intrus si mediu. Aceasta se poate realiza fie prin
cresterea temperaturii mediului (daca intrusul are acces la sistemul
de reglare al temperaturii interioare), fie prin folosirea unor nvelisuri
termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale catre
exterior.
Deoarece senzorul PIR detecteaza intruziunea functie de contrastul
dintre obiectul cald si fondul rece, modificarea acestor temperaturi
poate reduce eficacitatea dispozitivului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

270

Detectori PIR
(alarme si neutralizare)


Daca temperatura mediului devine apropiata de temperatura


intrusului (circa 3040 C), dispozitivul nu mai reactioneaza datorita
lipsei de contrast termic. Teoretic, daca o persoana are exact
temperatura mediului, ea este invizibila pentru senzor.
Alta metoda presupune cunoasterea caracteristicii senzorului:
intrusul fie se deplaseaza spre detector, fie evita depasirea zonelor
poligonale create de lentila Fresnel. Un efect similar este produs de
deplasarea foarte lenta a intrusului. Toate procedeele au acelasi
rezultat final: circuitul de diferentiere detecteaza o modificare lenta
a temperaturii si nu declanseaza alarma.
Deplasarea intrusului spre senzor pe un traseu cu PD minim, i
permite ulterior acestuia dezafectarea completa a senzorului (fie
reorientarea acestuia spre o zona nepericuloasa, ntreruperea
alimentarii, fie obturarea cu vopsea a lentilei Fresnel sau blocarea
cu un paravan opac IR).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

271

Detectori PIR
( probabilitatea de descoperire in functie de directia de deplasare )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

272

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior




Senzorii activi cu infrarosii au o caracteristica de supraveghere de


tip cortina, formata din fascicule multiple de unde infrarosii
modulate, sistemul reactionnd la orice modificare a legii de
modulare sau ntrerupere a legaturii ntre emitator si receptor.
Ca orice senzor activ, este format dintr-un emitator si un receptor,
montate, de regula, n aceiasi carcasa. Emitatorul foloseste ca
element activ un laser; la limita zonei protejate, raza laser este
reflectata 180 spre receptor prin intermediul unei benzi
reflectorizante.
Receptorul, prin intermediul unor lentile de focalizare, colecteaza
energia undelor, o transforma n semnal electric si acesta este
prelucrat n procesorul de semnal. Procesorul compara legile de
modulatie ale impulsurilor IR emise cu cele receptionate si, n caz
de neconcordanta, declanseaza alarma.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

273

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior




Senzorii poate fi utilizati pentru protectia unor zone cu dimensiunile de


maxim 10 m lungime si 8 m naltime; valorile sunt determinate de puterea
laserului, sensibilitatea receptorului, gradului de reflectivitate a benzii.

Sistemul are probabilitatea de descoperire apropiata de unitate; rata


alarmelor false este mica, detectorul nefiind afectat de temperatura mediului,
interferente electrice etc.

Senzorul poate functiona necorespunzator daca nu sunt efectuate


ntretineri periodice (alinierea si stergerea de praf a elementelor optice,
reglarea pragului de declansare etc.).

n situatia n care spoturi puternice de lumina ajung la receptor sau banda


reflectorizanta fotoelementul poate fi saturat genernd alarme false.

Solutia consta ntr-o instalare corespunzatoare, care sa evite iluminarea


dispozitivului din surse externe.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

274

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior

Neutralizarea senzorilor este dificila: daca intrusul identifica


sistemul (emitatorul si benzile reflectorizante), l poate ocoli, evitnd
detectarea. Sistemul este vulnerabil dac intrusul produce o mare
cantitate de fum, fapt ce are ca efect modificarea regimului de
functionare al senzorului si, eventual, trecerea ntr-un regim de
avertizare fara a se declansa nsa alarma.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

275

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior


( mod de functionare )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

276

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior





Senzorii activi cu infrarosii pentru exterior sunt identici din punct de


vedere functional cu senzorii de interior.
La aceste dispozitive, emitatorul nu mai este montat mpreuna cu
receptorul; definirea zonei supravegheate este facuta prin
pozitionarea celor doua blocuri.
Alte deosebiri ntre cele doua sisteme sunt produse de conditiile
diferite de mediu: senzorii de exterior trebuie sa functioneze la
temperaturi extreme, n prezenta precipitatiilor, chiar daca exista
depuneri de praf sau gheata pe sistemele optice.
De asemenea, att emitatorul ct si receptorul trebuie sa aiba
performante superioare, ntruct acesti senzori protejeaza
aliniamente de pna la 300 m.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

277

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior


( probleme in functionare / neutralizare )
n ceea ce priveste cauzele care pot conduce la o functionare
defectuoasa a sistemului, datorita functionarii n mediul exterior, se
mai pot adauga urmatoarele:
pierderea n timp a alinierii datorita miscarilor pamntului sau
deplasarii blocurilor (alunecari de teren, nghet, vnt, caderi de pietre
etc.), ntreruperea aleatoare a fasciculului produsa de crengi, plante n
crestere, animale etc.
Neutralizarea: consta fie n ocolirea aliniamentului protejat (pe la
extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt) sau dezafectarea sistemului
prin introducerea sa n modul Avertizare, ntrerupnd legatura optica
ntre emitator si receptor cu ajutorul mijloacelor fumigene.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

278

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

279

Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri




Senzorii pentru detectarea vibratiilor se instaleaza, de regula, pe


gardurile realizate din plasa de srma.

Acesti senzori detecteaza orice ncercare de retezare, taiere sau


escaladare a gardului pe care sunt instalati.

Toate aceste actiuni genereaza vibratii mecanice, diferentiate de


oscilatiile produse de fenomenele naturale prin amplitudinea si
frecventa lor mai ridicata.

Elementul sensibil la deplasari este de tip inertial, traductorul fiind


piezoelectric, electronic sau mecanic.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

280

Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri




Detectoarele de vibratii functioneaza optim daca senzorii sunt


montati direct pe mprejmuirea din plasa de srma. Dispozitivele
electromecanice se nseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime
de maxim 300 m; senzorii care furnizeaza semnal analogic sunt
legati individual la procesorul de semnal.
Din punct de vedere al eficacitatii, senzorii de vibratii sunt printre
cele mai sigure dispozitive perimetrale; alt avantaj al acestora este
dat si de factorul economic, pretul fiind de cteva ori mai redus fata
de alte sisteme.
Senzorii de vibratii nu se vor instala fara masuri suplimentare de
protectie n zone unde exista fenomene naturale care
interactioneaza cu sistemul: animale numeroase, terenuri cu culturi
agricole, pomi, arbusti n contact cu plasa gardului, vibratii
puternice produse de activitati umane (trenuri, instalatii industriale etc.).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

281

Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri


( instalare )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

282

Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri


( neutralizare )

Sistemul poate deveni nefunctional daca la instalarea sa nu s-a


tinut cont de conditiile de mediu; cel mai banal exemplu consta n
folosirea contactelor Hg n zone unde temperatura poate scadea
sub -38C, punctul de nghet al mercurului.

Neutralizarea sistemului este dificila, realizndu-se numai prin


ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau
pe dedesubt), astfel nct intrusul sa nu atinga nici gardul, nici
suportii acestuia.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

283

Senzori electrostatici
Senzorii cu cmp electric se bazeaza pe detectarea modificarilor unui cmp
electrostatic alternant produs ntre niste conductori electrici. Distorsionarea cmpului
este produsa daca cineva atinge conductorii sau chiar daca numai se apropie de ei.
 Senzorul cu cmp electrostatic este un dispozitiv perimetral si se monteaza, de
regula, pe mprejmuiri realizate din plasa de srma, spre interiorul obiectivului
protejat; conductorii sunt dispusi paralel unul fata de altul si fata de nivelul terenului;
pentru modificarea frecventei de rezonanta mecanica a conductorilor, se pot dispune
la capete resorturi pretensionate. Lungimea unei linii si, implicit, a aliniamentului
protejat, este de maxim 500 m. Principalul avantaj al acestui tip de dispozitiv consta n
numarul minim de alarme false generate de sistem.
 Sesiznd si apropierea la o distanta de pna la 3 m (valoarea este reglabila
modificnd sensibilitatea procesorului de semnal), senzorul poate detecta si
tentativele de depasire a aliniamentului protejat prin saparea unui tunel sau
escaladarea gardului.
 Neutralizarea: este dificila, fiind facuta prin ocolirea sa (prin lateral, pe deasupra
sau pe dedesubt) la distanta minima dictata de sensibilitatea procesorului sau prin
saturarea sistemului, prin interferenta electromagnetica , folosind un generator radio
cu frecventa apropiata de a sistemului.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

284

Senzori capacitivi
Senzorii capacitivi detecteaza modificarea unui cmp electric static generat
ntre linii electrice sau ntr-o retea de conductori. Alarma este declansata prin
modificarea capacitatii produsa de atingerea sau apropierea de conductorii
senzorului.
 Senzorii capacitivi sunt realizati, constructiv, n doua variante: dispozitive
pentru exterior sau pentru interior.
 Senzorii pentru exterior sunt asemanatori cu dispozitivele electrostatice; cei
trei conductori ai senzorului se instaleaza la partea superioara a mprejmuirii,
fiind izolati din punct de vedere electric de restul gardului; diferenta esentiala
fata de senzorii electrostatici consta n generatorul de excitatie care, n acest
caz, produce un cmp electric constant.
 Senzorii pentru interior, destinati protejarii unor obiecte metalice (fisete,
seifuri, birouri etc.) sunt alcatuiti numai din doi electrozi: unul, n forma de
plasa, este asezat n proximitatea obiectelor; celalalt face un contact electric
ferm cu acestea. Tensiunea folosita pentru electrozi are valoare mica, fara
efecte asupra organismului uman.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

285

Senzori capacitivi
(instalare)

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

286

Senzori sensibili la sarcina cu cabluri


coaxiale
Acesti senzori sunt formati din linii de transmisie (cabluri coaxiale) care
folosesc cmpul electric ca mediu de transmisie si detectie.
 Senzorii cu cabluri sensibile la sarcina se folosesc pentru supravegherea
mprejmuirilor perimetrale. Sistemul are o sensibilitate constanta de-a lungul
liniei si asigura protectie mpotriva taierii, miscarii sau fortarii cablurilor
componente.
 Unele sisteme de acest tip sunt suficient de sensibile astfel nct sa fie
capabile sa intercepteze chiar vi vibratiile acustice de-a lungul liniei,
operatorul avnd posibilitatea sa asculte ce se ntmpla n zona protejata.
 Cablurile coaxiale se instaleaza direct pe plasa de srma a gardului, la
jumatatea distantei n naltime, fiind prinse ferm, din 20 n 20 de centimetri cu
bride metalice (trebuie evitate bridele de plastic care pot fi eliminate silentios,
de exemplu prin arderea cu o bricheta). Lungimea senzorului poate ajunge la
350 m.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

287

Senzori sensibili la sarcina cu cabluri cu polimer


magnetic


Acest tip de senzor este destinat, instalarii n exterior, pe plasa de


srma a mprejmuirii dar exista si posibilitatea instalarii n peretii
constructiilor, situatie n care detecteaza tentativele de strapungere
a acestora. Destinatia sa este asemanatoare cu cablul coaxial
microfonic, cablul cu polimer magnetic fiind totusi cel mai
performant sistem utilizabil n aplicatii perimetrale.

Din punct de vedere tehnic cablurile cu polimer magnetic sunt


impenetrabile, avnd probabilitatea de descoperire cea mai ridicata;
singura solutie pentru neutralizare presupune desprinderea cablului
de pe plasa metalica, lucru imposibil de realizat fara producerea
unor zgomote care sa declanseze alarma.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

288

Senzori perimetrali cu fibra optica





Fibra optica este imuna la interferente electromagnetice si, daca


este montata corespunzator, este foarte sigura n functionare.
Contracararea sistemului este realizabila numai n cazul instalarii
necorespunzatoare a fibrei optice. De exemplu, daca nu sunt
respectate specificatiile producatorului de fixare ale fibrei n
anumite puncte sensibile (porti de acces, stlpii de sustinere,
ancorele de fixare ale gardului etc.), un intrus poate escalada
gardul prin punctele respective fara a fi detectat.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

289

Senzori cu geofoni


Senzorii cu geofoni detecteaza vibratiile seismice de joass frecventa create n sol de


deplasarea persoanelor, vehiculelor, animalelor etc. Dispozitivul a fost folosit initial de
geologi pentru masurarea undelor seismice produse de exploziile subterane,
determinndu-se astfel structura geologica a solului.

Elementul activ al dispozitivului este un microfon cu o structura speciala, sensibil la


frecvente sub 25Hz. Semnalul electric de la microfon este transmis la procesorul de
semnal care, functie de caracteristicile acestuia (amplitudine, putere spectrala etc.),
declanseaza alarma. Pentru eliminarea alarmelor false, exista facilitatea ca sistemul sa
preia de la microfon si semnalele audio, operatorul avnd posibilitatea sa asculte
semnalele receptionate.

Geofonii se instaleaza la nivelul solului, avnd o tija nfipta n pamnt pentru


preluarea vibratiilor. Un sistem este alcatuit din 50100 de microfoane care sunt
conectate la procesor fie printr-un cablu de semnal, fie prin radio. Transmiterea
informatiilor de la senzori este facuta diferentiat, astfel ca operatorul stie exact care
senzor a declansat alarma, localiznd astfel precis locul intruziunii.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

290

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea


intruziunilor


Varietatea uriasa de situatii in care este necesara utilizara


senzorilor de supraveghere face imposibila o reteta exacta
aplicabila in mod universal.
Selectarea tipurilor de dispozitive pretabile a fi utilizate ntr-un caz
particular, trebuie sa respecte cteva etape importante ntlnite la
orice lucrare de acest gen.

In primul rand:
Realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna n balanta, pe de o
parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele
dorite de la sistem si importanta obiectivului protejat. ntruct, n lumea reala,
criteriul economic este decisiv, devine evident faptul ca, din pacate,
proiectantii de sisteme de securitate trebuie sa se bazeze n special pe criteriul
cost si mai putin pe criteriul performanta.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

291

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea


intruziunilor


O regula care trebuie respectata ntotdeauna la proiectarea oricarui


sistem de supraveghere presupune utilizarea obligatorie a cel putin
doua tipuri de senzori, tipuri complementare din punct de vedere al
posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice diferite
si nu se influenteaza reciproc.
Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de
protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere
video.
Proiectarea sistemului este conditionata numai de caracteristicile
obiectivului, importanta sa, conditiile de mediu din zona de instalare
si de fondurile alocate.

O modalitate de selectare a senzorilor pentru aplicatii de exterior consta n studierea tabelului care prezinta
probabilitatea de descoperire (PD) si rata alarmelor false (RAF) pentru cteva tipuri de senzori, functie de
natura intruziunii, stilul de contracarare sau tipul evenimentului generator. (anexa)
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

292

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea


intruziunilor

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

293

Bibliografie:

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

294

Dezbatere

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

295

Sisteme de control acces / admitere acces

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

296

Sisteme de control/admiterea accesului


Admiterea si controlul accesului, ntr-un sistem de securitate, este o problema cel
putin la fel de importanta ca si detectarea intruziunilor.
Problemele ridicate de identificare au capatat noi dimensiuni n ultimii 25 de ani,
existnd preocupari pentru:
identificare personala;

culegerea informatiilor despre persoane;

detectarea sau limitarea deplas\rilor, actiunilor si comportamentului persoanelor;

forme de identificare care, mai degraba, arata apartenenta la un grup social dect
identitatea personala;

identificarea produselor si ambalajelor;

identificarea vehiculelor;

identificarea animalelor.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

297

Control acces vs Admitere acces




Sistemul de control acces trebuie sa tina cont de orice posibila


amenintare la adresa intimitatii si sigurantei personale, de divulgare
a informatiilor n afara organizatiilor ndreptatite sa le foloseasca
sau de eventuala utilizare a datelor nregistrate n scopuri ilegale.
Identificarea este o problema dificila si multidisciplinara, de
exemplu avnd conotatii nu numai tehnice, ci si filozofice sau
psihologice.
Notiunea de control al accesului se refera la detectarea
materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un
pericol pentru organizatia interesata. n principal, este vorba de
descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili,
substante halucinogene, radioactive sau toxice.
Admiterea accesului este o activitate care consta n identificarea
unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea
sau interzicerea patrunderii n obiectivul controlat.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

298

Componenta unui sistem


de control/admitere acces
Centrala de control
Tastatura centrala
Chei digitale
Cititor de cartele (magnetice, proximitate)
Cititor de chei digitale
Cartele de acces
Tastatura de acces
 Turniketi pentru acces personal
 Software








In practica aceste echipamente folosesc software care au, de regula, si functia


de pontaj, des ceruta in aplicatii.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

299

Sistem control acces / sistem de alarma

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

300

Identificarea persoanelor
IDENTITATE: ansamblu de date prin care se identifica o persoana DEX 98.

n practica, o persoana este identificata cu o nregistrare abstracta, daca
individul respectiv detine un document care trebuie sa se afle numai n
posesia sa, daca are cunostinte despre lucruri si fapte pe care numai el ar
trebui sa le cunoasca sau daca exercita diverse activitati care sunt atribuite,
n mod normal, persoanei respective. Binenteles, actiunea de identificare,
trebuie sa combine procedurile de mai sus pentru a avea siguranta
corectitudinii identitatii.

Scopul este asigurarea unei identificari sigure, bazate pe procese
rationale, care sa asigure un echilibru ntre costuri, beneficii si riscurile
implicate.

O institutie se protejeaza mpotriva accesului unor persoane care pot
avea intentii clandestine, si asigura unele puncte sensibile mpotriva unor
atacuri din exterior sau interior sau macar pastreaza o nregistrare cu
identitatea persoanei care a avut acces n zonele respective.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

301

Identificarea persoanelor metode utilizate


aspectul persoanei (cum arata persoana);
2. comportamentul social (cum persoana interactioneaza cu altii);
3. numele (cum este apelat de altii);
4. codul (un nume abstract folosit de o organizatie);
5. cunostinte (informatii care le detine numai o singura persoana);
6. indicii (obiecte care sunt numai in posesia persoanei);
7. indicii bio-dinamice (modul in care persoana actioneaza in anumite
situatii);
8. indicii fiziologice (elemente fiziologice imuabile, specifice fiecarei
persoane);
9. caracteristici fizice (elemente fiziologice variabile in timp).
Primele sase puncte se refera la rezolvarea in mod clasic a problemei
identificarii, in timp ce ultimele trei metode sunt cunoscute ca
biometrie.
1.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

302

Concluzii la unele metode de identificare




Numele, adresa si data nasterii sunt o metoda de identificare


nesigura, pe care o institutie nu trebuie sa-si bazeze sistemul de
identificare.

Nesiguranta oferita de codurile alocate la nivel national, au impus


crearea unor scheme de codificare particularizate de fiecare
institutie sau organizatie de stat sau privata, implicata in relatii
sociale. Exista, astfel, numeroase baze de date unde identificarea
este facuta pe baza unui cod PIN (Personal Identification Number).

Codificarea, recunoscuta de masini, se poate materializa pe cartele


de identificare cu cod de bare, banda magnetica, circuite
electronice etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

303

Dispozitive de identificare
Organizatiile si institutiile, fie ca sunt private sau publice, au posibilitatea sa-si
creeze un sistem propriu de identificare prin obiecte. Documentele eliberate de
acestea, legitimatii de serviciu sau alte documente de identificare, sunt n
multe situatii mai sigure si mai greu de falsificat dect actele emise de
autoritatile publice.
Metodele de protectie despre care vom vorbi se refera numai la atasarea de
actul de identitate a unor dispozitive, componente sau alte elemente care sunt
folosite pentru identificarea electronica a obiectului respectiv.
Cele mai des ntlnite sunt:
coduri de bare;
banda magnetica;
cartela de proximitate;
cartela Wiegand;
cartela inteligenta (Smart card);
cartela laser.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

304

Coduri de bare
Acestea au aparut ca urmare a necesitatii unui sistem pentru identificarea
marfurilor in depozite, magazine etc. Legatura dintre informatia asupra
produsului si stocarea acesteia in baza de date este locul unde intervin
codurile de bare.
 Acesta este cel mai vechi sistem de identificare electronica, fiind
standardizat in anul 1949, codurile de bare au trecut de la identificarea
obiectelor, la identificarea persoanelor.
 Citirea codului de bare reprezinta de fapt o masurare a latimii relative a
barelor si spatiilor care formeaza codul si reconstituirea informatiei functie de
standardul utilizat.
 Cartile de identitate cu cod de bare sunt printre cele mai economice
sisteme, intrucat codul este inscriptionat direct prin tiparire pe cartela, citirea
lui facandu-se cu ajutorul unui creion optic, un dispozitiv format dintr-o dioda
laser, un fotoelement (de regula o matrice CCD) si o interfata pentru
calculator.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

305

Coduri de bare
Standardele au evoluat foarte mult, in lume existand astazi peste 50 de tipuri diferite
de coduri. Practic, fiecare stat dezvoltat are cel putin un standard specific.
 Astfel, in Europa exista codul EAN (European Article Number, cod unificat din anul
1980 cu UPC sub denumirea EAN-UPC), PZN (Pharma Zentral Nummer) etc.
Cod EAN:
 primele doua cifre reprezinta provenienta produsului;
 urmatoarele cinci cifre indica producatorul (numarul este dat de Centrale fr
Coorganisation GmbH din Germania);
 ultima cifra reprezinta o suma de control pentru autocorectia erorilor.


Fiecare cifra a codului EAN este reprezentata


 prin doua bare si doua spatii, avand in total o
latime de sapte unitati.
Fiecare bara sau spatiu poate avea latimea de
unu, doi, trei sau patru unitati.
Cititorul de coduri de bare poate citi simbolurile
in
orice
directie
obtinand
intotdeauna
reprezentarea corecta a informatiilor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

306

Banda megnetica



Credit card-urile au impus dimensiunile, standardizate astazi: 2 3.5 (aproximativ 54 - 85 mm).


Cartela cu banda magnetica este compusa din documentul propriuzis, pe care sunt prezentate de informatiile de identificare (nume,
diverse coduri etc.), la care este atasata o banda magnetica unde
se memoreaza informatiile suplimentare necesare pentru
identificare, cum ar fi codul personal de identificare (PIN), parole
etc.
Pentru citirea unei cartele cu banda magnetica este necesar un
dispozitiv de antrenare care asigura trecerea cu viteza constanta a
cartelei prin dreptul unui cap de citire magnetic (asemanator cu cel
de la casetofon).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

307

Cartela de proximitate
Cartela de proximitate este cel mai performant sistem de recunoastere din
seria de sisteme credit card fiind singurul echipament care este capabil sa
detecteze si sa identifice cartela, fara sa fie necesar ca aceasta sa fie
introdusa intr-un cititor special.
 Se folosesc mai multe tehnici pentru a citi o cartela de proximitate care, in
principal, trebuie sa evite folosirea unor surse de alimentare pentru card,
acesta fiind si un dezavantaj pentru ca distanta maxima intre cartela si cititor
nu poate depasi cativa centimetrii.
 Incorporarea in cartela a unor circuite rezonante radio este cea mai veche
metoda, datele de identificare fiind stocate in functie de frecventele de
rezonanta ale circuitelor acordate.
 Cititorul contine un emitator radio ce emite in continuu trenuri de unde
modulate in frecventa si un receptor care sesizeaza raspunsurile cartelei pe
frecventele pe care ii sunt acordate circuitele proprii.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

308

Cartele de proximitate
Un alt principiu de functionare al sistemului cu cartele de proximitate
consta in folosirea un cuplaj electrostatic, electromagnetic sau magnetic intre
cititor si cartela. Energia produsa de cititor este captata de cartela si este
folosita pentru alimentarea circuitelor.
 Alimentat cu energie, circuitul ROM (sau E2ROM) instalat in cartela,
genereaza o secventa de impulsuri care constituie codul cartelei, unic pentru
organizatia respectiva. Secventa de impulsuri moduleaza o purtatoare radio
care este emisa de cartela si receptionata de cititor.
 Acesta demoduleaza purtatoarea si obtine codul cartelei, luand decizia de
permitere a accesului, inscrierea in baza de date a orei de acces etc.
 Cu toate ca in cartela de proximitate se gasesc numeroase circuite,
grosimea acesteia este standard: 1.65 mm.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

309

Cartele Wiegand



Cartela wiegand este o varianta de cartela de proximitate.


Cartela contine un numar de conductori paraleli cu lungimea de
aproximativ 10 mm, in interiorul cartelei, care sunt dispusi sub
forma unui cod de bare.
Conductorii fabricati dintr-un material feromagnetic produc o
modificare brusca a fluxului magnetic in momentul in care cartela
este expusa la un camp magnetic lent variabil.
Cititorul, fara contact cu cartela, contine un magnet care activeaza
materialul feromagnetic si un cap magnetic de citire al fluxului
generat de cartela.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

310

Smart card
1981 anul producerii primei cartele inteligente, in Franta.
 Avantajul smart card-urilor, fata de cartelele de proximitate, este acela ca
sunt realizate cu o memorie care poate fi stearsa si scrisa electric de mii de
ori, informatiile pastrate putand fi schimbate de fiecare data cand este
accesata, acest lucru facand-o dificil de copiat sau falsificat.
 Circuitul E2ROM utilizeaza un protocol special, pseudoaleator, pentru
initializarea scrierii, protocol, in general bine protejat, fiind accesibil doar
producatorului sistemului.
Aplicatiile curente constau in identificarea
abonatului GSM (cartela SIM Subscriber
Identifier Module), credit card-uri, servicii
cu abonament (programe TV satelit codate
sau televiziune prin cablu) etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

311

Cartela laser


Cartela cu memorie optica, numita si cartela laser, utilizeaza


tehnologia dezvoltata pentru inregistrarile audio-video pe compact
discuri (CD-ROM).
Datele sunt scrise cu ajutorul unui laser care modifica, punctual,
coeficientul de reflexie al unei pelicule subtiri din aluminiu. Citirea
informatiilor este facuta prin reflexie, fasciculul laser al cititorului
fiind reflectat sau nu de pelicula metalica.
Spre deosebire de cartelele inteligente, aceste dispozitive au un
volum foarte mare de stocare, ajungand la cateva zeci de
megaocteti. Dezavantajul principal este acela ca informatiile nu
sunt la fel de bine protejate ca la smart-card, acestea putandu-se
citi sau modifica prin intermediul unui inscriptor de CD-ROM.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

312

Sisteme biometrice
Termenul biometrie se refera la toate tehnicile de identificare bazate
pe o serie de caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de
modificat sau imitat.


Specialistii n securitate apreciaza ca folosirea PIN si a parolelor,


cele mai aplicate metode de identificare folosite de tehnologia
informatica actuala, sunt de mult depasite.
O serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite n mod traditional
pentru identificare. Astfel, descrierea fizionomiei si a semnelor
particulare, ntlnite la pasapoarte, este destul de grosiera si
arareori este suficient de sigura pentru a identifica categoric o
persoana. La cealalta extrema, exista tehnicile criminalistice
invazive, bazate pe radiografii dentare si ale scheletului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

313

Aplicatii biometrice

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

314

Indici biometrici
categorii





nfatisarea (de exemplu: naltimea, greutatea, culoarea pielii, a parului si


ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, parul facial etc., toate
acestea prezentate, de regula, ntr-o fotografie);
comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii,
stilul de exprimare, handicapuri vizibile, trasaturi memorate video);
bio-dinamice (de exemplu: presiunea si viteza de executie a semnaturii,
caracteristici statistice ale vocii, viteza de apasare a tastelor n cazul
introducerii unei parole etc.);
elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului
antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare si
palmare imaginea retiniana, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul
urechii, geometria minii, amprenta ADN etc.);
elemente artificiale (folosite n special pentru identificarea animalelor,
putnd exemplifica cu: bratari, coduri de bare tatuate, zgarzi, microcipuri
inserate sub piele, emitatoare radio etc.).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

315

Caracteristicile dorite
de la un sistem de identificare













universalitate fiecare persoana trebuie sa fie identificabila dupa criteriul propus;


unicitate fiecare persoana trebuie sa aiba un singur identificator; nu trebuie sa
existe doua persoane cu acelasi identificator;
permanenta identificatorul nu trebuie sa se modifice n timp sau sa fie transformat
la dorinta;
necesitate identificatorul trebuie sa contina una sau mai multe caracteristici
naturale, la care o persoana nu poate renunta;
achizitionare identificatorul trebuie sa fie obtinut cu usurinta;
conservare identificatorul trebuie sa fie pastrat cu usurinta, att n sistemele
manuale de identificare, ct si n cele automate;
excludere identificatorul selectat face inutil orice alta forma de identificare;
precizie fiecare identificator trebuie sa fie suficient de diferit de oricare alt
identificator, astfel nct identificarea sa fie facuta fara greseala;
simplitate nregistrarea si transmiterea indiciilor trebuie sa fie simpla, fara a se
genera erori;
cost culegerea si pastrarea indiciilor trebuie sa ajunga la costuri rezonabile;
comoditate culegerea si pastrarea indiciilor nu trebuie sa fie dificila sau mare
consumatoare de timp;
acceptanta culegerea indiciilor nu lezeaza standardele etice, religioase, culturale
sau morale ale societatii.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

316

Tipuri de identificare biometrica

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

317

Avantaje si dezavantaje in biometrie

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

318

Amprente papilare
Dupa fotografie, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita, pna de
curnd, numai de cercetarea criminalistica.
Folosirea amprentelor papilare pentru identificare, prezintacteva avantaje
semnificative:
 exista o experienta semnificativa, de aproape o suta de ani, n folosirea amprentelor
pentru identificare;
 informatia primara este greu de falsificat dar, trebuie retinut ca este, totusi, posibil;
 cantitatea de informatie care trebuie memorata este redusa;
 algoritmii de prelucrare sunt simpli, folosindu-se numai modele matematice
bidimensionale;
 pretul dispozitivelor de achizitionare a datelor este cel mai scazut dintre toate
echipamentele biometrice;
 precizia determinarii persoanei este foarte buna;
 este o metoda complet neinvaziva;
 timpul de identificare este mai mic de o secunda.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

319

Fotografia si fizionomia



Ce-a mai utilizata metoda biometrica, dar este o metoda nesigura


de identificare.
Un alt dezavantaj al folosirii fotografiei in sistemele automate de
recunoastere consta in cantitatea mare de informatie care trebuie
memorata pentru fiecare persoana, precum si complexitatea
algoritmilor de corelare intre imaginile memorate si fotografiile
verificate.
Unele sisteme de identificare construiesc un model tridimensional
al fetei persoanei, model care este comparat cu o serie de
fotografii realizate din mai multe unghiuri.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

320

Tehnici antropometrice


Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

321

Recunoasterea irisului



Irisul ochiului este specific fiecarei persoane, fiind diferit chiar si la


gemenii univitelini.
Au fost dezvoltati algoritmi matematici care folosesc ca baza de
comparatie aproape 250 de caracteristici independente ale irisului.
Utilizand acest model matematic, probabilitatea ca doua persoane
sa aiba acelasi iris este mai mica de 10-72!
Verificarea consta in achizitionarea imaginii irisului, masurarea si
digitalizarea parametrilor utilizati pentru identificare si calculul
corelatiei intre datele achiziionate si informatiile memorate intr-o
baza de date.
Recunoasterea irisului este foartede eficace, fiind considerata mai
performanta decat recunoasterea bazata pe amprente.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

322

Termograma faciala






Fotografia temperaturii fetei unei persoane; structura termica faciala


nu se poate modifica chiar daca se utilizeaza chirurgia plastica.
Principiul termogramei faciale se bazeaza pe structura termica a
imaginii si nu pe temperatura ei absoluta, acest lucru asigurand
recunoasterea persoanei chiar in unele conditii speciale: variatii
mari de temperatura ambientala, afectiuni temporare (stari de
raceala, gripa etc.)
Termograma faciala se obtine prin explorarea fetei cu un detector
sensibil la radiatii infrarosii care captureaza o imagine a emisiilor
faciale in infrarosu.
Se utilizeaza camere de termoviziune instalate la aproximativ 45
cm de persoana ce trebuie recunoscuta.
Utilizand tehnica de calcul a corelatiei intre imagini utilizate la
sistemele imagistice clasice, recunoasterea se face in mai putin de
o secunda.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

323

Recunoasterea vocala
Una din cele mai simple metode de recunoastere. Dispozitivul utilizat
converteste semnalul analogic intr-un semnal digital (ADC Analog to
Digital Converter), semnal care mai apoi este descompus in componentele
sale spectrale printr-o transformare rapida Fourier (FFT Fast Fourier
Transform).

Sistemul este usor de indus in eroare, folosind o inregistrare audio a vocii
persoanei.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

324

Controlul accesului

Notiunea de control al accesului se refera la detectarea


materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un
pericol pentru organizatia interesata.
n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise:
munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive
sau toxice.
Marea diversitate de materiale care trebuie detectate au impus
dezvoltarea de dispozitive foarte diverse, care sunt capabile sa
sesizeze prezenta acestora.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

325

Detectoare


Detectoare de obiecte metalice - sunt folosite pentru


descoperirea armamentului metalic, munitiilor, armelor albe,
conductorii si circuitul de control al unei bombe etc.

Detectoare cu radiatii X - Dezavantajele prezentate de


detectoarele de obiecte metalice au impus, cel putin n controlul
bagajelor, sistemele de detectie cu radiatii Roentgen.

Detectoare de substante chimice - Substantele chimice care


trebuie detectate prin control nedistructiv sunt mpartite n trei mari
categorii: materiale explozive, substante toxice si droguri.

Detectoare de radiatii nucleare


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

326

Detectoare

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

327

Bibliografie:

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

328

Dezbatere

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

329

Sisteme de supraveghere video

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

330

TVCI componenta a planului de dezastre


Fiecare organizaie indiferent de mrimea sa ar trebui s aib un plan
de actiune si de control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui
inclus obligatoriu ca o componenta critica fiind una din principalele
surse de informatii ce joaca o serie de roluri:





TVCI ajuta la protejarea vietii umane, deoarece permite vizualizarea de la


distanta a ceea ce se intampla si permite echipelor de securitate sa ia
primele masuri..
TVCI ajuta la reducerea vtmarilor corporale prin faptul ca vizualizeaza
persoanele care au nevoie de ajutor si se poate trimite personal si
echipament de protectie.
TVCI reduce expunerea la efectele fizice ale dezastrelor (incendii,
inundaii, cutremure etc) sau ajut la prevenirea sau cel puin la evaluarea
pagubelor produse.
TVCI inregistreaza situatia personalului si a bunurilor nainte de dezastru
pentru a putea fi comparate cu situatia de dupa dezastru.
TVCI este utila n restabilirea functionarii normale a organizaiei.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

331

TVCI - Reducerea expunerii bunurilor

Bunurile trebuie s fie protejate si asigurate n mod corect si eficient


pentru ca, n caz de urgen, sau n caz de catastrofe, sa fie mai
puin vulnerabile la furt, pierdere sau distrugere.
TVCI este un instrument important, care poate fi folosit pentru a
monitoriza continuu obiectivul (bunurile) protejat n timpul i dup
un dezastru pentru a ne se asigura c perocolul este, in mare
masura, eliminat.
n caz de urgen sau n caz de catastrofe un plan de securitate
bine documentat poate salva vieti si bunuri (o evacuare efiecienta a
personalului, accesul controlat in unele zone etc.).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

332

Sisteme de supraveghere video


Un element important care trebuie avut n vedere la orice
sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un
sistem de supraveghere video.
Toate sistemele de supraveghere video sunt formate din mai multe
elemente: pentru capturarea imaginilor, pentru redarea acestora si
pentru de memorarea lor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

333

Sistem de supraveghere video

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

334

Camere IP

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

335

Structura camerelor IP




Camerele IP au in componenta, in aceeasi carcasa, o camera video


si un server web.
Configurarea este simpla pe o adresa IP imaginea provenita de la
acestea fiind vizibila din internet prin orice browser de internet.
Conexiunea este de tip Ethernet, camerele wireless permitand o
conectare duala, atat printr-un punct de acces cat si pe cablu, direct
in retea.
Distanta dintre utilizator si videocamere este neimportanta iar
posibilitatea de a stoca datele simultan in mai multe locatii diferite
crescand, in acest fel gradul de securitate reprezinta un mare
avantaj pentru utilizator.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

336

Sisteme de supraveghere video


(digital)
Reprezinta cel mai revolutionar sistem de supraveghere locala si la
distanta bazat pe tehnica digitala. El excede cu mult posibilitatile vechilor
sisteme analogice bazate pe switcher-e, quad-uri...etc si inregistratoare cu
banda. Aceasta solutie este bazata pe calculator. Conectati pina la 16
camere si veti obtine inregistrari de calitate si timp indelungat. Aveti de
asemenea posibilitatea de acces la distanta pentru vizualizare in timp real
sau istorice. Puteti comanda de la distanta camere Pan/Tilt/Zoom precum si
anumite evenimente. Detectia de miscare este digitala si poate fi asociata cu
evenimente ca apel telefonic de alarmare, declansare dispozitive de
siguranta, etc.
 Inregistrarea de imagini pe suport digital-HDD le confera sistemelor digitale
CCTV foarte multe avantaje: calitatea imaginii superioara, vizualizarea cu
usurinta a imaginilor si transmiterea lor la distanta, lucru greu de indeplinit cu
un sistem clasic VCR. Sistemele digitale de CCTV ofera solutii de inalta
performanta la preturi minime.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

337

Sisteme de supraveghere video


(digital)
Server
-

Imagini
live
de
mare
calitate
- Functii de cautare (multicanal, in functie
de
data
si
ora)
- Functii de control la distanta in timp real
- Diferite functii si optiuni (DTMF, Watch
Dog, Backup Manager...)

Client
- Comunicatie prin ISDN, LAN, MODEM
-

Vizualizare si control camera live


Conexiune Multiplex Server (N:N
communication)
- Monitorizare prin web browser

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

338

Sisteme de supraveghere video


(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit nchis pot
fi utilizate n aceste aplicaii dac sunt de nalt rezoluie, n conformitate
cu standardele europene, dispun de compensarea automat a luminii i
cuprind ca parte component obligatorie nregistrarea permanent a
imaginilor din zonele supravegheate.
(2) Compactarea datelor n vederea nregistrrii simultane a tuturor imaginilor
preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit
prelucrarea individual a imaginilor de pe fiecare camer nregistrat, cu
afiarea datei i orei.
(3) nregistrarea imaginilor se realizeaz cu ajutorul videorecorderelor ori
echipamentelor digitale de nregistrare i redare care corespund cerinelor
tehnice din prezentele norme tehnice, asigurndu-se ca nregistrrile s
cuprind data, ora i imagini clare pentru recunoaterea persoanelor i a
micrilor acestora n spaiul supravegheat.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

339

Sisteme de supraveghere video


(4) Programarea echipamentelor de nregistrare a imaginilor trebuie s asigure
o nregistrare continu, n timp real, n spaiile accesibile clienilor i cu
detecie de micare n celelalte zone, iar cnd se utilizeaz un nregistrator
de lung durat,
pe o caset se nregistreaz o perioad de 24 de ore.
(5) Camerele TV trebuie s fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv
interschimbabil pentru alegerea unei lrgimi i profunzimi adecvate a
imaginilor, n funcie de zona supravegheat, urmrindu-se ca din imaginile
nregistrate s se poat realiza identificarea persoanelor.
(6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevd monitoare TV cu
diagonal mai mare de 14 inch.
(7) Arhivarea imaginilor n registrate se realizeaz pe o perioad de 30 de zile.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

340

Sisteme de supraveghere video


Echipamentele de nregistrare i redare trebuie s dispun de urmtoarele faciliti:
a) s asigure nregistrarea imaginilor de pe fiecare camer;
b) s dispun de facilitarea copierii unor imagini selectate;
c) calitatea imaginii s permit identificarea persoanelor;
d) s fie dedicate acestor aplicaii, s fie omologate i s prezinte siguran n
funcionare.
n situaia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile nregistrate se
pstreaz pn la soluionarea cazului, iar pentru cele de competena poliiei, casetele
se pun la dispoziie organelor de cercetare, la solicitarea scris a acestora.
Instalatorul sistemului de alarmare mpotriva efraciei este obligat s pun la dispoziie
organului de cercetare logistica necesar pentru prelucrarea imaginilor stocate.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

341

Bibliografie:

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

342

Dezbatere

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

343

7. Sisteme electronice de securitate


in caz de incendiu

Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare


si alertare in caz de incendiu solutii
tehnologice

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

344

Detectarea incendiilor


Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una


din cele mai serioase amenintari. Bunurile vandalizate sau distruse
de intemperii mai pot fi reparate dar obiectele distruse de incendiu
sunt pierdute pe veci.

Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau asupra


patrimoniului, orice institutie publica sau privata trebuie sa-si
dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor.
Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, mbunatatiri
necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a
incendiilor, personalul care actioneaza n caz de evenimente,
precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

345

Detectarea incendiilor
Cerinte operationale

Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din


cele mai serioase amenintari.

Stingerea unui incendiu presupune identificarea corecta a cauzelor care lau declansat, avertizarea persoanelor aflate n zona si a echipelor de
interventie, urmate de actiunile propriu-zise de limitare ale sinistrului.
Adesea, acestea sunt functiunile ndeplinite de un sistem de detectare,
alarmare si stingere a incendiilor.

Bunurile care trebuie protejate sunt, de foarte multe ori, combustibile.


Cteva din aceste materiale: unele materiale de constructie, tocaria, tapetul,
podeaua, izolatiile instalatiilor electrice, mobilierul, cartile, suportii magnetici
de date, unele substante chimice etc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

346

Detectarea incendiilor
Cerinte operationale
Incendiul poate fi declansat cnd o sursa de aprindere (o scnteie, un
obiect fierbinte etc.) intra n contact cu un combustibil. Ca urmare a acestui
contact, un incendiu accidental tipic ncepe lent, procesul durnd de la
cteva minute la cteva ore functie de tipul si aranjamentul carburantului,
cantitatea disponibila de oxigen. n aceasta perioada cantitatea de caldura
creste lent, totodata producndu-se si cantitati reduse de fum; mirosul
caracteristic de fum este prima indicatie a incendiului n curs de dezvoltare.
 Pentru limitarea pierderilor este esential ca incendiul sa fie detectat n
aceasta faza de catre sistemele de detectie sau de persoanele aflate n
zona, detectie urmata, binenteles, de interventia echipelor specializate n
controlul incendiilor.
 n concluzie, combaterea cu succes a incendiului este dependenta de
stingerea sa nainte sau imediat dupa nceperea combustiei cu flacara
deschisa.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

347

Detectarea incendiilor
Solutii tehnologice
Cel mai vechi si folosit dispozitiv de detectie este.... omul.
O persoana este capabila sa sesizeze multiplele aspecte ale unui incendiu:
caldura, flacarile deschise, fumul sau mirosurile specifice. Din acest motiv,
orice sistem de avertizare, pe lnga sistemele automate are si cteva intrari
de alarma manuale care sunt declansate de persoanele care descopera un
incendiu. nsa, aceasta procedura nu este ntotdeauna suficienta deoarece
poate sa nu fie prezent nimeni n zona unde s-a produs un incendiu sau nu
exista posibilitatile ca aceasta sa semnalizeze evenimentul. Din acest motiv
au fost dezvoltate o serie de detectoare automate de incendiu.
 Senzorii automati monitorizeaza una sau mai multe caracteristici ale
incendiului: detectoare termice care masoara caldura, detectoare de fum
care sesizeaza prezenta aerosolilor specifici, detectoare de flacara care
masoara optic prezenta focului deschis, detectoare de gaze care sesizeaza
prezenta produsilor rezultati din ardere etc.
 Selectarea corecta a acestor senzori, facuta functie de caracteristicile
constructiei si a materialelor existente, poate asigura un sistem de nalta
eficienta si functionalitate.



PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare 348

Detectarea incendiilor
Butoane de alarmare


Detectarea manuala a incendiilor este cea mai veche forma de sesizare a


unui incendiu.

Dispozitivele sunt extrem de simple (figura), de regula fiind formate dintr-un


comutator. Ele au o eficienta maxima n situatia n care cladirea este locuita
permanent; n caz contrar, un incendiu produs n afara orelor de program, nu
poate fi detectat dect de senzorii automati.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

349

Detectarea incendiilor
Detectori
Detectoare termice
Aceste detectoare au fost folosite ncepnd cu anii 1800, multe dintre ele
fiind n productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii n afara
unui domeniu determinat (de regula 57-74C), fie prin masurarea vitezei
anormale de crestere a temperaturii ntr-o perioada scurta de timp.
 Un alt tip de astfel de senzor consta ntr-o pereche de cabluri izolate care,
daca sunt expuse la temperaturi mari, fac scurtcircuit datorita topirii izolatiei.
 Avantajele acestor senzori sunt date de fiabilitatea lor ridicata pretul redus
si simplitatea ntretinerii. Aceste detectoare nu se folosesc daca se
intentioneaza identificarea unui incendiu n faza incipienta sau daca
temperaturile normale n zona supravegheata depasesc valorile standard
dintr-o ncapere.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

350

Detectarea incendiilor
Detectori
Detectoare de fum
Aceste detectoare sesizeaza un incendiu functie de fumul generat n faza
incipienta.
 Exista doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric.
 Unul dintre tipurile de detector de fum fotoelectric este detectorul cu
obturarea luminii. Acesta este format dintr-o sursa de lumina si un dispozitiv
fotosensibil, cum ar fi o dioda.
 Semnalul de iesire al elementului fotosensibil este afectat de particulele de
fum care blocheazapartial fascicolul (figura). Schimbarea acestui semnal
este sesizata de circuitul electronic al detectorului si, daca se depaseste un
anumit prag, se genereaza un semnal de alarma.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

351

Detectarea incendiilor
Detectori



Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul luminii


difuzate.
Labirintul special absoarbe lumina emisa de rmitatorul IRprevenind reflexiile
accidentale. La patrunderea particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata
catre elementul fotosensibil (figura), activnd detectorul.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

352

Detectarea incendiilor
Detectori
Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul
luminii difuzate. O dioda LED lumineaza o arie care nu este vazuta de
elementul fotosensibil, de obicei este o fotodioda (figura). La patrunderea
particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul
fotosensibil (figura), activnd detectorul.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

353

Detectarea incendiilor
Detectori
Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu
ardere mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat
de particule de combustie n plaja 0.310.00 microni. Totusi, ambele tipuri
de detector (fotoelectric si camera de ionizare) pot sesiza cele doua tipuri de
foc, dar timpul de raspuns va fi variabil, n functie de tipul de foc.

Deoarece cladirile protejate contin o mare varietate de combustibili, este


dificil de prevazut care tip de macroparticule vor aparea n eventualitatea
unui incendiu.

De asemenea, lucrurile se complica si tinnd cont de faptul ca pentru


acelasi combustibil, diferite surse de aprindere pot avea efecte diferite. De
exemplu, o tigara aprins aruncata pe o canapea sau pe un pat va produce,
de obicei, un foc cu ardere mocnita. Totusi, daca tigara cade mai nti pe un
ziar aruncat pe canapea sau pat, focul rezultat va fi caracterizat mai mult de
flacari dect de ardere mocnita.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

354

Detectarea incendiilor
Detectori
Detectorul cu camera de ionizare consta n doua placi ncarcate electric si o sursa
radioactiva (Americiu 241) necesara pentru ionizarea aerului dintre placi (figura). Sursa
radioactiva emite particule care intra n coliziune cu moleculele de aer dislocndu-le
electronii. O parte din moleculele de aer devin ioni pozitivi prin pierderea electronilor; o
altaparte a moleculelor primeste electroni devenind ioni negativi. Se creeaza astfel un
numar egal de ioni pozitivi si negativi. Ionii pozitivi sunt atrasi de placa negativa, iar cei
negativi de placa pozitiva (figura). Acest fenomen genereaza un curent de ionizare,
care poate fi masurat prin circuitul electronic conectat la cele doua placi.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

355

Detectarea incendiilor
Detectori
Schimbarile n presiunea si umiditatea atmosferica pot afecta curentul de ionizare
si pot crea un efect similar aceluia de patrundere a particulelor de combustie. Pentru
compensarea efectelor nedorite generate de schimbarile de presiune si umiditate, a
aparut camera de ionizare duala, care astazi se foloseste pe scara larga pentru
detectoarele de fum.
 Un detector cu camera duala foloseste doua camere de ionizare. Una dintre ele
este camera de detectie care este deschisa catre aerul din exterior.
 Exista o serie de probleme care pot afecta detectoarele cu camera duala de
ionizare: praful, umiditatea excesiva (condensul), curentii de aer semnificativi, mici
insecte care pot fi citite ca particule de combustie de catre circuitul electronic al
detectorului.
 UTILIZARE:
 Caracteristicile detectoarelor cu ionizare le fac mai potrivite pentru detectia focului
cu flacara (uzual provenit din materiale foarte inflamabile) caracterizat de particule
de combustie n plaja 0.010.03 microni.
 Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere
mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de
combustie n plaja 0.310.00 microni


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

356

Detectarea incendiilor
Detectori
Detectoare de flacara.




Aceste detectoare opereaza ntr-o gama de frecvente, de la infrarosu la ultraviolet


(400770 nm), frecvente caracteristice unui incendiu cu foc deschis.
Aceste detectoare sunt foarte sigure n functionare n medii dificile de lucru, acolo
unde alti senzori pot fi cauza declansarii unor alarme false numeroase.
Un dezavantaj al acestor detectoare este pretul ridicat si ntretinerea laborioasa.
Spre deosebire de detectoarele de fum sau termice, pentru a sesiza incendiul,
acestea trebuie sa priveasca direct spre sursa de foc.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

357

Detectarea incendiilor
Detectori liniari
Detectorul liniar de fum utilizeaz un fascicul de raze infrarosii de-a lungul
unei ncperi, pentru a detecta particulele de fum rezultate n urma unui
incendiu. Exista doua tipuri de detectoare liniare:



Cu emitor i receptor (emitor i receptor).


Cu reflecie (emitor i reflector) caz in care emitorul este i receptor.

Acest tip de detector poate suplini anumite dificulti care apar la montarea i
exploatarea altor tipuri de detectoare si pot acoperi o arie foarte mare, care
ar necesita un numr foarte mare de detectoare punctuale.
Detectoarele liniare de fum au o raz de aciune de maxim 100m la o
distan ntre detectoare de 18m.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

358

Instalaii de detectare a fumului prin aspiraie


Tipurile de detectoare utilizate n aceste sisteme pot fi:
 Cu dispersia luminii
 Cu camer Wilson
 Cu numrarea particulelor
Variante de proiectare a sistemului:
 Sistemul este proiectat s funcioneze mpreun cu sistemul de
ventilaie i devine ineficient n momentul opririi acestuia. Marele
avantaj al acestui sistem este detectarea primilor produi de ardere,
care datorit temperaturii sczute nu se ridic spre tavan.
 Sistemul este proiectat cu orificii pe tavan, acoperi sau pereii
laterali utiliznd aceleai principii ca i pentru detectorii punctuali.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

359

Detectarea si stingerea incendiilor


Detectori

Alte tipuri de detectoare








camerele de termoviziune, folosite n medii industriale pentru


detectia la distanta a temperaturilor ridicate produse de un
incendiu;
detectoarele de fum cu camera cu ceata (eliminndu-se sursa
radioactiva de Americiu 241);
detectoarele de gaze rezultate ale procesului de combustie sau
care pot provoca un incendiu;
detectoare de substante chimice, care sesizeaza prezenta n
atmosfera a bioxidului de carbon, a gazelor naturale, butanului,
vaporilor de diverse produse petroliere, acidului clorhidric (rezultat
n urma arderii izolatiei din policlorura de vinil a cablurilor electrice).
The image cannot be displayed. Your computer may not have enough memory to open the image, or the image may have been corrupted. Restart your computer, and then open the file again. If the red x still appears, you may
have to delete the image and then insert it again.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

360

Sensibilitatea relativa de detectie

Caracteristicile de detectie ale detectoarelor de incendiu in


functie de tipul incendiu (foc)

Fum
Temperatura

The image cannot be displayed. Your computer may not have enough memory to open
the image, or the image may have been corrupted. Restart your computer, and then
open the file again. If the red x still appears, you may have to delete the image and then
insert it again.

OH
The image cannot be displayed. Your computer may not have enough memory to open
the image, or the image may have been corrupted. Restart your computer, and then open
the file again. If the red x still appears, you may have to delete the image and then insert
it again.

The image cannot be displayed. Your computer may not have enough memory to open
the image, or the image may have been corrupted. Restart your computer, and then
open the file again. If the red x still appears, you may have to delete the image and then
insert it again.

The image cannot be displayed. Your computer may not have


enough memory to open the image, or the image may have
been corrupted. Restart your computer, and then open the file
again. If the red x still appears, you may have to delete the
image and then insert it again.

FDLO

OP

HI

Invisibil

FDF

Intunecat

Deschis

Numai caldura

Fara caldura

The image cannot be


displayed. Your computer may
not have enough memory to
open the image, or the image
may have been corrupted.
Restart your computer, and
then open the file again. If the
red x still appears, you may
have to delete the image and
then insert it again.

EN54
teste la foc

The image cannot be displayed. Your computer may


not have enough memory to open the image, or the
image may have been corrupted. Restart your
computer, and then open the file again. If the red x
still appears, you may have to delete the image and
then insert it again.

TF 6

TF 1

TF 5

TF 4

ASOCIATIA
PROIECTANT
CENTRUL
SISTEME
DE AFACERI
DE
SECURITATE
RESITA
- curs specializare

..........
TF 3

TF 2

361

Detectarea incendiilor
Centrale
Centrale conventionale de incendiu :


Este un echipament specializat in supravegherea semnalelor de


stare venite de la detectorii de fum sau temperatura si de la
butoanele de avertizare manuala a incendiului si in raportarea
schimbarilor de stare. Detectorii sunt conectati la intrarile centralei,
definite ca zone, corelat cu zonarea obiectivului. Alegerea
centralei de incendiu conventionale se face in functie de facilitatile
oferite si de numarul de zone.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

362

Siemens FC2004
Central convenional de incendiu cu microprocesor pentru aplicatii mici









4 linii conventionale
2 ieiri de alarm 30V / 1 A
2 ieiri de alarm supravegheate 30V / 1 A
3 intrari
7 iesiri auxiliare 24VDC /40mA
consum n stand-by 90mA
Se poate utiliza o gama larga de detectoare conventionale (maxim 32 detectoare de
fum pe fiecare zon)
operare de la panoul frontal

Sursa: www.siemens.ro
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

363

Detectarea incendiilor
Centrale
Centrale adresabile de incendiu :


Are acelasi rol ca centrala conventionala, diferenta principala fiind


modalitatea de conectare a detectorilor la centrala. Fiecare detector are o
adresa, mai multi detectori se conecteaza pe o bucla. Avantajul consta in
usurinta cablarii si identificarea usoara a alarmelor. Centralele adresabile
sunt dotate cu facilitati suplimentare, ca de exemplu: in fiecare moment
poate fi cunoscuta concentratia de particule din atmosfera din dreptul unui
detector.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

364

Siemens FC724
Centrala de detectie incendiu adresabila














4 bucle
126 adrese pe bucla, 16 zone de alarmare
protocol Siemens
display LCD, 4x40 caractere
memorie de evenimente
2 ieiri de alarm 30V / 1 A
2 ieiri de alarm supravegheate 30V / 1 A
4 intrari
8 iesiri auxiliare 24VDC /40mA
1 conexiune Eternet
conectabila in retea de 16 centrale
se programeaza direct sau prin PC
include sursa 150W
(Siemens srl)

ASOCIATIA
PROIECTANT
CENTRUL
SISTEME
DE AFACERI
DE
SECURITATE
RESITA
- curs specializare

365

Detectarea incendiilor
Repetoare si emulatoare


Repeta informatii si comenzi transmise de centrala de incendiu. In


acest fel pot fi vizualizate informatii de la sistemul de incendiu din
diverse puncte ale obiectivului sau pot fi executate comenzi asupra
sistemului de incendiu.

Sursa: www.safe-electronics.ro

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

366

Module adresabile


Se folosesc ca interfata intre centralele adresabile si detectorii


conventionali. Prin intermediul lor pot fi conectati la o centrala
adresabila fie detectori conventionali de fum, de temperatura, de
flacara, fie alte tipuri de detectori: de gaz, de CO, de inundatie.

Sursa: www.safe-electronics.ro

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

367

Izolatoare de bucla pentru sisteme


adresabile


Pe buclele inchise in sistemele adresabile se recomanda


intercalarea unui izolator la cel putin 32 de detectori. Un scurtcircuit
pe bucla va afecta astfel doar o parte din detectori, ceilalti raminind
functionali.

Sursa: www.safe-electronics.ro

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

368

Dispozitive de testare si service




Pentru majoritatea detectorilor se utilizeaza o gama larga de


dispozitive de testare periodica in conformitate cu normele de
intretinere ale echipamentelor specificate de producator.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

369

Dezbatere

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

370

8. Sisteme electronice de securitate


de stingere a incendiilor

Sisteme/instalatii de stingere a incendiilor


solutii tehnologice

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

371

9.

SOLUII TEHNICE PENTRU

Sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului i gazelor


fierbini

GENERALITATI

372

Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului i gazelor


fierbini sunt utilizate n cldiri unde dimensiunile mari, forma sau
configuraia fac necesare controlul fumului.
Exemple tipice sunt:
mall-uri cu unul sau mai multe etaje;
magazine mari;
cldiri industriale cu unul sau mai multe etaje i depozite protejate cu
sprinklere;
cldiri cu atrium i cldiri complexe;
parcaje auto nchise;
scri;
tuneluri;
teatre.

S.C. SECTRA srl

372

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
373

Sistemul de evacuare a fumului i gazelor fierbini poate fi unul


natural (bazat pe fora ascensional a gazelor) sau unul mecanic
(bazat pe ventilatoare electrice de evacuare a gazelor).

S.C. SECTRA srl

373

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
374

La proiectarea unui SVEFGF, trebuie avut n vedere un


incendiu caracteristic spaiului si materialelor ce se afl
n spaiul respectiv.

Pentru aceasta se impune ca incendiul s nu poat


influena funcionarea n parametrii optimi a sistemului.

Prin urmare, ca parte a strategiei de proiectare, este


adesea necesar s se includ utilizarea sprinklerelor ca
metod de control a dimensiunii incendiului.

S.C. SECTRA srl

374

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
375

Fumul degajat de incendiu se va ridica sub forma unei


pene care ulterior va antrena intrarea aerului proaspt
n incint.
Aceast antrenare de aer proaspt va crete
semnificativ volumul de fum produs iar gazele se vor
acumula sub tavan, de unde vor fi evacuate fie pe cale
natural sau pe cale mecanic.
Stratul de fum i gaze va cobor treptat pn ce se va
atinge echilibrul dintre cantitatea de gaze evacuate i
cantitatea gazelor emise de incendiu.
Pentru ca sistemul s fie eficient este necesar s se
prevad i s se dimensioneze corect gurile de admisie
a aerului proaspt ce va nlocui gazele evacuate.

S.C. SECTRA srl

375

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
376

Alegerea unui sistem natural sau mecanic depinde de


aspectele de proiectare a cldirii i de poziia sa fa de
vecinti.
Condiii speciale se aplic acolo unde sunt utilizate
sisteme de stingere cu gaze, de exemplu sisteme care
sunt conforme cu EN 12094 sau ISO 14520.
De obicei sistemele de stingere cu gaze nu sunt
compatibile cu un de ventilare pentru evacuarea fumului i
gazelor fierbini .
S.C. SECTRA srl

376

SVEFGF Recomandri generale


377

Fluxul de fum ascendent termic ntr-o cldire depinde de


proprietile acelor gaze, de traiectoria curentului de fluid, adic
de alctuirea intern a cldirii, de domeniul de presiuni
exterioare cldirii, adic de alctuirea extern i de
amplasamentul cldirii i de pierderile de cldur de la gazele
din fum.

Domeniul presiunilor exterioare este dominat de vnt.

Rezult c dac un sistem de evacuare a fumului i gazelor


fierbini trebuie s ndeplineasc nivelul specificat de
performan de proiectare n interiorul i n exteriorul cldirii,
proiectul acelui sistem trebuie s ia n considerare
caracteristicile geometrice interne i externe ale cldirii care
influeneaz curgerea i antrenarea aerului n pana de fum, i
influenele externe (vntul), folosind procedurile de calcul
adecvate.
S.C. SECTRA srl

377

SVEFGF Recomandri generale


378

SVEFGF trebuie s fie proiectat n conformitate cu urmtoarele


recomandri:
a) Scopul pentru care este proiectat SVEFGF trebuie s fie definit clar.
Proiectantul ar trebui s indice dac SVEFGF va servi ca:
mijloc de protejare a cilor de evacuare (meninnd cile de acces
i evacuare libere de fum i cldur radiant); sau
1)

mijloc de protejare a bunurilor (echipament de protecie i dotri


pentru reducerea pagubelor cauzate de produsele de descompunere
termic, gazele fierbini i radiaia termic); sau
2)

mijloc de control a temperaturii gazelor fierbini din fum care


afecteaz, de exemplu, structura cldirii, faadele sau suprafeele
vitrate; sau
3)

mijloc de facilitare a operaiunilor de stingere prin crearea unui strat


liber de fum; sau
4)
5)

o combinaie a oricror dintre acestea.


S.C. SECTRA srl

378

SVEFGF Recomandri generale


379

b) Dac o cldire existent dotat cu un SVEFGF este


modificat structural sau dac destinaia cldirii n care este
instalat SVEFGF se schimb, proiectantul trebuie s
reevalueze ntregul sistem, inclusiv orice modificri ale
mediului exterior folosind documentaia de la proiectele
anterioare, unde este disponibil.
c) Compatibilitatea cu alte sisteme de securitate i/sau de
construcie n interiorul aceleai cldiri trebuie s fie introdus
ntr-un proiect al sistemului.
d) Un SVEFGF trebuie s interacioneze cu celelalte sisteme de
securitate i/sau de construcie.
S.C. SECTRA srl

379

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
380

Ventilarea prin sisteme naturale i mecanice nu trebuie s fie utilizate


mpreun pentru evacuare n acelai rezervor de fum sau pentru
introducere de aer de admisie n acelai rezervor de fum.
Un sistem de evacuare a fumului i gazelor fierbini trebuie s fie alctuit din:
a)un sistem de evacuare natural cu un sistem de alimentare natural cu aer de
admisie; sau
b)un sistem de evacuare natural cu un sistem mecanic de alimentare cu aer de
admisie; sau
c)un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu aer de
admisie; sau
d)un sistem de evacuare a fumului i gazelor fierbini bazat pe un sistem
mecanic de evacuare i un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie
(sistem n tandem).
Variantele b) i d) nu trebuie proiectate dect dac se dispune de o descriere
detaliat i tehnic care s arate cum funcioneaz sistemul n condiii de
calcul.
S.C. SECTRA srl

380

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
381

Secven de funcionare a dispozitivelor care conin un singur


SVEFGF
Procedura de activare a dispozitivelor care conin un singur SVEFGF
nu trebuie s afecteze negativ funcionarea cu succes a oricruia din
aceste dispozitive.
De exemplu, ventilatoarele nu trebuie s funcioneze naintea gurilor
de admisie a aerului dac reducerea presiunii produs de aceste
ventilatoare mpiedic deschiderea acelor guri.
SVEFGF complet trebuie s-i ating nivelul de performan
proiectat n 90 s de la primirea semnalului de comand, dac acea
iniiere este automat.
Elementele auxiliare precum clapete i orificii/guri de introducere a
aerului trebuie s fie n stare complet de funcionare n caz de
incendiu n maximum 60 s.

S.C. SECTRA srl

381

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini (
DOCUMENTAIE )
382

Documentaia care indic faptul c att concepia


proiectrii, ct i calculul ndeplinesc unul sau o
combinaie a obiectivelor de proiectare date trebuie s
fie puse la dispoziia proprietarului cldirii unde este
instalat SVEFGF i/sau utilizatorului sistemului.

Aceast documentaie trebuie s cuprind toate


informaiile necesare pentru identificarea clar a
sistemului instalat, de exemplu desene, descriere, list
de componente, certificarea instalrii, rapoarte de
ncercare ale componentelor, detalii ale calculelor
fcute.

S.C. SECTRA srl

382

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
( DOCUMENTAIE )
383

Documentaia trebuie s includ de asemenea:


a) argumentele pentru a susine raiunea alegerii ariei (A) i perimetrului (P) pentru
zonele cu materiale combustibile;
b) evidena evalurii influenelor externe astfel:
1) unde calculele de proiectare includ explicit fore de presiune a vntului i/sau
coeficieni de presiune a vntului, identificarea tuturor zonelor de suprapresiune
i de suciune pe suprafaa cldirii;
2) amplasamentele tuturor ieirilor ventilatoarelor de evacuare i schimbarea
deschiderilor de aer din cldire;
3) nlimile i poziiile relative ale oricror structuri apropiate sau topografia
fundaiei mai nalte dect locaia evacurii ventilatoarelor SVEFGF;
4) ipotezele i parametrii de intrare utilizai n calculele mediului exterior al cldirii;
5) ipotezele, detaliile ncercrilor i rezultatele ncercrilor relevante n tunelul
aerodinamic;
6) ncrcarea dat de presiunea vntului, ncrcarea dat de zpad i evalurile
temperaturilor ambiante sczute pentru ventilatoare;
7) poziiile relative ale ieirilor de evacuare ale ventilatorului SVEFGF i
deschiderile neprotejate n cldirile nvecinate, ariile de circulaie pentru pietoni
i cile de rulare pentru vehicule n vecintatea cldirii;

S.C. SECTRA srl

383

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini (
DOCUMENTAIE )
384

c) informaii asupra prevederilor de aer de admisie dup cum urmeaz:


 1) detalii complete ale tuturor gurilor de aer de admisie, amplasarea
acestora i metodei lor de operare;
 2) volumul total de aer de alimentare (numai pentru sisteme mecanice);
 3) viteza de curgere a aerului calculat la intrrile de admisie pentru
acest aer;
d) evidena calculului utilizat pentru a arta c diferena de presiune indus
prin ventilatorul de evacuare dintr-o ncpere n care se produce, poate
depi diferenele de presiune datorate impedanelor de curgere ale
deschiderilor ncperii;
e) evidena utilizat pentru a arta c ncperea n care se produce este
capabil ca un ansamblu s reziste unei expuneri la temperaturi ale
fumului prevzute prin proiect fr vreo pierdere sau c pierderea nu are
efect negativ asupra funcionrii SVEFGF;
f) evidena tuturor consideraiilor de proiectare privind depresurizarea
atriumului, unde aceasta a fost propus;
g) informaii asupra metodei de calcul utilizate pentru a demonstra controlul
fumului unde sunt instalate sisteme de nclzire, ventilare i climatizare.
S.C. SECTRA srl

384

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
385

Atrium - spaiu nchis, care nu este


necesar s fie aliniat pe vertical,
care trece prin dou sau mai multe
etaje ntr-o cldire.

S.C. SECTRA srl

385

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
386

Atrium-urile au devenit foarte rspndite


n ultimii ani n special pe segmentul
marilor spaii comerciale, dar i n cadrul
cldirilor de afaceri i a ansamblurilor
rezideniale, datorit spaiului deschis i a
iluminrii naturale oferite.
 Aceste spaii devin ns o adevrat
provocare n ceea ce privete securitatea
la incendiu, tocmai datorit imposibilitii
de a realiza compartimentri n vederea
limitrii propagrii incendiului, a fumului i
gazelor fierbini.
 n aceast situaie, cile de evacuare sunt
foarte vulnerabile i pot fi rapid afectate
dac sistemul de desfumare nu este
riguros proiectat.


S.C. SECTRA srl

386

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
387

nlimea liber de fum


Cnd discutm despre securitatea la
incendiu, un parametru foarte
important ce trebuie meninut de
sistemul de evacuare a fumului i
gazelor fierbini este nlimea liber
de fum.
Aceasta
reprezint
nlimea
msurat de la nivelul incendiului
pn la baza stratului de fum
acumulat n atrium. nlimea liber
de fum este calculat prin proiect n
vederea asigurrii unui strat de aer
curat deasupra cilor de evacuare.
S.C. SECTRA srl

387

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
388

Studiile au demonstrat c pot aprea anumite situaii ce pot


influena drastic eficacitatea sistemului de evacuare
mecanic a fumului i gazelor fierbini din interiorul unui
atrium.

Un aspect care a atras atenia multor proiectani i cercettori


este posibilitatea ca aerul proaspt s fie extras de ventilator
prin ruperea pernei de fum, atunci cnd aceasta este subire.

Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de


"plugholing" i influeneaz negativ eficacitatea SVEFGFului, datorit faptului c se extrage aer proaspt n dauna
fumului i gazelor fierbini care se vor acumula i vor cobor
punnd n pericol securitatea cilor de evacuare.
S.C. SECTRA srl

388

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
389

Fenomenul de plugholing

S.C. SECTRA srl

389

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
390

Pentru a evita sau cel puin pentru a


minimaliza efectele acestui fenomen se vor
folosi mai multe exhaustoare mici n locul
unuia mai mare.

De asemenea, volumul de aer viciat extras va


fi limitat n funcie de grosimea pernei de fum
acumulate sub exhaustoare.

Tot n sensul de sporire a eficacitii


sistemului se va ine cont ca distana dintre
exhaustoare s fie n de ajuns de mare nct
fluxurile de aer viciat extras s nu
interacioneze.
S.C. SECTRA srl

390

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
391

Pe lng fenomenul de plugholing, ceiling jet-ul este un alt


fenomen cu impact negativ asupra eficacitii sistemului
mecanic de desfumare, acesta aprnd la contactul penei de
fum cu tavanul.

NFPA 92B (Guide for Smoke Management Systems in Malls, Atria,


and Large Areas - Quincy, Massachusetts 2000) recomand ca
perna de fum acumulat s fie groas ndeajuns nct s nu
permit antrenarea fumului ntr-un micare circular sub tavan.

Pentru aceasta se recomand ca sistemul de evacuare a


fumului i gazelor fierbini s permit acumularea unei perne de
fum cu o grosime de 10 pn la 20% din nlimea atriumului.

S.C. SECTRA srl

391

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
ATRIUM
392

Ceiling jet-ul n interiorul unui


atrium

S.C. SECTRA srl

392

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
393

n funcie de numrul de autoturisme posibil de


parcat, parcajele subterane se clasific n
urmtoarele tipuri:
P1: de la 11 la 100 de autoturisme;
P2: intre 101 i 300 de autoturisme;
P3: intre 301 i 1.000 de autoturisme;
P4: peste 1.000 autoturisme.

S.C. SECTRA srl

393

Sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului i


gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
394

La parcajele subterane pentru autoturisme este obligatorie asigurarea


evacurii fumului n caz de incendiu prin sistemele:
a) tiraj natural-organizat;
b) tiraj mecanic;
c) alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi
utilizate numai dac sunt incluse n reglementri tehnice de
specialitate sau sunt agrementate tehnic;
d) suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi
utilizate sisteme de tip jet/impuls fan.
n funcie de amplasarea i conformarea fiecrui parcaj subteran se
pot utiliza i combinaii ale sistemelor menionate de evacuare a
fumului n caz de incendiu, cu respectarea prevederilor reglementrilor
tehnice aplicabile.

S.C. SECTRA srl

394

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
395

Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este


admis pentru parcrile subterane cu maximum dou
niveluri, dac pentru fiecare nivel de parcare
deschiderile de admisie a aerului i cele de evacuare a
fumului asigur suprafaa minim de 12 dm pentru
fiecare autoturism. Distana dintre gurile de admisie a
aerului i cele de evacuare a fumului poate fi de
maximum 75,00 m.

Gurile de evacuare a fumului n sistem natural-organizat


sau tiraj mecanic se dispun alternat, n aa fel nct s
asigure acoperirea satisfctoare a spaiului ce se
desfumeaz i debitele necesare stabilite n normativ.
S.C. SECTRA srl

395

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
396

Evacuarea fumului n caz de incendiu prin tiraj mecanic se


asigur pentru parcaje si compartimente ale acestora, prin
guri de evacuare a fumului i guri de admisie a aerului,
amplasate alternat, asigurndu-se un debit de extracie a
fumului de minimum 600 m/or/autoturism.

Pentru parcajele i compartimentele care nu sunt echipate cu


instalaii automate de stingere a incendiului, debitul de
extracie a fumului va fi de minimum 900 m/or/autoturism.

Intrarea n funciune a sistemului de evacuare a fumului n


caz de incendiu cu tiraj mecanic dintr-un compartiment de
incendiu al parcajului, va ntrerupe automat ventilarea
mecanic normal a parcajului.
S.C. SECTRA srl

396

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
397

Admisia aerului n caz de incendiu poate fi natural sau mecanic.


Debitul admisiei mecanice a aerului va fi 0,75 din debitul de fum
evacuat, cu o toleran de plus sau minus 10%.

Gurile de evacuare a fumului i de admisie a aerului aferente


sistemului de tiraj mecanic se racordeaz, prin tubulaturi separate,
la canale colectoare verticale, realizate cu perei rezisteni la foc
(EI) minimum 180 de minute atunci cnd strbat alte niveluri de
parcare sau alte destinaii.

S.C. SECTRA srl

397

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
398

Instalaiile de evacuare a fumului prin tiraj mecanic se


prevd cu acionare automat n caz de incendiu i
comenzi manuale dispuse lng intrri i n
dispeceratele de securitate sau atunci cnd nu sunt
obligatorii dispeceratele, la serviciul permanent de
supraveghere a parcajului.

Gurile de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat


sau prin tiraj mecanic se dispun alternat, n aa fel nct
s asigure acoperirea satisfctoare a spaiului ce se
desfumeaz i debitele necesare stabilite n normativ.

S.C. SECTRA srl

398

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
399

Gurile de admisie a aerului se monteaz la partea


inferioar a spaiului care se desfumeaz, cu partea lor
superioar la maximum 1,00 m de pardoseal,
racordndu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri n
exterior sau ventilatoare. Uile directe spre exterior sunt
considerate admisii de aer.

Gurile de evacuare a fumului se monteaz la partea


superioar a spaiului care se desfumeaz, in treimea
superioar a pereilor sau in planeu, racordndu-se
direct sau prin tubulaturi la ventilatoare rezistente la foc.
n rampele interioare de circulaie auto ale parcajelor se
interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.
S.C. SECTRA srl

399

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
400

Tubulaturile sistemului de evacuare natural-organizat a fumului


n caz de incendiu trebuie s respecte urmtoarele principii:
a) seciunea lor va fi egal cu cea a gurilor la care sunt racordate;
b) raportul dintre laturile seciunii tubulaturilor nu va fi mai mare de 2;
c) conductele verticale de evacuare nu vor avea mai mult de dou
deviaii, iar unghiul acestora fa de vertical nu va depi 20;
d) lungimea racordurilor orizontale ale tubulaturii de evacuare a
fumului nu va depi doi metri;
e) n interiorul spaiului care se desfumeaz, tubulaturile trebuie s fie
etane la foc E 30-o-i, ve sau ho.

S.C. SECTRA srl

400

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
401

Tubulaturile sistemului de evacuare a fumului prin tiraj


mecanic trebuie s respecte urmtoarele reguli:
a) seciunea lor va fi egal cu cea a gurilor la care sunt
racordate;
b) raportul dintre laturile seciunii tubulaturilor nu va fi mai
mare de 2;
c) n interiorul spaiului care se desfumeaz, tubulaturile
trebuie s fie etane la foc E 30-o-i, ve sau ho.

S.C. SECTRA srl

401

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
402

Ventilatoarele de evacuare a fumului n caz de


incendiu vor fi rezistente la foc la 400C timp de 120
de minute, clasa F400 120, respectiv F200 120 n
cazul prevederii sprinklerelor, conform SR EN 121013 Sisteme pentru controlul fumului i cldurii
(gazelor fierbini) Partea 3: Specificaii pentru
ventilatoare mecanice de evacuare a fumului i
cldurii (gazelor fierbini).

Ventilatoarele de introducere a aerului i de evacuare


a fumului n caz de incendiu se alimenteaz din sursa
de baz i sursa de rezerv, potrivit prevederilor
reglementrilor specifice.
S.C. SECTRA srl

402

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
403

Pentru a nu fi afectat n caz de incendiu funcionarea ventilatoarelor de


evacuare a fumului amplasate n interiorul parcajului, acestea se amplaseaz
la mai mult de 3.00 m fa de orice autoturism staionat. n cazul n care
aceast condiie nu poate fi respectat, ventilatorul se ecraneaz cu elemente
constructive rezistente la foc EI 60.

S.C. SECTRA srl

403

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
404

La parcajele subterane de tip P3 i P4, n


apropierea rampelor de acces se prevede
la nivelul de referin, un dispozitiv
semnalizat lizibil astfel nct s fie uor de
reperat att ziua ct i noaptea, echipat cu
comenzi manuale prioritare, selective pe
compartimentele parcajului, care s permit
oprirea i repornirea ventilatoarelor de
evacuare a fumului.
n cazul n care parcajul este prevzut cu
dou sau mai multe astfel de dispozitive,
utilizarea unuia dintre dispozitive trebuie s
anuleze funcionarea celorlalte.
Pentru parcajele tip P1 i P2, dispozitivul
echipat
cu
comenzi
manuale
se
amplaseaz n camera de supraveghere a
parcajului.
S.C. SECTRA srl

404

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
405

n ultima perioad, pe plan european, a aprut soluia de


evacuare mecanic de tip impuls utiliznd ventilatoare de tip
jet fan, pentru a asigura controlul fumului n vederea facilitrii
accesului pentru intervenie al pompierilor.

Principiul utilizat este controlul propagrii fumului n tuneluri.


De asemenea acest principiu a stat la baza criteriului viteze
n sistemele de presurizare utilizate n cldirile nalte i foarte
nalte, precum i la cele alctuite din mai multe
compartimente de incendiu.

n tuneluri, ventilatoarele de tip jetfan sunt utilizate pentru a


realiza o vitez a aerului egal cu viteza fumului, pe o
singur direcie de-a lungul tunelului, astfel nct s se
previn propagarea fumului n aceast direcie.
S.C. SECTRA srl

405

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
406

Heselden a fost primul care a calculat viteza de propagare a fumului de la


incendiile la autovehicule produse n tuneluri.

Fluxul de cldur prin convecie la deschiderea ncperii 3 Megawatt


incendiu de autoturism, intr-un tunel de 10 m lime i 5 m nlime, care
produce o vitez de propagare de 1.3 m/sec.

S.C. SECTRA srl

406

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
407

Sistemul const n ventilatoare de dirijare a fumului i ventilatoare de evacuare


a fumului, precum i introduceri de aer. Dup detectarea incendiului de
instalaia de semnalizare sunt activate ventilatoarele de evacuare a fumului,
iar pornirea ventilatoarelor de dirijare este activat dup o perioad de
ntrziere, proiectat astfel nct s fie mai mare dect timpul de evacuare,
pentru ca evacuarea utilizatorilor s nu fie afectat de funcionarea acestora,
prin dirijarea fumului i gazelor fierbini n zonele din care se evacueaz
ocupanii.

S.C. SECTRA srl

407

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
408

Numrul ventilatoarelor de dirijare activate trebuie


ales astfel nct volumul de aer dirijat s nu fie mai
mare dect volumul extras de ctre ventilatoarele de
evacuare.

Pentru controlul fumului i cldurii, parcajele se mpart


n zone de maximum 2.000mp, echipate cu sisteme
de detecie adresabile.

Sistemul este activat la detectarea fumului, la vitez


mare de cretere a temperaturii sau detecie
multiparametru.
S.C. SECTRA srl

408

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
409

S.C. SECTRA srl

409

Sisteme de ventilare pentru evacuarea


fumului i gazelor fierbini
PARCAJE SUBTERANE
410

Se prezint o variant eficient de amplasare a ventilatoarelor


ce compun sistemul jet-fun.
 Astfel, partea prin care se face aspiraia aerului n ventilator
trebuie s fie la o distan de minim 0,5 m, iar partea prin care
se face refulare s fie la o distan de minimum 2 m de cea mai
apropiat grind.
 se constat c nlimea grinzii este un obstacol n realizarea
eficient a ventilrii parcajului, de aceea grinzile nu vor avea
nlimea mai mare de 0.4 m.


S.C. SECTRA srl

410

Sisteme de ventilare pentru


evacuarea fumului i gazelor fierbini
COMPONENTE
411

Componente principale ale unui


SVEFGF:
- ventilator;
- exhaustor;
- trape de fum;
- grile admisie aer;
- sisteme acionare trape de
fum.

S.C. SECTRA srl

411

SVEFGF TRAPE DE FUM


412

n funcie de tipul de mecanism care asigura deschiderea


capacului trapei exist patru grupe de trape de desfumare:
1) Trape de desfumare mecanice - mecanismul de deschidere
al capacului cuprinde unul sau dou
telescoape
oleopneumatice (asemntoare celor de la hayonul de main)
2) Trape de desfumare pneumatice - mecanismul de deschidere
este bazat pe unul sau dou pistoane pneumatice
3) Trape de desfumare electrice - deschiderea capacului este
facut cu ajutorul unui telescop electric
4) Trape de desfumare cu declanare pirotehnic - deschiderea
capacului se face cu un mecanism ce acioneaz cu ajutorul
unei microncrcturi pirotehnice.

S.C. SECTRA srl

412

SVEFGF TRAPE DE FUM


413

TRAPA DE FUM MECANIC :


1) Cu zavor mecanic, declansarea automata se face fi prin
existenta unei sigurante bimetal care la o anumita temperatura
se dezlipeste si are loc dezavorarea trapei de desfumare iar
comanda manuala se face individual pentru fiecare trapa printrun troliu cu cablu flexibil prin actionarea unui levier de comanda
(este utilizata in general pentru inaltimi mici si pentru numar mic
de trape, casa scarii, culoare de acces).
Pentru a realiza conexiunea dintre trolii si centrala de incendiu a
cladirii pentru comanda manuala centralizata in caz de incendiu
in trolii vin montate declansatoare electromagnetice ce
declanseza deblocarea lor in urma unui impuls electric de 24V
plecat de la centrala de incendiu.
S.C. SECTRA srl

413

SVEFGF TRAPE DE FUM


414

TRAPA DE FUM MECANIC :


2) Cu zavor pneumatic, declansare automata prin existenta unui
tremofuzibil calibrat la o anumita temeperatura, declansarea
manuala se face dintr-un panou de comanda dotat cu doua
butelii de CO2 (una in serviciu + una de rezerva).
Legatura intre panou si trapa de fum se face prin realizarea unor
trasee din teava de cupru. Se pot grupa mai multe trape la
un panou de comanda. In aceste panouri de comanda manuala
se monteaza declansatoare care actioneaza la impuls de 24V si
care declanseaza percutarea buteliei de CO2 in urma unui
impuls de 24V venit dintr-o centrala de incendiu, conform noilor
reglementari din domeniul desfumarii.
S.C. SECTRA srl

414

SVEFGF TRAPE DE FUM


415

TRAPA DE FUM MECANIC :


3) Cu zavor electromagnetic 24V cu actionare la ruptura , declansare
automata prin dezavorare la o anumita temperatura, declansare
manuala dintr-o centrala de incendiu, buton de alarmare, senzor de
fum in functie de scenariul de foc al cladirii, circuitul este tot timpul sub
tensiune de 24V (trebuie sa existe o sursa de alimentare independenta
fata de sistemul de alimentare al cladirii) iar in caz de incendiu poate
aparea una din urmatoarele situatii :
a) se ajunge la temperatura calibrata, se dezavoreste electromagnetul, se
deschide trapa
b) se realizeaza intreruperea alimentarii (ruptura) dintr-un buton sau din
centrala de incendiu
c) cablurile de alimentare pot fi deteriorate de incendiu (ruptura), automat
electromagnetii care le tin inchise se dezarmeaza si are loc
deschiderea trapelor de desfumare.
S.C. SECTRA srl

415

SVEFGF TRAPE DE FUM


416

TRAPA DE FUM PNEUMATICA :


Declansarea automata a deschiderii se face cu ajutorul unui termofuzibil dotat
cu un microcartus cu CO2 (20 gr sau 40 gr in functie de dimensiunile trapei)
si o fiola de lichid termosensibil (calibrata la 93*C, standard)
a) Declansarea manuala se face dintr-un panou de comanda dotat cu doua

butelii de CO2 (una in serviciu + una de rezerva). Legatura intre panou si


trapa de fum se face prin realizarea unor trasee din teava de cupru. Se pot
grupa mai multe trape la un panou de comanda. In aceste panouri de
comanda manuala sunt montate declansatoare electromagnetice care
actioneaza la impuls de 24V si care declanseaza percutarea buteliei de
CO2 in urma unui impuls de 24V venit din centrala de incendiu.
b) Pe termofuzibilul existent in trapa de fum se poate instala un declansator
electromagnetic cu actionare la impuls 24 V declansare manuala dintr-o
centrala dintr-o centrala de incendiu, buton de alarmare, senzor de fum in
functie de scenariul de foc al cladirii.

S.C. SECTRA srl

416

SVEFGF TRAPE DE FUM


417

TRAPA DE FUM ELECTRICA

Deschiderea capacului trapei se face cu ajutorul unui telescop


36V dintr
dintr--o centrala legata la 220V
220V ce
electric alimentat la 36V
contine un acumulator de siguranta si un intrerupator ce
permite declansarea manuala a deschiderii in caz de incendiu
incendiu..
 Declansarea automata se face prin conectarea centralei de
comanda la un senzor de fum
fum..
 Avantajul acestei trape de fum este dat de posibilitatea realizarii
desfumarii cat si a aerisirii zilnice cu acelasi telescop electric iar
principalul dezavantaj este costul ridicat al intregului sistem,
intrucat fiecare trapa necesita propriul sistem de comanda
manuala si automata care sa cuprinda centrala cu acumulator,
senzorul de fum, intrerupatorul de comanda manuala
manuala..


S.C. SECTRA srl

417

SVEFGF - Actuatoare electrice


418

Actuatoarele electrice liniare sunt o alternativa


avantajoasa a actionarilor cu cilindrii hidraulici sau
pneumatici.

Simplu de integrat, montat si manevrat in procese


automatizate,
robuste
si
fara
mentenanta,
actuatoarele electrice liniare cresc substantial
performantele actionarii in care sunt utilizate si reduc
costurile finale.

S.C. SECTRA srl

418

SVEFGF - Actuatoare electrice


419

Sistem de actionare cu cilindru


hidraulic
1. cilindru hidraulic
2. motor electric
3. pompa hidraulica
4. rezervor hidraulic
5. supapa de sens
6. panou operare
7. dulap electric
8. supapa de siguranta

S.C. SECTRA srl

Sistem de actionare cu actuator


electric liniar
1. actuator
2. cutie control
3. comanda

419

Clasele de incendiu si efectele stingerii


Efectele
stingerii
Clase de incendiu
Focuri deschise
(lemn, textile,
hirtie etc)

Focuri cu flacara
(lichide sau materiale
B
inflamabile)
Focuri ale gazelor
combustibile

Efectul de racire

Efect de sufocare

Evaporarea apei absoarbe

Daca nivelul de oxigen in aer

considerabil caldura din foc.

Scade sub 2/3 din normal,

Picaturi de apa mici,

focul este sufocat.

efect de racire mare.

Efect Chimic /
Fizic
Destrugerea molec. HFC 227 /
Novec 1230 / Pulbere
reduce oxigenul din flacara.
(reducere temperatura)

Apa
Spuma
CO2, N2, Ar

HFC 227

Novec 1230

Focuri metale combustibile


D
(magnesiu etc)

Pulbere

Focuri in instalatii
electrice

E
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

420

Conceptul Siemens pentru protectie


Conceptul de Protectie pentru bunuri cu valori mari
Sistemele de stingere cu gaze au ca cerinta stingerea unui foc in
faza incipienta pentru a limita pagubele sau costurile de inchidere
ala obiecivului!
Deversarea rapida a stingerii cu gaz este esentiala!
timp

Detectie Automata

Alarmare

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

Stingere Automata

421

Apa - agent de stingere








Omul este si in cazul producerii unui incendiu principalul factor de


interventie.
O protectie cu grad mare o vor asigura sistemele automate de
stingere cu conditia ca acestea sa fie bine proiectate, instalate si
intretinute corespunzator.
APA este agentul de stingere ideal pentru majoritatea incendiilor.
Flacara si sursa de foc sunt stropite cu apa de catre sprinkle-re
racind procesul de combustie si prevenind aprinderea altor
combustibili.
ATENTIE! Eficienta sprinklere-lor este atinsa doar daca acestea
sunt declansate in faza initiala a incendiului.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

422

Sprinklere automate
AVANTAJE:
 Identificarea si controlul rapid si imediat al unui incendiu in faza
de dezvoltare chiar daca in cladire nu se gaseste personal.
 Alarmarea imediata in paralel cu sistemul de protectie la incendiu.
 Reducerea semnificativa a pierderilor datorita interventiei in faza
incipienta.
 Este posibila reducerea si/sau eliminarea intreventiei echipelor de
pompieri crescand siguranta.
 Simplificarea proiectarii cladirii deoarece traseele de evacuare
sunt mai putin restrictive in conditiile in care incendiul este
controlat in faza incipienta.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

423

Sistem de stingere automata





Componenta unui sisteme de stingere automata: sursa de apa


care alimenteaza printr-o retea de conducte sprinklerele.
Activarea sistemului se poate face fie de catre sistemul de
detectie a incendiilor care actioneaza o electrovalva pentru a
permite apei sa ajunga la sprinklere sau se poate face chiar de
catre sprinklere care sunt dotate cu un mecanism cu bimetal ce
permite trecerea apei daca temperatura depaseste 57C.
La instalarea sistemului de conducte trebuie tinut cont de locurile
de dispunere a sprinklerelor care, in general, pot asigura controlul
asupra unui incendiu incipient pe o suprafata de 15-20mp.
In situatia in care incendiul poate fi provocat si/sau alimentat de
substante foarte inflamabile, densitatea sprinklerelor trebuie sa
creasca in mod corespunzator.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

424

Sistem de stingere automata - schema

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

425

Sprinklere - cerinte
Functionarea corecta si optima a sprinklerelor este asigurata de
sursa de alimentare cu apa.
Acestea sunt cateva din cerintele impuse alimentarii cu apa a
sprinklerelor:




Sursa de apa trebuie sa fie disponibila permanent.


Apa trebuie sa aiba un debit si o presiune conform necesitatilor
sprinklerelor.
Sursa de apa trebuie sa aiba volumul necesar pentru a asigura
cantitatea necesara pe durata estimata a functionarii
sprinklerelor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

426

Sprinklere tipuri:



Valoarea patrimoniului protejat este cea care determina alegerea


variantei constructive a sprinklerelor.
Se utilizeaza sprinklerele rapide care intra in actiune in cateva
secunde de la declansarea unui incendiu, sprinklerele on-off,
care intra in actiune doar daca sunt indeplinite conditiile stricte de
declansare si sprinklerele cu ceata.
Sprinklere cu ceata sunt mai noi ca tehnologie si actioneaza prin
imprastierea unei particule foarte fine de apa aducand o serie de
avantaje: scaderea cantitatii de apa cu valori de pana la 25%,
cresterea eficientei stingerii incendiului deoarece produc o
inabusire a acestuia iar distrugerea bunurilor de catre apa este
mult mai redusa.
Pretul ridicat al acestora si o instalare mai complicata datorata
presiunii foarte ridicate ce trebuie sa existe in conductele de
alimentare ar constitui principalelel dezavantaje.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

427

Alte sisteme de stingere




Au mai fost dezvoltate o serie de sisteme de stingere a incendiilor


pe baza de gaze ignifuge formate ditr-un rezervor cu gaz sub
presiune (Halon 1301, azot, bioxid de carbon etc.), o retea de
conducte si guri de evacuare.
Sistemele cu gaz se utilizeaza in locuri unde folosirea apei este
interzisa (centrale electrice, muzee, uzine chimice etc.) sau acolo
unde folosirea apei este dificila.
Extinderea acestora sisteme este limitata de pretul mare, de
poluarea provocata de unele tipuri de gaze de stingere precum si
de instalarea si intretinerea dificila si costisitoare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

428

Protectie la incendiu in ansamblu


Supraveghere conducta
aer conditionat

Supraveghere incinta cu
detectoare punctuale

Supraveghere
echipament

Supraveghere
pardoseala
falsa

Supraveghere
exhaustare aer

Supraveghere si stingere
in echipament

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

429

Activarea unui sistem de stingere


Detectie de incendiu

manual

automatic

Alarma
Al.

Centrala

Actionare electrica
Actionare manuala
Indicator deversare agent

Supraveghere presiune cilindru

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

430

Instalatie de stingere cu gaz

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

431

HFC227EA



HFC-227ea este un agent de stingere chimic definit prin urmatoarea compozitie:


CF1301CHFCF3
Agentul de stingere HFC-227ea stinge incendiul prin intreruprea reactiilor chimice
care sustin focul. De asemenea are capacitatea de absorbtie a caldurii, reducand
temperatura ce favorizeaza intretinerea focului.
La deversarea agentului de stingere se urmareste obtinerea unei concentratii de
8,5% (conform ISO). La aceasta concentratie se asigura deplina siguranta a
personalului si integritatea bunurilor din incinta protejata.
La o concentratie de 10.5 %, expunerea personalului mai putin de 5 minute nu
produce riscul cresterii nivelului de HFC-227ea in sange, risc asociat cu
sensibilitate cardiaca crescuta.
Dupa deversare se mentine concentratia de HFC-227ea in incinta circa 15-20
minute, dupa care se procedeaza la extragerea gazului si aerisirea incintei prin
ventilarea mecanica.
Deoarece gazul HFC227EA este derivat din gaze ce se gasesc in mod uzual in
atmosfera, nu are nici un impact asupra stratului de ozon, nu contribuie la
incalzirea globala si nu produce compusi chimici remanenti in atmosfera,
nepunand astfel probleme de toxicitate asociate cu derivatii de tip Halon.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

432

FM 200 (heptafluoretan)





FM 200 este foarte eficient in stingerea incendiilor de clasa A,B si


C detectand si stingand incendiul in 10 secunde fiind ideal in
protejarea bunurilor de importanta deosebita cum ar fi, de
exemplu, sistemele informatice sau bunurile dintr-un seif (camera
de valori) realizand stingerea prin racirea focarului.
FM 200 este sigur pentru oameni, echipamente si mediu acesta
nedistru-gand stratul de ozon, compusul sau fiind utilizat si in
industria farmaceutica.
Nu se produc materiale reziduale si nici nu se distrug bunurile din
zona de actiune.
Spatiul de depozitare pentru butelii este minim gazul ramanand
neschimbat zeci de ani.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

433

Inergen






INERGEN un gaz ce contine un amestec de nitrogen argon


dioxid de carbon realizan stingerea incendiului prin reducerea
oxigenului cu pana la 15%.
Gazul se utilizeaza pentru protectia sistemelor electronice si
electrice (centrele de calcul, camere de control, dispecerate etc.)
fiind sigur pentru oameni si mediu.
La descarcarea gazului nu se produce ceata iar zonele de iesire
raman vizibile.
Spre deosebire de FM 200 necesita inspectii anuale fiin stocat in
cilindrii in apropiere de zona protejata.
Gazul este descarcat prin duze dotate cu deflectori pentru a
reduce turbulentele ce pot aparea.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

434

Halon

Sistemele bazate pe halon, desi foarte eficiente,


datorita efectelor negative asupra stratului de ozon, au
fost inlocuite de cele pe baza de gaz ecologic (FM
200).
Sistemele se instalau, in special, in camerele cu
tehnica de calcul fiind usor de instalat.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

435

Efecte Mediu / Toxice


ODP
Ozone
depletion
potential

GWP
Global
warming
potential

ALT
Atmospheric
Life time

CO2

200 ani

> 5%

Nitrogen

< 10% O2

Argon

< 10% O2

Inergen

< 10% O2

Argonite

< 10% O2

HFC 227ea

2050

32 ani

9%

Novec 1230

5 days

10 %

Agent de
stingere

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

NOAEL
No Adverse
Effect Level

LOAEL
Low Adverse
Effect Level

10.5%

436

10.SISTEME ELECTRONICE DE
SECURITATE proiecte studii de caz

 Sisteme
de
detectie
si
alarmare
efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala.
 Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu.
 Sisteme/instalatii de stingere a incendilor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

437

11. ELABORAREA PROIECTULUI

Norme tehnice privind proiectarea,


instalarea, modificarea, monitorizarea,
ntreinerea i utilizarea sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei
ANEXA 7 - la normele metodologice

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

438

NORME TEHNICE:


ART. 1 - Prezentele norme tehnice se aplic cu ocazia proiectrii,


instalrii, modificrii, monitorizrii i ntreinerii sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei de ctre personalul societilor
liceniate i pe timpul utilizrii de ctre beneficiar.
ART. 2 - Configuraia sistemelor de protecie mecanofizice i de
alarmare mpotriva efraciei se stabilete n baza analizei de risc i
a cerinelor minimale de securitate prevzute n anexa nr. 1 la
normele metodologice.
ART. 3 - Proiectarea aplicaiilor cu sisteme de alarmare mpotriva
efraciei se realizeaz n scopul asigurrii deteciei i semnalizrii
ptrunderii neautorizate, restricionrii accesului, supravegherii
video i nregistrrii imaginilor din zonele de interes, precum i al
transmiterii semnalelor ctre dispeceratele de monitorizare.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

439

OBTINEREA AVIZULUI POLITIEI:

ART. 4
(1) Pentru obinerea avizului poliiei, beneficiarul va
depune cererea i proiectul sistemului tehnic la unitatea de
poliie competent.
(2) Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde
adresa obiectivului vizat, numrul de telefon/fax, obiectul
de activitate, termenul de realizare i societatea care
execut lucrarea.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

440

ELABORAREA PROIECTULUI:
ART. 5
(1) Proiectul instalaiei sistemului de alarmare n caz de efracie se
elaboreaz cu respectarea normativelor pentru instalaiile de cureni
slabi i a structurii-cadru prevzute n prezentele norme tehnice,
urmrindu-se ca din caracteristicile proiectrii, instalrii, funcionrii
i ntreinerii sistemelor de alarm n caz de efracie s rezulte
aplicaii cu sisteme care genereaz un numr minim de alarme false.
(2) Aplicaiile cu sisteme de alarmare mpotriva efraciei se prevd n
funcie de natura i caracteristicile spaiului n care se realizeaz
instalarea i de obligaia de a fi conectate sau neconectate la un
dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor europene i
naionale de profil ori a altor reglementri tehnice din statele membre
ale Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociaiei
Europene a Liberului Schimb care ofer un nivel echivalent de
siguran.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

441

STRUCTURA CADRU A PROIECTULUI:


(3) Structura-cadru a proiectului tehnic este urmtoarea:
a) date generale, n care se precizeaz denumirea, titularul, obiectul
de activitate i adresa obiectivului, precum i elaboratorul proiectului;
b) descrierea general a lucrrilor, n care se menioneaz
amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajrile i
elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie
electric i reele de comunicaii disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se
justific modul n care soluiile tehnice alese rspund cerinelor
cadrului legal, n concordan cu concluziile analizei de risc la
securitate fizic;

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

442

STRUCTURA CADRU A PROIECTULUI:


d) caietele de sarcini pentru execuia lucrrilor, procurarea materialelor i
echipamentelor, recepii, teste, probe, verificri, puneri n funcie i
exploatarea subsistemelor.
Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice i calitative menionate
n piesele desenate, se prezint informaii, precizri i prescripii
complementare planelor, se detaliaz caracteristicile i calitile materialelor
folosite, se descriu lucrrile care se execut, calitatea i modul de realizare, se
stabilesc responsabiliti pentru calitile materialelor i ale lucrrilor, se
prevd msurile i responsabilitile privind exploatarea i buna funcionare a
sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se
justific dimensionarea echipamentelor i a elementelor componente,
nominalizeaz planele aferente proiectului, descriu execuia lucrrilor,
stabilesc standardele europene sau naionale de profil, normativele i alte
prescripii care trebuie respectate la materiale i execuie, precum i condiiile
de recepie;
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

443

STRUCTURA CADRU A PROIECTULUI:


e) listele cu cantitile de echipamente i materiale, care cuprind denumirea,
tipul, cantitatea, productorul i furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de
detecie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie s coincid cu cel
utilizat n planele desenate, partiia din care face parte, zona protejat i
modul de programare a zonei;
g) fiele tehnice ale echipamentelor din componena fiecrui subsistem;
h) piesele desenate, care cuprind:
1. plana de ncadrare n zon, n care se nominalizeaz i strzile adiacente;
2. plane distincte pentru fiecare subsistem component, ntocmite la o scar
convenabil, n care se figureaz amplasarea fiecrui echipament i element
component, utiliznd simboluri standardizate sau de firm, traseele de cabluri
aferente subsistemelor, precum i tabloul de alimentare cu energie electric.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

444

CERINTE DE INTOCMIRE PROIECTE:


ART. 6
(1) Proiectele se ntocmesc cu respectarea urmtoarelor cerine:
a) un exemplar se pred beneficiarului pe baz de proces-verbal, iar
un altul se pstreaz la proiectant, n format scris ori electronic, n
regim de confidenialitate;
b) se atribuie un cod i se numeroteaz filele, cu specificarea
numrului total de file, n antetul sau subsolul crora se vor trece codul
proiectului, denumirea proiectantului i expresia "document
confidenial".
(2) Proiectantul ine evidena proiectelor ntocmite ntr-un registru
anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului
autorizat, cu atribuii profesionale n legtur cu obiectivul n cauz.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

445

CERINTE PENTRU ECHIPAMENTE:


ART. 7 - Echipamentele componente utilizate n sistemele de
securitate trebuie s fie fabricate conform standardelor europene
prevzute la art. 5 i certificate de laboratoare acreditate ntr-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European.
ART. 8 - Executarea instalaiilor cu sisteme de alarmare mpotriva
efraciei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliie.
ART. 9
(1) La punerea n funciune, instalatorul are obligaia asigurrii
suportului tehnic i a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar
pentru utilizarea corect a sistemului, aspect materializat prin
ncheierea unui document.
(2) Dup punerea n funciune a subsistemului de televiziune cu
circuit nchis, beneficiarul are obligaia pstrrii software-ului
necesar funcionrii pe toat durata de via a echipamentului i/sau
perioada de arhivare a imaginilor.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

446

FINALIZAREA PROIECTULUI:
ART. 10
(1) La finalizarea sistemului de alarmare mpotriva efraciei, firma
executant pred n mod obligatoriu beneficiarului utilizator
urmtoarele documente:
a) proiectul i avizul poliiei;
b) instruciunile de utilizare a sistemului de alarmare;
c) software-ul necesar funcionrii fiecrui echipament instalat i
documentele care atest instruirea personalului utilizator desemnat
de beneficiar;
d) jurnalul de service al sistemului de alarmare mpotriva efraciei.
(2) n jurnalul de service al sistemului de alarmare mpotriva efraciei
se consemneaz toate persoanele care au participat la instalarea i
punerea n funciune a sistemului de alarmare mpotriva efraciei, iar
ulterior evenimentele tehnice survenite n funcionare, n ordine
cronologic.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

447

FINALIZAREA PROIECTULUI:
(3) Pstrarea jurnalului se face de ctre beneficiarul utilizator, la
acesta avnd acces personalul abilitat al firmei liceniate care asigur
service-ul.
(4) Este obligatorie consemnarea n jurnalul de service a tuturor
interveniilor tehnice n sistem, inclusiv de programare, menionnduse data i ora apariiei defectului, data i ora remedierii, componentele
reparate ori nlocuite, persoanele care au executat lucrarea, avizul
acestora, semntura specialistului i a beneficiarului.
(5) Reviziile tehnice periodice includ toate operaiunile necesare
pentru meninerea n stare de funcionare a subsistemelor tehnice
instalate la parametrii proiectai, iar frecvena acestora se stabilete de
beneficiar, n funcie de riscurile la adresa securitii fizice i a mediului
ambient, ns cel puin o revizie pe semestru.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

448

INDIVIDUALIZARE CODURI DE ACCES:

ART. 11
Beneficiarii sistemelor de alarmare mpotriva efraciei au
obligaia individualizrii codurilor de acces n sistem ale
personalului utilizator i a schimbrii periodice a acestora.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

449

ASIGURAREA INTRETINERII SI GARANTIA:


ART. 12
(1) Personalul tehnic implicat n activitatea de proiectare,
instalare, modificare sau ntreinere a sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei ntiineaz beneficiarul
despre eventualele vicii de funcionare.
(2) Societile specializate n sisteme de alarmare
mpotriva efraciei cu obligaii contractuale de asigurare a
ntreinerii sau a garaniei sistemelor trebuie s dispun de
un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defeciunile
semnalate n cel mult 24 de ore de la primirea sesizrii
beneficiarului.
S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de
securitate

450

MODIFICARI IN SISTEM:

ART. 13
n situaia n care sistemul necesit modificri ca urmare a
reconfigurrii sau a schimbrii destinaiei spaiilor, n
sensul diminurii numrului componentelor prevzute n
proiectul avizat iniial, beneficiarul depune la unitatea de
poliie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.

S.C. SECTRA srl / Inginer sisteme de


securitate

451

SISTEME DE SECURITATE FIZICA







Definim conceptul de securitate fizica ca ansamblul de masuri


fizice menit sa protejeze personalul, sa previna accesul neautorizat
la echipamente, instalatii materiale si documente, precum si pentru
a proteja impotriva actiunilor de spionaj, sabotaj, distrugeri si/sau
furturi.
Societatea moderna se confrunta permanent cu noi provocari noi si
complexe de securitate.
Reducerea fortei de munca, in special a personalului implicat direct
in activitati de paza, reprezinta, de asemenea, noi provocari pentru
industria de securitate privata care trebuie sa gaseasca solutii
eficiente de protectie a vietii persoanelor si a bunurilor acestora.
Beneficiarii trebuiesc constientizati de acest lucru si facuti sa
inteleaga importanta activitatii de proiectare a unui sistem complex
de securitate.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

452

Bariere pentru vehicole





Sunt utilizate doua tipuri de bariere pentru a opri autovehiculele si


a proteja perimetrul.
Tipul de bariera utilizat pentru a opri un vehicol in miscare difera
de cel folosit pentru un vehicol stationar unde se presupune ca
scopul agresorului este de a parca fara a fi observat.
Barierele de perimetru se amplaseaza pe intreg perimetrul de
protejat si orice incercare de strapungere a acestora ar putea fi
detectata acesta avand rolul principal de a opri orice vehicol in
miscare.
Barierele active sunt amplasate la deschiderile din perimetru
pentru a asigura intrarile si iesirile. Acestea trebuie sa poata fi
ridicate, ingropate sau date la o parte.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

453

Bariere de perimetru

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

454

Bariere active

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

455

Controlul vitezei
Este important sa controlezi viteza unui vehicol care se apropie de o
bariera, mai ales atunci cand exista posibilitatea unui atac.
 Cel mai bun mod de a limita viteza unui vehicol este a plasa si/sau de a
mentine obstacole pe caile potentiale de atac.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

456

Elemente ale constructiei (obiectivului)




Proiectantii cladirii pot selecta elementele de constructie


necesare pentru a proteja bunurile impotriva multiplelor posibile
amenintari (furturi, explozivi, dezastre naturale etc.
Facem referire la pereti, acoperis, usi si ferestre.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

457

Bariere
Barierele ofera beneficii importante creand un factor de descurajare
psihologica pentru orice intentie de intrare neautorizata.
 Ele pot intarzia sau chiar impiedica trecerea prin ele avand un impact
direct asupra posturilor de paza necesare si a tehnicii de securitate
electronica utilizata.
 Nu putem concepe bariere chiar pentru toate situatiile, uneori costurile
realizarii acestora, ata cele directe cat si cele colaterale nefiind
justificate.
Ar trebui sa concepem bariere, in special pentru:

Controlul persoanelor si al vehicolelor.

Puncte de control pentru admitere/control acces.

Delimitarea unor zone tampon pentru anumite perimetre clasificate.

Intarzierea tentativelor de intrare fortata.

Protejarea bunurilor.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

458

Garduri





Tipul de gard utilizat pentru protectia unui obiectiv depinde de


posibilele amenintari si de gradul de permanenta al acestora, ele
putand fi ridicate si pentru alte utilizari in afara de a impiedeca
accesul persoanelor.
Gardurile pot avea rolul de a impiedica observarea sau pot servi
chiar ca mijloace de protectie la incercari de detonare explozivi.
Trebuie sa recunoastem ca gardurile au o eficienta foarte mica
atunci cand vine vorba de agresori motivati dar pot actiona ca un
bun mijloc psihologic de descurajare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

459

Iluminatul de securitate


Iluminatul de securitate nu trebuie utilizat doar ca factor de descurajare


psihologica ci si in situatia cand se impune ca perimetrul obiectivului sa fie
sub observatie continua si/sau periodica.

Solutia iluminatului de securitate este, relativ, ieftina si atunci cand este


utilizata reduce personalul de securitate si imbunatateste protectia prin
reducerea avantajelor de mascare si a surprizei pentru un intrus.

In zonele de interior n care operaiunile sunt efectuate de noapte,


iluminatul de securitate faciliteaz detectarea persoanelor neautorizate
care se apropie sau incearca sa patrunda in interiorul zonei.

Va trebui sa existe o sursa auxiliara de energie pentru a contracara


sabotajul sau pentru a putea actiona in cazul unui incendiu.

In cazul in care nu exista o automatizare pentru comutarea automata,


procedurile de securitate trebuie sa desemneze responsabilitati clare
pentru comutarea manuala la sursa auxiliara.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

460

Planificarea iluminatului de securitate


In planificarea iluminatului de securitate, va trebui sa avem in vedere
urmatoarele:
 Costurile corpurilor de iluminat, atat cele de achizitie cat si cele de
intretinere, prcum si alte costuri cu echipamentele necesare acestor
operatiuni (scari, materiale de curatat, etc.).
 Asigurarea unui sistem auxiliar de alimentare electrica, in situatia
aparitiei unei pene de curent (provocata sau accidentala). Orice perioada
fara iluminat de securitate intr-o zona critica este inacceptabila.
 Proceduri clare pentru inlocuirea lampilor arse.
 Proiectarea sistemului de iluminat pentru a sprijini subsistemul TVCI si
actiunea fortelor de interventie.
 Cerintele de iluminat pentru vecinii obiectivului (specificul si cerintele
acestora trebuiesc respectate) precum si pentru zonele care cer iluminat
permanent (parcari, etc.).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

461

Principii ale iluminatului de securitate


Iluminatul de securitate permite personalului de paza si interventie sa observe
activitatile din perimetrul asigurat minimalizand, in acelasi timp, prezenta lor. Un
iluminat deadecvat si ineficient nu va descuraja intrarile neautorizate ci va crea
premisele pentru acest lucru.
Doar utilizat cu alte masuri de securitate, acesta isi va dovedi eficenta si enumeram
cateva principii care ar trebui urmate:
 Un iluminat optim de securitate se realizeaza, in principal pe perimetrele asigurate
atat de personalul de paza si interventie cat si de mijloacele electronice/mecanice
(bariere, TVCI, senzori de miscare etc.). Scopul este ca fortele de securitate sa
poata vedea cat mai clar si sa poata identifica un intrus in timp util, nivelul mai
ridicat de iluminare imbunatatind semnificativ acest lucru.
 Nivelul contratului de luminozitate inre un intrus si fundal ar trebui sa fie luat in
calcul atunci cand se planifica iluminatul de securitate. Un fundal intunecat,
generat de vopsele intunecate sau murdarie, va avea nevoie de mai multa lumina
pentru ca observatorul sa poata distinge intrusul din contrastele rezultate.
 Observatorul vede, in primul rand, doar o silueta, atunci cand intrusul este mai
intunecat decat fundalul iar prin utilizarea unor fasii de lumina si/sau vopsirea
peretilor in dungi poate expune intrusul chiar daca este imbracat cu haine de
culoare inchisa.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

462

Tipuri de iluminat de securitate


In practica se utilizeaza patru tipuri de unitati de iluminat de securitate:
iluminatul continuu, iluminatul pasiv, iluminatul mobil si iluminatul de
urgenta.
 Sisteme de iluminat continuu cel mai comun tip de iluminat de
securitate consta intr-o serie de lumini fixe dispuse, de regula continuu
cu particularitatea ca si aici avem doua metode distincte: iluminarea
proiectata si iluminarea controlata.
 Iluminarea proiectata va fi utilizata atunci cand lumina generata de lampi
nu va fi deranjanta si nici nu va interfera cu alte operatiuni fiind un factor
puternic de descurajare pentru ca face dificila vederea in interiorul zonei
protejate. Echipele de paza si interventie vor fi protejate deoarece
acestea nu stau, de regula, in raza de lumina.
 Iluminarea controlata este eficienta atunci cand limiteaza latimea
luminata in afara perimetrului, latimea benzii benzii de iluminat fiind
controlata si ajustata pentru a respecta anumite cerinte speciale.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

463

Tipuri de iluminat de securitate




Iluminatul pasiv este similar cu iluminatul continuu dar are ca


particularitate, faptul ca corpurile de iluminat nu sunt aprinse
continuu ci fie in mod automat, fie manual atunci cand sunt
detectate activitati suspecte.
Iluminatul mobil este compus din proiectoare actionate manual
atunci cand aces lucru este necesar fiind utilizat de catre echipele
de paza si interventie si/sau pentru a suplimenta iluminatul
continuu sau pasiv.
Iluminatul de urgenta poate suplimenta sau inclocui oricare din
sistemele anterioare fiind limitat la situatiile de urgenta generate
de pene de curent ce fac inoperabil sistemul normal de
alimentare. Acesta depinde de o sursa uxiliara de energie
(generatoare si/sau baterii).
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

464

Incuietori mecanice



Incuietorile cu chei sunt cele mai accesibile si mai utilizate


sisteme de securitate in protejarea bunurilor si valorilor.
Toate incaperile si spatiile protejate sunt, de regula, blocate
atunci cand nu sunt utilizate cu diverse dispozitive mecanice
(incuietori mecanice si/sau electronice, lacate etc.) dar oricat de
sofisticate si de scumpe ar fi acestea nu pot fi considerate decat
ca dispozitive de intarziere.
Chiar daca unele dispozitive au o protectie ridicata si necesita un
timp considerabil de spargere nici unul nu rezista la actiunile in
forta efectuate cu ustensile corespunzatoare.
Exista metode eficiente de deschidere a majoritatii incuietorilor
utilizate de infractori si nu numai, cum ar fi Lock Bumping pentru
care exista chiar o campanie internationala de informare.
( http://www.lockbumping.org/ )
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

465

Lock Bumping

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

466

9. ELABORAREA PROIECTELOR
SISTEMELOR DE SECURITATE
Securitatea electronica

un sub-set de contramasuri ce
trebuiesc puse in practica de
orice organizatie

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

467

Securitatea electronica
Aceasta ar fi L.. ultima contramasura de pus in practica.
Ierarhic ar trebui sa se inceapa cu:

Politici si proceduri de securitate


Securitatea fizica
Securitatea informatica si a retelelor
Constientizarea si formarea personalului
Programe de securitate operationale
Securitatea electronica
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

468

Principiu de baza:
CONSILIATI CLIENTUL
PENTRU A DEFINII CELE TREI TIPURI DE CONTRAMASURI:

1.
2.
3.

High-tech sisteme electronice de securitate, tehnologii de


securitate a informatiilor etc.
Low-tech - incuietori, bariere, garduri, lumini de siguranta, etc.
Masuri ne-tehnice politici si proceduri, programe de securitate,
programe de training, planuri de paza, protectie si transport valori
etc.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

469

Contramasuri de securitate

Fiecare contramsur de securitate ar trebui s ajute la


ndeplinirea unei politici specifice de securitate.

Daca scopul unei contraaciuni nu poate fi gsit n politica de


securitate stabilita, asta ar putea insemna ori ca aceasta
contramasura nu a fost bine gandita, ori politica de securitate
este eronata.

Ambelor situatii va trebui sa le dam o atentie suplimentara.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

470

Stabilirea bugetului
Bugetul de securitate are trei dimensiuni:
1.
2.
3.

Stabilirea contramasurilor;
Prioritizarea;
Eliminarea progresiv.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

471

Stabilirea contramasurilor
ETAPE:
1.

Definii activele care urmeaz s fie protejate

Analizati mediul de amplasare al acestora (fizic, de securitate,


operational etc.)
Analizati si determinati critic consecintele distrugerii si/sau
pierderii activelor

( ATENTIE! acestea pot fi masurate in pierderi de vieti omenesti, vatamari


corporale, pierderi valorice, daune aduse mediului precum si pierderea
intregii afaceri sau imposibilitatea ca aceasta sa continue intr-un timp
acceptabil).

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

472

Stabilirea contramasurilor
2.

Efectuati analiza de risc.

Defini att potenialele riscuri si ameninri generate de structura


de ansamblu a activelor cat si amenintarile generate de
posibilitatea unor furturi din interior si/sau exterior, atacuri armate,
distrugeri intentionate, acte teroriste etc. provocate de factorul
uman.
Analizati si tineti cont, daca exista, de istoricul unor asemenea
evenimente, iar daca nu exista un asemenea istoric (activul este
nou) utilizati informatiile de la active similare.
Creati un sistem propriu de ierarhizare a tipurilor de evenimente
si introduceti-le intr-o scala gradata de la risc minim la risc
maxim.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

473

Stabilirea contramasurilor
3.

4.

5.

Revizuiti vulnerabilitile de baz ale tuturor activelor


protejate la tipurile de atacuri comune analizate la
punctul 2.
Evaluati contramsurile existente, care sunt deja n
vigoare sau se afla in proiectul obiectivului aflat in
constructie si/sau renovare etc.
Determinati probabilitatea unui atac asupra activelor.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

474

Calculatia riscurilor
#' ( ' $) * ! ' * %
$+ , ) ! * - * #. ! "( + ! %

! "#$%
&%

" #$ %&" '$ ( &!

) * #+, +'- '( , ( '!

$ '. &- / - !0 &!


, 1 &$ '$ ( , * &!

. , - #, * &, !, " ( ' . &- #* !


( &$ ( , $ ( &!

. / - $ &* , +'- ' ( , ( '!

. / - $ &* , +' - '( , ( ' !


'$ ( * ' $ %&" '!

" #$ ( * , 1 , %/ * '!
&2' %( &$ ( &!$ , ( / * , - !

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

475

Prioritizarea
PRIMA PRIORITATE:
PROTEJAREA VIETII PERSOANELOR
A DOUA PRIORITATE:
PROTEJAREA BUNURILOR
A TREIA PRIORITATE:
PROTEJAREA STABILITATII FINANCIARE
Folosind aceast metod, vom avea o imagine clar ce poate fi prezentata
clientului asupra masurilor ce trebuiesc luate, n ce ordine, cu ce costuri si
cu ce randament al investiiei.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

476

Clasificarea contramasurilor






Proiectantul poate evidentia fiecare contramasura, in primul rand,


prin capacitatea sa de a proteja si salva vieti omenesti si in al
doilea rand, de a proteja bunurile prin reducerea consecintelor
urmarilor previzionate la analiza de risc efectuata anterior.
n cele din urm, msurile de contracarare pot fi clasificate fie ca
preventative fie ca executive (de atenuare) in situatii specifice
(incendiu, furturi, atacuri teroriste etc.).
Contramsurile de prevenire, fie au un efect de descurajare fie
pot mpiedica initierea unui atac asupra obiectivului.
Msurile executive au rolul de a limita limita daunele care rezult
sau consecinele unui atac care se produce.
n cele din urm, costul fiecrui contramasuri poate fi calculat.
Primeaza balanta: contramsur - eficacitate.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

477

Eliminarea progresiva





Multe proiecte de securitate ajung sa fie eliminate inainte de punerea lor


in aplicare.
SA NU UITAM: vorbim despre elaborarea bugetului
Folosind metoda de prioritizare anterioara putem prezenta clientului
optiunea optima.
Aceasta nu se refera, cum gresit o face legea, la minimul necesar
acceptat tehnic ci la minimul necesar acceptat luand in calcul analizele
anterioare.
In managementul financiar vorbim de pragul minim de rentabilitate sub
care orice afacere devine nerentabila si ar trebui inchisa.
SA NU UITAM: noi proiectam un sistem integrat de securitate
Imediat ce bugetul devine disponibil, proiectul initial va putea fi completat
si optiunea optima va deveni ceea ce ar fi trebui sa fie de la inceput:
sistemul complet de securitate.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

478

12. Fazele de proiectare i executie a


proiectului

Etapele urmtoare se aplic indiferent dac proiectul


este conceput, inca din faza de oferta, de ctre un
proiectant de securitate autorizat sau de ctre un
consultant de securitate angajat de ctre beneficiar
pentru realizarea caietului de sarcini.

Indiferent de situatie, paii va fi aceiasi, poate un pic


mai puin formali, dac nu exist nici un consultant
extern implicat.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

479

Faza: predesign

Aceasta faza include o evaluare a riscurilor i o


coordonare cu arhitectul pentru a obine elementele de
securitate fizic incluse n program de arhitectura.

Acest lucru necesit o strns coordonare ntre


departamentul de securitate, managerul de proiect i
arhitect.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

480

Faza: schematica


Aceasta faza, este acea parte a proiectului, n care


proiectantul scrie pe hrtie, scopul proiectului i
mijloacele prin care el va mplini acest scop.

Aceasta reprezinta o baz pentru documentul de


proiectare care descrie in termeni clari, ce msuri ar
trebui luate pentru a satisface nevoile a proiectului i
costurile acestuia, in stare bruta.

Faza schematica poate include, de asemenea, unul


sau mai multe desene simple, care ilustreaz
conceptele de proiectare.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

481

Faza: dezvoltarea proiectului




Dup aprobare a conceptelor i a bugetului exprimate n faza


schematica, proiectantul va putea dezvolta proiectarea pn la un
punct n care clientul poate vizualiza amplasamentul
dispozitivelor fizice si electronice de securitate.

Aceast vizualizare, de multe ori, duce la unele ajustari, nainte


de finalizarea proiectului.

Ar putea fi necesare unele completari de echipamente (adaugari


de senzori, de camere, etc.) sau chiar schimbarea locatiei
centrului de monitorizare.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

482

Faza: proiectul final








Odat ce a fost vizualizat documentul de dezvoltare a proiectului


i acceptata solutia de proiectare, proiectantul va trece la
completarea acesteia.
Acest lucru va implica alegerea echipamentului care se potrivete
cel mai bine nevoilor fiecarei locatii.
Proiectul rezultat va fi destul de complet pentru a pregti un caiet
de sarcini si a cere oferte firmelor instalatoare.
Proiectul final va contine toate desenele si specificatiile necesare
tinand cont si de prevederile legii in acest sens.
(Vezi prevederile HG. 1010/2004)

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

483

Faza: oferta/negocierea


In cazul n care proiectantul de securitate este si consultant de


securitate, acesta poate fi invitat s participe la evaluarea de
oferte

El va primi, probabil, cereri de clarificri sau informaii si va


revizui ofertele primite fiind invitat s furnizeze clientului, o
recomandare.
Aceasta este o etap foarte important.

De alegerea celui mai bun proiect


dumneavoastra ca specialisti in securitate.

depinde

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

reputatia

484

Minighid in alegerea unui contractor




Ofertantul este liceniat/autorizat pentru efectuarea activitatilor de securitate?

Ofertantul este capabil, din punct de vedere financiar, sa finalizeze proiectul?

Ofertantul are suficiente mijloace materiale si umane sa finalizeze proiectul in


termen?

Ofertantul se afla in litigii cu alti beneficiari? Si daca da, in ce stadiu se afla


acestea?

Ofertantul este in masura sa livreze echipamentele necesare la timp? Cum este


creditat aceste de catre furnizori? Primeste echipamentele pe credit sau doar
dupa plata unui avans?

Care este reputatia ofertantului pentru calitatea lucrarilor executate si poate


prezenta acesta o lista de referinte?

Care este reputaia ofertantului pentru managementul de proiect? Poate prezenta


referinte?

Ofertantul are in echipa si ingineri sau numai tehnicieni?

Ofertantul ofera un pret corect pentru realizarea proiectului?

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

485

13. PASII ELABORARII PROIECTARII


SISTEMELOR DE SECURITATE


Fazele preliminare ale realizarii proiectului contin, in general,


documente cu schite simple realizate tinand cont de obiectivele,
metodele si bugetul alocat sistemului de securitate.

De obicei, aceste faze includ documente care fieaza obiectivele


proiectului de securitate si modul de interactiune al fortelor de
securitate.
Sistemul ar trebui s fie descris ca un sistem intreg (integrat) i,
separat, fiecare dintre subsistemele sale.

n cele din urm, bugetul pentru intregul sistem va fi atasat, astfel


nct sa poata fi separate costurile operationale de cele ale
echipamentelor electronice.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

486

Cercetarea


ATENTIE! Acest proces de cercetare nu inseamna doar


examinarea caietului de sarcini ci colectarea de informatii despre
cerintele ce trebuiesc indeplinite putand include o varietate de
domenii ca de exemplu:

1.

Ce tehnologie de control/admitere a acesului se cere a se utiliza


si ce anume se preteaza sa se realizeze la conditiile reale in
care se gaseste obiectivul?
Ce tehnologie video se cere si ce se poate realiza concret?
Ce sisteme existente trebuie s fie integrate (interfoane,
sisteme de control acces, sisteme video, ascensoare, sisteme
de parcare, alarme, alte locatii de monitorizare)?

2.
3.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

487

Cercetarea


Exist multe posibiliti nelimitate pentru cercetare.

Este important s facei o list de ntrebri la care sa cautati


raspunsul.

Acest lucru va implica adesea interviuri cu principalele pri


interesate din cadrul organizatiei clientului.

Dezbatere asupra activitatii de cercetare:<<<20 min.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

488

Interviuri/anchete

Odat ce obiectivele au fost definite si s-a convenit asupra


acestora, de comun acord, cu clientul, va fi necesar si util
realizarea unui sondaj utilizand interviuri si anchete pentru a
determina nu numai cum sunt privite dispozitivele ce se vor
instala dar si pentru a avea o imagine corecta asupra coordonarii
acestora prin interfetele existente (amplasarea echipamentelor, a
cladirilor, mediul ambiant, alte sisteme existente si utilizatori).

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

489

Amplasarea camerelor video







Stabiliti obictivele pe care trebuie sa le indeplineasca


Politicile de securitate i baza pentru proiectare vor defini
obiectivele pentru sistemul video.
Este foarte posibil ca locul de amplasare al camerelor sa difere,
in urma studiului si a analizei de risc, de cerintele clientului.
Explicati de ce.
Ce mai poate fi diferit de cerintele clientului?!

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

490

Controlul si admiterea accesului







n mod similar, locaiile propuse ca puncte de control si/sau


admitere acces ar trebui s fie determinate pe baza respectrii
politicilor de securitate i a n conformitatea cu baza de
proiectare.
Va trebui sa luati in calcul dispozitiile interne privind accesul (atat
pentru angajati cat si pentru vizitatori) dar si pentru situatiile
speciale privind accesul persoanelor cu handicap.
Nu uitati sa luati in calcul orarul de parcare, daca controlati
accesul autovehiculelor.
ATENTIE! Amplasarea turnichetilor constituie una din cele mai
importante operatiuni de configurare a sistemului de C/A acces.
Una din regui este accea de a amplasa in asa fel turnichetii incat
acestia sa permita un acces imediat doar la lift fara a-I da
posibilitatea vizitatorului sa utilizeze scarile.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

491

Cititoare de carduri si tastaturi









Cititoarele de carduri ar trebui sa fie amplasate intr-un mod care


faciliteaza intrarile/iesirile, in cazul usilor acestea fiind recomandata a se
amplasa cat mai aproape de manerul usii.
Daca acestea sunt operate de catre alte persoane (portari, dispeceri
etc.) acestea trebuiesc amplasate la indemana acestora.
Butoanele de deschidere se amplaseaza in locatii cat mai intuitive pentru
utilizatori.
Tastaturile ar trebui s fie plasate similar cu cititoarele de carduri i ntrun mod care, dac este posibil, ascunznd vederii codul ce se introduce.
Dispozitivele de citire a datelor biometrice ar trebui s fie plasate similar
cu cititoarele de carduri i ntr-un mod adecvat pentru mediul lor. De
exemplu, sistemele de recunoatere vocal nu sunt adecvate pentru
mediile de nalt zgomot, sistemele de recunoatere facial necesit
iluminare a anumitor condiiile n scopul de a funciona n mod fiabil iar
sistemele de amprent digital i geometria minii pot lucra defectuos n
praf i murdarie.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

492

Iesirile de urgenta
INTOTDEAUNA respectati cerintele pentru iesirile de siguranta la foc.
 Toate uile iesire de incendiu trebuie s fie configurate mecanic pentru
ieirea liber iar unele dintre aceste usi sunt asigurate cu masuri de
control acces.
 Exemplu:


1.

Controlul accesului pe casa scarilor este necesar pentru a preveni intrarea de la un etaj la
altul.

2.

Limitarea accesului pe casa scarilor este tabu, cu unele excepii.

n primul caz, este comun amplasarea unui cititor de control al


accesului n casa scrii, folosind un sistem de blocare Hitower pe ua
scrilor, cu legatura directa la sistemul de detectie/stingere incendiu.
 n al doilea caz, este necesara o abordare mai variata. Cum politicile de
securitate si proiectarea arhitecturala merg mana in mana, fiecare
dintre acestea o poate afecta pe celalata. Uneori este necesara
reconfigurarea unui spatiu arhitectural pentru a satisface ceintele de
securitate in privinta iesirilor de siguranta.


PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

493

Mediul ambiant



Factorii de mediu de securitate ar trebui s fi fost deja analizati in


cadrul analizei de risc.
n cazul n care clientul nu dorete efectuarea unei analize a
riscului pentru proiectul ce urmeaza a fi realizat este important sa
avem o intelegere clara asupra activelor ce trebuiesc protejate.

Ce amenintari exista asupra acestora


evenimentelor de securitate exista.

Este indicata o statistica a criminalitatii din zona de amplasare a


activelor de protejat.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

si

ce

istoric

al

494

Structura dispozitivelor electronice




STRUCTURA DISPOZITIVELOR ca rspuns al electronicii de


securitate la OBIECTIVE I BUGET.

Dup cum sa afirmat anterior, fiecare echipament electronic de


securitate ar trebui s fie proiectat, in sistem, ca urmare a unei
politici de securitate a clientului.
Recomandm ca foaia de calcul cu amplasarea locatiei fiecarui
dispozitiv, pe langa caracteristicile acestuia, sa aiba si o coloana
cu referire la politica de securitate si cerintele specifice acesteia.
n cazul n care se impun reduceri bugetare, va fi mai usor sa
decidem (impreuna cu clientul) ce echipamente sunt prioritare pe
baza politicii care o deserveste.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

495

Relatii cu diversi furnizori si subcontractori:










Arhitectul si proiectantul cladirii.


Furnizorul de usi.
Electricianul.
Firma de automatizari.
Peisagistul.
Liftierul si furnizorul de scari rulante.
Specialistii in IT si in telecomunicatii.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

496

TENDINTE ACTUALE IN PROIECTAREA


SISTEMELOR DE SECURITATE







Lumea este in permanenta schimbare, uneori intr-un mod


neasteptat, dramatic si cu consecinte personale.
O astfel de schimbare profesionala a aparut odata cu intrarea
Romaniei in Uniunea Europeana cand a trebuit sa adoptam toate
normele europene referitoare la industria de securitate.
Schimbari remarcabile s-au produs si in tehnologia sistemelor de
securitate.
Toate acestea nu puteau sa nu influenteze procesul de elaborare
a proiectelor de securitate.
O practica comuna, acceptata de toti practicienii a fost aceea de
a utiliza istoricul nevoilor si experientelor clientilor utilizand, de
cele mai multe ori simulari informatice pentru a avea o viziune de
ansamblu a noilor cerinte ale beneficiarului.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

497

Responsabilitati profesionale


S-au extins responsabilitatile profesionale individuale si au


crescut oportunitatile provocatoare pentru toti cei care lucreaza in
industria de securitate privata.
Au aparut programe de formare profesionale specifice industriei
si chiar primul master de securitate privata organizat de catre
Universitatea de Vest din Timisoara la initiativa ARSS.
Se pune un accent clar pe profesionalizarea persoanelor din
industria de securitate iar programul de proiectant sisteme de
securitate este cel mai complex dintre toate aceste programe.
Cerinta de baza, acum, esteLintegrarea. Progresele tehnologice
permit acest lucru cu minimum de effort indiferent de
complexitatea subsistemelor utilizate.
Operatorii care utilizeaza produsul final fiind mai usor de instruit si
mai eficienti in utilizarea echipamentelor sporind eficacitatea
interactiunii om-masina.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

498

Despre tehnicile de proiectare




Cererea pentru niveluri mai ridicate de securitate a condus la


crearea unor tehnici de proiectare obiectiv analitice pentru a
identifica pericolele ascunse i poteniale probleme, determinand
contramsuri de proiectare i ci de atac, i creand metodologii
de evaluare i clasificare a riscului rezidual.
Tehnicile specifice variaz, dar includ si scheme de analiza a
defectelor a modrilor de defectare, efecte, analize critice si
evaluare a riscurilor.
Toate acestea sunt ncorporate n standardele naionale i
internaionale, standardele comerciale pentru diverse industrii,
cerinele contractuale i specificaii tehnice, precum i cerinele
obligatorii ale autoritatilor de reglementare.
Acestea ofer o gestionare mai eficienta a securitatii unui obiectiv
si asigura clientul ca a existat o perspectiv critic de care s-a
tinut cont in proiectul prezentat acestuia spre aprobare.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

499

Reanalizarea factorilor de risc




Relativ recent, o serie de concepte utilizate in alte industrii au


devenit familiare si in activitatea de proiectare a unui sistem de
securitate.
Sa luam ca exemplu concedierea unui numar important de
persoane de catre beneficiarul care a asolicitat un sistem de
securitate. Aparent acest lucru are doar caracter social dar la
proiectarea sistemului de securitate va trebui sa se tina cont de
mult mai multe aspecte care tin atat de gradul de specializare a
celor concediati cat si de mentalitatile acestora fata de actul de
concediere.
Este foarte posibil ca o buna parte din personalul concediat sa
cunoasca punctele slabe ale obiectivului si sa-si vanda
informatiile unor infractori.
Fata de toata aceasta situatie va trebui sa reanalizam factorii de
risc.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

500

Rolul proiectantului



Rolul proiectantului de sisteme de securitate s-a largit


considerabil.
Acesta include acum obligativitatea de a avea
cunostinte de tehnici de proiectare moderne care
utilizeaza software performant, comunicare multilingvistica, cunoasterea standardelor nationale si
europene, cunoasterea legislatiei nationale si
europene, controlul consecintelor asupra erorilor
umane si asupra mediului precum si o buna
cunoastere a tehnologiei propuse in proiecte.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

501

PREZENTARE I18/2-02

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA


INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I
A SISTEMELOR DE ALARMARE CONTRA EFRACIEI
DIN CLDIRI

Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE I TEHNIC DE CALCUL N CONSTRUCII
IPCT-SA
Aprobat de:
MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTUR.IT.OR I LOCUINEI
Cu ordinul nr: 2014/18.12.2002

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

502

OBIECT I DOMENIU DE APLICARE


1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea i exploatarea
instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei din
construcii, n scopul satisfacerii exigenelor de siguran a utilizatorilor.
1.2. Normativul este destinat proiectanilor, executanilor, verificatorilor de pro-iecte, experilor
tehnici i responsabililor tehnici cu execuia, proprietarilor sub orice titlu i utilizatorilor
construciilor care se echipeaz cu astfel de instalaii.
1.3. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea, executarea i ex-ploatarea
instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei din
construciile civile, de producie i depozitare. Sistemele i instalaiile la care se refer
normativul sunt:
- instalaii de semnalizare a incendiilor;
- sisteme de alarm mpotriva efraciei;
- instalaii de televiziune cu circuit nchis;
- sisteme de control acces (cu yale electromagnetice, cu cartele de identificare, cu
barier inductiv etc.).
1.4. Prevederile normativului se aplic la instalaiile precizate la art.1.3. din construciile noi,
modernizrile, schimbrile de destinaie a construciilor existente precum i la refacerea
instalaiilor existente din cldiri.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

503

OBIECT I DOMENIU DE APLICARE


1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaiile de semnalizare a
incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei pentru:






metrou, porturi i aeroporturi;


exploatri miniere n subteran;
obiective din reelele MApN, MI, SRI nominalizate prin ordine ale conductorilor
structurilor respective;
obiectivele exploatate de SNCFR;
instalaii de detectare i alarm din sistemele de ventilare-climatizare, de transport
pneumatic etc.

La aceste sisteme i instalaii se aplic prevederile corespunztoare,


elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

504

Terminologie specifica









alarm - semnal acustic i/sau optic iniiat de om sau de un dispozitiv de iniiere (detector,
declanator manual de alarm etc.) prin care persoanele din incint sunt anunate despre
existena unui eveniment (incendiu, efracie);
alarm fals - alarm produs n condiiile n care pericolul nu este real; anularea semnalizrii
acustice - operaie manual de oprire a semnalului acustic; c.a. - curent alternativ;
c. c. - curent continuu;
cale de transmisie - conexiune fizic, extern echipamentului de control i sem-nalizare
(centrala de semnalizare), necesar pentru transmisia de informaii i/sau tensiunii de
alimentare:

ntre echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) i celelalte
componente ale unei instalaii de semnalizare a incendiului i/sau;

ntre pri ale unui echipament de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare)
dispuse n carcase diferite.
circuit de detectare - cale de transmisie care leag punctele de detectare i/sau semnalizare
la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare);
comanda automat a dispozitivelor de intervenie n caz de incendiu - dispozitiv automat
folosit pentru acionarea automat a unor echipamente de protecie mpotriva incendiului,
dup recepia unui semnal de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de
semnalizare);

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

505

Terminologie specifica





date de funcionare - condiii care se pot modifica temporar n timpul exploatrii, fie automat,
fie prin comenzi manuale;
date specifice constructiei - condiii modificabile cerute de exploatarea unui echipament de
control i semnalizare pentru o configuraie determinat a instalai ei;
declanator manual de alarm (buton de semnalizare) - component a unei insta-laii de
semnalizare a incendiilor care este utilizat pentru semnalizarea manual a unui incendiu;
defect de izolaie fa de pmnt - conexiune accidental ntre pmnt i un ele-ment
oarecare al unui echipament de control i semnalizare, a cilor de transmisie spre un
echipament de control i semnalizare sau a cilor de transmisie dintre elementele sistemului;
defect de cablu - defect al unui circuit de transmisie spre echipamentul de con-trol i
semnalizare sau al unui circuit de transmisie dintre elementele sistemului, de tip scurtcircuit
sau ntrerupere sau de orice alt tip i care afecteaz modul de funcionare a circuitului de
transmisie respectiv;
detector de incendiu - component a sistemului de detectare a incendiului care conine cel
puin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaz cel puin un parametru
fizic i/sau chimic asociat cu incendiul i care furnizeaz un semnal corespunztor la
echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare); n cazul detectoarelor
convenionale, acestea sesizeaz doar depirea unor valori limit, monitoarele analogice
transmind centralei de semnalizare informaia furnizat de parametrul fizic i/sau chimic
supravegheat sau un echivalent al acestuia;
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

506

Terminologie specifica








dispozitiv de alarm la incendiu - component acustic i/sau optic a sistemu-lui de


alarm la incendiu, neinclus n echipamentul de control i semnalizare, care este utilizat
pentru avertizare n caz de incendiu de exemplu o siren sau un sem-nalizator optic;
dispozitiv de transmisie alarm incendiu - echipament intermediar care trans-mite un
semnal de alarm de la un echipament de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la
un dispozitiv de recepie a alarmei;
dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament intermediar care transmite un
semnal de defect de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un
dispozitiv de recepie a semnalului de defect;
distana de cutare - distana maxim ce trebuie parcurs n cadrul unei zone pentru
identificarea detectorului neadresabil care a iniiat un semnal de alarm;
echipament de alimentare cu energie electric - component a instalaiei de sem-nalizare
a incendiului care asigur alimentarea cu energie electric a echipamentu-lui de control i
semnalizare (echipamentul de alimentare cu energie electric include surse de alimentare
principal i de rezerv);
echipament de protecie impotriva incendiului - echipament automat de con-trol i de
intervenie mpotriva incendiului, de exemplu, o instalaie de stingere;
elemente pentru conectare - toate acele elemente care formeaz legturile ntre diferitele
componente ale unui sistem de detecie i de alarm la incendiu;

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

507

Terminologie specifica





echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) - component a unei


instalaii de semnalizare a incendiului sau a unui sistem de alarm mpotriva efraciei,
echipament multifuncional care, n principal, asigur recepionarea, prelucrarea, centralizarea
i transmiterea semnalelor de la i ctre elementele periferice interconec-tate n sistem;
instalaii de control acces - asigur controlul difereniat al persoanelor n anumite zone de
interese specifice ale unei incinte;
instalaie de legare la pmnt - un ansamblu de conductoare de legare la pmnt (de
ramificaie, principale, de legtur) i electrozi ngropai n pmnt prin care se stabilete, n
mod voit, legtura cu pmntul a unor pri dintr-o instalaie de semnalizare la incendiu sau
dintr-un sistem de alarm mpotriva efraciei;
instalatie de semnalizare a incendiului - ansamblu complex, compus din de-clanatoare
manuale de alarm (butoane de semnalizare) i detectoare automate, conectate la un
echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) care permite monitorizarea
dispozitivelor de semnalizare i care poate aciona automat, naintea instalaiei de stingere,
pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalaiei de ventilare, pornirea instalaiei de evacuare
mecanic a fumului, trecerea prin dispo-zitivul de anclanare automat de pe sursa de
alimentare electric de rezerv, ac-ionarea uilor antifoc, alertarea pompierilor i salvrii etc;
instalaii de televiziune cu circuit inchis (TVCI) - instalaii prin care se suprave-gheaz, n
pennanen interiorul i/sau exteriorul anumitor obiective sau spaii din cadrul acestora cu
ajutorul camerelor de luat vederi, a echipamentelor de prelucrare, semna-lizare, monitorizare,
nregistrare etc. i al cablurilor specifice, asigurnd nregistrarea imaginilor preluate;
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

508

Terminologie specifica











panou sinoptic (repetor) - panou pe care se totalizeaz indicaiile vizuale prin intermediul
crora se poate constata, rapid i n ansamblu, starea unei instalaii de semnalizare a
incendiului;
resetare - operaie capabil de a ncheia o stare de alarm la incendiu i/sau o stare de
defect;
semnalizare - informaia furnizat de un indicator;
sistem de alarm mpotriva efraciei - o instalaie complex compus dintr-o serie de
dispozitive de comand, declanatoare manuale i detectoare automate conectate la un
echipament de control i semnalizare;
surs de alimentare electric de rezerv - alimentarea cu energie electric a instalaiei de
semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n cazul indisponibilitii sursei
de baz;
stare funcional - stare caracterizat prin prezena tensiunii electrice i a semnalizrilor la
echipamentul de control i semnalizare;
staie de receptie alarm incendiu - centru de la care pot fi iniiate, n orice moment, msuri
necesare de protecie i de intervenie la incendiu;
staie de receptie semnal de defect - centru de la care pot fi iniiate msurile corective
necesare;
surs de alimentare electric de baz - alimentarea cu energie electric a insta-laiei de
semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n condiii normale de
funcionare;
zon - subdiviziune a spaiilor protejate n care sunt instalate unul sau mai muIe puncte i
pentru care este furnizat o semnalizare zonal comun.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

509

Prevederi generale4
3.

PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA


INSTALAIlLOR DE SEMNALIZARE A INCENDIlLOR I A SISTEMELOR DE
ALARM MPOTRIVA EFRACIEI
3.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei
se proiecteaz i se execut n conformitate cu prevederile prezentului normativ,
regle-mentrilor tehnice specifice, funciunilor unde se utilizeaz i prevederilor
cuprinse n standardele, normele i reglementrile din anexele nr.l, 2, 4 i 5.
32. Documentaia tehnico-economic se elaboreaz pe baza conceptului de pro-tecie
la risc (la incendiu i/sau efracie) bazat pe identificarea riscului i, dup caz,
analiza de risc, stabilindu-se msurile, tehnicile, procedeele i organizarea
insta-laiilor de semnalizare a incendiilor sau sistemelor de alarm mpotriva
efraciei.
3.3. n urma analizei de risc la incendiu se definete nivelul relativ de stare de pericol
de incendiu sau de explozie urmat de incendiu.
3.4. Dimensionarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm
mpotriva efraciei i amenajarea spaiilor necesare instalrii echipamentelor
aferente se stabilete de proiectant pe baza destinaiei construciei,
caracte-risticilor specifice ale produselor utilizate i n funcie de pericolul
prognozat.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

510

Prevederi generale4
3.5. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive noi etc. se face numai n baza certificatului de
conformitate emis de un organism acreditat sau, dup caz, a agrementului tehnic, precum i a
avizelor eliberate de organismele abilitate conform prevederilor legale.
3.6. Instalaiile de semnalizare a incendiilor aferente construciilor se stabilesc n funcie de riscul
de incendiu, tipul de cldire, destinaie, categoria de importan a construciilor i parametrii
ce trebuie supravegheai (temperatura din ncpere, fumul, emanaia de gaze periculoase sau
explozive, flacra etc.)
3.7. Sistemele de alarm mpotriva efraciei aferente construciilor se stabilesc n funcie de
categoria de importan a construciilor, de mrimea i importana valo-rilor materiale,
spirituale, naionale sau personale cuprinse n construcii, innd sea-ma i de reglementrile
Inspectoratului General al Poliiei. Acestea trebuie s confe-re, att bunurilor, ct i
persoanelor expuse la risc, un nivel compatibil cu importana riscului i consecinelor care ar
putea rezulta, astfel nct s se asigure nivelul de securitate cerut.
3.8. Productorul sau fumizorul de elemente componente ale instalaiilor de semnalizare a
incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei are obligaia s livreze odat cu
echipamentele i instruciunile de funcionare, montaj, exploatare i verificare ale acestora.
Instuciunile i inscripionrile elementelor de comand i semnalizare ale echipamentului de
control i semnalizare trebuie s fie n lim-ba romn.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

511

Prevederi generale4
3.9. Constructorul are obligaia s efectueze lucrrile n conformitate cu prevederile
documentaiilor tehnico-economice i reglementrile tehnice specifice.
3.10. Investitorul are obligaia de a aviza documentaia tehnico-economic, de a
recepiona lucrarea, de a exploata i ntreine n condiii de siguran instalaiile de
semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei.
3.11. Tipul instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va
efraciei, care se adopt, modul de dispunere, dimensionare i activare a acestora
trebu-ie s corespund caracteristicilor cldirii i manifestrilor specifice ale
evenimentelor, pri-vind ierarhizarea riscurilor, stabilindu-se strile prioritare, n
conformitate cu cerinele productorului.
3.12. Proiectarea, executarea, pnnerea n funciune, asigurarea service-ului i a
mentenanei instalaii lor i echipamentelor aferente instalaiilor de semnalizare a
incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de ctre
socie-ti comerciale care au competen profesional atestat, n condiiile legii,
din partea organelor abilitate.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

512

Echiparea cladirilor4
4.

ECHIPAREA CLDIRILOR CU INSTALAll DE SEMNALIZARE


INCENDllLOR I CU SISTEME DE ALARM IMPOTRIVA EFRACTIEI

4.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor


4.1.1. Echiparea cldirilor cu instalaii de semnalizare a incendiilor se realizeaz n vederea
asigurrii exigenelor de siguran la foc a utilizatorilor construciei, pen-tru prevenirea
incendiilor i intervenia n timp util, n caz de apariie a acestora, n funcie de categoria de
importan a construciei, tipul construciei, nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol de
incendiu), destinaia cldirii, potrivit prevederilor prezentului normativ. Beneficiarul poate
stabili i n alte cazuri echiparea cu astfel de instalaii a construciilor pe care le utilizeaz.
4.1.2. Instalaiile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure:

detectarea incendiilor, att pe cile de circulaie pentru funcionarea normal a construciilor,
ct, mai ales, n spaiile i ncperile auxiliare, precum i n acele ncperi n care incendiul ar
putea evolua nestnjenit, rar a fi observat n timp util;

anunarea incendiului la punctul de supraveghere permanent, automat i/sau prin
declanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare) i telefoane de interior, precum i
dup caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri); - alarmarea operativ a personalului
de serviciu, care trebuie s organizeze i s asigure prima intervenie i evacuarea
utilizatorilor n conformitate cu pla-nurile de aciune stabilite;

avertizarea ocupanilor (utilizatorilor) din cldire asupra pericolului de incendiu i transmiterea
de instruciuni (mesaje) pentru evitarea panicii.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

513

Echiparea cladirilor.
4.1.3. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare - fig.l) este o
component a unei instalaii de semnalizare a mcendiului care poate fi utilizat,
dup caz, pentru:








a recepiona semnale de la detectoarele conectate;


a determina dac aceste semnale corespund unei condiii de alarm;
a indica acustic i optic o condiie de alarm;
a indica locul izbucnirii incendiului;
a nregistra dac este posibil oricare din aceste informaii;
a monitoriza funcionarea corect a sistemului i a da avertizri acustice i optice pentru orice
defect (scurtcircuit, rupere linie sau defect n alimenta-rea cu energie etc.);
a transmite semnalul de alarm incendiu, la dispozitive de alarm incendiu sonore sau optice,
spre echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la serviciul de pompieri, spre
echipamentul de comand automat a unui sis-tem (dispozitiv) sau instalaie de limitare i
stingere a incendiului.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

514

Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor


Legend:












A detector ( oare) de incendiu;


B - echipamentul de control i semnalizare
(centrala de semnalizare);
C - dispozitiv( e) de alarm incendiu;
D - declanator( oare) manual( e) de alarm
(buton de semnalizare);
E - dispozitiv de transmisie alarm incendiu;
F - staie de recepie alarm incendiu;
G - comanda sistemelor automate de
protecie mpotriva incendiului;
H - echipament de protecie mpotriva
incendi-ului sau instalaie de stingere;
J - dispozitiv de transmisie semnal de
defect;
K - staie de recepie semnal de defect;
L - echipament de alimentare cu energie.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

515

Centrala de semnalizare
4.1.4. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie s
semnalizeze far ambiguitate, urmtoarele stri de funcionare ale instalaiei de
semnalizare a incendiilor:
 starea de veghe, cnd echipamentul de control i semnalizare este alimentat de o
surs de alimentare electric i n absena semnalizrii oricrei alte stri ;
 starea de alarm la incendiu, cnd este semnalizat alarma la incendiu;
 starea de defect, cnd este semnalizat un defect;
 starea de dezactivare, cnd este semnalizat o dezactivare;
 starea de testare, cnd este semnalizat o testare a funcionrii.
4.1.5. Instalaile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure alarmarea pentru
evacuarea persoanelor, s asigure sau s faciliteze intervenia pompierilor i s
pun n funciune sistemele de limitare a propagrii focului n cldire.
Dup caz, instalaia este destinat s concentreze informaiile i comenzile legate de
sigurana la incendiu (s le prelucreze i s se asigure toate funciile sistemelor de
detecie, desfumare, comunicare, stingere incendiu, oprire a anumitor instalaii
tehnologice etc).

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

516

Instalatia de semnalizare incendiu


4.1.6. Instalaia de semnalizare a incendiului este, obligatoriu, compus din
dou pri principale:
sistemul de detectare la incendiu;
2.
sistemul de alarm la incendiu i, dup caz, alertare.
Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente:

detectoare automate;

declanatoare manuale (butoane de semnalizare);

echipament de control i semnalizare (central de semnalizare);

sistem de alimentare.
Sistemul de alarm la incendiu are ca elemente:

echipament de control i semnalizare (central de semnalizare);

echipament de alimentare cu energie electric;

echipamente de alarmare;

echipament de transmisie la distan a semnalelor de incendiu - opional;

echipament de transmisie la distan a semnalelor de defect - opional;

echipament de comand a proteciei automate la un echipament automat de stingere a
incendiului atunci cnd exist instalaie automat de stingere a incendiului.
1.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

517

Dispozitive conectate la sistem


4.1.7. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie s fie evaluate i testate pentru
compatibilitatea utilizrii n instalaii.
La proiectarea instalaiei i stabilirea parametrilor de intrare/ieire trebuie respectate cerinele
specificate din documentaia productorului furnizat mpreun cu echipamentele.
4.1.8. Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele unui defect de cablu sau
de conectare s fie izolate i s nu mpiedice:
a) iniierea unui semnal de incendiu dintr-un spaiu mai mare dect cel corespunztor unei
singure zone de detectare;
b) semnalizarea sonor a unei alarme de incendiu ntr-un spaiu mai mare dect cel
corespunztor unei singure zone de alarmare;
c) detectarea simultan a unui incendiu i semnalizarea unei alarme de incendiu;
d) acionarea simultan a semnalelor de incendiu prin ambele metode de iniiere, automat i
manual;
e) acionarea tuturor dispozitivelor de alarm sonor din cldire (cel puin un dispozitiv trebuie s
rmn funcional), dac instalaia este folosit pentru a emite semnalizarea sonor de
incendiu n cldire.
Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele a dou defecte de cablu sau de
conectare pe un singur circuit s fie izolate i s nu mpiedice protejarea unei arii desIaurate mai
mari de 10000 mZ

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

518

Dispozitive conectate la sistem


4.1.9. Instalaia trebuie realizat astfel nct o indicaie de defect s fie dat, n caz de
circuit ntrerupt sau scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detec-toare
sau declanatoare manuale de avertizare, (butoane de semnalizare), dispo-zitive
de alarm, oricrui echipament auxiliar cruia trebuie s-i fie indicat starea de
defect.

4.1.10. Sistemele i instalaiile de semnalizare a incendiilor n zone cu pericol de


explozie, gaze inflamabile, vapori combustibili i praf trebuie realizate cu
echipamente corespunztoare mediului respectiv asigurndu-se aparate cel puin
cu siguran intrin-sec. In zonele cu pericol de explozie se aplic reguli speciale
de cablare, potrivit regle-mentrilor specifice.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

519

Zonarea cladirii
4.1.11. Cldirea trebuie mprit n zone de detectare astfel nct locul de origine a alarmei s
poat fi determinat rapid din indicaiile date de echipamentul de control i semnalizare la
incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezerv pentru identificarea
semnalelor de la declanatoarele manuale de alarm (butoane de semnalizare) astfel nct s
fie prevenite semnalele eronate (false).
4.1.12. mprirea cldirii pe zone de detectare trebuie s in seama i de urmtoarele reguli:
- aria desfurat a unei singure zone trebuie s fie mai mic sau egal cu 1600 m2;
- distana de cutare (n interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizual a incendiului,
trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 m;
- ntr-o zon de detectare se pot include mai multe ncperi, dac:

ncperile sunt nvecinate, numrul lor nu este mai mare de cinci i n-treaga suprafa a
ncperilor nu depete 400 m2;

ncperile sunt nvecinate, cu posibilitate de acces uor la acestea, suprafaa total a
ncperilor nu depete 1000 m2 i dac n centrala de semnalizare a incendiilor sau la
aceste ncperi s-au prevzut avertizori de alarm pen-tru spaiul afectat de incendiu;
- fiecare zon trebuie limitat la un singur nivel (etaj) al cldirii cu excepiile urmtoare:

zona este casa scrii, puul liftului sau o structur similar care se ntinde pe mai mult de un
nivel

suprafaa total a cldirii este mai mic de 300 m2
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

520

Zonarea cladirii
4.1.13.
Imprirea cldirii n zone de alarm depinde de nevoile de difereniere a
tipului de alarm.
Dac un semnal de alarm se genereaz ntotdeauna pentru ntreaga
cldire, atunci nu este necesar divizarea cldirii n zone de alarm.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

521

Alegerea detectoarelor i declanatoarelor


manuale
4.1.14. Detectoare
Tipul de detector se alege n funcie de:

materialele din spaiul protejat i clasa de reacie la foc a acestora;

configuraia spaiului - n particular, nlimea;

efectele sistemelor i instalaiilor de ventilare i nclzire;

condiiile ambiante n ncperile supravegheate;

posibilitile declanrii alarmelor false.
Detectoarele trebuie s reacioneze rapid i sigur n condiiile ambiante exis-tente din spaiile unde
sunt amplasate. Diferitele tipuri de detectoare sunt prezen-tate n Anexa 3.
4.1.15. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea proteciei persoanelor din
cldirile civile (publice) este detectorul de fum.
Celelalte tipuri de detectoare, de cldur i de flacr, se utilizeaz suplimentar fa de
detectoarele de fum sau numai n acele spaii n care incendiul n faza mcipient se manifest prin
creteri de temperatur sau flcri sau are o evoluie rapid. Cile de evacuare i traseele de
circulaie comune, n caz de incendiu, se protejeaz cu detectoare de fum.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

522

Alegerea detectoarelor i declanatoarelor


manuale
4.1.16. Pentru a asigura securitatea persoanelor se recomand ca
detectoarele s reacioneze nainte ca atenuarea produs de fum pe cile
de evacuare s ating 0,5 dE/m, ceea ce corespunde la o vizibilitate de
circa 15 m.
4.1.17. Cldirile de locuit particulare se recomand s se doteze cu
detectoare de fum de tip autonom (dispozitiv autonom de alarmare la fum).
Acestea pot funciona o durat mare de timp, peste 1 an, alimentate la
baterii de 9 V.c.c.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

523

Amplasarea detectoarelor
4.1.18. Detectoarele trebuie amplasate astfel nct produsele degajate de
incendiul din suprafaa suprave-gheat s ajung la detectoare Iar diluie,
aten-uare sau cu ntrziere.
Fiecare ncpere trebuie s fie echipat cu cel puin un detector. Trebuie
montate detectoare i n spaiile ascunse, unde incendiul se poate iniia sau
de unde se poate rspndi.
Aceste spaii pot include locuri sub pardoseli false sau deasupra tavanelor
false.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

524

Distane i limite de amplasare dintre


detectoareB
Distane i limite de amplasare dintre detectoare i dintre declaatoarele
manuale de alarm (butoane de semnalizare)
Detectoare de cldur, de fum i de flacr
4.1.19. Zona de supraveghere a fiecrui detector este limitat de o serie de factori: - suprafaa
protejat (performana detectorului);

distana orizontal dintre orice punct din spaiul supravegheat i cel mai apropiat detector;

distana fa de perei;

nlimea i configuraia tavanului;

ventilarea i micarea aerului n spaiul respectiv;

obturaiile micrii de convecie a produselor de ardere.
4.1.20. Detectoarele de fum i de cldur punctuale se monteaz pe tavan, alte tipuri, dup caz,
putndu-se monta i pe perei. Performanele detectoarelor punctuale depind de nlimea
ncperii, conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate n aa fel nct elementele lor
sensibile s fie n apropierea plafonului la o distan maxim de 5% din nlimea ncperii.
Dac exist gradieni de temperatur n spaiul protejat i nlimea de stratificare se poate
determina, se instaleaz suplimentar detectoare i la aceast nlime.


PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

525

Distane i limite de amplasare dintre


detectoareB

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

526

Distane i limite de amplasare dintre


detectoareB
4.1.21. Detectoarele optice cu fascicul se instaleaz conform instruciunilor productorului. Orice
parte a fascicolului apropiat la mai puin de 500 mm de perei este considerat insensibil la
incendiu. Lungimea spaiului protejat de fiecare detec-tor optic cu fascicul trebuie considerat de
maximum 100 m.
Fasciculele detectoarelor optice nu trebuie s fie ntrerupte.
4.122. Acoperirea zonei de supraveghere a fiecrui detector de flacr este limi-tat de urmtorii
factori:

distana de vizibilitate;

distana fa de orice punct din spaiul de supraveghere i cel mai apropiat detector;

prezena barierelor de radiaie;

prezena surselor de radiaie de interferen.
Detectoarele de flacr se monteaz pn la nlimea de 20 m.
4.1.23. Pentru detectoarele de fum i de cldur montate sub acoperiurile n pant, spre coam,
pentru o nclinaie de 1 a pantei, se mresc distanele din tabelul 1 cu 1 %. Dac acoperiul este
n pant sau cu luminatoare, se monteaz detectoare n fiecare vrf de coam. Atunci cnd
denivelrile tavanului (grinzi, nervuri) sunt mai mici de 5% din nlimea ncperii se consider
tavan plan.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

527

Distane i limite de amplasare dintre


detectoareB
4.1.24. Dac prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe or se utilizeaz
detectoare n plus fa de cele necesare far a lua n calcul ventilarea ncperii. Determinarea
numrului i a amplasrii detectoarelor se face prin teste de propagare a fumului. Nu se
monteaz detectoare n apropierea gurilor de introducere a aerului. Dac introducerea aerului
se face printr-un tavan perforat atunci detectoarele trebuie s aib n jurul lor o zon de tavan
neperforat cu raza de cel puin 600 mm.
4.1.25. Nu se recomand montarea detectoarelor de fum sau cldur n apropierea pereilor, la
mai puin de 500 mm, pe aceeai distan de 500 mm pstrn-du-se spaiul liber n jurul
oricrui detector.
4.1.26. Pentru tavane cu denivelrii (grinzi sau planee casetate) se aplic urmtoarele:

grinzile cu nlimi mai mari de 5% din nlimea ncperii vor fi tratate ca perei despritori, cu
excepia cazurilor cnd se poate arta c acestea nu ntrzie, apreciabil, declanarea
detectoarelor;

n cazul planeelor casetate, o anumit zon dintre casete poate fi supraveg-heat de un
singur detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detec-tor nu trebuie s
depeasc produsul a 6 m2 cu nlimea grinzii, pentru detec-toarele de cldur, i 12 m2 cu
nlimea grinzii, pentru detectoare1e de fum.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

528

Tavanele false
4.1.27. Tavanele false impun dou cerine:



protecia mpotriva incendiilor iniiate sub tavanele false;


protecia mpotriva incendiilor iniiate deasupra tavanelor false.

Dac n tavanul fals exist perforaii mici i nu exist posibiliti de ventilare care s
transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub
tavanul fals.
Dac exist riscuri de iniiere a unui incendiu deasupra tavanului fals trebuie montate
detectoare i deasupra tavanului fals.
Dac perforaiile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele
de deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor iniiate sub aceste tavane.
In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false s fie omise.
Asemenea cazuri necesit o tratare individual bazat pe tipul, numrul i aria
per-foraiilor, tipul i cantitatea de combustibil i ventilaia care s transporte fumul
deasupra tavanului fals.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

529

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Zone Incendiu
General
1
Pentru ca toat aria s fie supravegheat, aceasta trebuie mprit n zone de incendiu.
Zonele de incendiu trebuie definite n aa fel nct localizarea incendiului s fie posibil
cu rapiditate i claritate. Pentru acest scop, trebuie ntotdeauna instalat un indicator
luminos la intrarea principal a camerelor.
2

O zon de incendiu poate include maxim 20 de detectori.

Grupurile de alarm pot acoperi un etaj sau o zon mai extins.

Casa scrilor, casa lift-ului, puurile de instalaii i orice structur de tip turn pot fi
combinate pentru a forma un grup de alarm.

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Linie de
Detecie
Adresabil

1/2

1/3

1/6

1/1

1/4

1/5

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Zone de incendiu
1 . Detectorii de incendiu poziionai n spaiul aflat deasupra tavanului fals respectiv
dedesuptul pardoselei false, ct i conductele de alimentare i transport, sistemele
de aer condiionat sau ventilare pot fi combinai n propria lor zon de incendiu
pentru a fi posibil recunoaterea cu uurin aria n care detectorii au reacie.

Tavan fals

Incint

Pardoseal fals

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Butoane de avertizare manual


1

Pentru butoanele de avertizare manual trebuie prevzute zone separate de


alarmare. Acestea nu pot include mai mult de 10 butoane de avertizare manual
fiecare.

Butoanele de avertizare manual de pe casa scrilor care se extinde pe mai mult de


dou nivele de subsol trebuie combinate n propria zon de incendiu ce se extinde
n jos n zona de subsol pornind de la parter sau de la zona de acces a pompierilori
respectiv n sus n zona nivelurilor superioare.

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Arii de supraveghere i subdiviziuni


1

Maximul admisibil de arii de supraveghere (A max) i distana maxim admisibil


(a) sunt definite pentru detectorii de incendiu (Tabel 1 i Figura 1).

Detectorii trebuie s fie ntotdeauna amplasai n mod par i simetric. Abaterile


permise de la distribuia ideal (distanele a = b) sunt definite n Tabelul 1 ca
distane de alarmare ( a ).

Distana dintre detector i perete msurat n unghi drept orizontal la perete (nu
la col!) corespunde cu jumtatea distanei ntre dou alarme (a/2 sau b/2).

n cazul unor condiii de mediu dificile sau pentru un control mrit, este posibil s
adoptm msuri potrivite cum ar fi groupuri-duale, alarme-duale sau criterii
multiple de dependen ale alarmei etc.

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Arii de supraveghere i amplasarea detectorilor


Generaliti
1

Suprafaa monitorizat i distribuia detectorilor depind de tipul detectorilor de


incendiu utilizai, scopul pentru care sunt utilizai, geometria camerei (dimensiune,
nlime, tavan i forma acoperiului etc.) i de condiiile de mediu din camera ce
urmeaz sa fie supravegheat.

Pentru a evita alarmele nedorite, trebuie s fim ateni la toate sursele de interferene
i la posibilele alarme din imediata vecintate a locului de amplasare a detectorului.

Trebuie urmarit permanent sa existe o buna vizibilitate i acces uor.

Prile locale ale tavanului cum ar fi grinzile acoperiului, a cror suprafa este mai
mic de 10% din totalul suprafaei de baz i care nu depete suprafaa maxim
admisibil de supraveghere a unui detector se vor ignora. Alfel, parile mai nalte ale
tavanului pot fi tratate ca incinte separate.

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Aria de supraveghere i amplasarea detectorilor

b/2

b
Amax

b/2
a/2

b = Amax : a

a/2

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Dispersia fumului

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz


de incendiu

Aria de supraveghere i diviziuni

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Exemplu: Camer cu detectori de fum 18m x 40m

nlime
5m
Amax 60m2
amax 10m
b/2
2
A
=
720m
r
Distribuirea
Detectorilor de
Tavan platb
Fum

Numrul total teoretic al detectorilor


Numarul efectiv al detectorilor
Lungime: Total detectoare pe rnd
Lime: Total rnduri
Lungime: Spaiul ntre detectori a= 6.67m
Lime : Spaiul ntre detectori b= 9.00m

b/2
a/2

a/2

12
12
6
2
a/2= 3,33m
b/2= 4.50m

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Example: Camer cu detectori de fum 18m x 40m

nlime 8m
Amax 80m2
amax 12m
2
Ar = 720m
b/2
Tavan plat
Distribuirea
Detectorilor de
Fum

Numrul total teoretic al detectorilor


9
Numarul efectiv al detectorilor
10
Lungime: Total detectoare pe rnd
5
Lime: Total rnduri
2
Lungime: Spaiul ntre detectori a= 8.0m a/2= 4.0m
Lime : Spaiul ntre detectori
b= 9.0m b/2= 4.5m

b/2
a/2

a/2

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Exemplu: Camer cu detectori de Temperatur 18m x 40m

nlime 5m
Amax 20m2
amax 6m
Ar = 720m2
Tavan plat b

Numrul total teoretic al detectorilor


36
Numarul efectiv al detectorilor
36
Lungime: Total detectoare pe rnd
9
Lime: Total rnduri
4
Lungime: Spaiul ntre detectori a= 4.5m a/2= 2.25m
Lime : Spaiul ntre detectori
b= 4.5m b/2= 2.25m

b/2

Distribuirea
Detectorilor

b
b
b/2
a/2

a/2

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Distana fa de tavan
Detectorii de fum se monteaz direct pe tavan.
n cazul detectorilor de fum, distanele de montaj pe vertical (Dv) dintre detector i tavan se
obin funcie de unghiul de nclinare i nlimea camerei (Rh) ce urmeaz s fie supravegheat.
Valorile distanelor de montaj sunt afiate n tabelul de mai jos i amplasarea lor este artat n
figur.

Distance Dv
nlime
incint (Rh)

nclinare pn la
58 cm/m
( pn la 30)

nclinare mai mare


ca 58 cm/m
( > 30)

<6m

30 cm

20

50 cm

6 7.5 m

40 cm

25

60 cm

7.5 9 m

10

50 cm

30

70 cm

9 to 12 m

20

80 cm

50 100 cm

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Instalarea detectorilor pe un tavan nclint

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Instalarea detectorilor ntre grinzi


Dac aria cuprins ntre dou grinzi este > 80% din valoarea ariei de supraveghere
(Amax) i nlimea grinzii este > 50cm

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Instalarea detectorilor pe grind


Dac aria dintre dou grinzi este < 80% din aria de supraveghere (Amax), i nlimea
grinzii > 50cm

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Distana pe orizontal ntre detectorii de fum sau de temperatur i perete,


echipamente i materiale depozitate trebuie s fie ntotdeauna de cel puin
0.5 m, excepie pentru coridoare, conducte i alte construcii similare cu o
lime mai mic dect 1 m. Dac exist grinzi, balcoane sau conducte de aer
condiionat la o distan mai mic de tavan de 0.15 m, mrimea distanei fa de
aceste componente trebuie s fie de asemenea de cel puin 0.5 m.

min. 50cm

min. 50cm

Aplicaii
Detectorii pot fi colorai, la cerere, direct n fabric
(culoare antistatic, recalibrare dup colorare )

Aplicaii
Amplasare incorect a unui detector ! !

Aplicaii
Poziionare greit ntr-un hotel ( o practic uzual n alte ri)

Aplicaii
Poziionare greit pe casa scrilor

Aplicaii

Aplicaii

Vor mai putea aceste echipamente s detecteze fumul?

Aplicaii

Aplicaii

Aplicaie
Scara 1: 100 / nlimea camerei = 4m
Ramp

Recepie-Predare marf
Garaj

Vestibul

Magazie

Spltorie

Depozit de
combustibil

nlimea grinzii = < 20cm

Workshop
6

Ramp

Recepie &
Predare

Garaj

Vorraum

Subsol

1
Magazie

Spltorie

2
7

Depozit
combustibil

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Linii de
Detecie
Colective

2
1

BMZ

3
4

Proiectarea conceptual a sistemelor i instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare n caz de


incendiu

Un indicator luminos de camer trebuie instalat


ntotdeauna la intrarea principal a ncperilor
supravegheate.

Butoanele de semnalizare
4.1.28. Declanatoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spaiul protejat
trebuie, n mod normal, s aib aceeai metod de funcionare i, preferabil, s fie de
acelai tip. Declanatoarele manuale de la care se pot iniia semnale de incendiu se
marcheaz clar, vizibil, pentru a putea fi difereniate de dispozitive prevzute n alte
scopuri, astfel nct s fie identificate uor i trebuie s fie accesibile.
4.1.29. Distana maxim de parcurs din orice punct al cldirii la cel mai apropiat
declanator manual nu va depi 30 m. n cazul cldirilor nalte, foarte nalte i cu
aglomerri de persoane i la cldirile cu persoane cu handicap loco-motor distana nu
va depi 20 m. nlimea de montare pentru butoane trebuie s fie de la 1,2 la 1,5 m
de pardoseal.
4.1.30. Declanatoarele manuale se amplaseaz pe cile de evacuare la inte-riorul
sau la exteriorul fiecrei ui, pe scara de evacuare, (palierele de acces sau podestele
scrilor de evacuare) i la fiecare ieire spre exterior. Ele pot fi amplasate lng
spaiile care prezint riscuri mari de incendiu. Declanatoarele se amplaseaz n
locuri uor accesibile.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

560

Dispozitivele de alarmare
4.1.31. Tipul, numrul i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz astfel nct
semnalizarea produs de acestea s fie audibil n spaiile n care sunt instalate, chiar n prezena
altor senmalizri sau zgomote de fond existente n aceste locuri.
Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare n caz de incendiu trebuie s fie distinct i uor
de identificat fa de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate n alte scopuri.
4.1.32. Pentru a se prentmpina panica i n scopul unei evacuri eficiente a ocupanilor cldirii,
se recomand ca senmalele destinate personalului de serviciu s fie diferite fa de cele destinate
celorlali ocupani ai cldirii.
Detectoarele autonome sunt aparate prevzute i cu senmalizri acustice i/sau optice, cu
alimentare autonom prin care se atenioneaz utilizatorii asupra necesitii nlocuirii, n termen de
10 la 30 de zile, a bateriilor slbite.
4.1.33. Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate ntr-o cldire trebuie s produc sunete
de acelai fel. Fac excepie spaiile cu un nivel ridicat de zgomot fa de cel de fond n care se pot
utiliza alte tipuri de dispozitive acustice care s corespund scopului propus.
In spaiile cu condiii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie s produc
semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. n condiiile n care, n aceste spaii, pot apare
zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde i intensitatea egal sau mai mare de 65 dB,
este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare s produc semnale sonore cu cel puin 5 dB
peste nivelul acestora.
n spaiile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustic asigur semnale
sonore care s aib cel puin 10 dB peste nivelul zgomotului de fond i, n funcie de necesiti, se
asigur suplimentar senmalizare optic.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

561

Dispozitivele de alarmare
4.1.34. n spaiile destinate cazrii persoanelor se recomand ca intensitatea sonor a
dispozitivelor acustice de alarmare s fie de minim 75 dB. La proiectarea i realizarea sistemelor
de alarmare n special pentru cldirile cu sli aglomerate trebuie avut n vedere i atenuarea
sunetelor produse de elementele fonoabsorbante (mochete, ui etc.).
4.1.35. Pentru spaiile mari, se recomand utilizarea mai multor dispozitive acustice de
semnalizare cu o intensitate mai redus, dar care asigur nivelul de audibilitate necesar, dect
unul singur cu o intensitate sonor foarte mare. Din considerente de siguran, la cldirile cu sli
aglomerate se instaleaz cel puin dou dispozitive acustice de alarmare, n fiecare compartiment
sau zon de incendiu.
Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz suplimentar fa de cele acustice.
4.1.36. n situaiile n care alarma de incendiu este transmis prin echipamente de informare a
publicului (de exemplu: staii de amplificare), n locul unei instalaii speciale de alarm, acestea
trebuie:

s transmit PRIORITAR alarma de incendiu, fa de oricare alt semnalizare care se
realizeaz prin acestea i n toate spaiile n care acest lucru este necesar;

s fie prevzute cu alimentare electric de rezerv;

s fie prevzute cu amplificator de rezerv.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

562

Dispozitivele de alarmare
4.1.37. Dispozitivele de alarmare, montate n medii cu risc mare de incendiu, n medii speciale
(explozive, corosive, cu umiditate ridicat etc.) sau n exteriorul cldirilor, trebuie s aib un grad
de protecie corespunztor.
4.1.38. Sistemul de alarmare n cadrul unui obiectiv trebuie realizat astfel nct defeciunile
intervenite la un circuit de semnalizare acustic s nu conduc la scoaterea din funciune a
celorlalte circuite.
Deconectarea de ctre personalul autorizat sau defeciunile ( scurtcircuit, rupere) circuitelor la care
se conecteaz dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, i, n special, la cele cu sli
aglomerate trebuie s fie semnalizate optic i/sau acus-tic, automat la operatorul care
supravegheaz echipamentul de control i semnalizare la incendiu.
4.1.39. Sistemul de alarmare din cadrul unui obiectiv trebuie astfel realizat nct s poat fi
transmis alarma, n funcie de necesiti, pe rnd sau simultan, n toate spaiile n care sunt
montate dispozitivele de alarmare n caz de incendiu.
4.1.40. Sunetul emis de dispozitivele de alarm trebuie s fie continuu, chiar dac are
amplitudinea i frecvena variabil.
4.1.41. Semnalul de alarm vocal trebuie s fie corespunztor, mesajele prenregistrate sau
sintetizate trebuie s fie transmise automat ca rspuns Ia un sem-nal de incendiu, fie imediat, fie
dup o temporizare stabilit i nu trebuie s depind de prezena unui operator.
Toate mesajele trebuie s fie dare, scurte, lipsite de ambiguitate i preprogramate. Nivelul sonor
trebuie s corespund celorlalte dispozitive de alarm sonor.
Sunetul recepionat trebuie s fie inteligibil.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

563

Dispozitivele de alarmare
4.1.42. Nu se difuzeaz, n acelai timp cu alarma de incendiu, alte semnale sonore
vocale n spaiul de protejat, iar cele difuzate n alte cazuri nu trebuie s se confunde
cu semnalele de alarm. Dac timpul dintre mesajele succesive este mai mare de 10s
pn la 30s, ntre mesaje, trebuie s fie difuzate suplimentar semnale asemntoare
cu sunetele sirenelor.
4.1.43. Toate celelalte surse audio trebuie deconectate automat cu excepia
microfonului de incendiu i modulelor de alarm vocal.
Dac se dau mesaje de incendiu n direct trebuie definite microfonul sau
mi-crofoanele de incendiu pentru a avea prioritate aceste anunuri. Cel puin un
mi-crofon trebuie amplasat la echipamentul de control i semnalizare (centrala de
sem-nalizare) i altul ntr-un spaiu separat. Funcionarea microfoanelor de incendiu
trebuie s nu fie simultan.
4.1.44. Dispozitivele optice de alarm la incendiu trebuie utilizate numai n
complectarea celor sonore. Indiferent de aplicaie nu se utilizeaz numai dispozitive
de alarm incendiu optic.
Alarma optic trebuie s dea semnale vizibile i distincte fa de orice alte semnale
optice din spaiul de protejat.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

564

Echiparea constructiilor cu instalatii de


semnalizare a incendiilor
42. Criterii de echipare a construciilor cu instalaii de semnalizare a
incendiilor.
Principalele criterii de alegere a instalaiilor de semnalizare a incendiilor
sunt:
 categoriile de importan ale construciilor (conform HG 766 / 97);
 tipurile de cldiri i construcii (conform normativului P I18);
 riscul de incendiu conform normativului P l18, iar numrul ocupanilor
conform normativului I 7;
 destinaia cldirilor i construciilor (conform normativului P I18 i HG
525/96);
 tipurile i parametrii de funcionare specifici ai echipamentelor, timpii de
alarmare-alertare i zonele protejate (conform OMI 84 /2001).

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

565

Echiparea constructiilor cu instalatii de


semnalizare a incendiilor
4.2.1. Echiparea cu instalaii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguran la foc
elaborate, sau dup caz la evaluarea capacitii de aprare mpotriva incendiilor, se asigur la
urmtoarele compartimente de incendiu, construcii i ncperi:
 toate categoriile de construcii (compartimente de incendiu, ncperi) prevzute, conform
reglementrilor specifice cu instalaii automate de stingere cu ap, tip drencer sau
pulverizatoare, cu cea de ap i substane speciale, n condiiile n care acionarea acestora
se face prin astfel de instalaii;
 construciile nchise, de importan excepional i deosebit (A, B), ncadrate conform
legislaiei specifice, neechipate cu instalaii automate de stingere a incendiilor, precum i cele
echipate la care este necesar asigurarea semnalizrii incendiilor nainte de intrarea n
funciune a instalaiilor automate de stingere;
 construciile civile (publice) avnd destinaia:

construcii administrative i financiar bancare cu peste 600 de persoane;


construcii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care adpostesc peste 150 persoane;
construcii de cultur i nvmnt, cu mai mult de 4 niveluri sau care adpostesc peste 600 persoane;
construcii de sntate care adpostesc peste 100 persoane (avnd paturi de spitalizare staionare);
construcii comerciale i de sport, cu peste 1500 de persoane;
construcii de cult cu peste 600 de persoane;
cldiri nalte i foarte nalte, cu excepia locuinelor;
cldiri cu sli aglomerate;
construcii de producie i depozitare (inclusiv ncperi ori spaii de producie i depozitare amplasate n alte
cldiri) din categoriile A, B sau C pericol de incendiu, eu aria desfurat mai mare de 600 m2, precum i
depozite eu stive nalte (peste 4 m nlime).

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

566

Echiparea constructiilor cu instalatii de


semnalizare a incendiilor
4.2.2. Tipurile echipamentelor utilizate i a instalaiilor de semnalizare a
incendiilor sunt:
Tip 1. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru uz general: n cldiri trebuie s fie
prevzute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54:

echipament de control i semnalizare (central de semnalizare);

echipamente de alimentare cu energie electric;

detectoare;

declanatoare manuale (butoane de semnalizare);

dispozitive de alarm;

elemente anexe (izolatoare, module de intrare - ieire etc.).
Tip 2. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru aplicaii specifice: instalaii pentru care nu
exist standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prevzute pentru
protejarea ntregii cldiri, ci pentru situaii punctuale cum ar fi:

zone de prelucrare electronic a datelor, echipamente i alte riscuri electrice;

depozite cu stive nalte;

zone cu pericol (chimic, biologic, nuclear, de exemplu);

riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cldirii.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

567

Echiparea constructiilor cu instalatii de


semnalizare a incendiilor
4.2.3. Timpii de alarmare/alertare asigurai de tipul 1 trebuie s fie de 10
secun-de pentru alarmare i de la 10 secunde pn la maxim 10 minute
pentru alertare, din momentul intrrii n alarm a unui detector sau
acionrii unui declanator manual.
4.2.4. Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
 total prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale;
 parial prin detectoare de incendiu i dec1anatoare manuale;
 ci comune de evacuare prin detectoare de incendiu i declanatoare
manuale;
 local prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale;
 pentru un echipament prin detectoare de incendiu;
 prin declanatoare manuale.
4.2.5. Cu instalaii de semnalizare a incendiilor de Tipul 1 se pot realiza
tipurile 1,2,3 i 6 de acoperire, iar cu instalaii de semnalizare a
incendiilor de Tip-ul II se pot realiza tipurile 4 i 5 de acoperire.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

568

Echiparea constructiilor cu instalatii de


semnalizare a incendiilor
4.2.6. Tipul II de instalaii de semnalizare a incendiilor se poate utiliza n
combinaie cu tipul 1 i cu toate tipurile de acoperire din tabelul 2.
Acoperirea realizat astfel este de tip local sau pe echipament.
4.2.7. n toate construciile unde exist pericol de scpri i acumulri de
gaz sau vapori inflamabili, se vor monta i/sau detectoare de
concentraie pentru gaze sau vapori care, n anumite concentraii, pot
deveni periculoase (explozive sau toxice). Aceste detectoare trebuie s
avertizeze optic i acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioar
de explozie (LIE).
4.2.8. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se prevd doar cu
dec1anatoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare), numai
acolo unde observarea iniierii incendiilor se asigur n timp util.
Instalaiile de semnalizare a incendiilor prevzute cu detectoare
automate se doteaz, obligatoriu, i cu declanatoare man-uale de
alarmare.
De vazut tabelele de la pag. 20,21,22 din normativ
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

569

4.3. Sistemele de alarma impotriva efractiei


4.3.1. Sistemele de alarma impotriva efractiei se prevad in cladiri si spatii deschise
sau compartimente din cladiri, civile sau industriale, care adapostesc valori importante
materiale sau spirituale, pentru prevenirea efractiei si protectia vietii.
Sistemele de alarma impotriva efractiei alese trebuie sa asigure valorile si persoanelel
expuse la risc, la un nivel de protectie (nivel de securitate) compatibil cu importanta si
consecintele riscului susceptibil de a se produce.
4.3.2. Sistemele de alarma impotriva efractiei au in componenta: echipament de
control si semnalizare (centrala de semnalizare), dispozitivele de detectie automata
sau manuala, dispozitive de semnalizare optica si sonora si optional, sisteme de
transmisie spre un centru de supraveghere la distanta (monitorizare etc.) in functie de
importanta obiectivului supravegheat.
4.3.3. Sistemul de alarm mpotriva efraciei se proiecteaz pentru obinerea unor
indicaii clare, neambigue despre originea alarmei, mprit pe zone sau circuite.
Echipamentul utilizat trebuie s aib performanele specificate pentru condiiile de
mediu n care acesta urmeaz s fie instalat.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

570

Sistemele de alarma impotriva efractiei


4.3.4. n proiectarea sistemelor de alarm mpotriva efraciei, ponderea
organelor de comand manuale asupra funcionrii sistemului se ia n
consider-are dup o evaluare a riscurilor manevrelor greite i a
consecinelor ce pot rezul-ta din aceste manevre asupra sistemului.
4.3.5. Instalarea detectoarelor de alarm se face pe structuri fixe, lipsite de
ocuri sau vibraii, n locuri inaccesibile personalului neautorizat, unde s nu
poat fi uor obstrucionate. Pentru asigurarea unei ct mai bune protecii a
unei zone particu-lare se combin diferitele tipuri de detectoare.
4.3.6. Echipamentul de control i semnalizare al sistemelor de alarm
mpotriva efraciei poate alimenta, n anumite cazuri, detectoare i
declanatoare manuale de incendiu, (supravegherea spaiilor nsumeaz n
total mai puin de 300 m2), protecia asigurat este, de regul, de tip local i
nu se substituie proteciei prin instalaia de semnalizare a incendiilor pentru
ntreaga cldire.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

571

4.4. Instalaii de televiziune cu circuit nchis


4.4.1. Instalaii TVCI se prevd pentru unitile care impun o supraveghere
video (pori de acces, secii de producie, uniti bancare, supermagazine,
centre de afa-ceri, baraje, locuri de parcare, supraveghere trafic auto etc.).
4.4.2. Amplasarea camerelor de luat vederi trebuie s asigure att eficiena,
ct i sigurana n funcionare.
4.4.3. Instalaia cuprinde echipamentele pentru prelucrarea i compactarea
imaginilor precum i nregistrarea simultan a acestora, asigurndu-se
identificarea persoanelor participante i a bunurilor supravegheate.
4.4.4. Instalaiile TVCI trebuie s asigure arhivarea imaginilor pe o perioad
de 30 de zile.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

572

4.5. Sisteme de control acces


4.5.1. Sistemele de control acces se pot prevedea la uile principale ale
cldirilor, ca posibile deschiztori electronice pentru ui, pori, precum i
deschiderea barierelor pentru accesul n parcaje, garaje etc.
4.52. Amplasarea centralelor de control acces poate fi centralizat, n
camera de comenzi a dispozitivelor de siguran ale cldirii sau amplasate
local, n dreptul uilor principale de acces n cldire.
4.5.3. Instalaia cuprinde echipamentele pentru preluarea parolelor de acces
(carduri cu perforaii, cu cod de bare, cu cod magnetic, de proximitate etc.),
recunoaterea acestora i permiterea accesului prin poarta respectiv.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

573

SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE


SECURITATE
5. SPAII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CONTROL I
SEMNALIZARE AFERENTE INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRN A EFRACIEI
5.1. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare (central
de semnalizare) aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s corespund urmtoarelor
condiii:
 s fie amplasate ct mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai
apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al
reelei respective, asigurnd un grad de securitate corespunztor;
 s fie situate, de regul, la parter, n spaii uor accesibile din exterior, n
vecintatea acceselor de intervenie ale pompieilor; cnd specificul
cldirii impune, se admite amplasarea echipamentelor de control i
semnalizare afe-rente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei la alte niveluri ale cldirii.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

574

Conditii indeplinite de incaperile destinate


echipamentelor de securitateBcontinuare









s asigure posibilitatea de transport pe cile de acces a echipamentelor


(coridoare, ui) corespunztor gabaritului i greutii acestora;
s aib iluminat natural i posibiliti de aerisire, condiii normale de tem-peratur
i umiditate admise'pentru cldiri administrative, s fie ferite de praf i ageni
corosivi, riscul de avariere mecanic a echipamentelor s fie sczut;
s fie astfel realizate nct s mpiedice propagarea din exterior a incendiilor,
exploziilor, trepidaiilor i zgomotelor;
s nu fie traversate de conductele principale ale instalaiilor utilitare (ap,
canalizare, gaze, nclzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radia-toarele
din ncperile respective;
s nu fie amplasate sub ncperi ncadrate n clasa U3 (AD4 ) conform
normativului I7;
spaiile pentru echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de
semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei s fie
prevzute cu instalaii de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului. n
aceste ncperi au acces doar persoane autorizate.
ncperile trebuie s fie prevzute cu tablou electric separat, alimentat naintea
ntreruptorului general - la o singur cale de alimentare - sau de pe bara cu
ten-siune permanent - la dubl alimentare.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

575

Conditii indeplinite de incaperile destinate


echipamentelor de securitateBcontinuare
52. Echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de
semnalizare a incendiilor se instaleaz de regul, n cldirea serviciului de
pompieri, n spaii uor accesibile, sau cnd nu exist serviciu de pompieri,
ntr-o incint supravegheat permanent.
5.3. Centrala sau panoul repetar trebuie s asigure retranslaia indicaiilor n
cldirile cu mai multe intrri pentru pompieri prin panouri suplimentare de
avertizare. Indicaiile vizuale sub forma Impilor de avertizare, ale
iluminatului pentru continuarea lucrului tre-buie s fie montate la intrrile
prevzute pentru accesul pompierilor n cldire. Acolo unde se monteaz
mai multe panouri de control care pennit preluarea controlului de la mai
multe locaii, trebuie luate msuri pentru a se preveni operarea
contradictorie a comenzilor din poziii diferite prin retranslaia comenzilor.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

576

Conditii indeplinite de incaperile destinate


echipamentelor de securitateBcontinuare
5.4. Amplasarea echipamentului de control i semnalizare (centrala de
semnalizare) la incendiu impune, n plus fa de cele prevzute la pct. 5.1,
urmtoarele:
 indicaiile i controalele s fie uor accesibile pompierilor i personalului
res-ponsabil din cldire;
 iluminatul s permit citirea cu uurin a etichetelor i indicaiilor
vizuale;
 riscul de incendiu s fie sczut i spaiul s fie acoperit de instalaiile de
semna-lizare a incendiilor.
Dac echipamentul de control i semnalizare este distribuit n mai multe
carcase este necesar ca:
 spaiul de amplasare a fiecrei carcase s satisfac cerinele de mai sus;
 conexiunile dintre carcase s fie protejate corespunztor mpotriva
avarierii prin incendiu sau avarierii mecanice;
 facilitile de monitorizare a defectelor s acopere interconectrile dintre
diferite carcase ale centralei.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

577

Conditii indeplinite de incaperile destinate


echipamentelor de securitateBcontinuare
5.5. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor
de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se ncadreaz
din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munc periculoase
definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se n-cadreaz n
categoria EE (BAS) definit conform normativului I7.
Dac se monteaz echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de
semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n medii care nu
satisfac condiiile de mediu curat i uscat, risc de avariere mecanic i de incendiu,
atunci trebuie luate msuri suplimentare de protecie a echipamentului.
In aceste ncperi se prevd, prin documentaia tehnico-economic, cu minimum 1-2
prize de 16 A /220 V pentru lmpi portabile i unelte (scule, accesorii) portabile n
condiiile prevzute de normativul I7.
5.6. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor
de semnalizare a incendiilor amplasate n construcii din categoria C, D, E trebuie
amplasate n spaii ferite de incendiu sau n ncperi separate prin elemente
incombustibile ( Ca ) rezistente la foc, minim 60 miu, avnd golurile de acces
pro-tejate cu ui rezistente la foc 30 miu. i prevzute cu dispozitive de autonchidere.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

578

Conditii indeplinite de incaperile destinate


echipamentelor de securitateBcontinuare
5.7. Iluminatul ncperilor destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente
instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei se
execut cu lmpi fluorescente sau incandescente n conformitate cu STAS 6646/1.
5.8. In ncperea centralelor de semnalizare a incendiilor se instaleaz un post
telefonic, conectat la sistemul de telefonie interioar a obiectivului i un post direct la
serviciul public de pompieri de sector sau localitate.
5.9. Pentru localizarea rapid, uoar i fr ambiguitate a alarmei i pentru a lega
indicaia centralei de locaia oricrui detector sau declanator manual trebuie fumizate
cel puin: cardul de zon, harta zonei, diagrama de conectare, lmpi pentru indicare la
distan.
5.10. In cazul centrelor de supraveghere la distan se asigur o semnalizare de
alarm la incendiu printr-o legtur automat cu pompierii ntr-un minim de timp de
semnalizare. Alarmarea automat, n cazul existenei pazei n momentul declanrii
alarmei de incendiu, trebuie confirmat i manual, telefonic.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

579

Conditii indeplinite de incaperile destinate


echipamentelor de securitateBcontinuare
5.11. Legturile automate trebuie monitorizate astfel inct orice defect s fie indicat la distan sau
la central. Acolo unde exist centre de supraveghere la distan trebuie transmise cel puin
semnalele generale de incendiu sau de defect.
Dac spaiul este permanent supravegheat atunci se poate utiliza telefonul pentru anunarea
pompierilor.
5.12. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel nct s
nu existe lumin direct att natural, ct i artificial pe ecranele acestora. Echipamentele i
aparatura de comand se instaleaz pe perei 'la nivelul privirii operatorului, la minim 0,8 m de la
pardoseal.
5.13. Monitoarele se amplaseaz la o distan de 6 ... 10 ori diagonala ecranului fa de locul de
supraveghere al operatorului. Dac numrul monitoarelor este mai mare de patru acestea se
instaleaz in rackuri astfel inct operatorul s le poat urmri fr micarea capului.
5.14. Cablurile coaxiale care asigur legtura ntre diferitele echipamente (mul-tiplexor, monitoare,
camere video, videorecordere etc.) se amplaseaz la o distan mai mare de 0,5 m fa de
cablurile de for i se evit trasee paralele ale acestora pe distane mai mari de 1 m.
n cazurile n care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se protejeaz in tuburi
metalice, legate la pmnt la ambele capete, situaie in care nu se normeaz distana dintre ele.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

580

REALIZAREA INSTALATIILOR4
6. REALIZAREA INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I
SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI
6.1. Tipuri de cablu
6.1.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se realizeaz n execuie ngropat sau aparent,
cablurile utilizate fiind conforme cu cerinele specificate de productorul echipamentelor, lundu-se
n calcul intensitatea curentului admisibil i atenuarea sem-nalelor date.
6.12. Circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei
se execut cu cabluri cu conductoare de cupru cu excepia cazurilor cnd sistemul este proiectat
s lucreze n alte tehnologii (de exemplu, cabluri optice).
6.1.3. Seciunea conductorului de cupru utilizat pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor i a
sistemelor de alarm mpotriva efraciei este cea rezultat din cal-cul n funcie de ncrcare
(curentul consumat n cazul cel mai defavorabil) i consumul estimat pe circuitul respectiv,
configuraia i lungimea traseelor, astfel nct la cel mai ndeprtat element conectat s se asigure
tensiunea minim de funcionare, n conformitate cu indicaiile productoru1ui de echipament.
6.1.4. Tensiunile nominale de alimentare ale circuitelor instalaiilor de sem-nalizare a incendiilor i
ale sistemelor de alarm mpotriva efraciei sunt, de regul, n gama 12-24 V C.c.
6.1.5. n spaiile de producie i depozitare din categoria A i B (EE 3) de peri-col de incendiu,
conductoarele de semnalizare sunt cu ntrziere mrit la propagarea flcrilor.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

581

6.2. Protecia mpotriva incendiului


6.2.1. De regul, cablurile se instaleaz n zone cu risc mic de incendiu (cu excepia celor din
incinte protejate).
Dac este necesar prevederea traseelor de cabluri n alte zone, trebuie utilizate cabluri rezistente
la foc sau se asigur supravegherea canalizaiilor de cabluri prin detectoare mpotriva incendiului,
astfel nct un defect al acestora s nu mpiedice:

recepia unui semnal de detectare la echipamentul de control i semnalizare;

funcionarea dispozitivelor de alarm;

recepia semnalelor iniiate de sistemul de detecie prin echipamentul de transmisie al alarmei
de incendiu.
6.2.2. Cablurile care trebuie s rmn n funciune mai mult de 1 minut dup detectarea
incendiului trebuie s reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau s fie protejate pentru
aceast perioad. Aceste cabluri sunt cele care asigur:

conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i echipamenul de alimentare cu
energie electric dac se gsesc n carcase diferite;

conectarea dintre pri ale echipamentului de control i semnalizare dac se gsesc n
carcase diferite;

conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i panourile repetoare de
semnalizare i/sau de comand;

funcionarea ntr-o zon cu risc mare de incendiu.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

582

Retelele de cabluri
62.3. Reelele de cabluri care conecteaz echipamentul de control i
semnalizare cu detectoare, declanatoare manuale, dispozitive de alarmare
etc. pot fi n sistem:
 linii radiale;
 bucle.
6.2.4. n cazul utilizrii liniilor radiale se asigur:
 amplasarea n zona supravegheat prin detectoare, astfel ca la apariia
unui incendiu s se iniieze o alarm;
 rezistena corespunztoare la efectele focului i interveniei mpotriva
incendi-ului cel puin 30 de minute.
62.5. n cazul utilizrii buclelor acestea trebuie s reziste aciunii focului i
interveniei mpotriva incendiului cel puin 30 de minute sau s aib o
protecie corespunztoare pentru aceast perioad, dac funciunile, altele
dect cea de detectare, de la mai mult de o zon, nu pot fi ndeplinite.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

583

6.3. Protecia mpotriva defectelor mecanice


6.3.1. Cablurile trebuie protejate corespunztor mediului i locului de
amplasare. Cablurile se instaleaz n spaii protejate de tip: tunele de
cabluri, ghene, tuburi etc.
Cablul trebuie s aib o rezisten mecanic suficient pentru modul de
pozare ales. Dac cablul nu ofer aceast rezisten, se protejeaz
mecanic, suplimentar.
6.3.2. La utilizarea circuitelor n bucl trebuie luat n calcul evitarea
deteriorrii simultane a celor dou capete ale buclei (ruperea cablului sau
scurtcircuit).
La amplasarea ambelor capete ale buclei n acelai spaiu, se iau msuri
suplimentare de protecie mecanic sau se distaneaz suficient cele dou
capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

584

6.4. Protecia mpotriva efectelor electromagnetice

6.4.1. Pentru evitarea defectelor i


echipamentele nu se instaleaz n spaii
cmpului electromagnetic.
Dac acest lucru nu este posibil,
electromagnetic adecvat prin ecranare
107.

alarmelor false, cablurile i


care prezint niveluri ridicate ale
trebuie prevzut o protecie
i legare la pmnt conform PE

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

585

6.5. Instalarea cablurilor


6.5.1. Traseele de cablu de tip conducte, canale etc. trebuie s permit intro-ducerea
i scoaterea cu uurin a cablurilor. Accesul trebuie permis prin nlturarea sau
deschiderea unor capace de protecie.
6.5.2. Acolo unde cablurile traverseaz (penetreaz) perei i planee cu rol de
rezisten la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate mpotriva incendiului astfel nct
rezistena la foc a elementului de compartimentare traversat s nu se reduc.
6.5.3. Conexiunile de cabluri, altele dect cele din carcasele echipamentelor, se evit.
n cazul n care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasat ntr-o cutie
de conexiune, accesibil i identificabil. Metoda de conexiune nu tre-buie s reduc
fiabilitatea i rezistena la foc a cablului fr conexiune.
6.5.4. Pentru reducerea interferenelor electrice din cauza apropierii de instalaiile de
date i cele electrice de joas tensiune, cablurile instalaiilor de semnalizare a
incendiilor se separ de cablurile altor sisteme prin:
 instalarea n conducte, ghene etc. separate;
 intermediul unor elemente despritoare mecanice continue i rigide din materiale
rezistente la foc;
 instalarea la o distan de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme .

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

586

Instalarea cablurilor in tuneluri si conducteB


6.5.5. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei n lungul conductelor calde, interzicn-du-se
instalarea pe suprafee calde.
De asemenea, se evit traseele expuse la umezeal.
Pe poriuni reduse ale traseelor apropiate de suprafee calde (minim 40 c) sau la
ncruciri cu acestea, distana ntre circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor
i sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s fie de minim 12 cm sau se iau
msuri de izolare termic.
6.5.6. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei n tuneluri sau canale tehnice n care se
gsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V. In cazurile n care nu este
posibil o alt soluie, cablurile se instaleaz n tuneluri sau canale tehnice pe pereii
opui sau pe aceeai parte cu cablurile electrice la o distan de cca 40 cm, sub cele
electrice.
Cnd lungimile de paralelism depesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V,
se face, de la caz la caz, calculul de protecie, lundu-se msuri corespunztoare
conform normativelor i standardelor n vigoare.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

587

Cablul de alimentareB
6.5.7. La stabilirea traseelor se evit trecerile prin spaii cu pericol de explozie, medii
corosive sau zone n care exist pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea
deteriora nveliul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegndu-se soluii
de montaj pe pereii exteriori acestor spaii (cu condiia protejrii mpotriva efectelor
de radiaii termice n caz de incendiu i deteriorrilor mecanice), i anume, n spaiile
de circulaie, anexe tehnice sau alte spaii Iar pericol.
6.5.8. Pentru realizarea circuitelor de alarm la incendiu pentru conectarea
dispo-zitivelor de alarm se utilizeaz acelai tip de cablu.
6.5.9. Cablul de joas tensiune pentru alimentarea echipamentului de control i
semnalizare la incendiu se monteaz pe o intrare separat n carcasa
echipamentului, fa de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare i de alarm
la incendiu.
6.5.10. Pentru sistemele de detectare i de alarm la incendiu i sistemele de alarm
mpotriva efraciei se prevd puncte de concentrare separate, marcate corespunztor.
6.5.11. Cutiile de conexiuni se instaleaz numai n locuri uscate, asigurate mpotriva
accesului persoanelor neautorizate, uor accesibile personalului de ntreinere.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

588

Marcarea cablurilor
6.5.12. Cablurile, conectoarele, bomele etc. trebuie s fie marcate pentru a putea fi
uor identificate.
6.5.13. Rezistena de izolaie fa de pmnt a circuitelor de semnalizare trebuie s
fie de minim 10 Mohm cu decuplarea bomei de mpmntare.
6.5.14. In cldirile nalte i foarte nalte coloanele dispuse pe vertical, pentru
cir-cuitele destinate instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm
mpotriva efraciei, trebuie s fie separate de celelalte categorii de instalaii electrice
sau de telecomunicaii.
6.5.15. Organizarea echipamentului aferent instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei se face pe niveluri de acces a echipamentului
cu sistem de parolare.
6.5.16. Circuitele pentru instalaiile de semnalizare a incendilior i sistemele de
alarm mpotriva efraciei se instaleaz n tuburi separate.
6.5.17. Circuitele pentru televiziune cu circuit nchis se realizeaz n tuburi sau cu
cabluri separate. In cazul cnd instalaiile dispecer sau interfon au funciuni de alarm
la incendiu circuitele se instaleaz n acelai mod.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

589

SURSE DE ALIMENTARE
7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC A INSTALAllLOR DE
SEMNALIZARE A INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM MPOTRIVA
EFRACIEI
7.1. Alimentarea cu energie electric a instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a
sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de la dou surse independente
(baz i rezerv). Energia electric furnizat de echipamentul de alimentare tre-buie
s fie suficient pentru satisfacerea cerinelor de alimentare ale sistemului.
Alimentarea de rezerv se realizeaz, de regul, la 24 V c.c. i 12 V c.c, de la baterii
de acumulatoare sau de la grup electrogen.
7.2. Surse de alimentare.
7.2.1. Sursa principal de energie pentru sistem trebuie s fie reeaua public de
alimentare. In caz contrar se poate folosi un sistem de alimentare privat.
Sursa principal trebuie s fie conectat cu sistemul printr-un cablu dedicat i
protejat, s aib dispozitive de protecie dedicate care trebuie s fie etichetate i
accesibile numai de ctre personal autorizat, s fie independent de orice dispozitiv
general de separare a cldirii.
La utilizarea mai multor echipamente de alimentare condiiile se aplic pen-tru fiecare
n parte.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

590

Sursa de rezervaB
7.2.2. In caz de cdere a sursei principale, sursa de rezerv trebuie s fie disponibil
sub forma unei baterii.
Capacitatea acestei baterii trebuie s fie suficient pentru ca sistemul s funcioneze
normal pe timpul ntreruperii sursei principale i s permit luarea msurilor de
restabilire a sursei principale.
In aceste cazuri alimentarea poate fi, de asemenea, facut dintr-un generator de
intervenie sau cu surse nentreruptibile. Cnd se utilizeaz aceste surse capacitatea
bateriei de rezerv poate fi redus, dar aceasta trebuie s fie prevzut ntotdeauna.
Unde se utilizeaz generatoare de urgen trebuie ca bateria s se rencarce n 24
ore de la restabilirea sursei principale.
Pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor limitele pentru durata de funcionare pe
sursa de rezerv asigurate de capacitatea bateriei trebuie s fie de 48 ore, dup care
trebuie s funcioneze la ncrcarea de alarm cel puin 30 minute. (Durata de
funcionare pe baterie poate fi redus la 30 ore pentru locurile unde exist personal
permanent de supraveghere dac este indicat imediat cderea sursei principale i
dac durata reparaiei este reglementat prin contract la mai puin de 24 ore.)
In cazul cldirilor neocupate pentru o perioad semnificativ, durata de funcionare pe
sursa de rezerv se mrete cu 24 de ore fa de durata de 48 ore.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

591

Sursa de rezerva
7.3. Sursa de rezerv trebuie s preia n mod automat alimentarea instalaiei de
semnalizare, atunci cnd sursa de baz cade sau nu mai asigur tensiunea no-minal
de funcionare.
7.4. Comutarea de pe o surs pe alta nu trebuie s conduc la modificri n starea
instalaiilor (alarme false, pierderi de informaii, iniierea comenzii de acionare a
dispozitivelor de protecie etc.).
7.5. Sursa de rezerv trebuie s asigure autonomia n funcionare a instalaiei de
sem-nalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva efrac#ei pe o durat de
24 ore n condiii normale (stare de veghe) dup care nc 30 minute n stare de
alarm.
7.6. Schema electrica a instalatiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de
alarim mpotriva efraciei cu echipamentele cuprinse n sistem se realizeaz astfel
nct s asigure menInerea bateriilor la capacitatea nominal de funcionare.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

592

Protejarea sursei de rezerva


7.7. Pentru o singur cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baz
este realizat sub forma unei coloane proprii racordat direct la tabloul gene-ral de
distribuie dac soluia prezint siguran n funcionare. Circuitul de alimentare este
marcat i nu poate fi deconectat dect de persoane autorizate. Acest circuit este
alimentat nainte de ntreruptorul general.
7.8. Pentru utilizarea a dou ci distincte de alimentare cu energie electric, la
circuitele de alimentare de la sursa de baz i de rezerv, nu se admite conectarea
altor consumatori care nu au legtur cu instalaia de semnalizare a incendiului
7.9. Se excepteaz de la prevederile art. 7.7 i 7.8 instalaiile de semnalizare a
incendiilor de apartament.
7.10. Se asigur dispozitivele de protecie antiseismice corespunztoare tipu-lui de
surs, locului de amplasare i condiiilor specifice.
7.11. Se iau msuri pentru protejarea la sabotaj a sursei de rezerv.
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

593

Prize de pamant
8. PRIZE DE PMNT PENTRU INSTALAIILE DE SEMNALIZARE
INCENDIILOR I SISTEMELE DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.

8.1. Numrul i caracteristicile prizelor de pmnt necesare n instalaiile de semnalizare a


incendiului i n sistemul de alarm mpotriva efraciei se stabilesc conform prevederilor STAS
6271.
8.2. Pentru conectarea instalaiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva
efraciei se prevd prize de pmnt n valoare de 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare
instalaie, fie prin conectarea la o priz comun cu alte echipamente sau prize ale cldirii.
Utilizarea n comun a prizelor de pmnt pentru instalaiile de semnalizare a incendiului i sistemul
de alarm mpotriva efraciei cu cele ale instalaiei de energie electric se admite numai n
condiiile prevzute de STAS 6271.
8.3. Prizele de pmnt se conecteaz la tabloul special pentru prize, care se amplaseaz, de
preferin, n ncperile echipamentelor aferente.
Alegerea conductoarelor pentru legarea la pmnt i dimensionarea acestora se face n
confonnitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instalaia de legare la conductorul de protecie.
8.4. Pentru trecerea prin fundaie a conductoarelor de legare la pmnt se prevede cte un tub
PVC 39 rom, curbat ntr-un singur plan cu o raz de cel puin 1 m, care strbate pardoseala pe
vertical i fundaia exterioar pe orizontal, ajungndu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului i
prelungindu-se cu cel puin 1 m de la fundaia cldirii.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

594

MANAGEMENTUL SECURITATII CLADIRILOR


9. SISTEME DE MANAGEMENT A SECURITll CLDIRll
9.1. Sistemul de management al securitii cldirii - prin DISPECERATUL DE
SECURITATE, amplasat, de regul, la parterul cldirii ntr-un spaiu special amenajat
- gestioneaz funciile privind sigurana persoanelor, a bunurilor materiale, precum i
a spaiului care le adpostete.
9.2. Sistemul de management al securitii cldirii are rolul de a prelua i prelucra
avarii i comenzi de la insalaiile ce asigur securitatea cldirii.
Echipamentele de securitate ale cldirii care se monitoriza sunt:
 instalaie de semnalizare i stingere a incendiilor;
 sistem de paz mpotriva efraciei;
 sistem televiziune cu circuit nchis (TVCI);
 sistem control acces pe baz de cartele de identificare i prin nchiderea zonelor
cu acces controlat;

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

595

14.ELABORAREA PROIECTULUI SISTEMULUI


TEHNIC DE MONITORIZARE (DISPECERAT)
9.3. Instalaia de semnalizare a incendiului este, dup caz, n permanent
legtur, prin intermediul echipamentului de control i semnalizare la
incendiu cu sistemele de stingere, fiind integrat n reeaua de comunicaie
a dispeceratului de securitate prin interfee de comunicaie, fcnd astfel
posibil intervenia de stingere.
9.4. Sistemul de alarm mpotriva efraciei este n permanent legtur, prin
intermediul echipamentului de control i semnalizare mpotriva efraciei, cu
dispeceratul de securitate prin interfee de comunicaie, fiind integrate n
reeaua de comunicaie a cldirii. Conform scenariului de siguran la foc
elaborat se stabilete prioritatea alarmelor la incendiu i efracie.
9.5. Sistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI) are n componen
camere video pentru supravegherea exterioar i interioar a cldirii.
Echipamentul de supraveghere video se leag la dispeceratul de securitate
al cldirii pe reeaua de comunicaie, asigurnd accesul la imagini, n
diferitele puncte considerate importante ale cldirii.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

596

Dispeceratul de securitate
9.6. Sistemul de control acces comunic cu dispeceratul de securitate prin
intermediul centralelor mici de control acces, care sunt legate la calculatorul
central dar pot gestiona accesul independent (fiind prevzute cu baterii),
care se face la intervale prestabilite de timp sau prin intermediul unei
centrale unice, legat la reeaua de comunicaie a cldirii prin intermediul
interfeelor de comunicaie.
9.7. Dispeceratul de securitate monitorizeaz i sistemul de desfumare al
cldirii, organele de acionare pentru nchiderea accesului n anumite zone,
meninerea n funciune a ascensoarelor de siguran n caz de incendiu,
monitorizarea dulapurilor electrice de siguran i a surselor de alimentare
de siguran, iluminatul de siguran de evacuare al cldirii, de continuare a
lucrului sau pentru intervenii, sau a utilajelor care contribuie la meninerea
n funciune a instalaiilor de stingere i avertizare incendiu, paz mpotriva
efraciei etc.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

597

Exploatarea instalatiilorB
10.
EXPLOATAREA
INSTALAllLOR
DE
SEMNALIZARE
A
INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.
10.1. Proprietarul sau o alt persoan avnd control n acea parte a cldirii, care
conine instalaia de semnalizare a incendiului sau sistemul de alarm
mpotriva efraciei instalat, este responsabil pentru:
 asigurarea conformitii iniiale i continue a instalaiei sau sistemului cu cerinele
n vigoare;
 scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertizri i a altor
evenimente aprute n instalaie sau sistem;
 antrenarea ocupanilor pentru recunoaterea diferitelor situaii, alarme i pentru
evacuare;
 pstrarea instalaiei sau sistemului n cele mai bune condiii de funcionare.
 prevenirea alarmelor false, prin luarea de msuri adecvate pentru mpiedica-rea
activrii detectoarelor prin operaii de sudare, tiere metale, fumat, nclzit, gtit,
evacuare gaze etc.;

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

598

Exploatarea instalatiilorB






asigurarea c instalaia sau sistemul este modificat corespunztor dac apar orice
schimbri semnificative de utilizare sau configurare a cldirii; inerea unui registru
de eviden a interveniilor la sistem i nregistrarea tuturor evenimentelor care
afecteaz sau au ca surs instalaia sau sistemul;
asigurarea c instalaia sau sistemul este ntreinut la intervale corespunztoare
dup apariia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul;
numirea uneia sau mai multor persoane pentru ndeplinirea acestor funcii;
numele lor trebuie scrise n registul de eviden a interveniilor la sistem;
schimbarea periodic a codurilor de acces ale utilizatorilor i personalizarea
acestora.

10.2. Proprietarul poate delega aceste funcii prin contract unei organizaii
(organizaia care a instalat sistemul sau care asigur service).
Jurnalul (registrul) instalaiei sau sistemului trebuie inut ntr-un loc accesibil
persoanelor autorizate, de regul, lng central i trebuie efectuate nregistrri
privind toate evenimentele sistemului.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

599

15. Proiectare i dezvoltare


12.1. Planificarea proiectrii i dezvoltrii



Proiectarea sistemelor de securitate antiefractie sau antiincendiu este derulata de catre personal autorizat
IGP + IGSU.
Planificarea proiectarii consta in:
1.stabilirea etapelor proiectrii i dezvoltrii,
2.analiza, verificarea i validarea care sunt adecvate fiecrei etape de proiectare i dezvoltare i
3.responsabilitile i autoritatea pentru proiectare i dezvoltare.
4.Inregistrarile aferente se mentin in Fisa proiectului, de catre Proiectantul intern.

12.2. Elemente de intrare ale proiectrii i dezvoltrii






Elementele de intrare pentru procesul de proiectare / dezvoltare sunt definite de ctre Manager, ulterior
aprobrii comenzii / contractului, sub forma Temei de proiect.
Tema de proiect are la baza activitati precontractuale cu clientul referitoare la consultanta si proiectare in
alegerea solutiilor optime pentru sistemele de securitate solicitate.
Tema de proiect cuprinde informaii referitoare la :
- caracteristici de sistem de securitate din cerinte minimale legale
- cerine de utilizare (funcionare) i performane
- termen de predare
- cerine legale i de reglementare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

600

Alte date de intrare necesare n proiectare se refer la:


- ateptrile concrete ale clienilor
- observaii cu privire la calitatea proiectelor anterioare, transmise de clienii i furnizorii firmei
- informaii tehnico-tiinifice din domeniul de activitate al firmei (bibliografie tehnic, conferine, expoziii,
schimburi de experien, etc.)
- invenii i inovaii, idei din afara firmei
- proiecte similare anterioare.

Elementele de intrare sunt analizate pentru adecvare de ctre Manager i sunt completate, dup caz, cu
informaiile necesare. Detalierea procesului de proiectare este documentata in procedura operaional
Proiectare sisteme de securitate, PO-PRO.

12.3.Elemente de ieire ale proiectrii i dezvoltrii






Elementele de ieire ale proiectrii i dezvoltrii produselor solicitate de clieni sunt furnizate sub form de
proiecte ce cuprind pri scrise i pri desenate, incluse in Dosarul de autorizare IJP IGSU.
Documentaia de proiectare astfel elaborat permite verificarea rezultatelor n raport cu datele de intrare ale
proiectrii.
nainte de transmiterea lor pentru instalare / execuie / montaj, datele de ieire sunt analizate i aprobate de
ctre IJP IGSU pentru a constata conformitatea cu cerinele cuprinse n reglementri i contract.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

601

Elementele de ieire cuprind informaii adecvate referitoare la aprovizionare, execuie, caracteristici eseniale
pentru utilizarea sigur i corect a produsului. In acest sens Coordonatorul departamentului sisteme de
securitate / Managerul verifica completitudinea datelor referitoare la aprovizionare, producie i furnizarea
serviciului (instructiuni de montaj / criterii de acceptare, etape de verificare, note tehnologice / prevederi
referitoare la cantitati, tip echipamente, produse conexe montajului, competente necesare, instructiuni de
utilizare etc.)
La predarea proiectului la client, Managerul se asigura ca elementele de iesire din proiectare sunt conforme
cu elementele de intrare (Tema de proiect).

12.4. Analiza proiectrii i dezvoltrii




Aceast analiz se efectueaz sistematic conform planificrii pe faze, de ctre Manager Coordonatorul
departamentului sisteme de securitate.

12.5. Verificarea proiectrii i dezvoltrii







Verificarea proiectului este efectuat n conformitate cu modalitile planificate, de ctre IJP IGSU, nainte
de predarea documentaiei de proiectare pentru instalare / execuie / montaj la client sau la Coordonatorul
departamentului sisteme de securitate (atunci cand proiectul este pus in opera de catre ARIOLA PRODCOM).
Responsabilitatea asigurarii verificarii proiectelor este a Managerului.
Rezultatele proiectrii sunt prezentate n mod documentat (suport material printat i fiiere electronice) de
ctre Manager.
Cu ocazia verificrii, verificatorii de proiecte ai IJP IGSU examineaz dac rezultatele sunt conforme cu
datele de intrare.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

602

12.6.Validarea proiectrii i dezvoltrii




Validarea interna a proiectului este asimilat cu:


- predarea-receptia si acceptarea / respingerea propriu-zis a proiectului de ctre client; in caz de respingere
a proiectului de catre client, se aplica prevederile procedurii Controlul produsului neconform, cod PS-NEC;
Validarea extern este asigurata prin:
- avizarea proiectului de catre IJP IGSU
- efectuarea probelor de functionare de ctre executant, in cadrul procesului de instalare a sistemului de
securitate proiectat, n vederea predrii echipamentelor la client i punerii n funciune. Consemnarea
constatarilor aferente validarii proiect / produs la punerea in functiune se face de catre angajatii desemnati ai
executantului in procese verbale.

12.7.Controlul modificrilor n proiectare i dezvoltare








Orice modificri aduse proiectului n faza de proiectare-dezvoltare sunt identificate ca atare: - iniiate de ctre
client sau propuse de ctre proiectant. n oricare din situaii, interfaa cu clientul este asigurat de ctre
Manager + Coordonatorul departamentului sisteme de securitate, care decid asupra unei solutii tehnice
optime, pe care o propun clientului. Managerul re-negociaza, dupa caz, clauzele contractuale si le agreaza cu
clientul.
Modificrile care apar pe parcurs sunt operate n documentaia de proiectare de catre proiectant.
Modificarea urmeaz cursul de elaborare, analiz, verificare, aprobare ca i documentaia iniial de
proiectare.
nregistrrile referitoare la modificri se menin i urmeaz ciclul iniial de derulare a proiectului.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

603

16. PREZENTARE NP 08605

ORDIN
Pentru aprobarea Reglementarii tehnice
Normativ pentru proiectarea, executarea si
exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor,
indicativ NP 086-5

Ordin emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului


Ordinul nr. 217/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 7 iunie 2005

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

604

STANDARDE EUROPENE

Standardele romne care transpun


standarde europene armonizate si a
specificatiilor tehnice recunoscute n
domeniul sistemelor de alarma si al
produselor pentru constructii.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

605

ASRO
Asociatia de Standardizare din Romania


Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat


membru, Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN
(Comitetul European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul
European de Standardizare pentru Electronica).

Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate


standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai
ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut
tehnic si prezentare).

Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea


lor ca standarde romane.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

606

Standarde
ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006
pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde
europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul
produselor pentru constructii
In temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 2
pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:
Art. 1

Se aproba Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a
specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, prevazuta in anexa care
face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3

La data publicarii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului
nr. 968/2005 pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 30 iunie 2005, se abroga.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

607

Standarde
SR EN 54-3:2002 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alam la incendiu.
Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii
Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de
detectie si alarmare n caz de incendiu.
 R EN 54-3:2002/A1:2003 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la
incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii
Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001.
 SR EN 54-3:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la
incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii
Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001.
 SR EN 54-3:2002/A2:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la
incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii
Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor
suplimentare, metodelor de ncercare i criteriului de performan detaliat
n anexa C.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

608

Standarde
SR EN 54-3:2002 - Sisteme de detectare i de alam la incendiu. Partea 3: Dispozitive de
alarmare la incendiu. Sonerii
Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n caz de
incendiu.

SR EN 54-3:2002/A2:2006 - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive
sonore de alarmare la incendiu. Sonerii
Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare, metodelor de
ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C.

SR EN 54-12:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 12: Detectoare de
fum. Detectoare liniare care utilizeaz principiul transmisiei unui fascicul de unde optice.
Acest standard cuprinde sapte anexe (normative): A, B, C, D, E, F, G si una informativa ZA care
contin explicatii privind: standul pentru masurari valoare prag de raspuns, camera de ncercari
incendiu, focarul mocnit de lemn (piroliza) (TF2), focarul mocnit luminos de bumbac (TF3),
focarul de materiale plastice arznd (poliuretan) (TF4), focarul de lichide (n-heptan) (TF5),
aparatul pentru ncercarea influenta lumina ambianta si legatura cu directivele europene.

SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 4:
Echipament de alimentare electric. Acest amendament reprezinta versiunea romna a textului
n limba engleza a amendamentului la standardul european EN 54-4:1997/A1:2002.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

609

Standarde


SR EN 54-10:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 10: Detectoare de


flacar. Detectoare punctuale. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si
stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de
flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri.
SR EN 54-11:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 11: Butoane de
semnalizare manual. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste
cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara
destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri.
SR EN 54-7:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum.
Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea.
Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru
detectoare punctuale de fum care functioneaza utiliznd difuzia luminii, transmisia luminii sau
ionizarea, destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarma la incendiu ale cladirilor.
SR EN 54-2+AC:2000 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 2: Echipament de
control i semnalizare. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de
performanta pentru echipamentele de control si semnalizare, destinate a fi utilizate n sistemele
de detectare si de alarma la incendiu instalate n cladiri.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

610

Standarde
SR EN 54-5:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la
incendiu. Partea 5: Detectori de cldur. Detectori punctuali.
Amendamentul modifica: La sfrsitul cuprinsului se insereaza Anexa YA
(informativa); Dupa anexa D se introduce anexa YA cu urmatorul titlu:
Capitole ale acestui standard european care se refera la cerintele esentiale
sau alte dispozitii ale Directivelor UE.
 SR EN 54-1:1998 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu.
Partea 1: Introducere. Standardul prezint sistemele de detectare i de
alarm la incendiu pentru cldiri. Aceste standarde, dac acest lucru este
convenit, ar putea s fie aplicat la partea de detectare a sistemelor de
stingere (cu axcepia capetelor sprinkler), cu toate c condiiile de
sensibilitate pot s nu fie aplicabile n toate cazurile.
 SR EN 54-17:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la
incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit. Standardul stabilete
condiiile, metodele de ncercare i criteriile de performan referitoare la
izolatoarele de scurtcircuit utilizate n sistemele de detecie i de alarmare
la incendiu n cldiri.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

611

Standarde
SR EN 54-13:2005 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea
13: Evaluarea compatibilitii componentelor sistemului. Acest standard
stabileste cerintele pentru evaluarea compatibilitatii si conectabilitatii
componentelor sistemului care fie sunt conforme cu cerintele din EN 54 fie
cu o specificatie a producatorului unde nu exista standard EN 54. Acest
standard include numai cerintele de sistem cnd acestea sunt suficiente
pentru evaluarea compatibilitatii.
 SR EN 54-18:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la
incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ieire. Acest standard stabilete
cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan pentru
dispozitivele de intrare/ieire conectate la o cale de transmisie a sistemelor
de detectare i de alarmare la incendiu, utilizate pentru recepia i/sau
transmiterea semnalelor electrice la i de la calea de transmisie, necesare
pentru funcionarea sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu
i/sau sistemelor de protecie la incendiu.


PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

612

Standarde


SR EN 54-21:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea


21: Echipament de transmitere a alarmei i a semnalului de defect. Acest standard
stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan prin care poate
fi evaluat eficacitatea i fiabilitatea echipamentelor de transmitere capabile de
transmiterea alarmei de incendiu i/sau semnalelor de defect pentru utilizare cu
sisteme de detectare i alarmare la incendiu instalate n cldiri. Echipamentul de
transmitere este proiectat s-i permit sistemului s funcioneze n concordan cu
cerinele acestui standard european. De asemenea el prevede evaluarea
conformitii echipamentului cu cerinele acestui standard.

SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la


incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric. Acest standard stabilete
cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan pentru echipamentele de
alimentare electric ale sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu instalate
n cldiri. Acesta include componenta L din figura 1 din standardul EN 54-1:1996 i
echipamentul de alimentare electric care alimenteaz direct celelalte componente,
altele dect echipamentul de control i semnalizare, dac nu se specific altfel n
alte pri ale EN 54.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

613

Standarde


SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la


incendiu. Partea 2: Echipament de control i semnalizare. Amendamentul cuprinde
modificri la standardul european EN 54-2:1997.

SR EN 54-7:2002/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu.


Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii,
transmisia luminii sau ionizarea. Acest amendament introduce cerinte suplimentare
pentru detectoarele de fum echipate cu mai multi senzori de fum.

SR EN 54-20:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu.


Partea 20: Detectoare de fum prin aspiraie. Acest standard stabilete cerinele,
procedurile de ncercare i criteriile de performan pentru detectoarele de fum prin
aspiraie pentru utilizare n sistemele de detectare i alarmare la incendiu instalate n
cldiri. Detectoarele de fum prin aspiraie proiectate pentru protecie mpotriva
riscurilor specifice incluznd caracteristici particulare (inclusiv proprieti
suplimentare sau o funcionalitate ameliorat pentru care acest standard nu
definete o ncercare sau o metod de evaluare) nu sunt acoperite de acest
standard. Cerinele de performan pentru orice caracteristici specifice nu intr n
domeniul de aplicare al acestui standard.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

614

Standarde

ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA

www.asro.ro

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

615

17. INTOCMIRE DEVIZE




HOTRRE nr.1.179 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea structurii devizului


general i a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de
investiii i lucrri de intervenii
n temeiul art. 107 din Constituie, al art. 22 din Legea nr. 72/1996 privind finanele publice, cu
modificrile i completrile ulterioare, i al art. 16 din Legea nr. 189/1998privind finanele
publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare,Guvernul Romniei adopt prezenta
hotrre.
Art. 1. - Se aprob Structura devizului general, prevzut n anexa nr. 1, i Metodologia
privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii,
prevzut n anexa nr. 2.
Art. 2. - Prevederile prezentei hotrri se aplic obiectivelor de investiii, precum i lucrrilor
de intervenii, promovate de ordonatorii de credite care au calitatea de autoritate contractant,
astfel cum este definit prin art. 5 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.60/2001 privind
achiziiile publice, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 212/2002.
Art. 3. - n sensul prezentei hotrri, prin lucrri de intervenie se nelege lucrri asimilate
obiectivelor de investiii, care constau n: reparaii capitale, extinderi, transformri, modificri,
modernizri, consolidri, reabilitri la construcii i instalaii existente, efectuate n scopul
asigurrii cerinelor de calitate i funcionale ale construciilor, potrivit destinaiei lor.
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

616

INTOCMIRE DEVIZE

Art. 4. - Devizul general pentru obiectivele de investiii/lucrrile de intervenii aflate n curs de


execuie la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri pstreaz structura conform
prevederilor Hotrrii Guvernului nr.376/1994 privind metodologia de elaborare a devizului
general pentru obiectivele de investiii, pn la finalizarea acestora.
Art. 5. - Prin derogare de la prevederile art. 4, devizul general pentru obiectivele de
investiii/lucrrile de intervenii aflate n derulare la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri
se restructureaz conform prevederilor acesteia, dac se afl n una dintre urmtoarele etape:
a) anterior aprobrii studiului de fezabilitate;b) anterior declanrii procedurii de achiziie
public a lucrrilor;c) dup ncheierea contractelor de achiziie public i pn la data emiterii
ordinului de ncepere a lucrrilor.Art. 6. - Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezenta
hotrre.
Art. 7. - Pe data intrrii n vigoare a prezentei hotrri se abrog Hotrrea Guvernului
nr.376/1994 privind metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de
investiii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.203 din 5 august 1994, cu
modificrile i completrile ulterioare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

617

INTOCMIRE DEVIZE
Editarea Devizelor





Listele de lucrri sunt elementele de baza ale oricrui proiect de evaluare, ofertare sau
decontare. Cu ISDP2011 putei crea liste de lucrri sub trei forme diferite:
Antemsurtori - sunt liste de lucrri cu cantiti i detalii de calcul ale cantitilor.
Devize - sunt liste de lucrri cu preuri.
Deconturile - sunt liste cu cantitile de lucrri executate i care urmeaz s fie decontate.
Editarea devizelor se const, n principal, din adugarea de articole in lista de lucrri. n
programul ISDP 2011 adugarea articolelor se face prin copierea din baza de date a normelor
sau/i a resurselor.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

618

DEVIZUL


Devizul este estimarea

unui proiect.
Din punctul de vedere al ISDP Devizul este elementul proiectului care contine lista de lucrari
cu cantitati si detalii . Spre deosebire de antemasuratoare, devizul contine detalii privind
costurile lucrarilor.

Editarea Devizului

Editarea se face in editorul devizului. Deschiderea unui deviz in editor se face din fereastra
proiecte, din panoul explorer apelati comanda ckDr > Editare sau la dCk pe folderul
antemasuratorii.

Devizul se realizeaza, de regula, prin parcurgerea urmatoarelor etape:


1. adaugarea articolelor in tabelul listei de lucrari;
2. particularizarea articolelor adaugate;
3. editarea preturilor unitare ale resurselor;
4. atasarea si configurarea recapitulatiei;
5. previzualizarea rapoartelor

detaliata a costurilor unor lucrari, realizata anticipat in baza

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

619

Structura Devizului

Devizul este o lista de articole. In baza de date a programului articolele


de deviz sunt stocate in structura Inidcatoare.

Adaugarea unui articol de deviz din Indicatoare in lista de lucrari se face


prin copierea articolelor din Indicatoare.

Astfel orice modificare adusa unui articol din antemasuratoare nu


afecteaza articolele similare din alte proiecte, cu atat mai putin pe cele
din Indicatoare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

620




Editarea Devizului General


Devizul general este descris de HG 28/2008 si grupeaz toate cheltuielile ocazionate de
executarea unei investiii:
- Cheltuieli de obinere a terenului,
- Cheltuieli privind studiile de teren, taxele de proiectare i autorizare, consultan,
organizarea licitaiei, etc.
- Cheltuieli de amenajare a terenului, asigurarea utilitilor, organizare a antierului, etc.
- Cheltuieli de construcii i montaj
- Cheltuieli de achizitie a utilajelor i dotrilor
- Cheltuieli diverse
Citii mai multe detalii despre Devizul General in seciunea HG 28/2008

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

621

EXEMPLE DEVIZE

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

622

EXEMPLE DEVIZE

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

623

EXEMPLE DEVIZE

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

624

EXEMPLE DEVIZE

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

625

EXEMPLE DEVIZE

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

626

18.


Aplicarea normelor de protecie a


mediului si a calitatii
Standardele Managementujlui de Mediu reprezinta un ideal de performanta pe care compia se
straduie sa-l atinga. Sistemul Managementului de Mediu este un mecanism care permite
dezvoltarea Programului de Management de Mediu ce ghideaza cu precizie, actiunile
necesare atingerii tintelor stabilite de Politica de Mediu.
Pentru a atinge Standardele Managementului de Mediu o companie trebuie sa:
1. Identifice standardele Managementului de Mediu care trebuie indeplinite.
2. Sa stabileasca teluri conforme cu adoptarea unei politici ecologice.
3. Sa selecteze un Sistem de Management de Mediu care sa ajute la formarea unui program
potrivit.
4. Sa dezvolte un Program de Management de Mediu care va ghida implementrea actiunilor
necesare.
Programele de Managemet de Mediu combina un set de instrumente, proceduri, training si
expertiza care poate fi aplicat pentru a se adapta obiectivelor si resurselor companiilor sau
poatea a se adapta programele existente.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

627

Ele se pot dovedi utile si pentru companiile care doresc sa-si imbunatateasca managementul
ecologic, in timp ce intemeiaza o structura de Sistem de Management de Mediu sau instituie
un program anual de raportare de mediu. Implementarea cu succes a unui Program de
Management de Mediu implica urmatorii pasi:
1. Organizarea echipei manageriale.
2. Analizarea sistemelor existente.
3. Identificarea programelor alternative.
4. Studii de fezabilitate.
5. Proiectarea programului.
6. Promovarea programului.
7. Lansarea programului.
8. Imbunatatirea continua.

Datorita diverselor feluri in care afacerile au impact asupra mediului (cumparare, manufactura,
consumul resurselor).

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

628

Performanta de Mediu Imbunatatita este esentiala. Pentru ca un Sistem de Management de


Mediu sa fie eficace, trebuie ca practicile manageriale existente sa fie revizuite. Se pot
identifica masuri simple, practice, de bun-simt, care pot fi sustinute pentru a reduce costurile
de productie, a mari productivitatea totala, si a reduce impactul ecologic.

Aceste practici se refera la un numar de masuri legate de prevenirea pierderilor de materiale


brute, reducerea deseurilor, conservarea apei si energiei si ameliorarea procedurilor
operationale si organiztionale. Implementarea acestor practici este relativ usoara si costul este
de obicei scazut.
Studiile de caz conturate n acest capitol, indic modul n care se adopt msurile de
integrare la introducerea SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MEDIULUI i a conceptelor
de PRODUCIE CURAT /PREVENIRE POLUARE. Acestea pot demonstra c msurile de
protecie a mediului sunt investiii bune i c sistemul de management al mediului nu se
restrnge doar la companiile mari i bogate. Ele de asemenea demonstreaz c
implementarea unui sistem de management de mediu, asigurarea monitorizrii nentrerupte a
proceselor i activitilor n raport cu mediul, evalurile lor i continua mbuntire, creeaz
beneficii economice i de mediu pentru companii i extind oprtunitile pentru beneficii
viitoare.

PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

629







Ca angajat preocupat de problemele de mediu, D-vs avei accesul de a apropia


managementul de vrf al companiei de sistemul de managementul al mediului integrat i s-l
nrehistrezi cu ISO14001 i/sau EMAS. Cum vei prezenta cazul vostru ?
Rspunsuri cheie.
Prezentare / Descriere.
a)-Descrie ce tip de EMS va fi dezvoltat pentru companie.
b)-Ce considerai important pentru problemele de mediu asociate cu activitile specifice ale
companiei, uniti de operare, produse i servicii(pot fi : emisii n aer, dejecii n ap ,
managementul deeurilor , utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale, alte emisii de
mediu locale sau comunitare).
Beneficii: Schiarea i discutarea beneficiilor unui EMS . Este ncurajat folosirea exemplelor
specifice i a diagramelor.
Implementarea : Se pune mpreun schia implementrii, bazat pe informaiile prevzute.nc
odat , folosirea exemplelor este foarte ncurajat . n actualul studiu de caz sunt
recomandate informaii privind situaii particulare industriale ori proceduri coloborate
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare

630