ALEXANDNU MADGEARU

ITOMANTZARD g-I CRE$TINARE LA NORDUL DUNARTT

1
IN SECOLELE ry-VII
Problema continuitetrii daco-romanedupA retragera aursliana $i a
tnqgenezei ror-nAnilor est o p.reocupare majore. a istoriografiei xomane$ti. C-rcetdrile arheologice, intreprinse mai ales in ultimele patru
decenii, au rugit sd aducd numeroase. dovzi ale exjstentei, la n-ordut
Dun6rii, a unei popula{ii romanice care -pdstra relalii economice gi culturale cu Imperiul Romalo-Bizantin 2. In noua sa etap6, romanizarea
populafiei autohton s-a exercitat in condilri diferite de cele existente
ln timpul provinciei. Doi importanli factori de romanizare (armf,ta si
administmtia) au dispirut brusc. Pe de alti parte, ar fi hazardati. afirmafia cd romanizarea autohtonilor care traiau in provincie s-ar fi incheiat lnaintea retragerii aureliene. Romanizarea ruiala a fost un proces
lent, care a putut intAmpina destule rezistente, datoritii tendinfeloi conservative ale ac\estui mediu social gi cultural. Se Stie cd, in unele provincii roman, {iranii autohtoni au continuat sd vorbeascd limbile Jtremoseqti, multe weme dupi cucrirea romand. Folosirea timbilor ceitd
fi besse, de exemplu, ste atstatd pind prin sec, V-VI ll. De aceea, nu
-r Studiul si recenzia din Anexa II (la cartea lui N. Cudea $i I. Ghiurco)
au fost scrise in l9BB Si predate redactiei ln septehbrie 1988. Timpul scurs face
ca informa-{ia arheologicd si bibliograficd
se fie depdsite. Cu unele nuantdri
(care vor fi, eventual, discutate cu alt prilei), autorul isi mentine punctele de
vedere. De aceei. teytul apare fard modificdri sau completiiri. Studiril. ca ntare
rcia unele dintre ideile lucriirii de licenti Rotul crb$t r.iarnului Ln intd.rirea rorna_
nitdtii flord.Aundrene (sec. IV-VII),
care a fost sustinutd, tot ln 1989. la Facul_
tatea-de Istorie din ljucuregti, sub conducerea d-lui dr. $tefan Olteanu.
2 lstoria Roi1,6niei, vol. I, Bucureqti. t960. p. 615-B0b; D. protase, probtemd
contittuitdlii
iA Dacie in lumina arheologiei $i nurnisfl,aticii, Bucuresti, 1966;
Ligia Berzu, Lo continuitC d,e ta criation materielle et spirituelle sur Ie tetritoire
de |'tnriefine
l)a.ie. Bucarest, 1980: K. Horedt, Siebeibi;rgen in spaLriituische.
Zeit, Bukarest, l9B2: E. Chiril6. \. Gudea. in AMP, VI. 19B2"p. I23-l4O; H. Dai:
coviciu. ln Naliunea rorndndt- Genezd.,.alirnare, orizaftt conieltapordn, Bucuresti,
1S84, p. 136-171 ; D. G. Teodor, Romanitatea carpdto-d,undreand $i Bizontul in
veacltrile V-Xl...lati,
1981 ; idem, in AIL I; XVII, 1980, p. 1OS-115; D. p;otase,
ln Die Vbllcer Sidosteutopas i,nt 6 bis I "Ih., hrsg. von B, H:insel, Mtinchen, l9BZ.
p. 231-250.
J A. H. M. Jones, in 1l cor.flitto tra paganesirno c crastianeshtuo nel secolo IV,
Torino, 1975, p. 24 i R. MacMullen. in ,,American Journal oI Philology,', 87, 1966,
l, p. l-17;
P: A. Brunt, in Assimilation et rdsistance i lo .ltltut e ljrbco-romaine
alans Ie mond.e afl.ien. Bucarest-Paris. 1976, p. 170-lj2:
L I. Russu, Elementele
traco-getice in Imperiul Rornan ti in Bgzatutiurn, Bucurefti, 1976, p. 161-162.

ALEXANDRU

MADGI)i.RU

a mcdiului
trebuie s6 ne imaginim ce rornnizarea (qi, in special'..cea
in Dacia
posibil
ca
Este
uniform
9i
rapid
proces
fost ui
$i
;;;it;,'fi
mai
lenti
{ost
a
Si rnai
romanizarea
zone
u;de
fi
existat
se
Romand
t,
a
p6rtii
rSs6ritene
cazul
fost
acsta ar fi
"irta. b"pa Kurt Horedt
predomipozitie
pirstxat
a
dacice
unde elemeniele
Ii'au
i-."*il'r"tii"i,
materiala. Ac'est fapt nu poal'e fi ignorat sau minimal;;;ltrt;
;;;;
tti"i ",rp"ttl"itut (a9a cqm lace K Horedt, in concluziile ultimei
ii;;;dar
sale certi).
Romanizarea nu poate fi- conlundati cu simpla recptare a unor
influente ale civilizaJiei romane Acesta din urma constituie condilia
proplls
da" "" 9i s*icient5, a romanizirii' .Hadrian Daicoviciu a
;:,*";,
matriale
(adoptarea
culturii
exterioard"
o disociere intre ,,romamzarea
iomane, dobindiiea cetn{eniei rorrane etc') 9i ,,romanizarea esentiale"
limbif latine 9i dobAndirea unei forma merltis romane)' Ro..-J.p;";
ex,roni""r"" sntiald nu urmeazd in mod obligatoriu unei rornanizari
terioare.Pntrucaasiseproduce,suntnecesaretreicondi{ii:1)o
intensd cu elemente latinofone (9i in mediul rural) ; 2) o conl
;;6;"r.
vietuirc ral6 9i permanenti a autohtonilor cu colonigtii; 3) s,uperiori5'
I "i"iiit"ii"i .romanerali de cea autohtoni
;;Jr,i
fiJ;l;
- simplisti
$i idilice
inlaceasti Perspective, care exclud orice viziune
car au
stabili
de
a
sarcina
au
cerceterile
""uoii io.ttottitirii'dacilor'
limbii
folosirea
generalizat
s-a
pr.in
care
"."*"t"
;ilii;;;Giir"
ai"pr"ili"l iutoritFrlilor romane (sau 9 prz.entei lor
ir;i;;, ;;;;;ilii.
Afirrnatiil g-ene;;-l"tt;
;";iiune uiritala a ariei nord-dunarne)'
legdturile ei
despre
latinofone,
populatii
$i
."tL a""o."^pt zenla unei
acelti
mesura
in
ce
vd2ut
de
Rdm6ne
suficiente.
iu
"unt
;;.]-;;;ti.
(precum
tu'&ror
autohtonilor
9i
iu fost capabili sd impuni
frti""ii.i
*i-itutri) adoptarea limbii latine 9i uitarea limbii stri'mo$e:ti'
"l"n ri"i
nu a
Unii autori sunt de pdlere cE aceaste capacitaie de romanizar
Dula
nordul
de
.*i"t"t. Cu alte cuvinie, ce romanitata ar-Ii dispdrut
n6rii.dupioanumitAvreme,iardaciilemasineromanizatiartisfatgit
c. [n studiul de tald nu ne propunem
Drin a fi slavizati in sec. VI--VIII
combaterea aoesior opinii, ci demonstrarea faptului c[ romanrtatea norda""a..""a. a putut fi capabili sd supraviefuiascii, sir se consolideze 9i
model
"a;". e"ti"aal Altfel spus, este {orba de schi{area unui posibi}
p
postaurcliant'
in
epoca
romanizirii
ptoces"lui
a
desdvbrqire
de
ai
lostei provincii Dacia $i in alara lui' . . .teriioriul
--TAriie, in procesul romanizSrii. rurale a fost -ilnplicat
i" -iu"io"
a*lchititea
spiritual : cregtinlmul. Diverqi cercetitori aratf, ci predirl ,r.
;;;;
; -inin liriba latina a avut un rol important in desivar5irea -romai"'tpune.ea rleflnitivi a ' limbii latine, care cdpita, astfel un
r^ -i"iiii.
-""""tisit
spolit. Se apreciazi cd tocmai creqtinarea a fost acel fapt care
unor limbi autohtone in provinciile occiden;' ;;;";;#t;"pt*l.i"it;i
t-al{.*dt,
idem, Slebenb rgen in Fr 'hrtuittetalter' Bor.rL'
op. cit,' p.73-82;
1986.
'5D. 170-171, 173-174.
H. D:licoviciu, op.
' cit., p t37-138'
t v;igi-;;;'
K. nore'ai.' 3ieb. Friihmit'tetatter. p- !70-177 ; - G Schramrrq
der Gescltichte
Ilrob.rer und lhngesessenc: geogrqphische Lehflamen ols Zeugen
p 34-40'
special
ln
1981,
n.
ctri.,
stuttgart,
iiul"ia
ton
iiaoTtiuripo."
im'ersren
p.85-94'
viilker..''
Die
rig r idem, ln
izo-lzs.

ROMANIZARE 9I CAES'I'INARE LA NORD1JL DUNARII

.tale ale Imperiu-1ui7. Dupil cum spuna P- A. Brunt, ,,once Ldtin hqd
bdbome the language bf satvation as well -as that of lahdlords and taxcollectors, it had a new and decisive appeal to the masss". Evanghe:
lizarea in limba latind putea aved loc doar irr cazul unor populatii care
cunogteau deja ac'eastd 1imbi, deci acolo unde procesul de romanizare

de feeil-bock:

sedeclanqase
deja.Aladar, a.,fvut

i.Hrt#trt
etnogeneze.
Creqtinismul a consolidat acast5 romanizare preexistenti (sau a in-i
clinat balanla bilingvismului in favoarea latini), deoaxec noua rIigie
i$i subsumase,incepAnddin sec. IV, valorile romanititii. Autorii cre5tini.
din sec. IV-V au realizat o sintezl a credinli ciegtine cu patrioti,smul
roman. Intr-o eDocd in care lumea iomane, dvdnite o Ronanin, fulcsrca
sA reziste presiunii barbare, pentru Sf. Ambrozie, creqtlnismul ortodox
s sup.rapunea Romanitdtii, barbarii neputAnd fi decet ori pigAni, ori.
eretici. Mai tarziu, $i Salvianus va afirma (De guberrwti'orle Dei, 67)\ce
barbari aut pagani sant aut heretici. Pentru poetul Prudenliu, problerna
se punea Ia fel de tran$ant, cuplului antinomic Rononil Bdrbdri asociindu-i-se cuplul Christiazi/ Pagalti $.
O convergentd s putea stabili 9i intrc procesele de romaniza-re Ei
crstinar, dat fiind cd ambele sunt proces de acculturatie, care implici at6t adoptarea unei culturi str5ine, Cat gi conserverea unor elernente.ale vechii cultr-ri (prerotnane, sau, respectiv, p6gane). Romanizarea poatt5 fi privitd ca uri proces de convertire (deci de interiorizar<j
a uneii ideoiogi proprii unui anumit ggup bine definit) e. Aceste ase'tipologic.e pot
fi premise ale unei corelatii dintre romanizare 9i
mindri
creqtiqare. C.onvertirea la cregtiniim a popula{iei rurale din provinciile
occidentale ale Imperirlui Rorfran a rprezentat asf,fel incununarea lentei
acculturatii indeplinite de agenlii de romanizare care au vdnit in con"The
tAct cu terenima .autohtond, ori t-au stabilit in mijlocul ei:
"Romance"
languages and hence the retreat of Celtic
development of
in GauFand Spain owes nothing to the classical Roman Ernpire: it was
brought about by the continued influence of the Latin-speaking landowner. tax-collector and bishop of the fourth and fifth' centuries" r0'
In Occidentul roman, actiuniJe hisionare in mediut rural (precum cea
a Sf. Martin din Gallia) au arrut locl in general, dupi6 sfArgitul sec' IV
In proc.esul evanghlizirii ruale,
- 9i au durat pAni prin sec. VI-VII.

.
";

'

'
'
'-'

,^
-

'
'
.

7 H. I. Marrou, A History of'Ed,nadtion i4 Antiquity,

Univ. of Wisconsin
Press, 1982, p. 296; Peter Brown, ?he World oJ Late AntiquitA, London, 19 ,
p.
40. I3O: P. n. B.unt, op. cit., p. 172; Fr, Masai, in "Revue de L'Universitd de
'Bruxelles",
1977. no, l, p. 43; Peiry Anderson, Tra[siciones d'e la Antignteddd dl
si opinia Iezei'iati
a lui
1979, p. 135. Ve?i inii
fetld.aliI'.r.o, Mad.id-Mexico,
S. Mariner, \^ Assimilatlotr.,., p.271-282'8 F. paschoud. Rolna Aeterno.. Etud,es sl|r le patrtofi$r.e ronaitu d,ohflsI'Occid.etut lotin ir I'epoqte des grandes mig,rdtiozs,' Neqghatel, 1967, p. -167-332 j M. Simon, Lo civilisation d.e t'Antiquitd et le christiatuisme, Paris, 1972, p. 420; J. Fontaine. ln Assi7ailctior!....p. 315.
9 vezi intresanta carte a lui'Andrel
culturale $i fontue
Cornea, Mentdlittli
artistice ift epoca romano-bizaotini, (300-600), Bucuretti, 1984, p. 68--49,
lo P. Brown, op. cit,, p, 40.

AI-EXAN'DBU

MADGEARU

un anumit rol a fost jucat 9i de cdtre marii proprietari funciaji creltinr

1r. Dar, ln
care, uneori, deveneau $i episcopi (ca Sidonius Apollinarius)
in
propaga
s.putea
afara unor irsemenea c6i ,;bfrciale", creStinismul
gi neorganizat aJ credincioqilor
mediul rural 9i prin zelul dezinteresat -socio-{ulturale
unde noua rlide rAnd, originari din zonele gi meaiil
(adicd,
din orage).
gie
- Se lrspAndise mai devremb
a convefiirii la cre$tinism, modastet sponO atire cale ,,populard"
tane $i difuz6, nu i-.tlr" in preocupdrile izvoanelor literare ale vremii,
care nu puteau concepe evanghelizalea decAt ca pe o infiptuit" : ylof
personaliidli eclesiastice sau politice Dar. in spatele evenimenlialului
consemnat in cronici 9i in sciierile hagiografice, s poate ghici $i un
nivel mai profund (degi, dis-qet), qare, prin ritmul lent al proceselor
implicate, se incadreiza printre acele ,,miqc6ri de ansamblu" ale duratei
lungi,
-Sddezveluite defernand Braudel'
ne intoarceni insd la situalia romanitdtii nord-dundrene in epoca
postaurelianA. Ar fi inutili o reluare, in aceste pagini, a argumentelor
iare sprijini ideea continui'rli procesului de romanizare in aoeastd perioada, itat pe teritoriul fostei provincii Dacia, cat 9i.in-.afara acestuia'
Eiste clar ci descoperirile arhiologice dovedesc rdspAndi'ea treptati a
unei culturi rnaterial de tip rdman. mai intAi (in ser. II-III) pe teri
toriul provinciei 9i in Munienia 9i sudul Moldovei (zone care' potrivit
lui Gh. Bichir, pot fi considerat ca intgrat in circuitul economic rornan)' 1r, iar, mai apol, qi in re-stul teritoriutui locuit de daci. Astfel, ln
cultura materiald a intregutrui spa{iu carpato-du-ntuea-n
sec. Vi-Vit,
a dobAndit un,net aspect romanic, relativ uniform, concretizat in cul1r'
turile Bratei, Ipote$?i:Candesti-Ciuxel 9i Ccstiga-Boto$ana Pe de altparte, este potibil ca limba latini sA se fi rdspAndit ince de timpudu
zonele libere
irintre dacii din satele provinciei, Si chiar printre- cei din
Existi chiar
Imperiul
cu
Lre intr.elineau relalii economice mai stTanse
dacii-liberi
loclite-de
Muntenia
in
latine dscoperite
scude inscriptii
-aspeetului
Chilia'Mjlitari (Matasaru, jud. Ddmbovita 9i Sopurtitori ai
Congress ol the
rr lbidem, p. 130; Gh. Pietri, in .Pro.ecdiigs.of the vllth
L'iaeraitjn
ol the Societies aJ Cl&ssical Studies, vol Il. Budapest'
Intemaiib;at
19B4. p. 234. 1n Britannia,'insd, aristocrati:r funciard nu a participat 1a evangheru"ira - care. de'fapt, a fost foarte redusii: vezi J N' l" Myres' hltloiiii".ri
Ju"iion.-i" "of. Chrislidnirv in Btitoin,300-700, ed by M w Bariev and R P C
1968.p.-5 si W H C- Frend, in -..The Journal ol Ecclesiaslical
i"n.onl i"i"e.t"t,
Historvj. 30, 1979. p. 134-l3c (- Tdem. ?ou)n ond Country itt thc Eorly Christian
Cpntuiies, Vrrior m R,'prints. London. 1980).
l2 Pintru procesul'de romanizare a dscilor liberi in sec IT-IV vezi iicum:
aicitor liberi. Dacii dift spaliut es.t-carpat14.in
l.'"n"'otiii'tt-ttt
ronila, iJin i;to;';; ti cititizalii
e.n.. lasr' l9B2 ; s. Sanie, ciL'itizaria ron'afit l4 ?st de carpati .5i
p" 1r'iitiiiii
Moldoxei. sec. II i'e.n.-IIIe 'r', la-si, 1981 ; ch Bichir'
iii"raiit"ii"
Geto-docii d,ii1 L'lunteni.. in epocT romand, Bucu'esti, 1984'
13 Pentru
-S-Cly,cultura de tip ronranic din spaliul exlrjtggrPqti!,- vez'i : V ^TeodoNestor,.in.RR'J. III. 1964,3, p '?93--aT;
15, 1964,4, pilts-so:;Ion
."r".,, tr,
'NEH,
Eug. Zaharia, in .,Dacia", Ns' xv' 1971'
lli. idas, p. :z-:a;
i'"L'-a;;..., in
(.7r. in sud,-Destttl
Asezrlri dii secolele III $i ul "teodor.
'I;'
". zeg_iaz: s. Dolinescu-Ferche,
'n;;;";;

reritoriut
L;"i";;;;;, Bucurestj,1s74; D. c
'iit-iirooti" b;,";i;ii;-A;
de
in L)ca.uril,'v -x /, Iasi igza: iaer;r'CiDilizatiorotuanicah est
Bucurestil984:
'lft;;il;
.""oi"r" lt:vrr t isl"rir:ii de lo Boloscno-suc'dtrd''
v. i"oan".."u, in ,,Anuarul I{uzeul;i de Istorie ii ArheologiePrahova"' I' 1984'
D.5I-100.

ROMANIZAR.E

SI CRI'SAINARD

LA NORDUL

DUNARII

ctu, jud: Teleorman;'aea d la Curcani, jud. C5lSragi este dubiossd).

Ele dovedesc prznta unor latinofoni,a. Limba iatina pdtrundea in
satele daoe din provincie gi din afara-ei, impreunf, cu produsle romane
gi cu purtitorii lor. . negustorii saf megtegularii itineranti. Cu cdt
schimburile economice au fost rnai intense (gi descoperirile arheologic\e
ne arat6 cd au fost), cu atdt se rlspanda printre daci cunoaqterea limbii
latine. Un alt factor care trebui luat ln seame este prezenta unor locuitori romani sau romanizati printre dacii liberi, inc{ de prin sec. III.
In sec. IV-VII,
numArul lor a sporit, ca urmar a refugierii unor xomanici din Imperiul in care viata era tot rrai ingreunati de povara
fiscali, .precum Ei a raidurilor' lntreprinse la sudul Dunflrii de cdtre go]i,
iar apoi de cdtre huni, slavi gi evari, raiduri soldate cu capturarea unor
mullimi considerabile de prizonieri. Desigr:r'ci unii dintre acsti p.rizonieii (despre care izvoarele ne dau destule informatii) s lntorceau fux
patria lor (de la Maurikios afl6m ci slavii pnnitau aoest luctu, dupd
un anumit timp), dar cate vieme convietuiau cu autohtonii nord-dunerEni, ei jucau rolul de agenli de romanizlre. Un moment de apogeu-in
acreastl mi;care demograficd de Ia sudul spre nordul Dundrii .a fost marcat de dizlocarea romanitalii sudic, provocat6 la lnceputul sec. VII de
stabilirea in mas6 a slavilor la sudul fluviului 15. Pe de alte parte, pot
fi admise mi$ceri demograficredin teritoriul fostei provincii in afara ei 16.
Au existat deci, mai multe cdi de difuziune a rornanit6tii in teritoriile
locuite de dacii liberi. IJle pot explica generalizarea culturii materia.le
de tip romanic in secolele VI-VII.
'
ln spaliul fostei provincii a actionat un alt proc.es,a cerui importante nu este deloc nglijabild: ruralizanea. Ne rbferim la deplasarea
treptali, iar apoi brusci; la {ard, a locuitorilor car mai trdiau in fostele
orale ronune din D4cia. Ruralizarea s-a prodw in toatd lumea romand
occidentalS 17. In uaele provincii (intre care qi Dacia), ea a fost _com"

qh Bichir, op. cit., p. 4l-43;

iderir, in SCM,
29, 1928, 3, p. 3BS-395.
l:
f) Ion Nestor, op. cit., p 418-419; M. Com$a,,in
,,O""i3,.,,NS, XII, 196g,
p. 360, nota 22: $t. $tefinescu, Demografia, d.imensiune a istoriei, Timisoara, lg?4,
p. t0-12;. N. Gostar, in AIIA.I, XVII, 1980, p. 6Jj
D. G. Teodor, R.m.anitatea
c.orpalo-d,Lndreo.tta
H. Daicoviciu, op. cit., p. lbg. pe larg
$i BizanluL'.. p. lG-l?:
drpre prizonierii luali din Drovinciile' sud-dunarene: V. Tdpkova-Zaimova, ln
.Byzantinobulgarica", I. 1962,p. 6?-68.
s M. Comsa, in -PonticA", X. t577. p. 216-2t7 : gt. Pascu, in
,Academia RSR.
Memoriile Secfii de $.tiint Istorice',. seria tV, t. IlI, 1928, i. SZ; D. C. teodor,
1n AII4I|
1980, p. 110 i idem, Romanitdtea corpato-ilundreond:.., p. t6-17 i E. Chirild. N. Guded. op. cit., p. 136: H. Daicoviciu, op. cil., p. 159+160.
tt F. l.ol, La lin d.u nond.? ontiquc et le debut d,u Moyen Lgs, paris. 1968,'
R. Latouche, Les origines d.e l',conomie occid,entoic gV6-Xte
p. ql-q;siictesl,
Paris. 1956, p. I r-I3,
I 14-123, 134-135 ; H. von Petrikovits, tn Sta.d.ien aL d.ei
AnJang"n des europaischen Stridl u:esens(\'ortrege und Forschungen. lv), Kon\tanz,
1958, p. 63-76; G. Fourquin, Histoire ,conomique de I'Occid.eit mddibaal. paris.
1969, p. 84-85: L Nestor. in NLH. tV, t970, p.28-29;
R. Doehaerd, Le llout
Moyen Age occi|lenlal. Economies ct $ocidtis, p;ris. 1971. p. fl4-ll7i
K. Weide_
mann, in.,Jahrbuch dcs Ri;misch-Germanischen Zentialmuaeums Mainz-, l9 Jahrgang, 1972 (1974). p. 9G-154: K. Pdczy.i ln The Atchaeology of Roman pqnnonia,
(;. T. ts. Radan, Budapeit-Lexington.
1980, p. 244-250:
99. by A. Lengyel and
Vl. Poprrvii,,in Polost und. Hiitte. Beitrege zuln Bouen und, Woh\en im Attettum.
hrsg. von D.- Papenfuss und V. M- Strocka, Mainz, 1982,t. b45-566 ; L. Barkoczi,
A. S3lamon, in ,,Alba Regia",2l, 1984,p. 147-187.

.{t-ExANDla(J

M,^D(;l.iA llu

plete, in sensul cA oraqlc au disparut (in alte .cazuri, centrele urbane

rnodificdndu-gi struitura 9i funcliile)' ln unele din oraqele
i:a" -""tin*,
PorolGum, Potaissa), locuirea este atestate pand
b""i"i iS*-iLeetusa,
din 3?rr. iar in altele (Apulum, Napoca,-Tinrnio"
i;;;i.i
i;;;;;;
rc'
biscum) Si in ultima treime a sec. IV 9i in prima jum"et?k a sec' v
tn o.i"! caz, tulburdrile ocazionatede destramarea confederaJieihunic,e'
'"'
-f sec. V, au determinal, p5rasi-rea deplinA a fostelor ora$e
la mi ilocul
caracteru]
viafa i9i pierduse
iapt important de reliiut
;; ;ie
'era'o via1,d orri$neasc5.ci o viafa in
in forme
urban (nu ,rrai
-orAq,
de
insotite
lost
persistenta
a
in
aceste
locuiri
,,ora$e"
un'ei
.-"f.,;1.
aproin
imediata
intai
mai
popuiatiei
urband
de
origine
a
" a""Uiute
pi"-.i i*-.p"i iii conditiile bul-versarii spafiului intraca-rpatic ulterioare
iniilocului iec. V), li pe o raz6 mai mare. Roirea populatiei din lostele
'') sre
centre in a$izeri-satelit (cunoscutA i;r in Germania sau P^aflnonra
2'
qi 5n
precum
in cazul dragelor N4poca $i Potaissa
i"'Oi"iu
"i*L1a
Arcrdava'"'
ju-rul
Berzobls
castrelor
9i
tel al asezarilor civil dzvoltate in
I; ;;;t"
.conditii, poBulalia ronune a fostelor iraqe a intxat intr-:un
contact mai "t 6rs cii comunitilile rurale autohtone, dobAndind astfel
in adAncirea romanizdrii. Cet de important a fqpt aeest
"tt-"ol fn"e-".t
provine
rol. ne-o arata unele cuvinte din limba rorndnS' Pdmnnt, care
poate
nu
s
urban,
sPecific
termin
dintr-un
adici
iii it. orrrtm"otum,
funcin
vi-rtutea
J-"ri"" {""1i "ti; J;plasu;.u la lard a oraggnllor car'
car
cuvantul
impune
putut
sd
au
a. romaniz-are,
;iei-l-i;;'t"-- .i."ti
morrnnnt
cuvAntirtui
in
cazul
tucrurile
t
i
"t""
Ui"?;]t
9i
i." "* -;;;"rtntun)'tr'.
Acesta din- urma a eliminat cuvint'ele tumba
12Wki'
ca qi
' ""r" "iut pdstrat inse in cblelalte-.limbi romanicne" ln
'i"ii i"i"ii"i,
ci'
De
remarcat
(turnbdfa;
'
heglenoromin
ttoman 9i
il'"totut"
Ji"ra"i"r. ",dict aL liinbli iomane' tard (<'rat' tetra) s-a conservat si

s,;;L-2,-rr#i,*,l'ilitfi:'x,H"i#:fi:H'
-i23
r. p
3h.1qg5:,?;'",ii,ii111,,?.",'{"si,n.-irr^;,'1?::.33bs
u, op.cit.,
H nui"oui"i
;

" "'"#h[;11"ifi:* T"T'X1l'frjI:,i?3'lJ-,"';l'''1

r s wacher,
rhero",ns.

31"fl:filRiff::ll,pfl;'y'e':,i','#'1,i?:',,J;t"i;.'T
il;;r;:*g"-ffi

;#l#ti'i:"i'i.i'kTrl:F,,1:
-ffi:'i;iTi-'t':1,!iw"g.'?,;"?i:"il:#;si,:*',T,i,,0
t Pooulation, Budapest, 1984. iJ :75.

'tu; ;li;"*,:ll'I*:'A
*u,'u,,.
o,,' '#,
?:9ff;;':;,:'i".i"li3
" i. -ea-*ii.l
g,
. i':'U*f,
;yg;;Hrl?.;:?::"fl,*ni1ff iifiHf"*,
tJh'".,
t"rl"iTtl.lllari

tl?,';:

ttrr rorsans"ne-ehitritocie"''z
rn ,,zeitschrirt

-o"craiova'1e
;+6i;f
ii';u];l'"*;,;;'"5*,""'**;:W,:s'r:f
26c. Ivdnescu, oP. crt'i
247.
-

P.
m Isturia timb;ii iowdne, vol,Il, Bucure$ti, 1969,p lTl-

It()MANlZArij.t $l (.lit jl.rrNAnr.t

r_A NoRjr!*t_ DUNAAII

cu sensul originar Ce ,,terr.,,27,spie deosebirc cle dacorominii (unde

a
invins cuventul der.lvat din pa7i;Entum). Deci, ruralizarea
termenilor
urbani est_especifici romanitdlii ndrildundrene. Acst fapte de
timle
aratd cE dialectul daco-roman s_a format pe teritoriul t*t.i
p-"i""ii.
Ruralizarea a avut ca e'fccl Stergrea
{eodebirilor culturale dintre
fostele oraqe qi agezirile rurale locuitie de daci satr de urmagii
colonig_
tilor romani, deosebiri car e_rauevidente mai ales in privrntra
ritualului
funerar din sec. IV: in orage - inhumatia
ti"
't"ciiie"a-tiu-&l
"""".oi"Sg" a. "a"a-l!i
sau. din materiale reutilizate), iar la sate *
d;;d;";:
q: ritual este legate ds, o alta, care, line de domeniut c""Ji"pio"
::PT:_
rellgloase.
A existat deci un ansamblu d.e_p4oces6 care au condus, pe plan
d""5vArsirea..r.omanizirii exterioare, iar p pfrn "iiriira[
iT!113.._
]?
la
raspandrea
cunoa$terii de cetre daci a ]imbii latlne.
'iost Lingrli5tii n.
Gamill.qcheg gi G. Reichenkron apreciau cd latina a
iotdlta, atat
d
gi de cdtre migratori, ca o lingn yarrca, s i G
_ci.tre-autohtoni, ^cAt
o Verkelt-ssplrachen. Or, ace.t Iapt iu implie a ae ia siie gi
abando_
na:ea limbii.. dacice (ori a
vorbite
de
migratori).
noar
aufa
.limbilor
uitarea limbii dacjce se poate
vorbi de romanizarea"esenliala. Dar ca're
au rost oare condiliile capabile_sd.determine aceastd renunfate
la limba
autohtond in favoarea lafinei ?-problema nu * p""u ao"r in cazul
dacilor liberi, ti gi in c.el al autohtonilor ain provincie. l"tn "at este
cunoscuL4 persistenta uncr limbi indigene in unele pdrfi ale Imperiului.
n!.este deloc exclus ca 5i in. Dacra si sc fi intAmpl^rt iqa c."i. l" p"lnl
cipiu, adoptarea latinei ca limbii maternA se put'ea prddrr* ." *-"r"
a superioritetii numerice a latinofoni.lor. Or,- cu toate deplasdrile
de
popula{ie romanici din orage (in.teritoriul fostei provincii) sau din
zonele
'. anrrlor rornanlzate (in tritodul dacilor liberi), ste gtrl de dovedit cd
s-ar fi produs un asmerlea rapor.t d forle. Aceastd E*pii""lie ".;;b;
functiona doar-_inprivinla Daciei Romane.-undecoloniza'rearurald a fost
,*
drs.paritia be.ptaje g lirnbii autohtone se putea ptrede
11.:T1.
.
$j
ca
urmar.e a altor cauze. In Ga-llia
nu a xistat o colonizare masivi cu.

g!rylf

romarne-.
Biologic

tocuitorii """iii-ain atte p,ir1i ate

lmpenulul nu au avut nici.vorbind,

o contributie notabili la genza i.ilt6rului
popor francez. De ac'eea, nu este surprinzltor
faptul ie ln sec, IV se
mai vorbea inc6, priri Gallia, limba autohtone. Si totusi aceasta a dis_
perut_trx cele din urmd. Dar, in conditiile eva-nghetiz5rii populafiei
rurale. In schimb, tn Britannia, unde creStinismri-", ,-""ulrt se pdtrunde
tn. sec. fV--V in mediul rural decAt intr-o propo4ie- ne,semnjficative,
romanitatea a dispdrut o dati cu oragele care gi-iu incetat existenla Ia
scu-rtd r,r.me drrp6'.retragerea administratiei romane. S_au pistrat doar
unei idTlunt rornan-,.supxa limbii $i cultwii welshe. Deci,
:fT.l!"t.
rorvlnzarea
nu a fost dusa p-dnl la capdt. Aceste doui exemple suni
edificatoare. Daca a existat o forld capaliiti si incline bala"ra biingvi;mului daco-latin ln chip deplin qi definitiv de partea limbii latine, aiunci
---"
C. f.rl"""u, op. cit.,D. t71.
ln AM^I, xvl, 1979,p. 117-168; K. Horedt, op. cit.,
o. SSitol-"t""4t*eanu,
-.
a
nnud V. Aryinte, 1n ALIL,Iari, XVII, 1966,p. 21.

AT,!:XAIIDRU MAI'(;NARU

l'"13*i"?.JB:":ri'l"#:#tl'j;Hi#l'.i,ii;#:r:":
;ffff
ceror pep':ius,similor gl sLtl;c:on'
rnai apa-reca un ,.miracol"'"ii *-"i
necut; in alte pdrli ale lumii romanerfi"rii;lTjl;

atribuie cregtinismului

##f{{:x##'ffi1#"'?''$li-'
!1;mtii"#:
al're1a{iei dintre romalatin. AvAnd in vedere "ur:u"iutut de feed"bactc
a rntermlsuri crestinarea

ia-a"" de vezutin ce
ii;t.';;?i#;t*
rn .*" t". ta"i1;9G q:'^l-"Y:":ut** t]i!lt,]:;
momenr
venit intr-un

:rinii"'erTFlt-A':*i*]H":,,';,$
rirndne de vezut ceta vrI

bli'.ii!.i,-;;,.*' " i,f"";#X*$ ?lli:$."i":SlJiffi:

g:i.iri:}ffi
L.T#+*\r#i:lll"niit"r1"f:
din comunitiii etrogen i#

Hii# ;;;il;L

ptii"t a" ""aoe religios' .Exmplele duali-

"niti' catolici/protesi"tli:li'
T;'toao'ii7
;x"i.t'?;

:'#Hli'i::i:i.!'"Ti"l;'o'.p*
|,li:r"?"$ffi"irrs'lffi
Etttog"rrtta. prsu'Pu'n9''lnh
"*p*titit
-. rioari constituirii popo"ttil-

tis'r,x#t'"lr':1q"fiF"t{1t:#'r
#1
" "-p"'ll
i, ;; Jtii p'lri
colonistilor romani. Aeest

;#1l;;i.

t""r

"$t"ll;"T:l[l*
:"Y'l*:ltdaco-romane'

-i*i.
:*tjiffii *$i,l itf"llil;':'x;Jiroidovedesc nicidcum
t;i;;";;;i;;
Firette ca asemenea

cd lntrelaga

J'Sltitl'J"'lTiX*^""TS5
:*:'j:X:;',il.i'
ffi',*lfi,
persista.panaintr-o anumiti
irine obiectacA 1anorAutbundriil putut
de cdtre

(r*
?:iih
;Y;L
*mfr
*"nit"":tr-**;lr:n*
FSu;,
perioad[ o populali """o-""illti

$i'9aSa1^a1liiila.ta

ultrior

l"*#:)n,ii,"ti";,f,1il'?;"i,"T.T:!li'1-:il1
l::":

iiHfis#fff'fflr:;L"i'l*r*:s:t'limffi {:iH
d'orisine latine
"r'exrste"riJln ilL"rnu"lt d'unf
lg]]s
obsewa tocmai ca
une christianisationprealable
n,implique nulle obligatio; Ji reco.rnattr"

-;;N*;,

poporutui'oj:gl,
..xl "* llj .\rltillh,"'"i1"?td:
-in.rsroric.#H':*;,il11!i:;'{1,i{{i
ile

::'g,'r"tl i,il"li*t}"'1"

ietsi monimente

i:il'i+''"i'
irg#?i#r".'r,ifei,il;i#Jl;.ltlo:lti"*i*li"js"f
;";;,;-iil.:il,inu.n.li:,Jri:a;i.,ilHllil'mi:',il,iFlT
possim'
op''cit"
cniuico'
lh,i'"ti;;td;tf;.1ll;,,fi i,; s!; ft c"i"i,'r'

ROMANIZARE sI CRE$TINARE; LA NoRDUL DIJNAI.II

de la Dacie Trajane au IIe ou au IIIe sidcte,,3I. Savantul francez acc\eota

teoria lui D..Onciul3z, dup care Gegtinarea rominilor era pusi pe
sarna masi de romanici suddunireni dizlocati de invaziile stave
lface'm
precizarea ci Onciul nu a conbestat continuitatea, ci a admis gi persis_
'unei
tenta
po.pulalii daco-romane la nordul Dundrii, in sec. iVIVU).
La drept vorbind, aprecierea lui J. Zerller este, in principiu, corecti.
renlru a dovedr o contrnuitat a cfftinismului Ia nordul Dunirii, intre
Antichitate- 9i Evul Mediu, sunt necesar ma4turii capabile sd a-rate cd
la noua religie se putuse conr"erti o parte considerabild a autohtonilor, inaintea dizlocdrii romanitd{ii oreEtine sud-dundrene.
S{. v9dem, aqadar, cars a fost evolufia cregtinismrllui la nordul
_
Dundrii. Precizim cd nu vor-fi tratate aici toate: aspectele problemei.
Ne vom opri doar asupra celor care aruncd o lumiiri asupia relaJiei ..
romanizare-creltinare. Pitruns - dupe cum o aratA descoperirile arhio_
logice (lista 1) - inci dinainta retragerii aureliene, saul in orice caz,
inaintea epocii lui Corisfhntin cel Mare.rt, cregtinismul a cdgtigat toi
mai multi adep{i in fostele centre urbane ale Daciei Romane.'Li, dacii
liberi nu existe dovezi al pebunderii noii religii, ln sec. II_III, degi
au fost
_invocate ceteva : nifte cruci incizatg pe unele vase carplc,,s3a,
o am.forA cu litera X (presupusd ini[iald a lui Hristos) gdsitii Ia'poie_
nsti ',. si chiar o cruciuli{A de bronz, descoperitdin agezarrea
dacice din
sc. I-II
de la CAndegti, jud. Vrancea:]6. ln privinfia crucilor inci2late
qe las_e,ele nu pot Ii considerate dovzi ale iespanairii cregtinisniului
dqat dace sunt gdsite in agez.driunde exista alte piese cregtirie (sigure),
.sau ca,re apartin unor culturi in gare-se $tie ce era rAspandit cregtinismui
(Costiga-Botogana,
de exemplu). Altfel, ele'pot, fi simble semne'fdri va_
loare religioasd creqtinn. Litera de pe amford poate ivea o mu.lfime de
alte. semnificatii, iar cruciulifa de la CAndegti, dac6 nu eate urult mai
tarzie, poate .fi o simplii podgab.a (oricum, piesa este incd ineditl, deqi
ar fi fost gdsitd ined in 1968 !). ln schimb, sunt cunoscute cAteva desco_
periri cregtine din sec. III la Barbogi. Intre ele, mormAntul unui INNO_
CEN1._care. judecdnd dupA invntar, apartinea unui fruntap dac roma_
nizat:',. Convertirea sa la cre$tinism a fost posibili tocmai'datoritb inieg1iirii sals in societatea urbani romand. Cdci, in ac.ea weme, creiti_
nismul era incd (in partea occidentalA a Imperiului) o religie pri., e*Le_
3l J. Zeiller, Les origifles chte enres ilans les prooinces
d,onlrbiennes ile
I'Empire Remain, psris, 191b,p. 40.
? p. Ooclut, scr'|.eri istdtice,,ed de A. Sacerdo{eanu,Bucuregti,
1968,vol. I,
p. 251-255; vol. II, p. 9-12, t63-164.
$ Vezi acum : M. Pacurariu, Istoria Bisericii Oftod.oxe Rom6'.,e,
vot. I, Bucu_ ,
rtti, i980, p.- 57-60; N. Denil5, !n_BOR, 100, 1982,7-8, p. 231; Nt" 'seibui;"",r,-i"
Yg"."!"g"tg istorice $i d.e artd. ril'jgi/,osd. din erhiepisclolia vabutui, ritiacutii-Si
Crrjnlui. Cluj-N_apoca.
1982,p. 5&-59: K. Horedt. 6p. cit., t>. 3J_3b, 163; L Ba;_
na, g}r. cit., p.,94 ; N. cudea,_I. Ghiurco, op. c,t., p. SI--OS,SS_ffO.
' Ghenutd Coman. ln -Ga"pr.qa",XI, 1929,p. 209; En popescu,
ln Spiriruo_
litate-sl i.stofie la trltorslara,ca,rpafiror-,vot. r, Briziu. tsgi. ;. 262,'
,.o-Em. Popescu, Insc plliie grecesri ti latine d,in secotele II,_X I d,escopefaEe
Ho7rt.itu|q.,
BucureSti, 1976,p: 401 (nr, 443); GhenuF Cornan,loc. cit.
$-rn
A. Gabor, in MMS, 62, 1986,1-2, p. 84,
37S. Sanie, op. cit., p, 83-84,220-221.

AI,EXANDRI'

MADGEAIi,I'

' 1 0

IV li a
Ien{6 urbanl s. Dovad6, 5i descoperirile din Dacia secolului
laptul
relevat
demult
ptiii
mai
fost
d
zl.
. "ucot,riri^v
pri"*r-i"-atafi
in mediul rural
lnci
patru-nsese
nu
creqtin\imul
;;;-il^J;;t
h;ioada,
decAt intt'o propo4ie- neirxemnati ln satele fostei
"i' Gt"i-pt""iitcii,
posibil cre5tine (de, inhum:rorovincii lipsesc cu ae.au,a,riiHio"ini"tut.
din. urma s-au deseoperrt
Acestea
faril
ofrande).
iie. o.ient"'te V-E si
'^ (nu le m9r- pomenim pe cel de
Foiuis"i
lvuito"u,4pulrm,
-S*iauti",
li
" ioi"-i"
orag afiat pe atunci sub dominalia'.Imperiului) Asocierea
-o.i.niu.."'
f"
V-E 9i lipsa ofrandelor esle aproape generali Doar
.O-int.*
In rest inventaL."-Wupo.u, M zlfgi4 continea gi fragrnente ceramice'
cu desevar$ire'
lipsea
ori
rut cr-iorindea doar libule *, """ ", !d-dli.
urbane'
morminte
acstor
"1
ct"ltio
ot"tt"r'l
;;;i;;t
il ;J;;;;"
fostele
descoperit.in.
celor
' "*"-."f""ri"ti'
toialul
jumitate
din
circa
a- cureligie
noua
. .*s" "J-"".
din Dacia, databile lfr "o' IVj- A;adar,
primul
in
socio-cultural'
mediu
n6cut o difuziune up"""iutiia i" io"st
in acreast6vrme
secol dup6 rtragerea aureliani' Ruralizarea, lnceputi
mediului
creqtinirii
conditiile
creat
a
iai"iu,
mai
$i
ce"va
si-a*avlisita
romanide
agenti.
doarnu
aeprasati Ia lari deveneau
ii*rl:"ti#Ui
crctdtori
unii
cltre
de
fost
intuit
(faptul
a
$i
z-are.ci si de cre$tinar
rnai
"*' vechi 4r).
-C"l+"""liberi ne prezintd insi, in acest secol Iv' o ima+;;tt1-itL
-;id"itd. -t"dacilon
de ca' ei".
9i Maramureg lipsss -o-ric descope-riri
al
Mlntenia
tarzii'
mai
9i
epoci
peritru
-r.*p"trjt
;;;i""-"-""sii", -Laiar
ii
-|do^ldgvq go-ti'populatia
de
*". IV. ln teritoriut sfipanit
ii"i -"rrX,-p"*iclpdild
Ia dezvoltarea culturii Sentana de MureS-Cer'
"rt"ftt""J
literare contemporane sau c"eva .mai taazii contin o
irioatet
;;;it;;gotl c-a-y:
ittfot-ulii despre rdspAndirea cre5tinismulul. printre
Gi"-d.
Asia.Mici-'
din
luati
prizonierii
mare inepecial a prop-agandei ficute de
cuvine sd
g9tlc9'
se
dar
crgtinltd{ii
W" "" lnieresea"e' aiil irt*ti,,ttt"
42.dezmint'vechile' pq:1t
rec'ente
mai
amintim cd lucrdrile
.1*1p-,1f11;.
vi?igotii'
Gothn'

amploarea te"pa"al"ii oeqtinlqmului-in

;t$- J*il
la^ creqtinism dup6 trecerea lor in- Imperiu' Pe cand se
"-rlt-"o""[ttit
Dun6rii, doar un numir neglijabil dintne ei deveniserd
"ii" G-t-J"f
qi
orbdbcli) ; cea mai rnre paxt a-.credincioqilor din
iliir"i
t""i""i
Cojnln "r^u urmasii prizonier:ilorluati din Imperiu' Slaba rdspAndirea
Eotfa ""t confirmiti de cerc.eterile arheologice. D-ac6
i"lifrr"irii"ii.
P. $' Nastur:elai obserria confirmarea izvoarelor lited.";nii,
;";;';;;t
sensul ci acesteadin urmS atstau Przenta
;t"btgiL.(itt
;;;;;;;b
IIis" v""i d exemplu,w. H. C. Frend. ln "The Journal ol Eccleslastlcal
coltnry"')
and
?oon
ldem.
p r-r'l t=
rri,-iiioi,
-ior"it.
totv'.
'"'' 'ts-ion. cii., p. $0-96, 203-205
oii. Fi,i*l- rti','s.rietia", ii,'rgai, p 48--'49;w wolski' ln "Apulurn"' rx'
ln
rgzr. o."isa'l;d'd ,"i: h-i"-cl.i"otlu. ip' i',t ' p 160: M Berbulescu "Potaissa"'
:to""uj;ft":oi"!;;!;
r<
:
is6o'i'
to - 'omdrii -(cursurile de 'art Tiestintsmuru,i
-v,il';ni
"tza
p
lto-: s Reli' orioi'rea si ue1910.
Isogr.
il.
ain verijnii"iJ'iiu-nt". "n
VLzi qi v' l6rian' of' cit '
piiotto "o^on".'-i)"'ia-i'ii,"rs'#,
chrmeacre$tinismutui
p 33"
the tirlle of Uttilo' oxford'
u. "i"-piu, E- A Thompson,The visigothsin
p -34-54'
!'
1981'
38'
tlelieticum"'
-S-.-il.tt'"t,
i0
,.Museum
rsoo, zli;li;.
'"*''d-;.
Itt Rrsre, vII, 1969,l, p. 175-185

nOMANIZARII

9l CRII$TINABE l,A NORI)Ul, DIIN]\BIl

spune'ca arheologia infirmd scrierile

creqtinitorl. in prezent se poirtc
-existen{ei'
unei creqtinitdti numroase in
"o. .ro. se dea impresia
Este- drrcpl c5.au fcst
paleocre$tine.,
Gothio. Nu s-au desioperit obiecte
de la Dumbldveni,
in
necropolele
incizaie
cruci
smnalate doud vase cu
1'a,rdmase pdnd acum inedite' Am
jud. Bbtoqani 9i Ticuta, iud. Vaslui
irizut insii cri asemenea descoperiri nu sunt prinlle insele semnificative'
{:' a atribuit in mod eronat
De altfel, ac.steasunt gi neslgure Cineva
X fdcute-pe doud fibule
formd
de
in
. o semnificali.e
inciziilor
'(in creqtini
morminte care nu erau orientate V-E !) la Spantov'
dscoDerite
jud.
ialaragi qi Otteni, jud. Teleorman. Este vorba de, simple ornamente'
'Existe
,
lnsi' in necropollle culturii ,sdntan^a de 'Mure9-Cerneahov unele
in, deoarece sunt de inhumatie'
morminte care sunt considerate creqtine
'
Diaconu Si'a
odentat V-E qi lipsit, in general, de ofrande. Doar.-G\
a7'
ce
ConsiderSm
lor
cieqtin
expdrnat indoiaia in privinli caracterului
V-E
este
in
caz:
orientarea
mAsura
in
poate
fi
admis
acist ca.racter
asociatd cu lipsi ofrandelor, 9i in masufa in care mormintle respective
sarmatice, circi la aceastA populatie orientarea V-E devenise
' nu sunt
frecventi, inci dintr-o epocd in care .tu se poate vorbi de pitrundere.a
/8. Evident ce pot exista $i morminte q9tin cu oJrande
cregtinismului
(fap!ul- este sigur, in alte medii culturatre) 9i chiar cu altc orienteri decat
cea obiqnuit6.-Dar, iri asemenea cazuri, ne-ar lipsi orice indicii asupra
caracter cre$tin. Deci; chiar dattr in necropoll din Cothio
o*ibitriui
mulli cregtini decAt cei sesizabi-]i prin ritualul
lar fi inmormAntat t;i
specific, noi nu putem rtine decet 30 de morminte de inhumalie' oriendintr-un total de 1 559 d morminte publicate (dupe gtiinta
tit v-e,
alali
noastr[).- Dintre e1e, 6 sunt.in mod si4-r salmgtic'e, {uPa.cYm. o^
jud laqi ae 9i la
la
Le{cani,
gropi
(cAte
p"aE
3
mormint.
la
rrii.
strpate
'se.La
- Vatea seaia 19. Alte doud morminte conlin ofrande (M. 20 de
5i ii M- 222 de
:
la Indpendnla: un pahar de sticla
,la--'IArgqor
"': -!rei
u"". r21.'ruman deci 22 de mormint4, adic4 d6ar l,47els (lista 1]
Itocentul foarte scezut al firoxmintelor posibil creqtile nu se p-oate dat'ora
lipsei cercetirilor arheologice Fl reflcte' probabil. destul de fidel' gradul real al rispAndirii noii- teiigli printre goti gi printre supuqii lor
4 D. G. Teodor, tn MMS,50, 1974,7--.8,p. 5q3.
.6 I. catrinoiu.'c.ln 8OR, 101.1983,7-B' p. 598.
6 ii.-tii;;,
P.eda, Necropole dii secoll lv itt- Muntenia, Bucu-re;ti,
fS66.p.-'iOO:-P-S. Nasturel, op' rii., p. 183-!84: I. Ionite' D4s Griiberlekl von

oP cit, -p 563;
sbn;, tszi,'p. s9-60: D. c. Teodor,
il"ii"5"aiiti 1wdtto"n"it.

e. BG;;. ;M, virr, lg;s. p. 232: l. Ioni6. ln Reldtians betuteen-tt,,e Autochtonats

Poplllotiois on tlre Tertitotu-of Rotnonia, Bucarest,
tii'rttigritory
i;pr;;i;";"L
isis- ". gd: idem. Din lstorid $i ii,ilizd:lia.., p. Io?-110; V Palade, ln .Materlale
cdrietiri arheologice",xV 1983,p 398.
si
* -';-Ctr.
pi""-Jnul tuogo.lo"i. Neciopota din secolul ,y e.n., Targovi{te' 1970'p' 39'
s Ira-p-"iar"i, i"'..i.cia Archaeoiogica"' xI, 1959'p' 381-384'
C. Blosiu, op. cit., p.209,232.
t i. F;i;aL,-;p.
"hi'p. is-8i idem, ln "Matriale qi cercetgri arheologice"'
xIV- '5t1980.p. 408.
C. I)reda, op cit.' p. 53
8. liitiea,
-oi""inu,
" crt.
;pblo din secole-leIII-IV., Bucure$ti, 1965'p' 68'
iiis$A'Nec
E ln-'-ai."
n"""opjia de la Mihildseni -(iud. Bototani) existd. d 1:T^"Iji:
morminte orientate V-E (considerate creqtine), dar lntr-un numar nepreclzat
(O. L $ovan, ,4M, Xl, 1987,-P' 227-233).

AI-EXANDItI'

MAD(;IIARI'

12

autohtoni. _Majoritata mormintelor au apArut, de attfel, intr-o

zond
apropiati de Dunire, unde infiuen(a ,o-"n5 "ra m"r p"t r"ici.
t" o'ice
caz,-cel putin la nivelul aristocraliei gotice, convert]riLe la cregtinism
1u fqsl se pare, indisolubil legate dJ simpatia pentru romanitatc m.
Faptu_la fost sesizat gi in unele izvoare liteiare
1f!ifn""ios, 70.15.4Si,
mai ules, Orosius,Vll. i2.9).
Dacd aruncim' o privire retrospective asupra miiIturiiior creqtinis,
mului nord-dunirean din sec. IV, putem observa cd acesfeaprovin
din
zonele qi mediile socio-culturale in- care romanizareo ,i i*t mai puter_
nicA. Aceaste situalie nu poate fr intAmpld,toare,mai ales cn ea se
veri_
tca $r rn epoca ulterioard, cand extinderea zonei in care sunt semnalate
oescoprrrr. cre$tine s vd produce concomitnt cu extinderea culturii
materlal de tlp romanic, in intreage arie dacicd. In cazul Moldovci
si
Munteniei asistim, in sec. V-VII lqi mai cu ""u-d i;;;.Vl|' lo ;
adevdratd ,,explozie,, a materiallor arheolggice creqtine, intre
care unele
(tiparele pentru tul.nat cruciulite) indici"o- rispdndire in masa
.
a noii.
religii (lista 4). Materialele sunt distribuite relativ uniform pe
terito_
riul romanitdtii nord-dunArene. De aceea, se poate pi."rpu.r" cd, in ,
aceasta ari, in sec. VI-VII
nu mai existau zone in care cre$tinismul
sd. nu fi
Aceasta
garanteazi.insd faptul cd tofi iocuitorii
nu
n
_pAtruns.,
lui s-ar Ii convertit. In principiu,-ace5ti cr$tini put'eau convielui
alaturi
oS o popuratre romantzate. dar remase inc[ pAgenA.O asemeneacon_
jurea, ir lesne sustinutd pe baza reactivdrii incinerafiei in sec.
:ly,zr1ir
VtI-X. 5-a araht ci mormi,ntele de incine_rafierespective nu au
apar_
doar slavilor. ci si populatiei romanic.e;i.
linut
'
Fdrd a intra acum-in detalii legate de studierea necropolclor
de
incineJati qi birituale din perioada respectivd, considerdm neoesara
o
drscutre asupra relatiei dintre cre$tinism $i incinralie. S_a afipmat
ci
.incineralia intrd in contradiclie cu insiqi esen{a doctrinei creqtine,,:*.
p.iry vedere, s a.r pdr_eacA a$a esre. fotuii. teololii (atAt eei ca_
Ii.
r o l l c t , c a t . g r c e t o r t o d o c $ j '), a r a t d c d i n c i n e r a l i a n u s e o p u n e . n j c i
unei
dog-me.hhumalia nu este privitd ca o condilie indispnsab e a Invielii,
ci doar ca un simbol a1 ei. Se argumentaze ia, p."t i., D"-n;r;",
il;i;l
'.
ra este posibild in egala m6surd din ldrAnd; oii din cenugd. pe de
.
.
altd
parte, Biserica a socotit, in- mod
_tacit. inhumalia drept sinfurul r"it fu_
nrar inqdduit creqtinilor. In acelaSi timp, in Evul trilediu ttmpuriu nu
au existat preocupdri serioass pentru b reglementare stricti. a ritualului
funerar cre$tin. Se pare cI, in Occident, Biserica nu a inteyvenit in
Z. Rulilt
op. cit., p. 39---40; Th. S. Burns, A History oJ the Ostrogoths,
*:
1
Bloomington, 1984,p. 149.
5i V. Teodorescu, in Actes du UlIe Congr.
int. des sc. prd- et protihistoiiques,
poputatia rotniaca.scd
vol_ 1I, praga, 1921, p. 1043; E. Zaiaria,
it i,rcnsilia
a.
in sec. VII-VIII
(Cituititltl nr. 2 d.e la Brcfejl Bucureqti, 1974, p. 98_99; L. Bari;,
P. Diaconu, in ,,Etudes balkaniques-, 1985, r, p. ll1
; r. Barnea,
i{;o*.,,"? n{.t;
5i S. B,araschi,ln SCIVA,28,
f9?7, 3; p. 409.
CabroJ. IL Leclercq,.Dicrionnaire
d,,arheologie chtitienrLe et d,e titurgie,
- _'/-f'._
vol. vU/1, co!. 506 (s.v. Inc,netationl;
N. Cotos, f" iC""aerr",
p. {14_416;
i6zs,
'V. Prelipceanu, in "Studii teotosice,,, XrV, 1962, FA,
i. iii$ql.

13

ROMANIZAR!:

SI CRESTINARE

I,A NORDUI,

DUNAITII

acst domeniu -inaintea sc. VIII r;s.A lost toleratd, de nevoie, depunerea
d'e olrande alimentare in morminte 39.ln anumite cazLrd, reminiscenlele
'unoi clerici;
pbgAne erau atat de puternic, incet stArnirau ildignarea
qi pe buna dreptat, cd,ci era vorba chiar de sdvArqirea^.unor sacrificii
aninrale, precum in Gallia, pe la mijlocul sec. VIII { . ln Moravia, la
cateva decenii dupi cregtinar-e,mai persista obiciul omorerii nou-ndscutitor de sex feminin, care rau ingropali in afara cimitirelor{tt. DacA ln
6ceste zone, unde Biserica dispunea ile o ienarhie destul de selidd 9i
era sprijinitd de o putere seculard, elementeLe pigine din ritualul {unerar nu au putut fi reprimate, este plauzibil ca, intr-o rgiune unde '
cregtinatatea era lipsita de o organizare superimri, sincretismul creqtinopegan se se manifelte in mod iiber. Or, creqtinismul daco-roman, iar
apoi ce1 romAnesc. nu a avut, pani in sec. XIV, o organizare superioarS.
Situafia aceasta a fost cauzati de inexistenta unei puteri politic'e supe-rioare crestine la nordul Dundrii. Lipsa ierarhiei a prmis supravituirea
liberd a diJeritelor credinle 9i ritualuri pagane, dintre care destu.le s-au
prpetuat in foldorul romdnesc, pAn6 foarte tarziu. Acest caxactr ,,popu'iar:i a dat crestinismului iomdnesc o coloraturd specifici, pe care Iorga
nu 6zita sd o considr ,,crltino-p-egAnA"62. Existd izvoare medievale
care atesti surprinderea !i stupoarea obsrvatorilor striini (occidentali,
dar'gi rdsiriteni) fata de acasta indepertare d'la puritatea dogmatica.
In cunoscuta scrisoare a papei Grigore IX din 1234 se afle un pasaj
care pune foarte bine in lumini sincretismul creStinismului romanasc:
,,de9i dupi nume se socotesc cr9tini, irnhrdl46nd diferite rituri 9i obi(eiwi intr-o slngwd, crealinti, sivargesc fapte ce sunt potrivnice acestui
nume" 63.Ce-sd mai spuneni de afixmatia, venitd, de ast5 data, din partea unui ortodox (patriarhul Athanasie I), care, intr-o scrisoare din 13051306, votbea - probabil despre romAni - astfel : ,,cei care locuiesc in
proajma Istrului qi despre care nu gtiu daci in afari de nume mai venefeazd ceva din c.ele a1e lui Hristos" ca. Dspre ca ce va fi fost, ln
primul siu mileniu, creqtinismul nord-dunerean, Iipsit de ierarhie gi de
preocupari teologice 9i redus doar Ia credinfa populare, ne putem face
6 idee- citind cale scrise de Procopiu din Caesa.rea(Rdzboiul cu'gotii:
IV.4.11), despre golii ttraxiti din nordul Mdrii Negre: ,,Dacd ace$ti goti
au ajurs de credinti ariani, intocmai ca ii celelalte neamuri gotic, sau
;T;-st
P. P6trequin,q.a.,in ',RevueArchologiquede I'Est et du Cen3-4, p.203.
fe-Est", Dijon,'XXXI,1980,
3e Ed. Salin, La civilisation m'tooiagieiLfle, vol. II, Paris, 1952, p. 233-235;
Congr. int'..,
vol. Iv, Pa.is, 1959, p. 34; E. Dobrowska, lrt Actes &. vIIe
-p. 1225-1226:
c, Ed. Satin, op. cit., vol. IV, p. 36, 488,
6l D. Nicoldescu-Plopsor, W. Wolski, Eleneflte d,e d.eflogrdfie $i ritual tunerar
la populatiile strdtechi de pe teritoriul RomdflLei, Bucureqti, 1977, p. 237.
62 N. Iorga, Locul toilAtuilor i,fl istorid unioersald, Bucureqti, 19B5, p. 43 i Vezi
vol. l, Bucu$i idem, lsrorio bisericii ronArLesti $i s oietii religioase a ronAnibr.
.e$ti" 1928, p. 15--16: idem, Coflceptia romAneoscd, a ortod'oriei, BucureSti, 1940,
-p. 13-15.
6 Hurmuzachi-Densusianu,
Docunetute prioitoare la i.storid rom,anilor, eol, l,
p.. 132, nr. CV (qui etsi censeatut nortuhle ehristil1lo, sr4b Lna tdrtuetu fide Dartos
iitllos hqbentes it mores, illa colnmitlrnt, que huic, sunt noflrifui, inimica): P. $.
Ndstufel. in BaRF, vol XI(XV), 1984,p.239-240.
.-cA FHDR, vol. IV, p. 143.

ALEX-ANDRU

'

\.

MADGEARU

14

nidrturis,esc altfel oedinfa, n-ap pu,tea spune, deoarece nu Stiu nici ei

inqisi, ci acuma sltuesc legea cu mult.d simplitate $i nepdsare".
In asenenea condi{ii, nu este exclus ca, intre rdmaqilele plgAne
ingiobate de religia populard romAneascd, sd se fi aflat, intr-o anumitd
perioadd, Fi incineratia. Creqtinarea autohtonilor rdmaqi pdgdni pdnS
prin sec. VI-VII
($i, poate, a uno-r s,Iavi) a putut avea loc.in conditiile
mentinerii vechilor lor obiceiuri funerare. Acest punct de ve{ere a cdgtigat teren in ultima vrme, printre cercetitorii care. s-u ocupat de
necropolele din sec. VII-X 65. Allii simt inse de perere cd aceste cimi,
tire apartin urrcr romanici remati inee pdgdni ffi. Petre Diaconu vedea
in aceastd imprejurard un indiciu al faptului cI ,,1e phdnomdne de la
.romaRisation ne s'est pas produit de pair avec Ie proeessus d christianisation". Trebuie spus cd, docamdati, nu existe nici o dovadd a apartenenfei la crestinism a/mecar unora dintre cei care s-au incinerat in
sc. VII-X.
Dovezile invocat pdnd acum nu rq3istS. Cruce'a gtampilatd
pe fundul urnei M. 109 din cimitirul Bratei nr. 2 67este o marcd de o1ar,
iar.filacteriul gasit intr-un mormAnt de la SS,fata Monteoru pare a fi
un simplu recipint penhir-parfum s apoi, chiar ca filacteriu, el era
un obiect magic, purtat deopotrivd de cregtini 9i de pigAni). S-a mai
vorbit qi de un ,,txt de liturghie care pomene$te pe cei care odihnesc
in oale de lut'o, dar nu dispunem de o confirrnare a acestei informa{ii.
Practicara incineratiei de citre oreqtini este, deocamdat5, o posibilitate
ca.re nu poate fi rspinse din capul locului, dar nici doveditd de m.futuriile cunoscute tn prezent.
Dace aceasta ste situatia, suitem odre indreptifili sd afirmdm cd
prin sc. VI-VII
s-a incheiat prooesul de cregtinare, aga cum aprEciazd
o serie de cercetdtori m ? In sprijinul acestei afirmafii vin materialle
crettine desoptrite p lntrg teritoriul romanitAlii nord-dundrene. Incheierea creqtindrii putea berieficia qi de condifiil,e favorabile ale preocupirii manifestate d Impriul Romano-Bizantin,.ln epoca lui Justinian,
pentru evanghelizarea populafiilor de dincolo de grani{ele sale 71. Se
qtie ci, ln cazul teritoriului nord-duninean, aceasti grije a fost dubhte
de constituilea arhiepiscnpiei Justiniana Prima, care. cuprindea sub jurisdicf a sa qi o, f6gie de pS.mAnt rcucerite de lmperiu ld nordul Jluvius El Zaharia, op. cit., p.98-99; D G.'Teodor, Teritoi,ut est-carpcltlc.,.,
p. 19 i
L B6rzu, op. cit., p. 83: D. G. Teod6r, Rotnaflitotea carpdto-durireanA,..-,p. 15;
I. Barnea, op. cit., p.98 i $t. Olteanu, Le caractere biitllEl d,esprdtiques Jua,eraires
chez les Rorutuoins et les Slates du tetritoite carpato-d.aaubien (VIe-Xe
sibcles),
comunicare la simpozionul ,,PdgAnismrll la vechii ilavi'. Prtlep, 22-26.IX.1986i
Aurelian Petre, La tomanitA cn Scythie Mineure (IIe-VIIe siicles de n.b.). Rechefches grchaolagiqves, AIESEE, Bucuresti, 1987, p. 1f6 9i nota 182 (p. l7r).
6 V. Teodorescu.op. cit-, p, 1043; S. Baraschi, op. cit., p. 4ll---*13; P. Diaconu, op. cit., p. 111; idem, ln ,,Dacia", NS, XXXII, 1988, p. 177; B. Mitrea,
ibrdem, p. 109-110.
67E. zaharia. op. cit., D.69.
a N. Dinild, In'-Clasril Bisericii', 43. 1984,7-9, p. SOI-SOZ.
6eE. zahaiti, op. cit-:,p. gg.
ro N. Dobresgu, op. cit., p. 123: A. Sacrdotea^u, Corlsid,erc,tiiastpra isto1.lei,
toma.nilor in EDul Meatiu, Bucuresti, 1976,.p..197.; S. Reli, op. ctt., p- 44.15 i
Ghengld Coman. ln AMM, 1980,p. 127i 1, Barnea, oi. cit., p. 92.
ir J. Zeiuer, op. ctJ., p. 5L565.

IIoMANIZARII

9l CRE$TINARII l,A NORnI'I,

DUNAtrlr

493

1ui, $i car se preocupa, poate qi de soarta tuturor <redincio$ilor din

roinanitatea nord-dundreanA 7:.
Dar, toaie acstea'nu ne pot deteiinina sE kecim cu vederea reabtivarea incineratiei. Din doui-oriuna : ori cre$tinarea nu i-a cuprins pe
. toli romanicii nord-dunineni,
acest proces a a!'ut un caracter relativ
punct
de
vedere
caliiativ. Impotriva primului punct.
nedesivdrgit,
din
9i
de vedere se poate argumenta id mormintele de incineraJie nu au fost'
descoperite in zone marginale, ln <jire nu sunt cunoscute materiale
crestine. Dimpotrivd. Deci, nu se poate vorbi de nigte limite geografiie
ale cregtindrii. S-ar putea vgrbi doa:: de persistenta unor pdgdni gi a
unor comuniteti pdgene aldturi de comunitetile cregtine. Dar a fost oare
cu putinli o asemeneasltuatie ?
Am vdzut ci proporfia r{m5qi{elor pdgAne din vechiul cregtinism
'rorrAnesc a fost atAt de mare, incAt unii clerici au fmt
tentati sd aflrme
cA romdnii sunt crettini doar cu rtumele.'Nu est aici locul unei piezentdri - oricAt de sum-ar - a acstor element de origine pegand.
gi nici al unei comparatii intre creqtinismul romAnesc qi cel al altgr
popoare. Ceea cre trebuie si retinem, ste cA nicdieri cregtinarea nu a
fost dephni. Jean Delumeau dprecia ce la sfArgitul Evului l\Aediu,r.egiuni intregi ale Europei pereau cd n-.ar fi fost niciodati evanghelizate 73.
Astfel, orice proces & cr$tind-r a avut un caiacter mai mult sau mai
putln relativ, limitat, invers proporfional c.u foria ierarhiei bisericeqti
eapabile si rei2rimd ori sA asimileze elementele pdgdne. Or, creqtinitaiea nord-dunireane nu a cunoscut d organizare ierarhicd superio;rri
inaintea sec. XIV 9i nici nu a fost sprijiniti de o putere seculard creqfinA. In ace"steconditii, crettinarea se producea lent, organic, fere momente'de violen{6. Dar $i Jdrd, 727i5ten$d.ilin'partea uechilor structwi
cl.Llturale. Nu a putut exista o'rezistenti la crregtinare, cici aceasta nu
ar fi avut cui se i se opuni, cSer nu exista nlci o autoritate care sd
reprime pdgdnismul. In cursul acestei convertiri lmte dar care, prin
liberul sincretism, nu a intAmpinat rezistentd, ,,poporul de la sate, pdstrAndu-si vechile obiceiuri, nu vedea o contrazicere intre. vechea qi noua
'credinfS-'E1 s-a plecat in fala soliei noi c.are i se aduc',eaqi a pdqit fn
biseriei, aducAnd cu dArsul in feta- altarelor Ei riturile sale preistorice'i 7a.
Consecinta unei asemenea stdri de lucruri a fost c6, odati pStruns
, crejtinismul in societatea daco-romand, l a putut prpgresa, in formele
sale spcifice, pAni la convertitea intregii populalii,.in ciuda (dar qi
datoJitd) absentei organizdrii .bisericegti sunerioare -Ti a autorititii de
stat intersate in ere$tinarea supugilor. Astfel, odatd pdtr'uns intr-o comunitate, creptinismul a putut sd-i cAqtige de partea sa pe toti membrii.
ei. De aceea, se poate afjrma cd procesul de creqtinare s-a incheiat atunci
xrv. tso!, 7- I, p. 448-450:
. 7: Al. Armand Munteanu.in ,,Studiiteolosice",

Ch. Stefan, in ,,Drobeta", 1, 1571, p. 65-69; M. Picurariu, op. cit., p. 160--+165;

I. Barnea, op. cir., P.95-96.
fl J. Delumeau, I.efon iiaaugt/,rale au Collige d.e tsranrc - Chabe d,'Histoire
d.es mentalitAs re'Iigieri.-sesd,ans l'Occid.ent moalerne, Paris, 1975 - apud J. C. Schmitt.
Aflflales ES,C.3l. 1976,5, P. 948.
7{ P. P. Panaitescu, Intod.ucere la istoria cultutii roflLdneSfi, Bucuresti, 1969,
p. IO2.

49t

ALEXANDI'U

M.IDGI:ARU

16

cdnd noua religie a pdtruns in toate comunitetifu romanice. Dac6 ne

bazem pe repartilia uni{ormi a .dscopri-rilor arheo}ogice cregtine, se
poate aprecia ce acst fapt s-a ptrecut pxin sc. VI-VII.
Reamintim
ce este
de
creSthtare
relatiud,
o
care
implica
persistenfa
a nume_ '
-voxba
roase- elemente pegan (inke car, eventual, Ce putea numd.ra gi inci_
neratia), in cadrul unei rligii care nu dispunea de o organizare superi_
oard. Door in acest sens se poat afirrna\ ce in sec. VI-VII
s-a incheiat
cegt-inarea romanicilor nord-dunireni.
In concluzie, romanizarea $i cregtina-rea intregii populalii dacice ari,
fcst posibile, in perioada anterioard dizlocirii romaniiatii sud-dundreneAr fi insd o gravd eroare socotirea acstei posibilitdli drept o c,ertitudine,
atata werne cat nu exjste vreo dovadd a apartenentdi creEtine a celor
ce se incinerau\ in sec. VII-X.
Continuitaiea popu'laliei autohtone la
nordul DunS-rii nu implicA in mod necesar rsrreat;ea posibilului model
schitrat in acest studfu; Pot exista $i alte ,,sc'enarii..ale etnogenezei. com-Dundrii,
patibilg cu dSinuirea unei popula{ii romanice la nordul
din
sec. IV pAni in epoca apari[iei romahr]or nord{undreni ln izvoarele
literare medieva-le.

ANEXA
Deoarce acesta nu este un repertoaiu, pEopriu,zis,. din rnotive- de economib
de spa{iu nu semnaldm bihliografi;
decdt iren-tru miterialele
care nu au fost
incllse -ln- recentul repertoriu publicat de -N. Gudea si I. chiurco, op. cit.,
p. 135-206, carb se relbre doar la teritoriul fostei provincii Dacia (ln c;lelalte
cazuri, trimiterile se fac la pozifiile repertoriului Gudea-Ghiurco).
prin descrierile
amanuntite si prin -bibliografia probabit exhaustivd. Jucrarea respectivd est un
prelios instrument de lucru. Pe de alte parte. cei doi autorl au-inclus, ln mod
abuziv. printre md;turiile
respandirii creltinismului
la daco-romani, si destule
piese al ceror iaracter creqtin este dubios sau nerelevant Dentru difuziunea noii
religii {cum -sunt, de pilde, cataramele cu cruce ajurata da tip Sucidava si alt "
piese de podoabe a ceror purtare nu implica adeienfa la crestinism). In anexa.
de fa(d. precum si in tecenzja publicate in Anexa II, vom adopta (} atitudine
mai crit icA
Lista nr. 1
Mdrtltri.i

ail,e tdspflnditii

crestinii9tulrlui

an Docia Ro.||!ond. (sec. III)

A. Caracter cte$tin sigur, d.alarc incertd, (se pot data qi Ia inceputul sec. IV)
I
2
3
4

_.

Potaissa., Geme cu Bunul Pestor (I}.b.l).

Romula. Gemd cu doi pelti qi o cruce (8.b.5 Rornula. GmA cu doi piiuni (B.b.4).
Transilvania. Gemd.cu Bunul Pestor (8.b.2).

localizaE eronat la Orlea).

B. Catactel cre$tin probabil,. d.dtare sigurd

I 2 3 -

Gilau. Monument funerar cu reprezentarea banchetului (C.a.2).

Potaissa. Monument similar cu nr. I (C.a.3).
Racovita. Fragment de gresie cu limbolu.i crc$tine (D.f.2; vezi lnsi li N. Denili, in MO, 36, 1984, 5-6, p. 331.- o descriere diferite).

t7

R O M A M Z A R E $ I . C R E $ T T N A R EL A N O R D U I . D U N A R I I

I 23_
I -

495

C. Carqcter crcStituprobabil, d,otarc nisigurd, ebentuat post 275)

Apulum. Geme cu Isis, probabil crestinaE ulteridr (8.b.3).
Beile Hertulane. Gemi cu pdun 5i delfin (E}.b.6).
cem_A
lYi.l": 3, p. 45...pes6nd,
.prolqbil iregtinati ulte;ior _ N. DAnilii. jn MB. 37.
Vezi cudea,
chiurco,-op. cir., p. 162 (nenume.otat).
1987,
Romula.Opait (A.f.b.6).
D. Coractet cre$tin ind.oiehic

I 2n4 5B7! I

Baia de Cris. Opait cu cruce pe luhd (A.fc.5).

Bologa.Inel cu_inscriplinV"ERE FELIX'(B.C.II\
Eologa. Lapac de vas cu cruce (c.e.ls).
Buciuhi. Mortafiun cu cruce incizati (C.c.l4).
Caransebe$.Capac de vas cu. cruce (C.e.l2).
Copaoeni.Vas cu un peste incizat (C.d.3).
Cumidava. Capac de vai cu cruce lC e.zi.
tnet cu inscriplia VfeRe reUk 1e.c.ey
Fqnf
Galiciuica.Capacde vas cu cruce (C.e,l4).
incizat (C.d.2).
lg,- Cllella. Va6 cu un pe_ste
ll - Micdsasa.platou cu un pesteincjzat (b.b.l),
l? - l!i"i". Platou cu un pestejncizaa(D.b.2).
13
Micia. Trei capacede vase cu cruce (C.;.4.5.6).
1{ - Porolirsum.'lrei capacede vase cu cruce (C.e.1,2,3).
15 - Porolissum. Pahar de cegamici cu inscriplia VTERE FEI-IX
---: (q.,c.L').
-16- Potaissa.Inet cu inscripiia VTERE iELi* B.c.r;.
l7
Racovita.Cdramidacu un pesteincizat (C,b.J),
l8 - Sarmizegetusa.Doue capac; de vase cu irucj rC.e.8-gt.
.19 - Sucidava.Inet cu insciiptia VTERE FELIX (S.c.Sl.
?0 - Tibiscum. Dou6 capacede vase cu cruce (C.e.ll.lj).
'
I -:
234 5{i t BI *

F. letne snoetice
Micid (8.a.2.t)
Micia (8.a.2.3).
Micia.(B.a.2.4).
Orlea (8.a.l2).
Porollssum (B.a.l).
Porolissum (8.a.2).
nomulr (B. .3).
Romula sau Drobeta.,(8.a.4),
Sarmizegetusa(B.c.4).

Se observe ce nu exista, deocamdate,-h ici o descope.ire proDriu,zis crestind

.
sigurd, databiH nunrai in timpul provinciei. prin urmire, ,r., t"iuuie "x.ed";ii
respendrlea creqtinisrnului in aceast6 epoca. Gemele gnostice, legafe ae p""ii
orientalilor
-protin-cic. -nu p,o! ti socotite drept dovezi directe.alo eiistenli:i
.Srgluhtlor. ^in
Fi N. Cudea si L Chiurco. op. cit., p. 38 admit acesr fapL Formula
VTERE FELIX nu poatE fi considerata cpestine decat dacd este asociata cu sim_
lFFFFFFFFFFFFFFFFlgg-i
_:iCrtr ltestine (vezi I. Barnea, in ,,SaJgetia,,,16-1?, 1981, p- 264-26s::
N. Denild, tn MB, 37. 1987,3, p. 44).
-

Lista nr. 2

Mdrturii ale rd,spaid,irii cre$tinismului dia ;eC.IV ti pri,ma jumdtote q sec.V,

descoperitepe teritoriul fostei prooiniti Dscia
'
(in atara zoflei reintrqte sub std.pd.nirea
Impertdui)

A. Sigurc
I 23-

Ampelum. Mohurnent fuferar crestinat (C.a.s).Aprdum. Opail (A.f.b.l).

Apulum. Opait (A.f.c.2).

.4.r-DXANTTIiUMADGltlrRu

4r ^
ti 7I -U l0
ll 12 13 14 15 16 l? -

1E

Biertan. DonariumSi vase liturgicq (A.a.1,2,3,

A.b.l_2).
ueva. !ragment cerami. cu- cru:i. incizati _ (L. Merghitan,
in .,Crilia-,4,
l9z4-1p.35 : N. D6nild,op. cir., p. 46).
Feldioara. Opaif (A.f.b.ai.
Jaber.prescurnicer(A.d J).
Mehadia.Capacde vas cu chrismon(C.e.l.l).
Micia. Arc de fibuld cu in\criplia eyARZt,Ve ViUaS.
1e.t.o.t1.
Napocd.Monument funerar
(poate-chiar-ii iimpi.ri
-"'.-' p.,,rrnciei. vezi
^drisrinat
D. protase,in SC,yA :0. rg8s,
d, p. rf)_frzl lCi.rr.-'
''
Porolissum.potir euharistict?l. cu'inscriptie
Porolissum.Strachin6 cu chrismon (A.c.Zj.' t,i.c.it.
Sarmizegetusa.I'ragment de strachihd cj chrismon tA.c.3t.
sarmizegetusa(?). Opait (A.f.b.3).
:
Tlbiscum.Capacde vas cu cruce (C.c.2.10).
Tlansilvania.Opail (A.f.a.l).
Transilvania.Opai! (A.f.b.2).

" B. Nesigrrc
I - Apulum. Opaif cu crucc pe fund 1A.t.c.e;.t
2 - Cioara-Dleni. Linguri{:i euharisiicdfe.C.fl.
.t - unsrfrr. tragment ceramiccu cruciulitd {D_d1li.
{ - Itisua. Opait cu cruce pe tund (A.f.c.l).
5 - Merchea$a._
Opaif cu ciuce pe tuna 1Ct.c.f1.
6 - Micdsasa.Fund de vas cr\Chrismon.si
inicriptte (lnedit) (C.c.6).
7 - Micesasa.perete de vas cu cruaiutite $tampiiate
iinedi i iD.a.r/,
8
Porolissumj Bazilice cre$tinri (?) (E.i).'
I * Potalssa.Monument funerar crestindt (?) (C.a.4).
l0 - Transil vania ?). Lingurlla errtraiisticaiA.i:I.
_(

,,'u"S,!111",|"i*5;: :'il1t"#f'f;].'r

potave*artesemniticasri
ln tesei#i cu

L,sta nr- 3
Mormh e posibil cre$tined,ifl neqopolele cuttiii
d,,fuMold,ooq.$i Muntenia
'

'

I -

BArlAd-Valea

2 -

Budeqti. (Basarabia)

nr. de
mofir,nte

Seaci

3-

Cheraseni,jud. Blzau

4 -

5-

Indepeidenta;
jud. CAErasi
Oinacu,jud. ciurgiu

6-

Spanlov,jud..C{ilerati

7-

Sultana, jud. Cnldrati

8 -

2 .J

2
-l
Tergsor, jud- prahova:
\

. .

Sbwanad,e Mures

c4 din
nectopold,

IlibtioyaJie

7,fi

V. Palade. Matrial,e, 1980,

p, 408;' Materiale, '1983,
p. 398.
.Apud Ndslurel, in. RES.OE,
1969,p. 184 $i IoniF, Dirt
tsfofti&.., p, lot
Gh. Diaconui ln 'SCJY,,,
464
, 1977,3ypr 431-457.
. t7,14 Mitrea, Prda, op, cir.,
p.43-5?.
2,37 Berciu, Miiaea, 't'r l$or),
FiIe d.e istorie, Buc., 1978,
. p. 99*104. ,
4,34 Mitrea" Preda, op. cit.,
Pi 13-42.
8,69 Isecescu, Ionescu, Muzeul
liaiional, 1976.p. 181-19?.
o,3g Gh. Diaco4t! Tdrj$ot...,

p. m.

{9

ROlrlANlzAnE

sLCrtDg.flNAriE

LA NORDDL DUNARTT

407

Lista nr. 4
. Mdl turii_ale raspAnd,irii ctettini,sml/'tlLi d.in d d,6ta jufltdtate a sec. v
si d,in .sec. VI-VIt
lnlu sunt inclqse cele din zona recirceriti de Justinian
si nici cele care aparlin cu siguranfE ostrogotilor sau gepizllor)
A. .Sigr' e
I -

Bacdu-Curtea l)omneasca. Cruce incizate pe un fragment cerarnic. I. Mltrea,

i n , , C a r p i c a. X l t , t ! t 8 0 ,p . t 0 7 .
2 - Bdlc-nj, j$. Ddmbwifa. Cirlciy-liLi de plumb (in atezarea din sec. V).
N. Di_
n i l 5 . i n . . G l a s u tB i s e r i c i i . , 4 5 , t 9 8 6 ,2 , p . I 0 2 .
3 - Baleni. Cruce incizatd lnainte de arciere pe un vas lucrat cu mAna (tn
as-e_
zarea de sec. Vr. Ibtd,em.
4 - Ba-rboasa- Oncetti, jud. Bac6u. Cruce incizaG pe ufl fragment c6amic.
T.Mitrea. op. cil., p. I07.
5 - Botc,sana. jud. Suceava ljpar l)cnrru cruciulit D. Teodor, Ciuilizari4 romanicd....,p. s7, fig. 201!.
6
Boto!.tana.Doue vase cu ciuci incizate. Ibidcn. D. 54.
7 - B!a;ov, Cru_ce
_incPtati pe un iragment ceramic. I. Barnea, ln,,Etudes balka.
niques",.1985,1, p. 104 (nr. 68).
B - Bratei. Cruc.e incizatd pe un vas din asezarea nr. I (C.c-2)9 - Bucuresti - Ddmeroaia. Cr-uae
-in-cizata pe un vas D. V. Rosettl, Germania,
N. Dnnili, in ;clasul Bisericil., lS, tSSb, Z, a.-ili3l
.^ - 18, 1934,.3, p-.270-2tt;
l0
Bucure$ti-Str6de$ti*Lunca.
Tipar pentru cruciulile. le. Constiiniiflir,-ln
scrv, 17, 1966. 4, 6i4.
ll - Buculeqti - Celelu Nou: Cruc incizatd pe un fragment ceramic. ,tbrderrr.
12 - Bucurlti - str. Soldat ehivan. Cruci'incizate fe douA &agmenre ceramlce.
S. Dolinescu-Ferche, in ,,Dacia., NS,28, l'984, p.'130, f32;. li Oa"ia, ip.-"i1,
p. 103-104.
13 - Budure-asca, -jud, prahova. Tipar pentru
-cruciuliie. V. Teodorescu, ln Br44retti. Materiale d.e istorie $t nLuzeograJie,
L7., 1972, p. gA; E;
i;op;cri,
B6rzu, op. ctr., p.83, ftg: 14ll:
. - ln Sprrituojitate S-iistorie...,.p. 27S,pl.Vt13;L.
14
E'lldureasca. Pandantiv de.corat cu b cruie. M. Comgi, in Rei/:tion;..,'p:
lil6,
188, !ig. l2iB; R. Florescu, I. Miclea, Strdmofii
r6manitor. Oaco-r6iatii', .
popescu,
yol.. II, Bucuresti, 1980, p. 212: fig. 816; Em.
op. cit,, p.27b,
-_
l5 - Budureasca. Trei vas cu cruci incizate. R. Florescu, L Miclea, oi. cit., p.20g,
212, 2t3. fig. 823. Em. popescu, op. cit., p. 2Z5_276; V. feoaorescu, iri
"Anuarul Muzeului de Istorie si Arheologie prahova.., I, fSg*, p. SZ.
Iti - Bumbesti, jud. Gorj. Opait de lut (A.f.b.s).
17 - Ciresanu, jud. Prilhova. Doua lragment ceaamice cu cruci incizate. Ern.
,
lgpe-scu, op. cil., p. 275 ; V. Teodorescu,op. cil., p.97.
fg - CAndesti, jud. Buzau. Tipar pentru crriciulile. I. Barnea. Les monuments
pa.kochretiens de Roumanze, Vatican, l9?7, p. 254.
19 .- Coste$ti, ^jud.^l_a;i. Tipar-de os cu reprezentarea a trei preoti crestini. D. G.
Teodor; ln S9,IVLZ|:1970, 1, p. 102-106; chenuta Comin, in ,Danubius", V,
!921, p. B0-Bl; D. C. Teodor, in MMS, sO, 1974,z_8, p. 566.
20 - C_ristur_,jud.__Covasna. Tipar pentru cruciu.lite. Z. Szlkely, tri "Dacia", NS,
1 5 , . 1 9 7 1p, . 3 5 7 .
2l - Cucordni, j{d. Botolani.- Cruce incizati pe un ftagment ceramic. Ghenute
Coman, tn "Danubius", 1971,p.76.
22 - Davideni, j-ud. Neamt. Tipar pentru cruciulile. L Mitrea, op. cit., p. tog.
23 - Davideni. Cruciuli{e de bronz. tbid.em,p. 106-107.
24 - Davideni. Cruce incizate pe un vas. tbidem, p. tO?.
25 - D-ej, jud. Clul. Opaif de bronz cu chrismon-si maner in fornti de porumbei
(A.e.l).
'fragmente
26 - Dulceanca, jud, Teleorhan.
DouA
ceramice cu cruci incizate.
S. Dolinescu-Ferche, Atezdri difl sec. IIi ti VI e,72.in sud-oestul Munteniei.:,
p.65-75.
27 - Horga - Epureni, jud. Vaslui. Cruce incizata pe un vas. Ghenu{ii Coman,
op, cil., p, 76.

,t98

ALEXANDFIJ

IvI-^DcIt,{RLl

20

28 -

Izvo.ul Dulce. iud. Buzdu. Tilar fbntru cruciulite. V. Teodoresctr.in Bacuresti-..,IX, 1972,p. 88; Em. Popq5qq <)p. cit., p. 275]' Gl]'. Diaconu, in
Spirilualilotefi_istorie..,,
vol. I. p. 40.
29 -Olteni. jud Tefeorman.-fipar-fentru cruciulitc. C. preda, ln SC/y, 18. 1967.
3. D.513-520.
30 - Pelatca. Prescurnicer.(4.d.2).
3l - Ploie$ti- Berasca. Opait de lut. R. Florescu, I. Miclea, op. .it., p. 209,
fiC, 76I: I. Barnea, tn ,,EtudesBalkaniques",1985,,. p, !04 (nr. 70).
32 - Poian, jud. Covasna.Cr.uci incizate pe trei vase (C,c.3-5).
33 - Porolissum. Opail de bronz ln formS de porumbel (A.e.3).
34 - Pololissum. Opait de bronz ln lormd de pdun (A.e.4).,
35 - Porolissum. Pandantiv de plumb in/forme de cruc (8.e.1),
36 - Romula. Opait de bronz ?n forrnd de pdun (A.e.4).
37 - Romula. Opait decorat cu un peun (A.fi.l).
38 - Romula. Cruciulita de bronz (B.e.z).
39 - Romula. Carimidd decorati cu cruqiulile Si pe$ti. O. Totopu, Romanitatea
tArzie si strdro';trtnii in Dacid fraidtud, sid'carpoltcd, Cralova, 1976, 87, 109.
Vezi si N. Gudea, I. Chlurco, op. cit" p. 186 (C.b.l) - descrlere gi datare
dlferlte.
40 - Rotbav, jud. Bralov. Cruce incizatA pe .un fragment ceramic. I. Mitrea,
op cif., p. 107.
,tl - Sdlasuri, jud. Muret. Cruce incizati pe dh lragmeni cerarnic, Z: Sztkely,
ln ,.Marisia".v. 1975,p. 74.
42 - Sanmicl6us. jud. Alba. Tipar pentru cruciulite (F.1).
43 - Suceava- $ipot. Cruci lncizate p un vas. D. G. Teodor, l^ MMS,50, 1974,
p. b63.
44 - $optertu, jud. Bistrtta.Ntstud. C.uce incizael pe un fragment ceramic.
C. Gaiu, ln,.Apulum", 17, 1979,p.267.
45 - $tefan cel Mare, jud. BacIu. Tlei vase cu cruci inclzate. I, Mitrea, C, Em!
novici, V- Momanu, ln ,,Carpica",'18-19, f986-1987, p. 222, 228.
t6 - Ursoala- Murgenl, jud. Vaslui. Cruce incizati pe un lragment cremic.
Chenutd Coman,op. c,t,. p. 76.
47 - Valea Volevozilor, jud. DAmbovitrs.Cruciuute de plumb. N. D6nilt, op. cit.,
D. 104.
48 * Vilea Voievozilor. Aplica in forme de cruc tnscrisi lntr-un crc. Ibidem,
p. 104.
B. lvesigr,lre
! 234 5s ?8-

Botolana, jud. Suceava. Fusaioli cu un peqte incizat, D. G. feodor, tn M,4rS,

l9?4, p.F65.
Ricari, Candelabru de bronz, suport pentru opalt (4.e.8).
Serata - Monteoru, jud. Buzdu. Filacteriu (?). N. Ddnil6, In ,,Glasul Blsericii",
43, 1984,?-9, p. 561-562.
Sighitoaia. CruciuliF de bronz (B.e,6).(?)
Tergsorul vechi, jud. I,rahova. Platrt de rAu cu o cruc $l cu llte.a z
incitate, R. Florescq I. Micl6a, op. c,t,, p. 212, tig. 816; L Barnea, op. cit.,
p. 105 (nr. 75).
Und&a, pe valea Jijiei. Fragment ceramic cu un pette incizat. D. G. Teodor,
op. cit., p. 565.
Porolisrum. Statuete de cocos(D a.1).
Porolissum. Ploscuti pentru purtara mirului, cu t'eplezentrrea Sl. Mina
(loc de descoperirenesigur, poate sd nu fiq din Transilvanla) (D.h.l).
ANEXA 2

NICOLAE GUDEA, IOAN GHIURCq Din i^itoria cre$tinLsmului la torflAni.

il/drturii arlaeologice,Oradea, Ed. Epi64opiei Ortodoxe Romene a Oradiei. 1988,
274 p. + 16 fic. + XXXIX pl.
O lucrare de sintezd p.ecum aceasl erq desigur, aqtptatd '5i necsard, 1ntrucat crceterib arheologice mal recente au leu4it se scoata la iveali ntuneroase

ItoMANjzAr+r

5t r:,u.;$r.neil;

LA NoTDUL

DUNARIT

41,9

"-vII Dovez
re
F{iqi"#F
r;lt*''.j:i"::dryrff :.'.J^li"i!;''ff,"1 rd'

:H"xtr;$#
;*i+",,;lr*rHfi'!t:,',"i,i'n$r#i*Tj}

ftritt"riiqtr#;'nt;ljk3*
*ffi#r1*1

1.siffi'T:i'*
k$ifi
r"dlHil{;;'ltrd#ilfr
cu Imperjul

Romano_Bizant

i;t;"ti1i-,p*"tt_Tffi
:ili',1#*T:-$_ik_+,,
es'e.urmd
1*;i,",14$f$f*ui;;g[ry:$L]iffi

ers*};iqr",rr'trflt+
BJii"iill'J:$',"roti,:*'U:r#;;i"tffir#"

#"*r+*trl;:t"*-fitp.,'$$p$-

g*i;,1',g3;*;p*gjilft
ihn
if
+1,;:,*n*;T
*.
uz
ou,o.
ii
.uo
:
i:
iffi
"''*?;i'il"#,1":,,j#;$i:ili
illf
idr!:dfr

m#'r:,xi;r?y,=;L-H#F,{'5l

*r-r-ll1t+"-{ti:+rT$+*
ilqJf
k*JliT**,trt''*i4h:'rff
:st#.-:i.
;e;ps,r-$,t**,i.gfli$*$

';r*,''1ry+;nrilwr*,
ii:*{:{#
l;,ffi
ift:ffi
idi,;Iii*
it[,l:ltf,T""s,":,xii,;rfi*:,

p^ra)e]
isrhul
#f, demonctra

*tt"':'ff",fl
;''sLn*q"ktl#iti$'."

ALEXANDRU

500

ItIADCiI']AIIU

22

Eervile il acri^llt:l
-:ll
cara,cterizata prin {olo6irea masiv' a mainii de lucru
\e lnscrre
piin prtdominarea relalirlor sclavagiste'- atuncl -Dacl-a nu
ir'c;a".d,
":,
in aceasta tipolo$e. Ar r,, ,*, por"iuit 9" .t"t"fi
:1P^ll.::--"".:1il:13.,t:!l:11

'::?;*
i":ftr*;:;##lil:i,"'il*"*:'"ltltl&uH,""*.*l'J'1::#1".
;,**:fu
:#['":"ii'
lll*"y;1":"'l*slTi':":"':i""$j":,f;
ni.f:Fys!.f
"*1f;J'?,'u?i.f;'$T%i,\'ii'ii-oiii;a'r
:rxi:;*:riia Hl"i#,i:"
l"ri.i6" t^

iapt
a.esi

urband prbpriusitu"ti"--m6Jlutui rurat,-caci societatea.

H$i+#:tln:*,'"T"",1H'"nigt:'x"Eli.$''::l*
ii::,rtt,""n
gl'&l1i"",.'.tfi
t#,i;;,?,i1A:L"
Ei::itsifiilffi
,t"#i:Fgf
j"l"x":'iril".?t#"1
i'ili-"i

ff il"#i"l*rlt'kTt#::iffi
i*k

superioara' ln aceste condilii' nu vedem cum orga;ff;i;";i."ti&"r'.a

;;
qi de "teri")
nizarea Blsricii clacs-romane t.ii"t""ta doar la nivel local' de sate
ar fi fost similar6 celei din lmpe'u

^ *?5:.iff
.e;a;

e critrce se refere ln special la modul io care

'ni"i'tid i" pternateriarror'*algci'1

,fHE?f;",".T?'#"triur
discernerea
6convinserea
exprime
tai
r2l), autorii

tii. rs, :b,

j":"1t:*':r't"t'iitK'n*f
il:ii$fi""J*.F
#$,f;r#,,nlli':';"'lg,:"
"rs*ry"i:t'#""^i'll:"H:"
i#*lf **":'ff s5"'13"#xdf
;;il

Ir:ll;;;

l"*-p"irr

i;doieliice.-;;

Jiret, ni"i cei doi autbri nu sunt scuti(i de

iii;ir"ii",li'"t6-ir; subiectiv.
t{"::r."* "._?1#"13?j.r,l.l1it,riffi*it'H{fr
.ai nu am inclus doar "",ur9Pi*:^:::u
L:":-i:"fflK;""i"'
,$',1# ii, G p. rsj
ciudaresre"n t"t"","li,iil",f tffi"!$3ff",T5""T"J1if,a. r^ nuio.,,it"
indoiernice".
reperdintiepieiele
ci unere
:ffitffi: 8:FH' autoriireiunosc
:: #r::i:it
to t,r?;
toriatL oot se nu fie crqtine
o treime din volum) rSmene o realitat
""De_sigur, rcPertoriul (care oc'
despre materialele respectlve
informaliile
remarcabilii prrn aceea ca aouna'toat

tip"roii"a- u acestoia(fdra' ry'<efe1l in bibliosraria

'o'"',f"'i;o:1"""",1s;'J
x'mr:*i":=lT',,l.Ti[
[il"i::l'ut?i:lr
iJ it"o""H:'j:":iH'::'
it'.'iiir:# li oii']" "r".iii*-*.

cu
obiecr
orice
"" n,uff":ifffl ii'J.i""*-#T3ff1?li-

x$lf :ll,-::rff"Xi'"fl*.l:;'"::,eb&,1"Hi"."i"T:x"S'#
;3H"::"iii#
H',r"otHil'il
i"'i"
iiLl*lli$:rr"ir""ii,'!i*:l;,1:lill;i
"r i*r"r-""3i.1tT,'Ji,i:"l,'"iiil;,,?,'.,i\'f",""i,
i"'ir"rl^s""iJiii,
"ii',""i,i

de
f"[ti,1r"."';'til'i"o?tlt?f,'1?tinEult. lu".6"l de acestrel) chiar'l'toiii s'nt

*m:i"'l,t;*:*"li'lr'sj;':'ril'3I?"",i;:ir"'i"$.'.'f':J
.,"' rt p-q!9iii.ffr:""!"0i,"::"'u'-'"n",lJ
i;-l;-;; barbariror
[ifi3i::"Ji;.:td.J,iori,fli.t?]^..u

"?'.t?#f3r,",i,'*,i'll1'i
cii purtau-semnurcrucr'', Din acestmotiv'

iiiiiii- ia"iiit"'-"i.;;pil;'i;
u,l;:f,:*1l;mldj:[;i::]tt:-il;.:'l#zf',,Tf;:l'|?

jhX#;t"H::*1;H1i;"i:!::tt
i""""",il'.:"'i"3ili::ni"""filfl

o"t"iJ

"g::r"ii"."'::

Sr:*"::L""*riul

istoric,autorii acordeo -i""u' i-po't"ot"

"..H:1

-su"i-"ii.t"
*l::*1""t'.1"s'ljn;;"i;l'".""1',n'.'3"J,i1i"i".S*1,"
ii-rii.
$i opiniimai::""J1:"',3,:?L;3""o"fil3'i";:fi*.,ti::u
":"Sf1f;
-c"a;G'
"i o,]'"*i.t"iai""'"u""'"nt''rr',i*.?"
Siiltlt"tJi*Hh.tT[""';'#

ROI4ANIZARf

/1:

5t CRJ:STL\rA-RF

LA \ORDI.L

Dt.ti.{i]l

501

dintr care unele nu aveau nici o legetura c! cr.itinistlul. fiind mai vechi. Nu
trbuie sa, uitem nici laptul ce gnosticErhul a fost aprrg co.nhitut de toti teolog.ir
secolelor II-III.
De asemenea, ar-fi
hazardara preiupunerea c6 in cr;tinisrnid
dgcg-romqn ulterior .etragerii aureliene ar fr supravieiuit elerrFnte gnosiice. Dis_
per,ind oflatii cu populatia odentale flotanta. giosticismul este. aia;ar, lipsit de
semnlllcafte pentrll evolutia viitoare a rligiozitafii dacs_romane. De aceea, destui
(rcetatori exclucl piesele gnostice din rpertoaiile de materiale crestine.
Chiar
N. Gudea sJ L Cihiurco spun undeva cd ..am lnregistrat li ilustrat numeroa6ele
plelre de -lnel ru reprezentari gnostice
_sau de facturd grostice ntrmai pentru a
sublinia cdt de ampl6 !i cat de raspendita
a fo,lit aceast"6 secta. Consideiam insi
ca tol acest malerial. sau in oric.e caz ce?r maj mare parte a lui. nu
Joaca, dcu?n,
d^ei6t un rol. indirect pentru doledirea crestinismu.lui propriu-zis,, (p. 3B). Astlei

iustificata includereapieselorsnosticein

,,reper_
iSlS
i1!lyl,l1,.li llll:
!:.nai..
ronLu desaopertrtior
paleocre$lr;r{
preia
si alte interpreteri eronate sau discutabile, formuiate in
. _._. Repertoriul
$ibliografia
anterioare. pentru ec()nomi de spalru, vom cita doar cloua cazun.
Cel mai.frupant
cel irl opailulur_ de bron; de ia Gherli. cu ,, ,eprererrlare
pornograllca. N. ,este
vl:Issa, care l_a publicat mai int6i, l_a considerat o rebrezentare
crestina a viciului sau a diavolului, prcdusa in Egipt in secolul VI. Iridrdzneata
,! ron Barneasi N. Danid. ln schimb,N. iii.r"" .i''i.

lp:j::i^r.-11-,
:.:pl1l'iin repertoriu. manifestand
(rnrunco trec i,pai!ul
indoieli asupra caracteruiui seu
ooscen (care, e5\
v_ideno, Si conchizand in mod abuziv ca "intrucat la
,t0!11_$r
(secolul VI d.H.) coplij erau derDrtt si probabil integral c.estinati.
:i-t:pleso i.1",.
a tost -prodLl^si4.-si
provine din mediu cre$tin. Din aceste Inotive l-aln incacre$tine,. (p. 76, 144). Al doitea caz este cel al ljnsu_
pryd.q-.er.^
:I1:-:,
ll"'
llJr9
rrlelor .le a-rgint databil in secOlul lV tdescoperite la Diernd, Cioard = Dele;i,
jud. Silaj Si intr,un loc necunoscut din Transilvani,r;1p. +f,'fOOy. primul
auto;
care a c.onsiderat cd ele loloseau la impiirtdlanje
este 1,. Merghitan /Baiat l
yol. II, 1990, p. 167-16A). necitai au il. Cua"" si
I,umina
arheologiei,
?
L Ghiurqr.
IatS lnsd ce N. Ddnilri (.,clasul Bisericii", 1986,3, p. 80-92 si ,,lndrumator mi_
sronar $i patriotic", Dpiscopia Oradiei. 3, 1996, p. i3_I4:
studiiie au remas. 5e
pare, necuno6cute celor doi attori) arate ce a;emenea li[gurite
pot fi socotile
-dqSi ele. poarrd simboluri cr.,sline rnu e*te c"arrri celor d,.(coperi:,
:uttll:ll:"
Sool
rn uacla). N. uanrta mai constau c6 prima
at(\tare a linguritj in rrtlralul im
'(N.
Fri.Lisaniei dateazd din secolul VIII
trudea st i. cfriuri"
afirma ca rtrr
secolul IV). Tlebuie. deci. sd fim sceptici in privi;ta
linguriteior.
inde si opaite ,,cu motile decorati\.e de cpoca c16::ne
__ ,ya: lepellojru,l_^cupf
pe
dlsa' (p. 155-158), care nu prezintd simboluri crestine I lnclllCereir lr,: j-.
rpertgriu, doar in rjrtutea datirij lor in secolele I\:-\r, esle abuzi\a. \c;.it..::.jj
-:...1
cu hener -anIropomr,rf rh lrr Aoulum r. 158)nU este "r*i:n. l"^,i,.f. ioe {ruce IaCUt. dUpa itr.lcre, pe mai multe \.a\e din secolr,le lI iiI deac.,:jer.',f
.d:,\,
l.ll1!1,:.9:,o.
l - I = n o , t , 9 a l l 9st
r u r c l : . 5 l A \ c n i . L o c u s l e r i .P o r o l i s s J mp r e c r m \ , c . t e d e ; , , .
aplrce de bronz de la l,orr,lissum p tBB. 1C0,. p:rr ,,!.., ..1:,
semnrl lcall\ necrestine (de.si autorij au drepkte cind arati ca simbo)rrl
crrrcrr
pocii
:ll1-^ll:1,o..
1li Constantin). 1n schiht. esre .,mi\a o de(.ol,cIir. \rgurJ
sr de mane irnDortante:
tiDarul penttu turnat cruciulite de la
jud."CcF
'
"' Cdsiur,
vasna. Mai sunt $i elte lucruri discllbbile, aa. n.-op.im i-i,i.'
ln
concluzle,
(iudca
Iepertoriul
hto(mir de ll.
\i L Chiur^o pA.atui(ste prrn
.
spirit criti(. care scade-vak)krlrearte ansainbtu a "a.iii.'O.i"u-,
""i"ira
l.i-lll*rt
cu toatF limitele ei. o lucrare de referintd in istoriografia mil;niului l
:,., l11.i:,
sr,.asa
cum spun dutorii ei (p.34), un,.punct de plecare pentru cerct.larea mai
rndeaproape it cre$linismului daco-roman, pcntru o cunoagte;e mai bun5.
mai
tematica a--do\ezjlor arheologice care stati la b:ra intelcgerij iJi si, intr un sis_
sens
() (unoastere mai buni a formctor de riate romand pe
ter_it()riul
a,l,-,19rei9rt,i,,
Qallret n(|as!(e'.
ROMANISA?ION
*

T;T CIIRISTIANISATJON
\-ORD,DANUBIENNES
AUx jVe-.-\rIIe SIECLES
RESUMC

L'6tude
romanisation

propose un possible modile du processw de l,achevement

de la
apres la ret;aite aur6lieDne, On io"Il""
fe- "at""loue, p"" t,errurr-

AI,EXANDRI'

502

ilADCi]AI(U

24

dans les provinces

d la "u,-p1gnl:
-P"o"tstu",dt
-"o-anisation
pelisationdans l'imposition de.la langue latine
et celui de
l"
bccidentales de l'Empire Ho*dii i"'t""
Leur convereenc
I'Est'6tallie une re-lation du tvpe Jeed-back'
;;i;t;;;;;;;
processus

i[ous les deux-sontdes

ii'i'ilJiiiie-.f 6'".-iit.n "tt""nui.i"t ivpotogique.
t ufl/""#"l""rryil"Hroltrl
6tFtstianisme
ti
par
r"
liit
et
aussi
d'1"
-de'i"
d'acculturation)
termes lt
;.;;;;

;lvilisation' romain". c"l:*..po".:9Y9i,le-s

"'"'iTY.li:5r;l%,1?if:iTtXi'"'t#'"o$A;$""'I;'parresmissions
orricierres'
organises,que par le "are "poiti"i

ei gFi+ti"::"-! -d:; ^:r.ovantsanonvms'orisi-

ff:itJ,F:Jl'#..'J"lkri*T'ir,l"*{rti*l"loi"1lx",#"';
; *
romani:
BlTtitt"Tll"u"u*tl'::,'g"t;uner-alisation- de la.culture mat6rille

1"""1*lr*-":-*'l*l**i"'-"1*L:"::rn:m;lilil,li"':"^
Jf."l,''#JT*"i"t"Hl
*'fi'?1'l;l:.li&':
i:",'!ln:;:r*l*::"*"x,
occidental'
du christianisme. en o."lu coitettt lans I'entier monde'romain
le
"u* Ive-ve- sidcles' surtout--su'
"eucion "'eaj';''rept"a*'
La nouvelle
'J"Dacie (dans les r6gions pguplees par
aL
"ini"i"t
i;.t-"iin"!
ii""i"ig'
tu""itil?u
les-tomoignaeesarch6ologiques
gothiq.ue'
a"-i"iiiot
a
r"
ri-tt"i-"iru-r*it
i;';;-.
proiessusde christiaLiintensitd-du
racEs).
tres
etaient
montrent que les chretiens

lnoi:T'l""'"'H::"
if'l*,i:;"$'"L^t*"i.:""1,'#"1;T'q;,,Hi:,'
ll'f,'#l"i
sur le trritoirE de la
couvertes chretlennes, presque uniformdment r6pandues
pe"speitive' la. rornanisation des Daces

uJtt"-'J"reiiie.
;';i;';; ;;;;;i; ;rql"r:";|.#:[i,iJf".,"
"""",1.",H'JJ',;f":,"":i1?
iutroe"u.:
g:","
"uLiu
romanit6 norddanutie,tnu

;:$:i,'i::f:"3*"R:!i:4:i#;d';6;'
;1,*,,1'
ru:l;
'"0',ioi,?""n#"ii"a;::'
.'Tilflffi':;";;"]i!'-"*"ibun"
i*ru:mt-ffiluf
t'ut"Tuttl;rr.r"..ion
des.Dacoromains a eu lieu -sanr. aucune
(abseltes',,:lr tprstfi\,r"t-setl""tf;
uar des iJiorits eccldsiastiquesou politiques
6ldmentq Dalens dans la
i. ",iil.eii.-",""- " t6 Ia co-irsetvatioi des' nombre-uses

:*;f
n:"":"':ff
l.'ti.::"""1$i"":ffi
lii Fr,,.'':
.Hll'il1*r:d'
il"
a christianisation Par consequence'une
a'"n"-leti'it""u
i'""i.i""i,"
;;;:i;ti#;;
il a pu
dacoromaine
fois que lr chrislianismeu.p_et'et'eaun" une communauti
;",i:,"0""n;l'':'T
::il":"i:liili"*lirl*;:*+:r'tii::'.,":*;1'"1':"J

jqi[l]r:
**l t:i;*:".ff
,'drr":".'r,.'n!!*lf
"ys,:
[i{}fi::i#{'ii

#""s'*::*$:Ji:,Ha'l'iiffit:*t'*Tsi";:T:?
::x{:**'::##*fliJ:il:*'"Jxiu;ii#*i:nlll"x"tt:
.iicirid ec"tctiattiquecapable"de
de ta
J3lJitil.t"o,uurr", modlles.de I'achdvement
sourcescrites medievales.