Sunteți pe pagina 1din 6

GHIDUL UNEI ARGUMENTARI DE SUCCES

Issue #

EUROImpact
Ghidul unei
argumentri
de succes

DEMOCRAIA NU POATE FUNCIONA FR DEZBATERI REALE

Tehnici de argumentare
By Ionu Cojocariu
Argumentarea este instrumentul
principal folosit in dezbateri si poate
fi definita ca procesul prin care
oamenii folosesc raionamente
pentru a comunica idei si afirmaii.

argument este diferit de o aseriune.


O aseriune este o simpla afirmaie.

Argumentul reprezint unitatea de


baza a unei dezbateri. Pentru a
dezbate, un vorbitor are nevoie de o
nelegere aprofundat a modului n
care funcioneaz argumentele.

Varza este mai buna dect


trandafirii

Dezbaterile academice sunt


construite din argumente, dar
argumentarea este diferit de
dezbaterea n sine. Argumentarea
este o ncercare de a influena pe
cineva ntr-o anumit direcie. n
dezbateri, participanii prezinta o
diversitate de argumente, acestea
ndeplinind o varietate de funcii n
cadrul dezbaterii.
De multe ori, argumentele nu sunt
eficace pentru ca sunt incomplete.
Este important sa ai n vedere c un

Pedeapsa cu moartea este


justificata

The Simpsons este cel mai bun


show de televiziune
Aseriunile sunt numai punctul de
plecare pentru argumentare i
dezbatere. Un argument nseamn
mai mult dect o aseriune. Aceasta
din urma pur i simplu declara c
ceva este ntr-un anumit fel, pe cnd
un argument ncearc s
demonstreze de ce acel ceva este
ntr-un anumit fel.

Issue Date

GHIDUL UNEI ARGUMENTARI DE SUCCES | Issue #

Forma i structura
unui argument
Un argument este o ncercare de a
demonstra adevrul unei afirmaii,
bazndu-ne pe adevrul unei
mulimi de alte afirmaii, numite
premise.
Aproape toate clasificrile gsite in
bibliografie au la baz acelai criteriu
i anume modul n care se
construiete raionamentul. Astfel
argumentele pot fi:
Inductive - Un argument care
incepe cu un adevar specific stiut si
care incearca sa traga o concluzie
generala (vulnerabile la
contraargumentare);
Deductive Pornesc de la general
si ajung la particular;
Exista o varietate de modele si tipuri
de argumente, dar cel mai relevant

pentru initierea in argumentare in


dezbateri, este modelul introdus de
filozoful Stephen Toulmin in 1958.

Rationament (Warrant - Reasoning)


motivul pentru care afirmatia este
adevarata

Acest model descrie componentele


de baza ale unui argument, care se
aplica in general unor structuri
argumentative simple.

Temei (Grounds Evidence)


dovada, de obicei sub forma de date
sau exemple.

Modelul lui Toulmin identifica 3


elemente esentiale construirii unui
argument: asertiunea, rationamentul
si temeiul (dovada).
Asertiune (Claim - Assertion)
afirmatia propriu-zisa.

Afirmaia (claim) reprezint ceea ce


vrem s susinem, s demonstrm,
concluzia argumentului. Pentru a
identifica mai uor afirmaia ne
putem folosi de urmtoarele
ntrebri: Unde vreau s ajung?, Ce
vreau s demonstrez?, sau Care este
concluzia?
Expresii care indic afirmaia: n
consecin, n concluzie,
astfel,am putea trage concluzia,
din aceste motive.
Temeiurile (grounds): faptele sau alte
informaii pe care se bazeaz
argumentul.
Temeiurile sunt practic adevrurile
deja tiute de la care pornim ca s
facem afirmaia: aceste adevruri pot

fi exemple, fapte, date, statistici sau


citate din experi. Este de
recomandat s adaptm temeiurile n
funcie de audien: unii ar putea da
mai mult credibilitate cifrelor, n
timp ce alii citatelor din experi. Este
important de reinut faptul c
afirmaia nu poate susine mai mult
dect arat temeiurile.
Posibile ntrebri de identificare a
temeiurilor: De unde tiu (ceea ce am
afirmat)? Ce m face s fiu sigur ? Ce
m face s vreau asta?.
Cuvinte/expresii/locuiuni care indic
temeiurile: pentru c, avnd la
baz, avnd n vedere, dat fiind
c etc.

GHIDUL UNEI ARGUMENTARI DE SUCCES | Issue #

Justificarea (warrant): legtura


dintre temeiuri i afirmaie.
Justificarea poate fi de multe ori
subneleas. Rolul ei este de a arta
cum anume, plecnd de la temeiuri,
am ajuns la afirmaie. Aici intervin
diferitele tipuri de raionamente:
inductiv, deductiv, cauzal etc.
Posibile ntrebri de identificare a
justificrii: Cum ajung de la temeiuri
la afirmaie ? Care este legtura
dintre temeiuri i afirmaie ?

Tipuri de argumente
ARGUMENTUL CONVERGENT

Argumentul convergent este un tip de


argument n structura cruia exist dou sau
mai multe temeiuri care converg, se leaga
ntre ele i mpreun susin argumentul. Este
folosit atunci cnd o singur dovada nu este
suficient de puternic pentru a sprijini
aseriunea i trebuie combinata cu o alta.

EXEMPLU 1 :

EXEMPLU2:

Afirmaie: Placebo nu ar trebui


folosit in cercetarea medical.

Afirmaie: Pedeapsa cu moartea ar


trebui interzis

Temei 1: Folosirea elementelor


placebo (ex. pastile de zahar) n
testarea medicamentelor implic
aciunea de a mini pentru c o parte
din subiecii cercetrii sunt fcui s
cread c li se administreaz
medicamente adevrate. Prin
urmare, cercettorii nu ar trebui sa se
foloseasc de placebo.

Temei 1: Pedeapsa cu moartea


rpete dreptul la via al unui om.

Temei 2: A minti este in general


considerat un act imoral.

Temei 2: Pedeapsa cu moartea nu


lasa posibilitatea corectarii sentintei,
in caz ca aceasta se dovedeste a fi
incorect.

Raionamentul: se formeaz pe baza


combinaiei dintre cele dou temeiuri
daca o aciune este n general
imoral, atunci orice situaie care
decurge din aciunea respectiv este
considerat imoral. Daca a mini
este imoral, atunci folosirea
medicaiei placebo (care presupune
minirea pacienilor) reprezint o
activitate imorala si ar trebui
interzisa.
Argumentul Independent este un tip
de argument ce se bazeaz pe dou
dovezi independente, fiecare din ele
avnd puterea s sprijine aseriunea.
n acest caz, chiar dac una din dovezi
este contestat, cea care rmne este
suficient pentru a susine
argumentul.

Rationament 1: Daca actul de a ucide


este considerat ca fiind un lucru rau
pentru ca presupune luarea unei vieti,
atunci pedeapsa cu moarta este
considerata nejustificata din acelasi
motiv.

Raionament 2: Greelile aprute


ntr-un proces ar trebui s poat fi
rectificate.

GHIDUL UNEI ARGUMENTARI DE SUCCES | Issue #

2. O metoda mai avansata de


contraargumentare este aceea de a
oferi raionamente pentru
contraaseriuni.
Pentru a putea participa la o
dezbatere, un vorbitor va trebui sa
rspund la argumentele
oponenilor. Dezbaterile nu pot fi
alctuite doar din argumente iniiale
deoarece atunci nu s-ar mai putea
numi dezbatere, ci mai degrab
schimburi de idei care nu au legtur
unele cu altele.
Ariile de conflict reprezint unul din
principiile fundamentale ale unei
dezbateri de calitate. Dac
argumentele nu se ciocnesc atunci
nu poate exista un mod prin care pot
fi comparate i evaluate. Dezbaterile
presupun existena unor argumente
care se opun unul altuia n mod
direct. Contraargumentarea servete
ca un rspuns la argumentele deja
menionate n discuie; aceasta este
vital n dezbatere deoarece
promoveaz confruntarea direct
ntre argumente. Sunt mai multe
moduri de a rspunde la un argument
care a fost prezentat:
1. Cea mai ntalnit metoda de
contraargumentare este avansarea
unei contraasertiuni.
Vorbitor 1 - Bananele sunt mai bune
decat portocalele pentru ca acestea
contin mai mult potasiu.
Vorbitor 2 Vorbitorul 1 spune ca
bananele sunt mai bune decat
portocalele, dar eu nu sunt de acord.
Portocalele sunt mai bune decat
bananele.
Din pcate aceast metod nu este
foarte eficient, ntruct V2 a
prezentat o simpla aseriune pentru
a-i ntri poziia. n acest caz V1 ar
ctiga dezbaterea, ntruct este
singurul care a oferit un raionament
pentru aseriunea facut.

Vorbitor 1 - Bananele sunt mai bune


dect portocalele pentru ca acestea
conin mai mult potasiu.
Vorbitor 2 Vorbitorul 1 spune ca
bananele sunt mai bune decat
portocalele, dar eu nu sunt de acord.
Portocalele sunt mai bune decat
bananele, deoarece ele contin mai

multa vitamina C.
3. Contraargumentarea completa
este necesara pentru a putea castiga
o dezbatere. Pentru a castiga un
argument componenta de
aceea/prin urmare/in concluzie este
extrem de importanta. Aceasta
structura explica de ce argmentul tau
este mai bun dect argumentul
oponentului.
Vorbitor 1 - Bananele sunt mai bune
dect portocalele pentru ca acestea
conin mai mult potasiu.
Vorbitor 2 Vorbitorul 1 spune ca
bananele sunt mai bune dect
portocalele, dar nu sunt de acord.
Portocalele sunt mai bune dect
bananele, deoarece ele conin mai
mult vitamina C. Ar trebui s
preferm portocalele pentru c
majoritatea alimentelor dintr-o diet
obinuit conin potasiu, ns puine

dintre acestea conin o cantitate


apreciabila de vitamina C. Prin
urmare, portocalele sunt mai bune
decat bananele.

GHIDUL UNEI ARGUMENTARI DE SUCCES | Issue #

Contra-argumentarea in 4 pai

Pasul 1: Echipa advers spune c ,


Vorbitorul X spune/afirm c, etc.
Este important s numeti
argumentul pe care l vei
contraargumenta, pentru ca
audiena s ii poat urmri linia de
contraargumentare. Este indicat sa
aplici tag-uri argumentelor, precum
argumentul politic, social etc.
Pasul 2: Dar nu sunt de acord. n
aceast parte a contraargumentrii
se prezint ideile de baz ale
contraargumentului tu. Un
argument se poate ataca la nivelul
aseriunii, raionamentului, dovezii.
Pasul 3: Pentru ca/Deoarece. Dup
ce contraargumentul a fost formulat,
trebuie s oferi un motiv pentru care
ai fcut acest lucru.
Pasul 4: De aceea, ntruct, n
concluzie. n final, trebuie s tragi o
concluzie care compar
contraargumentarea ta cu cea a
adversarului i care arat de ce
metoda ta este superioar. Aceast
concluzie este de obicei realizat
prin comparaie, fie a
raionamentelor, fie a dovezilor, fie a
amndurora.
Poi arata superioritatea
argumentelor tale prin urmtoarele
moduri:
Argumentul tu are un
raionament mai bun (Argumentul
oponent conine o eroare de logica,
sau de raionament);
Argumentul tu este mai bine
susinut de dovezi. (Sursele dovezilor
tale sunt mai credibile dect ale
adversarilor sau mai recente.

Exemplele tale iau n considerare un


numr mai mare de oameni dect
cele ale oponenilor);
Argumentul tu este empiric
(Demonstrat de exemple anterioare);
Argumentul tu ia in considerare si
argumentul adversarilor. (Chiar
dac);
Argumentul tu are o mai mare
relevanta pentru dezbatere.

1) Denial Negarea (prezentata n


detaliu mai sus)
2) Reversal Inversarea n tehnica
inversrii, debaterul accept o parte
din argumentul adversarului ca fiind
valid, dar apoi arat cum aceast
parte pe care a acceptat-o servete
poziiei proprii.
Dac guvernul recunoate validitatea
cstoriei ntre homosexuali, acest
lucru va slabi respectul societii
pentru cstoria tradiional
Sunt de acord c dac guvernul
recunoate validitatea cstoriei ntre
homosexuali, va slbi respectul
societii pentru cstoria
tradiional, dar acesta este exact
ceea ce ar trebui sa se ntmple. Este
nedrept i discriminatoriu ca cineva s
judece c uniunile heterosexuale sunt
mai bune dect cele homosexuale.
Cstoria tradiional nu merit
respectul pe care l are acum
Practic, aceasta tehnica se bazeaza
pe inversarea valorii concluziei.

GHIDUL UNEI ARGUMENTARI DE SUCCES | Issue #

Contraargumentarea indirect
3) Minimization Minimizare
Este contraargumentarea unei
afirmaii care admite c aseriunea
este adevrat sau parial adevrat,
dar insignifiant.
EXEMPLU:
Legalizarea prostituiei va duce la
creterea criminalitii
Legalizarea prostituiei ar putea duce
la o cretere a criminalitii dar
aceasta cretere ar fi prea mic pentru
a fi luat n considerare
4) Outweighing Contrabalansare
Ca i minimizarea, contrabalansarea
admite adevrul afirmaiei, dar
contravine aseriunii artnd c
efectele negative cntresc mai mult
dect cele pozitive.
O bomba nucleara ar rezolva
problema criminalitii n Bucureti
Este adevrat, cu toate acestea, o
bomb nuclear ar rezolva aceast
problem prin eliminarea tuturor
locuitorilor oraului, lucru ce n mod
clar ar fi de neacceptat