ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Facultatea de Finante Asigurari Banci si Burse de valori

EVOLUTIA CHELTUIELILOR PUVLICE LA NIVEL NATIONAL PE DOMENII DE

ACTIVITATE- ANALIZA COMPARATIVA PE ULTIMII 10 ANI

Autori:Nume i Prenume
Becheru Oana Maria
Barbu Daniela Elena
Grupa 1501
Serie A
An I

Bucureti, an universitar 2016

REZUMAT
Obiectivul principal al acestei lucrri l constituie un subiect de real interes i anume efortul
bugetar al statului n condiiile actuale . Folosind o analiz ampl, n concordanta cu literatura de
specialitate i cu practica judiciar aferent acestei teme, lucrarea i propune identificarea
dimensiunilor i a principiilor generale ce vizeaz colectarea i cheltuirea resurselor bugetare n
scopul acoperirii nevoilor sociale, mai ales n contextul regulilor impuse de reglementrile
comunitare i a Pactului de stabilitate fiscal i evident, n acord cu legislaia naional.
De aceea, am considerat oportun analizarea urmtoarelor obiective: conceptul de cheltuiala
publica, nevoile sociale si sursele aferente de finanare, cheltuielile publice i modalitile prin
care acestea trebuie s i dovedeasc eficienta.

Introducere
Notinea de cheltuiala publica este utilizata cu mai multe semnificatii, avand deci, mai multe
sensuri.Conform Legii 500 privind finantele publice, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
597 din 13 august 2002, cheltuieli bugetare - sumele aprobate in bugetele prevazute la art. 1 alin.
(2), in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective.
Prin cheltuielile publice statul acorda necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare perioada.
Componenta functiei de repartitie a finantelor publice, cheltuielile publice, reprezinta etapa
urmatoare constituind: fondurile publice si se refera la distribuirea acestor resurse banesti catre
diferite obiective sociale sau economice( reglementate de catre programe guvernamentale).
Tendinta generala a cheltuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul.
Analizate in dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata, manifesta o tendinta
de crestere acelerata atat ca expresie relativa, cat si in marime absoluta.
Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezinta o componenta importanta a politicii sociale a
statelor si presupune folosirea pe scara larga a resurselor financiare in scopul imbunatatirii
conditiilor de viata ale populatiei.
Cheltuielile pentru actiuni social-culturale prezinta o importanta deosebita, in primul rand, din
punct de vedere economic, iar in al doilea rand, prezinta un rol important rol educativ, deoarece
actioneaza asupra factorului uman, ii dezvolta capacitatea intelectuala, de apreciere a adevaratei
valori, considerandu-se ca indivizii instruiti sunt mai putin predispusi la comiterea de acte
antisociale.

Cheltuielile publice destinate actiunilor de natura socio-culturala cuprind: invatamant, sanatate,

cultura si sport, cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva si de tineret, asistenta sociala,
alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii, asigurari sociale de stat, ajutor de somaj. Din punct de
vedere al rolului cheltuielilor publice in reproductia sociala pot fi: cheltuieli publice negative
(reale) si cheltuieli publice pozitive (economice).
Actiunile finantate de stat in domeniul social-cultural cuprind, pe de o parte, investitiile privind
asigurarea bayei materiale a institutiilor social-cultuale, iar pe de alta parte, cheltuielile pentru
asigurarea functionarii curente a investitiilor respective, in structura carora sunt cuprinse
cheltuielile materiale, salariile si indemnizatiile, cheltuielile administrativ-gospodaresti etc.

1.CHELTUIELI PUBLICE
1.1 CONCEPT
Conceptul de cheltuieli publice este indisolubil legat de conceptul de sector public, care poate fi
privit ca reflectand tranzitii bugetare , intreprinderi publice ,reglementari publice etc. Toate
aceste componente sau politici ocazioneaza cheltuieli care sunt menite sa acopere nevoi de
interes general (educatie , sanatate , aparare etc.)
Cheltuielile publice sunt ocazionate de realizarea rolului statului ca autoritate publica si ca actor
economic si ele sunt suportate de cetatenii acestuia . Intrucat rolul statului este atins prin
intermediul politicilor publice , pe care autoritatile publice le transpun in viata ,cheltuielile
publice pot fi definite ca fiind costurile realizarii politicilor publice .
Cheltuielile publice pot fi privite si ca fiind actiunile care stabilesc obligatii ce vor avea drept
rezultat plati imediate sau viitoare , care au ca sursa de finantare veniturile publice si in special
veniturile fiscale . Aceasta definitie pune in evidenta rolul de alocator de resurse al statului ,
care , folosind veniturile din impozite si taxe stranse de la contribuabili , satisface cererile
acestora , prin ocazionarea de cheltuieli publice . Rezulta,deci, ca, cheltuielile publice depind de
politicile publice intreprinse de puterile publice ,dar si de resurse care includ veniturile fiscale si
imprumutul public .

1.2 Caracterizarea si continutul sistemului

cheltuielilor publice
n procesul ndeplinirii functiilor si sarcinilor sale, statul asigura acoperirea necesitatilor publice
generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse banesti care se mobilizeaza prin
intermediul relatiilor financiare. Folosirea resurselor banesti astfel mobilizate are loc prin
intermediul cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor
publice, care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare
sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor obtinute de acestea
Cheltuielile bugetare reprezinta doar o parte a cheltuielilor publice si anume, acele cheltuieli
care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale si din bugetul asigurarilor sociale de
stat.
Cheltuielile publice nglobeaza, deci:
a) cheltuielile publice efectuate de administratia centrala de stat din fondurile bugetare,
extrabugetare si fonduri cu destinatie speciala (inclusiv cheltuielile federale, unde este cazul);
b) cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale;
c) cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;
d) cheltuielile organismelor (administratiilor) internationale din 454j94e resursele publice
prelevate de la membrii acestora.
Din punctul de vedere al destinatiei si volumului lor, cheltuielile publice sunt influentate
de conditiile politice, economice, sociale si de amploarea interventiei statului n economie. Unele
dintre aceste cheltuieli reprezinta o avansare de produs intern brut, iar altele, dimpotriva, un
consum definitiv de produs intern brut. Tendinta generala a cheltuielilor publice este aceea de
crestere de la un an la altul.
Analizate n dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata, manifesta o tendinta
de crestere accelerata att ca expresie relativa, ct si n marime absoluta.

1.3 TRASATURI
Cheltuielile publice se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi :
-se refera la satisfacerea unor preferinte colective stabilite pe baza optiunilor colective (se
considera ca exista un anumit grad de omogenitate a preferintelor) ;
-privesc finantarea realizarii de bunuri si servicii publice , dar si transferuri inscopul
redistribuirii veniturilor in societate ;

-sunt facute de un intermediar (statul) , beneficiarii bunurilor si serviciilor publicene putand face
legatura directa dintre contributia lor la aceste cheltuieli (impozite platite) si beneficiile obtinute
din utilizarea (consumarea) bunurilor si serviciilor publice ;
-marimea lor depinde de mai multi factori : inclinatia populatiei spreconsumul de bunuri si
servicii publice , potentialul economic al tarii,ideologia partidelor aflatela putere , etc
.Cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea graduluiinterventiei
statului in economie (alaturi si de alti indicatori macroeconomici , cum ar fi :marimea veniturilor
fiscale , marimea deficitului bugetar) . Intrucat exista o legatura foarte stransa intre marimea
cheltuielilor publice si alti indicatori , precum numarul populatiei , venitul acesteia , etc.,
cheltuielile publice in marime absoluta nu sunt foarte expresive . Din aceasta cauza , marimea
sectorului public este in mod obisnuit masurata pe baza de indici , prin raportarea cheltuielilor
publice la P.I.B. (sau alti indicatorisimilari , cum ar fi P.N.B. sau V.N.) .Cresterea cheltuielilor
publice de-a lungul timpului atat in marime absoluta , cat si in marime relativa indica , in mod
evident , cresterea ponderii sectorului public in cadruleconomiei . Aceasta progresie a fost mai
accentuata in ultimul secol , fapt care reiese dincompararea veniturilor si cheltuielilor publice in
avutia produsa de o tara , de la mai putinde 15 % inaintea primului razboi mondial , la peste 40
% , iar in unele tari si peste 50 % ,in prezent .

1.4 CLASIFICARE
1. clasificarea administrativ-departamental
a. ministere
b. instituii publice-autonome
c. uniti administrativ-teritoriale
2. clasificarea economic
a. curente
de capital
b. -cheltuielile serviciilor publice(administrative)
-cheltuielile de transfer(redistribuire)
3. clasificarea funcional
-domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare
publice sau alte destinaii(transferuri ntre diferitele niveluri ale administraiei publice, plata
dobnzilor la datoria public sau constituirea de rezerve
4. clasificarea financiar
definitive
temporare

 virtuale
Factorii care pot influena evoluia cheltuielilor publice sunt:
-factori demografici(creterea populaiei, modificarea structurii populaiei pe vrste, etc.)
-factori economici (gradul de dezvoltare economic, gradul de implicare a statului
n
susinerea progresului economic, etc.)
-factori sociali (preocuparea statului pentru o mai bun repartizare a veniturilor, dezvoltarea
reelei de instituii social-culturale,etc.)
-urbanizarea
-factori politici
-factori militari

2. ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE PE

DOMENII DE ACTIVITATE
Din punctul de vedere al destinatiei si volumului lor, cheltuielile publice sunt influentate de
conditiile politice, economice, sociale si de amploarea interventiei statului n economie. Unele
dintre aceste cheltuieli reprezinta oavansare de produs intern brut, iar altele, dimpotriva,
un consum definitiv de produs intern brut. Tendinta generala a cheltuielilor publice este aceea de
crestere de la un an la altul.

2.1 Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

Structura cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale n Romnia:
a)nvmnt;
b)sntate;
c) cultur, recreere i religie;
d)asigurri i asisten social
Sursele de finanare a cheltuielilor pentru aciuni social-culturale
- fondurile bugetare (bugetul de stat, al asigurrilor sociale, fondurile speciale,
bugetele locale);

cotizaii sau contribuii suportate de persoanele fizice i juridice care alimenteaz

fonduri financiare cu destinaie special (bugetul asigurrilor sociale, fondul
pentru omaj);
veniturile realizate de instituiile social-culturale;
veniturile populaiei din care se suprot diferite taxe, cotizaii etc.;
fondurile organizaiilor fr scop lucrativ;
ajutorul financiar extern (credite rambursabile i ajutoare nerambursabile acordate
de organizaii precum UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondial, UE etc.).

2.2 Cheltuielile publice pentru securitate social

-cuprind cheltuieli pentru acordarea de ajutoare, alocaii, pensii, indemnizaii unor persoane
salariate sau nesalariate (btrni, invalizi, handicapai, omeri, femei, copii, tineri)
Securitatea social cuprinde un ansamblu de prestaii care asigur individului i familiei
un venit minim i l protejeaz n faa unor evenimente considerate a fi riscuri sociale i
care acioneaz negativ asupra nivelului de trai.
Riscurile sociale: Riscuri fizice, care afecteaz parial sau total capacitatea de munc;
Riscuri economice, care mpiedic o persoan s exercite o activitate productoare de
venit omajul; Riscuri sociale propriu-zise, care afecteaz n mod substanial veniturile
persoanelor cheltuielile medicale
Mecanismele financiare pentru realizarea securitii sociale:
- Plata unor cotizaii pentru constituirea fondurilor securitii sociale
- Activitatea de asigurare a securitii sociale are la baz principiul mutualitii,
solidaritii, echitii i asigurrii
- Universalizarea acordrii ajutoarelor sau prestaiilor sociale
- Existena unor instituii si n sectorul privat care furnizeaz prestaii sau servicii
sociale
- Existena sau nu a unui venit minim garantat
Finanarea cheltuielilor pentru securitate social
- Asigurrile sociale i ajutorul de omaj: contribuii ale salariailor, liberprofesionitilor i a patronilor sau subvenii din fondurile bugetare
- Asistena social: fonduri bugetare, fonduri speciale, donaii, contribuii
voluntare, resurse de la organizaii non-guvernamentale

2.3 Cheltuielile publice pentru obiective i aciuni economice

Finanarea regiilor autonome sau a societilor comerciale cu capital de stat, privat

sau mixt, fermierilor i a altor mici ntreprinztori
Sunt ndreptate n principal ctre ntreprinderile de stat
Sunt finanate i ntreprinderi private n caz de dificulti financiare

Forme ale ajutoarelor financiare ale statului

Ajutoare financiare directe: presupun intervenie bneasc direct din partea

statului (subvenii, investiii, mprumuturi cu dobnd subvenionat, ajutoare
financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informaii, studii de marketing,
organizarea de expoziii, avansuri rambursabile)
Ajutoare financiare indirecte (avantajele fiscale (cheltuieli fiscale, tax
expenditures), mprumuturile garantate de stat)

2.4 Cheltuielile pentru servicii publice generale

In Romania , aceasta categorie de cheltuieli este inscrisa in bugetul de stat in doua pozitii
distincte:
Cheltuieli cu autoritatile publice. In cadrul acestora se cuprind cheltuielile pentru:
presedintie, autoritati legislative (Senat, Camera Deputatilor), autoritati judecatoresti (Ministerul
Justitiei, Curtea Suprema de Justitie, Ministerul Public);autoritati executive si alte structuri ale
autoritatii publice (Secretariatul General al Guvernului, Ministerele si celelalte institutii de
specialitate ale administratiei publice centrale: Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala,
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Avocatul Poporului etc.
Cheltuieli cu ordinea publica si siguranta nationala. In aceasta categorie se cuprind
cheltuieli cu: politia, jandarmeria, granicerii, protectia si paza contra incendiilor, penitenciare,
pasapoarte, arhivele statului.

3.CONCLUZIE
Considerm c, orice cheltuial trebuie apreciat din punct de vedere al
necesitii, al utilitii i al urgenei. O cheltuial trebuie s fie absolut
necesar, indispensabil pentru viaa social a statului pentru ca ea s fie
aprobat i fcut. De asemenea,este necesar ca o cheltuial s fie util.
Utilitatea trebuie vzut n lumina urgenei, ntruct este posibil, s fie util
dar nu n prezent.
De asemenea, cheltuielile statului trebuie s serveasc scopurilor generale,
adic de efectele lor s se foloseasc toi cetenii i toate clasele sociale,
fr preferin, nefiind echitabil s se fac cheltuieli numai pentru anumite
regiuni, anumite clase sau persoane. Principiul nu trebuie s fie absolutizat.
Nu se poate susine c statul trebuie s fac cheltuieli exclusiv pentru nevoile
ntregii colectiviti, fr nici o considerare deosebit asupra intereselor unei
minoriti. Statul poate gsi c este n interesul ordinii sociale s intervin
numai pentru una din clase care este defavorizat i mai slab n lupta pentru
existen, cum ar fi pensionarii sau cei care au nevoie de ngrijiri medicale,
avnd n vedere necesitile ntregului grup i nu ale unor persoane
individualizate. Poate fi, de asemenea, avut n vederea necesitatea pentru o

regiune defavorizat, ori pentru a interveni n avantajul diferitelor ramuri de

producie, cnd ele trec prin perioade de criz care le-ar amenina existena,
sau cnd vrea s ncurajeze o industrie care nu se poate susine n lupta
concurenei libere.
Concluzionnd, considerm c, n toate cazurile, trebuie avut n vedere
eficacitatea cheltuielilor publice, care ocup un loc important ntre criteriile
de selectare a alternativelor proiectelor, n vederea cuprinderii, n legile
bugetare anuale, a unui raport determinat ntre eforturile financiare i
efectele comensurabile sau estimative ce pot fi obinute pe seama
obiectivelor finanate de ctre stat prin cheltuieli bugetare.