erau manite sa distruga traditii nationale, sa aceelereze si sa asigure deznationalizarea populatiei autohtone. In RSSM a fost interzisa difuzarea literaturii romine cu continut national, iar fondurile de biblioateci cu semanarea cartii erau distruse.
In orase dispar complet scolile romine, ele fiind
inlocuite de scolile ruse sau scolile mixte.
Limba rusa era folosita pretutindeni ca limba de stat. scrierea in limba romina a fost trecuta la grafia chirilica. Numarul elevilor care isi faceau studiile in limba romina s-a micsorat cu 4.0%. Printre principalele realizari in domeniul culturii din republica pot fi mentionate introducerea invataminutului mediu general obligatoriu de zece ani, crearea a noi institutii de invatamint superior si mediu special.
Deosebit de mult a suferit stiinta istorica inde
a fost instaurat monotopolul partidului asupra
tuturor conceptiilor privind istoria nationala. Cele mai importatnte evenimente istorice aveau o interpretare oficiala, aprobata de conducera partidului conumist. In anii 70-80 regimul comunist intensifica ideologozarea si politizarea creatiei artistice, supunerea ei uniu control permanent, care nu permitea oamenilor de creatie sa se manifeste plenar si liber.
Desi intelectualitatea stiintifica si culturala din
republica a fost supusa multor umilinte sub
regimul comunist, acesta a inregistrat si o serie de performante. Literatura romana din Basarabia a fost fortata sa evolueze izolat de procesul litrar din Romania, fapt ce i-a adus prejudicii enorme. Aureliu Busuioc pare a fi primul in lirica postbelica basarabeana care reusestesa imbrace in forme jucause gindurile despre destinul scrisului.
Nu putem sa-l trecem cu vederea pe regretatul Grigore Vieru-
remarcabil poet basarabean, reputatia motivata de practicarea
unei poezii simple, destinate mai ales mamei si Patriei. Cel mai important prozator basarabean este, fara indoiala , Ion Druta, care s-a afirmat prin lucrarile Frunze de dor, Povara bunatatii noastre, Biserica Alba. Unul dintre pictorii de seama esste Aurel David , care a dvenit celebru prin lucrarea ce infatiseaza un Eminescu simbolizat de un copac desfrunzit in bataia vintului. Printre sculptori care au activat in Basarabia postbelica s-a evidentiat, in special Lazar Dubinovski. Muzica basarabeana se mindreste cu compozitorul Eugen Doga si conducatorul orchestrei de muzica populara "Lautarii" Nicolae Botgros.
Arta cinematografica a luat avint mai ales dupa anii
'50. La dezvoltarea lingvisticii o contributie deosebita au avut-o N.Corlateanu, S.Berejan, A.Evdusenco, A.Ciobanu, etc. Ca un cercetator de mare valoare s-a impus Mihai Cimpoi, in special prin studierea operei eminesciene. Adevarat se afirma ca : "Nasc si la Moldova oameni", care promoveaza imaginea tarii atit in tara, cit si peste hotarele ei, totodata educind tinara generatie in spiritul dragostei de cultura si stiinta.
