Sunteți pe pagina 1din 7

Cultura si

stiinta in RSSM
Realizat: Ariadna Savitchi

In domeniul culturii sint impuse metodele

de creatie ale realismului socialist, care


erau manite sa distruga traditii nationale,
sa aceelereze si sa asigure
deznationalizarea populatiei autohtone.
In RSSM a fost interzisa difuzarea
literaturii romine cu continut national, iar
fondurile de biblioateci cu semanarea
cartii erau distruse.

In orase dispar complet scolile romine, ele fiind

inlocuite de scolile ruse sau scolile mixte.


Limba rusa era folosita pretutindeni ca limba de
stat. scrierea in limba romina a fost trecuta la grafia
chirilica.
Numarul elevilor care isi faceau studiile in limba
romina s-a micsorat cu 4.0%.
Printre principalele realizari in domeniul culturii din
republica pot fi mentionate introducerea
invataminutului mediu general obligatoriu de zece
ani, crearea a noi institutii de invatamint superior si
mediu special.

Deosebit de mult a suferit stiinta istorica inde

a fost instaurat monotopolul partidului asupra


tuturor conceptiilor privind istoria nationala.
Cele mai importatnte evenimente istorice
aveau o interpretare oficiala, aprobata de
conducera partidului conumist.
In anii 70-80 regimul comunist intensifica
ideologozarea si politizarea creatiei artistice,
supunerea ei uniu control permanent, care nu
permitea oamenilor de creatie sa se manifeste
plenar si liber.

Desi intelectualitatea stiintifica si culturala din

republica a fost supusa multor umilinte sub


regimul comunist, acesta a inregistrat si o
serie de performante.
Literatura romana din Basarabia a fost fortata
sa evolueze izolat de procesul litrar din
Romania, fapt ce i-a adus prejudicii enorme.
Aureliu Busuioc pare a fi primul in lirica
postbelica basarabeana care reusestesa
imbrace in forme jucause gindurile despre
destinul scrisului.

Nu putem sa-l trecem cu vederea pe regretatul Grigore Vieru-

remarcabil poet basarabean, reputatia motivata de practicarea


unei poezii simple, destinate mai ales mamei si Patriei.
Cel mai important prozator basarabean este, fara indoiala , Ion
Druta, care s-a afirmat prin lucrarile Frunze de dor, Povara
bunatatii noastre, Biserica Alba.
Unul dintre pictorii de seama esste Aurel David , care a dvenit
celebru prin lucrarea ce infatiseaza un Eminescu simbolizat de
un copac desfrunzit in bataia vintului.
Printre sculptori care au activat in Basarabia postbelica s-a
evidentiat, in special Lazar Dubinovski.
Muzica basarabeana se mindreste cu compozitorul Eugen
Doga si conducatorul orchestrei de muzica populara "Lautarii"
Nicolae Botgros.

Arta cinematografica a luat avint mai ales dupa anii

'50.
La dezvoltarea lingvisticii o contributie deosebita au
avut-o N.Corlateanu, S.Berejan, A.Evdusenco,
A.Ciobanu, etc. Ca un cercetator de mare valoare
s-a impus Mihai Cimpoi, in special prin studierea
operei eminesciene.
Adevarat se afirma ca : "Nasc si la Moldova
oameni", care promoveaza imaginea tarii atit in
tara, cit si peste hotarele ei, totodata educind
tinara generatie in spiritul dragostei de cultura si
stiinta.