Sunteți pe pagina 1din 68

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu

Facultatea de Arhitectura de Interior


Specializare: Arhitectura de Interior
An universitar 2014-2015
An studiu: 3

Lucrare de sinteza
-SpitaleDisciplina: Finisaje Speciale

Indrumator: Conf. Dr. Arh. Gabriela Mindu

Echipa 2: Manea Maria-Rodica


Constantin Georgiana

Cuprins

1. Cuprins......................................................................................................................................... pag.2
2. Istoric........................................................................................................................................... pag.3
3. Analiza generala.......................................................................................................................... pag.4
4. Comparatie exemple.................................................................................................................... pag. 5
5. Studiu de caz(traduceri)............................................................................................................... pag.6
6. Concluzii-pareri personale........................................................................................................... pag.27
7. Bibliografie............................................................................................................................. .. . pag.29
8. Documentatie....................................................................................................................... ....... pag.30

Istoricul Spitalelor:

Spitalul este institutia dedicata mentinerii santatii populatiei.


Istoricii vorbesc de aparitia unor cladiri ce aveau ca scop tratarea bolnavilor inca din antichitate,
atunci cand sanatatea si religia aveau o legatura foarte stransa.Primele constructii amintite ca locuri de
tratare sunt templele egiptene, dupa care urmeaza "valetudinariile" din jurul anului 100 i.H ale
Romanilor, constructii destinate tratarii ranilor gladiatorilor si soldatilor Iimperiului Roman. Primul
spital-universitate, unde tinerii erau instruiti cum sa ingrijeasca ranile celor bolnavi dateaza insa din
timpul Imperiului Persan, in Asia Veche.
Desi toate aceste forme de ingrijire a sanatatii au aparut inca de la inceputul civilizatiilor, nu putem
spune ca spitalele contemporane mai au ceva in comun cu eficiciile antice, in afara de scopul propriuzis: tratarea bolnavilor.Spitalele din zilele noastre isi au radacinile in conceptele spitalelor din secolul
al XVIII-lea, cand au aparut institutiile moderne de tratamente pe teritoriile Europene.Atunci s-a
produs schimbarea majora in domeniul medical: insitutiile au inceput sa aiba la carma oameni instruiti:
fizicieni si chirurgi, astfel dezvoltandu-se si ajungand sa fie din ce in ce mai performante.Unul dintre
cele mai bune spitale moderne a fost "Charite" fondat in Berlin in jurul anului 1710.
Din punct de vedere arhitectural, cel mai important factor regasit in cladirile spitalelor este
functionalitatea spatiului.Necesitatea de a minimiza distanta parcursa de bolnavi pana in saloane, de
personalul spitalului pana la acestia, dar si distanta transportarii pacientilor pe targa pana la salile de
operatii este prioritara atunci cand se vorbeste despre construirea unui nou spital.In afara de
functionalitate un alt lucru important este tratat cu foarte mare seriozitate : materialele folosite la
finisajele interioare.Este esential ca spatiul sa poata oferi confort, dar si un mediu permanent steril ,
atfel ca domeniul produselor de finisaj a devenit la fel de important ca functionalitatea mai sus
mentionata.
De-a lungul anilor s-au inventat diferite tipuri de materiale care sa ajute la mentinerea spatiului
interior cat mai steril si mai curat, astfel ajungandu-se acum la folosirea corianului, a virkonuli, a
podelelor de cauciuc, a quartzului, ca finisaje interioare.

Analiza Generala:

Pentru a observa cat mai amanuntit spatiile spitalicesti, dar si finisajele folosite de catre arhitecti sau analizat trei complexe medicale : Granollers Hospital (Extencion) din Barcelona, Spania; Santa
Lucia University General Hospital din Murcia, Spania si Institute Of Advances Techniques
Hospital in Seville din Sevilla , Spania.
Toate cele trei spitale analizate sunt speciale in felul lor, fie prin functiuni, fie prin asezare, fie prin
raportul creat intre oameni-pacienti si spital.
Daca Spitalul din Sevilla si cel din Murcia sunt constructii noi, la care s-a permis ca imaginatia
arhitectilor sa nu aiba decat limitele impuse de sfera urbana, la extinderea Spitalului Granollers din
Barcelona, arhtectii au fost obligati sa integreze noile constructii in cadrul unui complex deja
existent.Realizarea unei clinici pentru consultatiile pacientilor care nu necesita internare a reprezentat
pentru arhitectii Alvarez si Bernarda un "dans" printre corpurile de cladire ale spitalului vechi, realizat
in 1910 de catre Joseph Maria Miro i Guibernau, spital care in timp a primit statutul de monument
istoric.
Desi pare mai usor sa construiesti o cladire noua, si arhitectii Spitalului din Sevilla s-au lovit de o
problema asemanatoarei celei de la Barcelona, dar care avea o scara mai mare: Orasul Sevilla.Avand in
vedere istoria acestei asezari , orice constructie trebuie sa se imbine perfect cu spatiul exterior ei, cu
cladirile din jur, astfel ca forma orasului dicteaza locul de amplasare , dar si volumetria noilor
cladirilor.
Arhitectii Spitalului Santa Lucia au dorit chiar ei sa imbine fatadele constructiei cu dealurile care
vegheaza imprejurul acestuia, asa ca au adaptat o invelitoare textila la forma valurita a dealurilor,
oferindu-i insa si o valoare functionala de parasolar.
Dezvoltarea acestor trei cladiri s-a realizat in principal in plan orizontal, verticalitatea fiind un
atribut considerat secundar.Pentru o mai buna fluidizare a traficului s-au amplasat acolo unde cladirile
au fost dezvoltate si pe plan vertical scari si lifturi care sa ajute personalul spitalului si pacientii.
Desi au in principal aceiasi functionalitate, spitalele se disting si prin scopul care le-a fost atribuit
inca de dinaintea construirii.Noile constructii ale Spitalului Granollers au ca scop tratarea bolnavilor ce
nu au nevoie de internare, Spitalul din Sevilla ofera toate functiunile necesare unui spital obisnuit, insa
niciunul dintre cele doua de mai sus nu au adoptat un nou concept, o noua filosofie: implicarea
comunitatii in viata spitalului.

Inovatia adusa de arhitectii Spitalului Santa Lucia este data de noile activitati incluse in cadrul
spitalului:sport, agrement si spatii comerciale.Se incearca astfel o responsabilizare a societatii, o
constientizare a necesitatii preventiei in ceea ce priveste sanatatea populatiei.
Sustenabilitatea cladirilor este un alt subiect foarte discutat in secolul al XXI-lea, astfel ca s-a optat
pentru acoperisuri ecologice, panouri solare si colectarea si reciclarea apei de ploaie.
Un alt mod de a spori calitatea vietii pacientilor si personalului medical este cel utilizat la Spitalul
din Sevilla , unde toate saloanele sunt orientate spre sud, permitand astfel intrarea unei cantitati
suficiente de lumina pe o perioada cat mai indelungata din zi.Tot pentru o iluminare mai buna s-au
realizat si la extensia Spitalului Granollers curti interioare spre caremele orientate in interiorul cladirii,
permitand astfel si o mai buna ventilare a acestor spatii.
Fiecare dintre cele trei constructii dispune de un spatiu tampon, un loc de tranzitie intre exteriorul
complexului si interior : un perete cortina ce permite ventilarea si iluminarea partiala a spatiului, un ax
central deschis din care sa se faca accesul in diferitele corpuri de cladire ale spitalului.
Pentru o mai buna imbinare a noii constructii in spatiul deja existent s-a optat, la fiecare dintre cele
tri exemple, pentru exterioare in culori neutre , asemanatoare celorlalte cladiri din jur sau mediului
inconjurator.

Comparatie exemple:

Granollers Hospital (Extencion)


din Barcelona

Santa Lucia University General


Hospital din Murcia

Finisajele interioare pentru


pardoselile noii clinici a spitalului
au in componenta: placa suport din
beton armat, folie separatoare de
tip Feltemper 300(folie realizata
din fibre sintetice de poliester ce
au rolul de absotbtie a
umezelei),strat de hidtroizolatie de
tip Rhenofol CG, sapa de
egalizare, picior de sustinere a
finisajului interior, sipci de lemn
pentru stabilizare si placi din lemn
masiv pentru finisajele

Pentru a mentine un mediu cat


mai steril s-a hotarat utilizarea
finisajelor care se pot intretine
usor: de la vopsea epoxidica
antipraf in subsol(parcare) , pana
la gresie Ston-ker in interiorul
saloanelor si spatiilor de
circulatie(holuri, coridoare).
Pe terase s-au folosit ca finisaj de
fata podele de lemn masiv cu
rosturi deschise, specifice
spatiilor exterioare.Troruarele din
jurul cladiri sunt majoritar
5

Institute Of Advances
Techniques Hospital in
Seville din Sevilla
Tot pentru a mentine
sterilitatea spatiilor interioare
si la Sevilla s-a folosit pentru
finisarea pardoselilor produse
rezistente la trafic intens, dar
si la umiditate astfel ca
finisajul de fata al incaperilor
pacientilor, dar si spatiile de
circulatie sunt finisate cu
mozaic microgain alb
prefabricat in dale de 40x40
cm, asezate pe un pat de
mortar.

interioare(de tip patrat 50x50 sau


60x60). "Rhenofol CG are tot ceea
ce este necesar ntr-o membran de
pentru rezistenta impotriva apei.Fibra
de sticla ofer puterea i durabilitatea
necesare. "

Peretii exteriori sunt "dublati" de


panouri fixe de dale din lemn de
pin ce sunt sustinute de o structura
de otel din profile de tip "L".Rolul
acestora nu este doar unul estetic,
ele avand ca scop secundar
filtrarea luminii care patrunde prin
ferestre.Pentru siguranta
pacientilor si a personalului
spitalului toate zonele vitrate ale
noii cladiri s-au realizat din
geamuri de securitate.

acoperite, ele avand in


componenta:mortar, foaie
impermeabila FPO1.5mm,
pietris,finisajul de fata fiind
gresie Ston-ker de exterior.
Pentru finisajele peretilor pe
interior s-au ales ca finisaje de
fata placarile ceramice sau
vopsirea acestora cu produse
nontoxice.
La exterior s-a cautat imbinarea
spatiului natural cu noua
constructie, astfel ajungandu-se la
"invelirea" structurii cu o
instalatie realizata( pe structura
metalica din profile tubulare)
dom strat textil pentru protectie
solara microperforat de tip
Precontraint 371.Fibra textila
Precontraint 371 este realizata de
catre producatorul francez Serge
Ferrari in fabricile de pe teritorul
Hexagonului si este cotata ca
fiind unul dintre cele mai
ecologice materiale aparute pe
piata in ultimii ani.Folosirea
acestui produs a fost o provocare
pentru arhitectii spitalului,
aceasta fiind printre primele
utilizari ale produsului.
" Tehnologia exclusiv Prcontraint
Serge Ferrari asigur stabilitate
dimensional i planeitate de
neegalat.
Nearmata, membrana rezist la
rupere - cuprinde fire de poliester de
mare rezisten - garanteaz puterea.
Tratamentul de suprafa
optimizeaz performanele de
fluorur de poliviniliden (PVDF)
6

Pereii exteriori sunt acoperiti


cu un tabla perforata ca
finisaj de fata, nsoit de
sticl transparent n zonele
care ar trebui s primeasc
lumin direct i n lobbyurile de la fiecare etaj.
Combinaia de sticl i metal
n dou straturi suprapuse
permite iluminarea,
ventilaia,dar i existenta
intimitatii in camerele care
transforma la instanele de
judecat, fr a rupe
omogenitatea general.Tabla
perforata este printr-o
structura metalica de fatada
cladirii

aliaje i limiteaza aderarea de


poluani i murdrie."

Studiu de caz:
1. Granollers Hospital (Extencion) din Barcelona, Spania
Traducere:
Proiectul consta in extinderea Spitalului Granollers din Barcelona cu un nou corp de cladire care va
avea ca functiune principala o clinica speciala pentru pacientii care nu necesita internare, si integrarea
acesteia in ansamblul deja existent.
Cladirea originala a spitalului a fost proiectata in 1910 si are statutul de Monument Istoric.A fost cea
mai faimoasa lucreare a arhitectului modernist Joseph Maria Miro i Guibernau.
Noua constructie e definita de o cladire rectangulara(120mx15m)care are rolul de a folosi ca fundal
pentru cladirea veche.Este dezvoltata pe planul orizontal , cuprinzand Serviciul de Urgenta si Sectia de
Chirurgie, iar pe plan vertical capela si azilul de batrani.
Adaptata terenului inclinat, noua cladire permite accesul si prin partea din spate, intrarea inauntru
avand loc direct la primul etaj.
Intre cele doua constructii sunt realizate gradini interioare, acestea avand rolul de a ajuta la o mai
buna ventilare si iluminare a camerelor orientate spre interiorul complexului.
Accesul in incinta clinicii este marcat de doua turnuri pe doua niveluri, ferestrele mari prin care se
poate vedea intreg orasul, permit astfel vechii cladiri sa ramana neschimbata.In plus, doua cladiri
paralele, ambele cu doua etaje, sunt adaugate constructiei principale venind in completarea clinicii.In
proiectul de extindere a spitalului este inclusa si reabilitarea morgii, a zonei de sterilizare, laboratorului,
farmaciei, bibliotecii, a zonei administrative si a depozitului.Mereu a fost important sa fie zone diferite
pentru vizitatori si pentru personal.
Comunicarea verticala( scari si lifturi) este realizata astfel incat sa ajute la fluidizarea spatiului,
elementele fiind plasate strategic in locuri vizibile. Fatada noii constructii este neutra si omogena
pentru a scoate in evidenta valoarea istorica a cladirii deja existente."
Date de proiect:
7

Proiect: Reorganizare si extinderea Spitalului Rezidential Granollers din Barcelona


Locatie: Str. Francesc Ribes S/N, Granollers , Barcelona
Firma de proiectare: Pinearq
Arhitecti: Albert de Pineda Alvarez, Javier Llambrich Bernarda
Echipa de proiectare: Juan Manuel Garcia, Carles Frauca, Gerardo Solera, Pedro Pombinho
Arhitecti pentru studiul sanatatii si sigurantei: Enne-Gestio Activa de Proyectos S.I.p (Imma
Casado)
Inginer de structura: Manuel Arguijo
Inginer electrician: JG&Asociados
Contractor: Ferrovial
Client: Fundacio Francesc Ribes
Aria construita: 19.500m
Perioada de construire: 2006-2009
Fotografii: @FG+SG Architectural Photography

10

11

12

13

14

2. Santa Lucia University General Hospital din Murcia, Spania


Traducere:
Guvernul regiunii Murcia din Spania a dezvoltat doua noi spitale publice pentru a satisface cererea
tot mai mare de pe aceasta coasta turistica a marii Mediterane.Serviciul de sanatate Murcia si
Giscarmsa,o companie creata pentru a demara proiecte a lansat doua competitii internationale de
arhitectura.Firma de arhitectura "Casa Solo Arquitectos" a primit aceste doua proiecte:Spitalul Santa
Lucia din Cartagena in 2005 si Mal Menor din Los Arcos in 2006.Casa a fost responsabila pentru
intregul proces:schite si detalii de design,coordonare proceselor structurale si tehnologice si urmarirea
(controlarea) tuturor etapelor cladirilor pana cand lucrarile au fost finalizate.
Spitalul Santa Lucia are o invelitoare arhitecturala textila,o forma care sa se potriveasca cu peisajul
deluros din jur.Acest ecran fatetat aduce inaltime cladirii la o scara mai umana si ofera protectie solara
fatadelor sudice.Isi schimba culoare in functie de lumina zile,astfel incat in anumite momente
realizeaza integrarea unei asemenea cladiri cu mediul inconjurator.
Programul include si alte activitati precum sportul,agrement si zone comerciale.Obiectivul sau este
sa obtina o integrare puternica a comunitatii in cladire spitalului si sa faca in asa fel incat lumea sa fie
mai receptiva in ceea ce priveste prevenirea sanatatii.Accesul general in care apare aglomeratie este o
zona("umbracumul" care in latina semnifica cabina) neincalzita tocmai pentru a oferi o tranzitie intre
exterior si interior si tot aici se afla si zona de agrement .Lumina naturala ajunge la toate serviciile
printr-un sistem de curti perfect integrate in structura de tip retea,particular in acele spatii in care au loc
relatiile dintre pacienti si personal.Dimensiunea acestor curti nu este utilizata doar ca surse de lumina,
ci ele sunt gandite ca fiind zone exterioare de relaxare si intalniri.Unitatile de asistenta medicala sunt
conectate direct cu bulevardul prin sase coloane care separa zona de pacienti de circulatia
personalului.Lifturile aduc vizitatori sau pacienti atat la unitatile de diagnosticare si tratament sitate de
la primul etaj, cat si la cafenea,zona de sport ,agrement si spatiile comerciale situate la acoperisul verde
al celui de-al doilea etaj.
Pe langa lumina naturala si ventilatie, sustenabilitatea cladirii este obtinuta si prin alte mijloace
precum: acoperisuri egologice prevarute cu o izolatie groasa, colectarea aperi de ploaie si reciclarea
apei prin utilizarea acestei la toalete, ventilarea fatadelor si dispunerea de geamuri cu randament ridicat,
trasportul pneumatic de rufe si gunoi, panouri solare pe acoperis.
Acest spital este o incercare de a introduce in zona medicala anumite programe care sunt in relatie
cu mentinerea sanatatii precum sportul si agrementul.A existat de asemenea ideea de a experimenta o
noua dispunere a saloanelor pacientilor ,astfel incat prin acestea se incerca castigarea de mai mult
spatiu pentru intrebuintarea zonei pacientului si pentru a permite o mai buna observarea din coridor a
pacientului de catre asistentii spitalului.Propunerea prezentata de arhitecti pentru competitie includea
un centru fitness,o banda de alergare,o piscina,zone comerciale,iar toate acestea erau la un nivel
intermediar, cateva dintre ele sub ideea unui nou concept al structurii umbrite. Aceasta structura este
15

facuta in aceeasi ideea de sustenabilitate a cladirii,deoarece multe din spatiile intermediare de acces
catre anumite servicii alea spitalului pot fi create fara aer conditionat.
Intre nivelurile inferioare si unitatile de asistenta medicala se afla un etaj tehnic intermediar de 2,2
inaltime care include toate unitatile HVAC.Acestea primesc ventilatie transversala printr-un sistem de
curte pentru a obtine aer curat si pentru a-l returna dupa ce a fost utilizat.Aici sunt facilitatile de
intretinere si modificarile viitoare ale sistemelor de inginerie.
Unele spitale trebuie sa fie luate in calcul nu dar ca niste cladiri functionale, ci si ca lucrari de
arhitectura interesante. Asta ne face pe noi sa credem ca inovatia in arhitectura si design contribuie la
bunastarea pacientilor, iar personalul este atras sa munceasca in astfel de spitale.
Date de proiect:
Proiect :Spitalul Universitar General Santa Lucia
Arhitecti :Francesc Pernas, Bernat Gato ,Roger Pernas
Dezvoltator :Giscarmsa,SAU
Inginer structural:NB35 SL,Jesus Jimenez,Fran Unzueta,Pedro Pastor
Inginer mecanic:Grupo J.G.SA.Joan Gallostra,Julio Mora
Supervizor sit:Neoingena SL.Jose M'Rueda ,Iluminada Oliva,Francisco Agular
Coordonare sanatate si siguranta:SPGaudi
Control calitate:ACE Edificacion
Constructor cladire:UTE Hospital Cartagena (FCC+ Intersa)
Manager sit:Julio Alfaro
Locatie:C/Mezquita ,s/n,Paraje Los Arcos,30202,Santa Lucia ,Cartagena
Suprafata cladire:114,396 m patrati Cost :121.360.653 euro
Design:2003.5-2004.12
Constructie:2005:5-2010.7

16

17

18

19

20

1. Institute Of Advances Techniques Hospital in Seville din Sevilla , Spania.


Traducere:
Suntem obisnuiti cu forma orasului in ceea ce priveste organizarea acestuia pe zone,adica se
urmareste mai intai forma urbana si dupa aceea urmeaza asezarea si plasarea cladirilor in functie de
aceasta forma.Aceasta presupune cel putin o problema: doar cu greutate cladirile sunt suprapuse
partial(imbricate) cu orasul .Proiectul pleaca de la convingerea ca din cauza dimensiunii mari a
viitoarei cladiri, aceasta trebuia sa fie considerata ca o parte de oras.
Ca rezultat, asta a insemnat propunerea unei lucrari care sa includa o strada larga care trece prin
cladire creand o primarie, si astfel sa se poate lega (conecta)cu tot programul acestui spital;in acelasi
timp strada trebuia sa face legatura la diferite vestibule catre diferite etaje, ca niste turnuri strategice din
care sa se vada peisajul rural si urban.Aceste vestibule organizeaza programul camerelor de spital,
relaxarea familiilor ,a membrilor acesteia si a doctorilor.Peisajele terapeutice sunt implicate in
echilibrarea corpurilor si spatiilor si propun o priveliste a orasului istoric intersectata cu complexitatea
programelor din orasul contemporan.
Pentru buna functionare a cladirii exista asa numita rationalitate a programelor functionale si
ajutorul si amabilitatea spatiului interior. In acest scop am propus un plan extrem de rational structurat
in benzi de tip ,,pachete functionale incluzand patru nuclee verticale de comunicatii. Principalele
avantaje ale acestei scheme sunt: scurtarea traiectoriilor, permisia distinctiei public-privat, izolarea
camerelor (orientate intotdeauna spre sud) si predominanta orizontalitatii cladirii fata de comunicarea
verticala. Planul este organizat in jurul a trei terase longitudinale, una dintre ele include intrarea
principala a cladirii, iar in celelalte doua se regaseste organizarea etajelor cu camerele pentru pacienti.
Zona principalei intrari este legata de noua strada creata in interior, care, ca un vestibul in aer liber
este privat de agitatie si zgomot: o zona cu acces controlat in care persoanele din afara centrului
medical inca nu au intrat.
Suntem toti constienti ca, cu trecerea timpului avansarea tehnologiei si cererea pentru servicii
obliga ca aceste cladiri sa fie restructurate. Chiar daca aceste circumstante nu sunt cu adevarat dorite
este inevitabil ca propunerea pentru un nou spital construit sa ia in considerare asemena circumstante,
si noi consideram ca rationalitatea planului propus este extrem de eficienta.Faptul ca toate camerele
sunt orientate spre sud a fost unul dintre pariurile sefului, avand in vedere rationalitatea traiectoriilor si
intimitatea pacientilor.Noi credem ca este recomandabil sa completam terapia medicala cu cea a naturii
(in acest caz-pozitia soarelui) multumita orientarii nord sud a cladirii.

21

Proiect : Institutul de Tehnici Medicale Avansate


Arhitecti : Jose Morales, Sara de Giles
Colaboratori : Algen Barreno, Carlos Bauza, Jordi Bolanos, Jairo Fernandez, Lola Hermosilla, Isabel
Jimenez
Inginer structural: Alberto Gema Models: Pablo Olias, Jaime Hernando
Inginer mecanic: Giulia Barrara,Elena Jimenez, Juan J. Olmo, Ruben Olivares
Supervizor sit: A.Y.N.O.V.A SA
Constructor cladire:A.G.E.S.A Firma publica de gestiune a activitatilor SA
Cost:14,663.349 Euro
Locatie: Parcul de Stiinta si Tehnologie Cartuja 93, Sevilla, Spania
Suprafata cladire:14.123 m
Constructie:2009-2012

22

23

24

25

26

Concuzii-pareri personale:
Constantin Georgiana: Dupa parerea mea,un spital nu reprezinta numai o institutie medicala in care se
acorda asistenta medicala ,ci si integrarea comunitatii in spatiul spitalului si faptul ca se incearca
mijloace de a face ca lumea sa fie receptiva in ceea ce priveste prevenirea sanatatii si importanta
acesteia asa cum se subliniaza si in cele trei exemple studiate.
Mi-a placut foarte mult si m-a impresionat faptul ca spitalul este considerat ca fiind un mic oras el
insusi ,precum in cazul spitalului Sevilla,relationarea extrem de avantajoasa a nucleelor intre ele in
cadrul unui spatiu atat de mare mi s-a parut o idee foarte curajoasa,ceea ce insemna ca aceste cladiri nu
sunt privite doar ca niste cladiri functionale ci sunt si niste lucrari interesante de arhitectura, bineinteles
gandite pentru bunastarea pacientului mai ales ca in final totul se transforma intr un avantaj in ceea ce
priveste personalul deoarece ei sunt atrasi sa lucreze in astfel de spatii.
Am invatat in urma aceste lucrari ca puterea detaliul (preocuparea pentru frumos,integrarea luminii
naturale in cat mai multe locuri ,integrarea cladirii cu mediul inconjurator ,etc) ii acorda o deosebita
consistenta intregii cladiri si face din aceasta nu numai o buna cladire din punct de vedere functional ci
si un obiect de arhitectura important.
In concluzie ,vreau sa mentionez ca m-a impresionat atentia acordata arhitectilor de a face un lucru
frumos, de a pune la dispozitia pacientului cat mai multe mijloace de a se integra in spatial contruit,
atentia sporita pentru tot ceea ce insemna orientare, organizarea camerelor chiar si cautarea unui mod
cat mai bun in care ,asistentii isi pot si observa pacientii din coridor.Desi par lucruri de neobservat
27

initial, tocmai aceste lucruri te fac sa realizezi importanta unui asemenea spatiu si sunt sigura ca din
acestea avem cu totii de invatat.
Manea Maria-Rodica: Consider ca acest proiect m-a ajutat sa ma dezvolt intr-un domeniu despre care
nu stiam la inceput nimic: constructia cladirilor ce au ca scop activitatile medicale.Toate subiectele pe
care le-am abordat au fost temeinic documentate, astfel ca am cules informatii pretioase in ceea ce
priveste finisajele de interior si de exterior, cat si informatii despre spatialitatea si functiunile necesare
unei astfel de cladiri.
Dintre cele trei exemple cel mai mult m-a impresionat Spitalul Santa Lucia in principal datorita
conceptului sau.Ideea de a realiza conexiuni diferite cu oamenii intr-un spatiu spitalicesc o consider dea dreptul geniala.Privesc din prisma pacientului din Romania si nu stiu daca este vreun concetatean
care sa imi raspunda la intrebarea "Mergi la doctor ca sa previi sau sa tratezi?" cu "Sa previn".Mi-ar
face mare placere sa regasesc acest tip de spital si in Romania, mi-ar face placere ca oamenii sa nu se
mai sperie de spitale , ci sa mearga acolo din prorpie initiativa.Cred ca media mare oameni bolnavi de
la noi din tara ar scadea daca oamenii si-au schimba putin unghiul din care privesc.
Pe de alta parte, revenind la arhitecturalitate , finisaje si structura, aceasta cladire poate fi
considerata un cameleon: in primul rand datorita cortinei din fibre textile multifunctionala care-i
permite sa nu se distinga printre dealurile ce o inconjoara, iar in al doilea rand datorita functiunilor pe
care le include:spital, clinica, zona de sport, zona de agrment, zona comerciala.O alta problema
important in ceea ce priveste spatiile medicale este rezolvarea sterilitatii prin utilizarea de materiale
destinate acestui tip de spatii.Am observat ca interesul producatorilor pentru realzarea de produse care
ajuta la o mai buna igienizare(utilizarea ionilor de argint in majoritatea produselor pentru zone
medicale datorita calitatii sterilizatoare a acestuia) este din ce in ce mai mare, lista finisajelor speciale
marindu-se de la an la an.
Din punctul meu de vedere spitalele ar trebui sa fie, pe langa zone de interes medical, si cladiri cu
importanta arhitecturala pentru ca exact asa cum medicina rezolva problemele fizice ale oamenilor, asa
poate si arhitectura sa vindece sufletele si dorintele oamenilor:"Arhitectura dintre toate artele, este cea
care misca cel mai lent, dar cel mai sigur, sufletul"-Ernest Dimnet

28

Bibliografie

1. C3 Magazine, nr 336:pag.56-63,pag.64-73,pag. 84-93


2.Architecture in Detail Magazine no1-Graham Bizley, Editura Architectural Press
3.Architecture in Detail Magazine no2-Graham Bizley, Editura Architectural Press
4. http://www2.dupont.com/RelyOn/en_US/uses_apps/hospitals.html
5. http://www.dupont.com/products-and-services/construction-materials/surface-designmaterials/brands/corian-solid-surfaces/case-studies/metropolitan-hospital.html
6. http://www.hfmmagazine.com/display/HFM-news-article.dhtml?
dcrPath=/templatedata/HF_Common/NewsArticle/data/HFM/Magazine/2010/Sep/1009HFM_FEA_ma
rketplace
7. http://www.florock.net/polymer-flooring/florotallic/
8. http://www.archdaily.com/139766/new-santa-lucia-university-general-hospital-casa-solo-arquitectos/
9. http://www.arquitecturaviva.com/en/Info/News/Details/3879
10. http://hicarquitectura.com/2013/03/mgm-centro-hospitalario-ictam/

29

Documentatie:
1.Spitalul Granollers

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

2.Spitalul Santa Lucia

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

3.Spitalul din Sevilla

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68