CURS CT

PATOLOGIE CEREBRALA
(Patologie vasculara cerebrala. Infectii cerebrale. Tumori cerebrale.)
PATOLOGIA VASCULAR CEREBRAL

Clasificarea patologiei vasculare:

este variabila ( in functie de autori)
cea mai utilizata este clasificarea in:
patologie de tip ocluziv
patologie de tip non-ocluziv,

Patologia vasculara cerebrala include:

accidente vasculare cerebrale (AVC)
malformatii vasculare cerebrale (MV)

1. AVC
Definitia unui AVC = un deficit neurologic care are drept origine presupusa o
cauza vasculara.

AVC implica :

o leziune la nivelul parenchimului cu caracter temporar sau

permanent
o leziune vasculara cel mai frecvent arteriala ( 90%)

AVC
de etiologie arteriala:
ischemice ( 80%)
hemoragice ( 20%):
hemoragii intraparenchimatoase
hemoragii subarahnoidiene.
de etiologie venoasa (tromboze venoase cerebrale)

Diagnosticul
trebuie sa fie rapid pentru a permite o conduita terapeutica imediata
in vederea reducerii deficitului neurologic.
Principalele mijloace utilizate sunt CT si IRM -pot sa aduca informatii
despre:
tipul de AVC (ischemic sau hemoragic)
teritoriul vascular interesat

evantual mecanismul responsabil in cazul ischemiei ( trombotic

sau hemodinamic)
sunt de urmarit doua aspecte:
studiul structurilor nervoase, pentru a pune in evidenta rasunetul
asupra parenchimului al leziunilor vasculare;
studiul vascular care sa analizeze fluxul si morfologia
vasculara
Explorarea structurilor nervoase cerebrale

se face de prima intentie prin CT:

- explorarea fosei posterioare prin cupe de 3-5mm grosime cu pas
de 5mm.
-

explorare supra-tentoriala prin cupe de 5-10mm grosime si pas de

10mm.

modificarile elementare sunt diferite in functie de:

- tipul de accident ischemic sau hemoragic
- de timpul scurs de la momentul producerii accidentului.

Examinarea vasculara in AVC

Diagnosticul de AVC ischemic sau hemoragic necesita o completare a
investigatiilor in vederea stabilirii etiologiei.
Ca tehnici curente sunt utilizate:
echografia Doppler a trunchiurilor supraaortice
angiografie conventionala
angioRM

Echografia Doppler -se pot evidentia:

o tromboza arteriala (prin confirmarea absentei de fux)
inversarea sensului circulator intr-un vas (de exemplu in
sindromul de furt subclavicular)
o stenoza arteriala (prin descrierea tomografica a placii de
aterom, precum si analiza spectrala a vitezelor de flux la nivelul
stenozei, pre- si poststenotic)
FAV
disectia arteriala
afectiuni congenitale sau vasculite neinfectioase

Angiografia conventionala - trebuie s permit:

precizarea unei ocluzii n caz de nesiguran diagnostic,
2

s precizeze circulaia cerebral n ansamblul su

s gseasc leziunea responsabil de accidentul ischemic

Fig 1. angiografie carotidiana. Stenoza de ACI

ASPECT IMAGISTIC in functie de etiopatogenie

Din punct de vedere etiopatogenic, accidentele vasculare pot fi:

ischemice arteriale sau venoase;

hemoragice.

A. Accidentele ischemice de origine arteriala

Etape: aspect CT
1.
Primele ore fara semne CT rar sunt descrise semne precoce CT:
- Stergerea discreta a giratiei
- Stergerea diferentierii sa-sc in teritoriul afectat
- Contrast spontan al a. cerebrale medii
2.
Faza acuta edematoasa:
aspectul dominant este edem vasogenic = hipodensitate difuza care
poate asocia efect de masa, in functie de intinderea teritoriului afectat.
3.
Dupa cateva zile
- teritoriul ischemiat se delimiteaza precis => hipodensitate ce
respecta un teritoriu vascular, cu limite nete, fara efect de masa.
4.
Stadiul sechelar
- hipodensitatea are aspect lichidian si devine retractila.
Administrarea de produs de contrast iodat
NU este indicata in AVC ischemic acut din doua motive: nu aduce
informatii suplimentare si apare riscul lezarii BHE fragilizate.
devine importanta atunci cand se suspecteaza un context tumoral.
3

Fig. 2 AVC constituit in teritoriul ACM stg, superficial si profund; se remarca

efectul de masa exercitat de hipodensitatea ischemica

Fig.3 Hipodensitate ischemica in teritorul ACP drt si hiperdensitate vasculara ACP

drt
B. AVC ischemic de etiologie venoasa (infarct venos)

presupune o infarctizare a unui teritoriu parenchimatos in cazul

trombozelor sinusurilor durei mater.

Aspectul CT
- hipodensitate de tip edematos (in faza acuta) ce nu respecta un
teritoriu arterial
-

de multe ori leziunile sunt simetrice, situate cortico-subcortical,

emisferic inalt.

frecvent transforma hemoragic => se recomanda explorarea CT cu

contrast cu setiuni de 5mm (se evidentiaza astfel tromboza sinusului =
absenta incarcarii lumenului venos - trombusul ramane hipodens in

comparatie cu continutul sinusului opacifiat care este intens

hiperdens- semnul delta vid)

C. Accidentele vasculare hemoragice

(hemoragii intraparenchimatoase spontane) :
Aspectul CT este variabil in functie de varsta accidentului:
a.
Hemoragia recenta se traduce CT prin hiperdensitate (60-70 UH) cu efect de
masa si edem perihematic;
b.
Hematomul in rezolutie trece printr-o faza izodensa (resorbtia hemoglobinei)
si apoi spre hipodensitate sechelara uneori retractila.

Fig 4 Doua hematoame intracerebrale, unul temporal stng de 4,5 /3,2 cm i altul
frontal drept cu dimensiuni maxime de 6,3/4,8 cm n plan axial ce determin
amprentarea ventriculului lateral de aceeai parte i deplasarea la stnga a
structurilor liniei mediane cu 1,9 cm; Edem cerebral difuz.

2. MALFORMATII VASCULARE
Anevrismele:

definitie = pierdere a paralelismului peretilor unor artere.

cea mai frecventa localizare este poligonul lui Willis.
Diagnosticul
- este facil in cazul anevrismelor mari
- pune probleme serioase in cazul anevrismelor mici, mai ales in teritoriul
posterior.

- CT nativ : de prima intentie;

- formatiune izodensa, uneori cu calcificari, cu contur net, atasata cel
mai frecvent poligonului Willis.
- uneori - prezenta unei sangerari in spatiul subarahnoidian.
- CT cu contrast intravenos este obligatoriu
- incarcarea cu contrast apare intensa, de tip vascular in faza arteriala.
(Prin reconstructii MIP si 3D se pot face aprecieri asupra
apartenentei tipului si dimensiunilor anevrismului).
- Dupa administrarea contrastului, se evidentiaza umplerea omogena a
anevrismului, de tip vascular, ca in figura alaturata:

Fig 5 CT: - hemoragie subarahnoidian i leziune cu densitate mixt cu o arie

excentric hiperdens. Incrcarea omogen a lumenului patent al gigantului
anevrism .

3. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
-prezenta sangelui necoagulabil in spatiul subarahnoidian
- etiologie:

malformatii vasculare cerebrale,

afectiuni sistemice
boli infecto-contagioase,
maladii cardio-vasculare,
afectiuni hematologice,
afectiuni imunoalergice cu afectare vasculara difuza,
intoxicatii,
tumori cerebrale)
cauza nedeterminata
6

- Aspect CT: hiperdensitate spontana la nivelul spatiilor intergirale, a cisternelor, a

tentotiului, sau fisurii interhemisferice.

Fig 6 Hemoragie subarahnoidian la nivelul cisternei prepontine i supraselare,

fisurii sylviene i interemisferice

4. HEMATOMUL INTRACEREBRAL SECUNDAR

revarsatul sanghin intracerebral cu etiologie distincta:

traumatica,
secundar sangerarii unei malformatii vasculare cerebrale, a unei
tumori sau a unei metastaze

Diagnostic imagistic:
CT, IRM:
precizeaza topografia revarsatului sanghin intracerebral,
marimea efectului de masa, edemul asociat
pot identifica malformatii oculte, mici tumori
pot decela complicatii posibile:
inundatia ventriculara,
hematomul subdural prin efractia cortexului
pot identifica etiologia posibila:
tumora,
malformatie vasculara,
traumatism

Fig 6 Hematom intracerebral parietal dreapta.

5. EFECTE VASCULARE CEREBRALE SECUNDARE POST-TRAUMATICE

Hematomul epidural cerebral

= revarsat sanghin intracranian, traumatic sau netraumatic, care se dezvolta intre
dura mater si endocraniu, are caracter evolutiv, poate fi incapsulat sau neincapsulat

topografie: 70% sunt supratentoriale, cel mai des in regiunea T

sursa sangerarii:
arteriala -85% (artera meningee medie sau rr ei),
venoasa (sinusurile durale sau venele lor emisare, vena meningee
medie),
osoasa (sistemul de lacune diploice)
cele netraumatice apar prin :
decolarea durei prin decompresiunea brusca a unei hidrocefalii sau
prin neglijarea suspendarii durale inainte de extirparea unei tumori
supratentoriale, dupa evacuarea unui hematom subdural

Aspect CT nativ: biconvex hiperdens in faza acuta, izodens in faza subacuta (3-4
sapt) si hipodens in faza cronica (3-4luni) deseori asociat cu fractura craniului
adiacent zonei hematomului.

Fig 7 Colectie hiperdensa biconveza extrtacerebrala.

Hematomul subdural

= revarsatul sanghin intracranian, incapsulat sau nu, uneori calcificat, de

cauza traumatica si netraumatica, uni- sau bilateral, dezvoltat intre creier si
dura mater

topografie:
emisferica, frontal, temporal sau parietal, mai rar occipital

cele netraumatice apar la:

bolnavii in varsta (reducerea masei cerebrale),
cei cu coagulopatii
cu drenaje ale LCR
tratament anticoagulant

Aspect CT nativ: concavo-convex hiperdens in faza acuta, izodens in faza subacuta

(3-4 sapt) si hipodens in faza cronica (3-4luni)

Fig.8 Colecie extracerebral hiperdens la nivelul sp subdural stg, comprimnd i

deplasnd emisferul cerebral stg hematom subdural acut

Fig 9 Colecie extracerebral izo si hipodens la nivelul sp subdural drt,

comprimnd i deplasnd emisferul cerebral drt hematom sdubdural subacut spre
cronicizare.

10

 Hematomul intracerebral posttraumatic

= revarsatul sanghin intraparenchimatos secundar unui traumatism

craniocerebral

Diagnostic imagistic:
CR,IRM:
precizeaza
topografia revarsatului sanghin intracerebral,
marimea efectului de masa,
edemul asociat

Diagnostic diferential: cu
hematomul asociat unui infarct hemoragic,
hemoragia dintr-o tumora

Aspect CT : arie intraparenchimatoasa nativ hiperdensa in faza acuta, izodens in

faza subacuta (3-4 sapt) si hipodens in faza cronica (3-4luni), cu margini imprecise
cu edem inconjurator, cu efect de masa asupra structurilor cerebrale invecinate.

Fig 10.Hematoam intracerebral acut temporal stg.

11

 Contuzii cerebrale
Metoda de electie in diagnosticul contuziilor cerebrale este CT.
DE CE ?
- Accesibil.
- Facil.
- Neinvaziv.
- Repetabil, permind monitorizarea pacienilor cu contizie cerebral.
- Stabilete diagnosticul de contuzie cerebral i implicit conduita
terapeutic.
Entitate anatomo-patologic determinat de:
- contactul dintre suprafaa creierului i protuberanele osoase ale
endocraniului.
- aciunea forelor dinamice generate de traumatism asupra
parenchimuui cerebral.
NU ESTE UN DIAGNOSTIC CLINIC.
Singura modalitate de diagnostic in vivo fiind vizualizarea leziunilor
specifice prin CT.
REPREZINT UN EFECT TRAUMATIC FOCAL.
Non-sens: contuzie cerebral difuz

Aspectul CT al contuziilor cerebrale:

Contuzile superficiale
- hiperdensiti focale corticale = focare hemoragice
- hipodensiti inconjuratoare = edem de acompaniament
+/- efect de mas
Contuziile intermediare:
- arii cu densitate neomogen prin prezena de multiple arii hemoragice
intercalate cu zone de edem i necroze tisulare (aspect de sare si piper)
- proporia ariilor hiper-/ hipodense depinde de :
1. Extensia hemoragiei
2. Gradul de edem
3. Timpul scurs de la traumatism
Aspectul CT al contuziilor cerebrale n evolutie
- In primele 24 de ore dup traumatism predomin leziunile cu densitate
crescut.
- n timp, focarele hiperdense devin izodense (1 sptamn), apoi hipodense prin
rezoluia focarelor hemoragice.

12

- Astfel, n timp crete ponderea zonelor hipodense, marginile contuziei cerebrale

fiind prost definite datorit edemului vasogenic ce circumscrie focarul contuziv
i care se extinde n substana alb.
- De obicei, la 24-48 ore zonele hemoragice nu cresc n dimensiuni, dar este
posibil i confluarea focarelor hemoragice, transformndu-se in hematom
intracerebral posttraumatic ntrziat, cu prognostic nefast i indicaie imediat
pentru intervenie chirurgical.

INFECTII CEREBRALE

1. ABCESUL CEREBRAL
- arie central din leziunea cerebral se necrozeaz i e nconjurat de o
capsul de colagen.
- leziune rotund-ovalar hdens, cu capsul izodens ce ia contrast. Edem
perilezional marcat ce poate da efect de masa asupra structurilor invecinate.

Fig 11 a. Abces cerebral (nativ)

Fig 11 b. Abces cerebral (contrast)

13

Fig 12. Abcese cerebrale multiple postcontrast captare marginala la niveul

capsulei, necroza centrala necaptanta.

2. CHISTUL HIDATIC CEREBRAL

Parazitoza produsa de Echinococcus granulosus - formatiune chistica cerebrala.
Aspect CT nativ: leziuni rotunda, bine delimitata hipodensa cu densitati
lichidiene cca 0-10UH cu fin perete marginal. Daca este mare poate avea efect de
masa asupra structurilor vecine si edem perilezional. Postcontrast captare doar la
nivelul reactiei inflamatorii perichistce.

Fig.13 Chist parietal dreapta voluminos, cu efect de masa asupra ventricolului

lateral drt si coasei creierului.

14

TUMORI CEREBRALE
Clasificare:
- tumori supratentoriale:
extranevraxiale
intranevraxiale
- tumori infratentoriale:
extranevraxiale
intranevraxiale
A.TUMORILE SUPRATENTORIALE
1. T. EXTRANEVRAXIALE
Meningiomul
-

cea mai frecvent tumor primitiv intracranian, nonglial;

poate apare la orice vrst incidena maxim: 45 ani; 60% la femei
cele mai comune localizri: regiunea parasagital, convexitile, aripile
sfenoidale, corpul sfenoidal, regiunea periselar

- Aspect CT NATIV; Leziune izo sau usor hiperdensa fata de cortexul cerebral, cu
posibile calcifieri la interior. Situata intotdeauna in contact dural. Poate fi insotita
de liza osoasa subjacenta.
- Aspect CT CONTRAST: Captare omogena a contrastului iv.

Fig.14a.Meningiom sfenoidal drt

(fereastra de parenchim)

Fig 14b. Meningiom sfenoidal drt

(fereastra de os)

15

 Craniofaringiomul
= tumor chistic cu componente solide, format din epiteliu scoamos
stratificat; prezint frecvent calcificri; poate fi complet solid
localizare: la jonciunea dintre glanda pituitar i infundibul
frecvent aderent de structurile adiacente
Diagnostic CT:
- lez. chistic
- +/- calcificari
- +/- hidrocefalie
- postcontrast captare moderata la nivelul componentelor solide.

Fig 15 Formatiune heterogena cu arii hiperdense (calcificri) i hipodense (chistice)

cu localizare supraselar. Craniofaringiom supraselar.

2. INTRANEVRAXIALE
GLIOAMELE
Astrocitomul
- localizare: oriunde n emisferele cerebrale
- aspect CT:
- arii omogene, hipodense, relativ bine delimitare
- rar: edem perifocal; 20% prezint calcificri
- de obicei neiodofile

16

Fig 16. Formaiune chistic cu noduli tumorali parietali i central

Glioblastomul i astrocitomul anaplastic tumori maligne

- localizare: oriunde n emisferele cerebrale
- aspect CT:
-leziune neomogen, cu arii h / Hdense, bine delimitat
- ncrcare neomogen cu contrast
- edem nconjurtor marcat, digitiform cu efect de masa.

Fig 17.Parietal stg., masa hipodensa, bine delimitata de un perete neregulat, iodofil.
Glioblasom multiform.

17

Fig 18 Masa heterogena, relativ bine delimitata, cu iodofilie periferic i arie

central de necroz; efect de mas i edem nconjurtor marcat, digitiform.
Glioblasom multiform.

Oligodendrogliomul

tumori infiltrative, relativ bine delimitate, cu inciden crescut a

calcificrilor
aspect CT: -nespecific asemntor altor tumori gliale
- inciden crescut a calcificrilor

Fig 19a. Nativ heterogen cu

calcificri intratumorale

Fig 19b.Iodofilie neomogena

18

 Metastazele
Apar frecvent n neoplasmele pulmonare i de sn
localizare: frecvent la nivelul jonciunii sa-sc
frecvent nconjurate de edem vasogenic
nativ pt fi hipo, izo sau hiperdense
contrastul pateu fi nodular (difuz) sau inelar (periferic)
leziuni unice/ multiple

Fig 20a Imagini nodulare hiperdense

spontan, bine delimitate. Edem
perilezional.

Fig 20 b Iodofilie nodulara.

Edem perilezional.

B. TUMORILE INFRATENTORIALE
1. EXTRANEVRAXIALE
Meningiomul

Localizare:- stnca temporal, clivus, gaura occipitsal mare, tentorium

foarte rar : ventriculul IV

CT, IRM: asemntor leziunilor supratentoriale

19

Fig 21. Meningiom placat la faa post a stncii temporale, cu iodofilie intens i
omogen i calcificri punctiforme.
Neurinoame

cel mai frecvent nervul VIII i mai rar n. VII

mai frecvent la pacienii cu neurofibromatoz tip II: nn. XII, IX, X
diagnostic CT leziuni intens iodofile la nivelul unghiului pontocerebels
tumorile de nerv VIII produc lrgirea canalului acustic ce apare ocupat de
masa tumoral

2. INTRANEVRAXIALE
- pot prezenta:- semne focale datorit implicrii structurilor nervoase din fosa
posterioar, cerebel ,trunchi cerebral
- semne datorate hidrocefaliei supratentoriale
la:- copii: sunt tumori primare (glioame de trunchi cerebral, meduloblastom
cerebelos sau astrocitom)
- adult: sunt tumori secundare (metastaze ale tumorilor pulmonare
brbai
sau de sn femei)

Astrocitomul
- cea mai frecvent tumor infratentorial la copii
- e o tumor slab infiltrativ, bine delimitat, cu component chistic (60%)
localizare: emisferele cerebeloase
- aspect CT: componenta -solid: izodens
-chistic: hipodens
-iodofilie marcata a componentei solide; ncrcarea poate
apare i la nivelul capsulei chistului
-20% prezint calcificri

20

Fig 22.Voluminoas mas chistic localizat n centrul fosei post. ce determin

compresia si deplasarea spre ant. a ventriculului IV cu hidrocefalie consecutiv.
Astrocitom chistic.
Meduloblastomul

localizare: vermis (cu dezvoltare spre anterior n ventriculul IV)

- diagnostic CT - mas cu densitate tisular, omogen, izo sau uor hiperdensa cu

-iodofilie marcata
-rar: calcificri, chiste

Fig 23. Masa vermiana izo- uor hiperdens, cu iodofilie omogen, ce comprim
ventriculul IV cu hidrocefalie obstructiv suprajacent

21

 Ependimonul
-de obicei T solid, frecvent prezint calcificri
-rar: tumori chistice

localizare:
ataat de podeaua ventriculului IV;
tumora tinde s creasc i s se extind spre orificiile lui Luschka i
Magendie

CT, IRM: nu sunt specifice

Fig 24. Formaiune tumoral iodofil dezvoltat la nivelul ventriculului IV

CURS CT MEDIASTIN
Mediastinul reprezint regiunea interpleuro-pulmonar dispus ntre stern i
coloana vertebral. Mediastinul cuprinde un complex de organe ale
aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, nconjurate de esut conjuctiv
lax i este strbtut de vase, ci limfatice i nervi.
Mediastinul mbrac n ansamblu forma unei piramide cvadrangulare, delimitat:
- anterior, de peretele sterno-condral;
- posterior, de coloana vertebral toracic;

22

 - lateral, de foiele pleurale mediastinale.

-inferioar, spaiul mediastinal este separat de cel abdominal prin diafragm.
-superior, mediastinul comunic larg, prin defileul cervico-toracic, cu spaiile i
viscerele gtului.
Sistematizarea mediastinului:
Proiectarea unui plan ce unete marginea inferioar a manubriului sternal cu
marginea inferioar a celei de-a IV-a vertebre toracice a permis individualizarea
unei zone superioare-poriunea supraazygo-aortic i a unei poriuni inferioare
zona infraazygo-aortic care la rndul ei este mprit prin trei planuri frontale n
poriuni anterioar, mijlocie posterioar. Aceast clasificare a fost aceptat de
Nomica Anatomica internationale distingndu-se patru compartimente
mediastinale:
anterior cuprins ntre faa posterioar a sternului i faa anterioar a
pericardului corespunde spaiului retrosternal;
mijlociu cuprins ntre cele dou planuri tangente la pericard;
posterior este cuprins ntre faa posterioar a pericardului i coloana vertebral.

Fig1 Sistematizarea mediastinului

Anevrismele aortei toracice

- sunt sacciforme, fuziforme, disecante
- CT dilatatii aortice peste 4cm, cu calcifieri parietale, tromboza parietala.
- CT postcontrast incarcarea masei vasculare in timp parterial, aspect
hipodens al trombilor comparativ cu lumenul vascular.
- In caz de ruptura anevrismala masa cu densitati nativ crescute cca 60 UH
de hematom mediastinal. Poate apare si revarsat pleural stang.

23

Fig. 2 Anevrism trombozat de aorta toracica

Disectia aortei toracice

- diferente de densitate intre lumenul fals si ceel real. Postcontrast lumenul
real este mai mic decat cel fals. Lumenul fals prezinta un debit de umplere
mai lent la scanari rapide de tip angio.

Fig. 3 Disectie de aorta

Adenopatii mediastinale
- CT: hipertrofii ganglionare omogene sau inomogene cu hipodensitati centrale
de necroza

24

Mase adipoase mediastinale lipomatoza toraica, lipoamele mediastinului mase cu

densitati nativ negative, omogene (cele benigne) sau inomogene cu septe sau
componente tisulare la interior (cele maligne)

Fig. 4 Masa adipoasa mediastinala.

Mase chistice mediastinale

-chistul benign congenital, chistul pleuropericardic (masa omogena cu densitati
lichidiene 0-20UH nativ, cu perete subtire ce se incarca postcontrast
- chiste dermoide, teratoame, limfangioame (mase inomogene cu componente
lichidiene si tisulare), cu incarcare postcontrast a componentelor tisulare.

Fig. 5 Chist pleuropericardic

Mase solide mediastinale
- pot fi de natura inflamatrorie sau tumorala (benigna sau maligna). Pierderea
planului de demarcatie cu structurile invecinate pledeaza pentru malignitate,
25

fara a fi insa un semn de certitudine. Demonstrarea caracterului invadant

asupra organelor mediastinale si inglobarea acestora in masa tumorala,
sugereaza caracterul malign.
Hiperplazia timica
- cresterea globala in volum a timusului cu aspect CT de masa tumorala solida
cu densitati spontane similare timusului normal cu posibile zone chistce sau
calcifieri
Timoamele
- timoamele noninvazive - mase solide bine circumscrise intre 1 si 10 cm cu
densitati spontane similare timusului normal si captae moderata
postcontrast, adesea cu prezenta de calcifieri.
- Timoamele invazive mase solide imprecis delimitate cu necroza la interior,
ce invadeaza traheea, marile vase, pleura mediastinala, pericardul. Priza
inomogena de contrast
Timolipomul
- tumori benigne incapsulate intr-o capsula fibroasa, cu continut grasos (densitati
spontan negative), omogena.
Gusa tiroidiana
- localizata in spatiul pretraheal. Densitati spontane mari de cca 112-122 UH (6070UH in tiroiditele cronice), cu priza intensa de contrast avand in vedere ca tesutul
tiroidian concentreaza iodul din substanta de contrast iodata administrata iv.
Aspectul gusei este glanda marita de volum cu plonjare mediastinala de la nivelul
regiuniii cervicale anterioare, cu contur neregulat, boselat, cu aspect adesea
multinodular, uneori cu calcifieri

Fig. 6 Gusa tiroidiana multinodulara plonjata mediastinal

26

Limfoamele mediastinale
- Hodgkin largirea simetrica bilaterala a mediastinului mijlociu, prin
prezenta de adenopatii prevasculare si pretraheale separate sau mase
ganglionare conglomerate, fara priza de contrast. Posibile calcifieri sau
necroze intraganglionare
- Non-hodgkin largirea asimetrica a mediatinului prin mase ganglionare
conglomerate, difuz delimitate, neomogene cu necroza centrala.

Fig. 7 Limfom mediastinal

CT TORACO-PULMONAR
Tumori bronhopulmonare maligne
- CT apreciaza localizarea, volumul, invazia locala, raporturile cu organele
invecinate, cu peretele toracic, mediastinul, precum si prezenta adenopatiilor
sau metastazelor la distanta.
- Masa parenchimatoasa inomogena, imprecis delimitata, cu prelungiri spre
campul pulmonar adiacent, inomogena, cu priza moderata si adeseori
neomogena de contrast situata centrohilar sau periferic. Poate fi insotita de
atelectazie (cele centrohilare), proces pneumonic sau colectii pleurale.
- Adenopatii mediastinale prezente de peste 1cm diametru.
- Poate fi insotite de metastaze pulmonare sub forma de noduli de dimensiuni
variate, bine delimitati moderat captanti, diseminati in unul sau ambii campi
pulmonari.
- Tumorile periferice pot invada pleura si toracele osos cu liza costala, sau
chiar invazia musculaturii toracice.
- Invazia marilor vase, a esofagului, a carinei, fac tumora inoperabila.
- Metastazele in glandele suprarenaline sunt frecvent intalnite, ca nodului
inomogeni suprarenalinei uni sau bilaterali, cu moderata priza de contrast de
tip heterogen.
- Pot metastaza si la nivel osos, cerebral, hepatic

27

Fig. 8 Tumora pulonara periferica

Fig. 9 Metastaza suprarenaliana dreapta de la CC pulmonar

Metastazele pulmonare ale altor cancere primare apar CT ca noduli de

dimensiuni variate, bine delimitati moderat captanti, diseminati in unul sau
ambii campi pulmonari.

28

Fig. 10 Metastaze pulmonare multiple

Chistul hidatic pulmonar
- masa lichidiana, omogena bine delimitata de un perete fin moderat captant,
care in evolutie, dupa evacuare partiala poate prezenta nivel hidroaeric
caracteristic cu membrana ondulata semn dat de membrana proligera
decolata ce pluteste la suprafata lichidului.
Abcesul pulmonar
- neevacuat: imagine nodular hipodensa, inconjurata de arie pneumonica.
Captare perinodulara de tip inelar.
- evacuat: imagine hidroaerica rotund-ovalara cu perete gros ce capteaza
contrastul
Atelectazia
- masa solitara, sistematizata pe loi sau segmente, in contact cu pleura, deseori
ascutita, cu captare omogena postcontrast, fara bronhograme asu
alveolograme aerica.
- caractere retractile asupra organelor de vecinatate
Pneumonia
Masa sistematizata lobar sau segmentar, fara caractere retractile, cu prezenta
caracteristica de bronhograma si alveolograma aerica, bine delimitata scizural si
imprecis delimitata in rest, moderat captanta postcontrast.
Pneumotoraxul
- Aer liber in spatiul pleural cu colabarea pulmonului spre hil

29

Pleureziile
- CT poate detecta colectiile pleurale minime, neevidentiabile radiografic,
- forma de lame cu densitati lichidiene (0-10UH) la bazele pulmonare (cele in
cantitate mica) pana la epansamente masive ce ocupa partial sau total marea
cavitate pleurala.
- Revarsatele lichidiene se pot insinua intrascizural
- Revarsatele pot fi coazonate (inchistate) laterotoracic sau intrascizural

CURS CT ABDOMEN
FICAT
Steatoza hepatica
- CT aspect difuz hipodens al ficatului ( sub 30 UH), in rest cu aspect omogen.

Fig.11 Steatoza hepatica

Ciroza hepatica
- CT hepatomegalie, cu contur boselat cu micronoduli sau macronoduli
hepatici de regenerare izo sau discret hiperdensi.
- Semne de hipertensiune portala largirea venei porte, splenice,
splenomegalie, circulatie colaterla portocava, ascita.

30

Fig 12. Ciroza hepatica

Carcinomu hepatocelular
- CT masa tumorala solitara sau multifocala izo sau hipodensa sponta,
inomogena, cu posibile arii necrotice la interior, cu captare neomogena a
contrastului si spalarea rapida a acestuia, cu mentinearea sa tardiva doar la
nivelul capsulei sau septelor fibroase.
- Adenopatii in hilul hepatic sau retroperitoneale
- Posibil tromboza de porta, suprahepatice sau chear de cava
- Ascita poate fi prezenta
- CT permite evaluarea extensiei locoregionale sau la distanta prin metastaze a
tumorii.

Fig 13 Carcinom hepatic

31

Chistele hepatice
- CT mase lichidiene unice sau multiple, bine delimitate cu priza parietala de
contrast de tip inelar.

Fig14 Chist hepatic

Hemangioamele hepatice
- CT nativ hipodense, rotund-ovalare, bine delimitate, omogene
- CT postcontrast capteaza periferic in faza arteriala (la cca 20 sec de la
injectare) ; apoi capteaza centripet, devenind izodensa cu vasele sanguine la
sfarsitul fazei portale (cca 40-50sec de la injectare).

Fig 15 Hemangiom hepatic iodofilie progresiva

32

Adenomul hepatic
- tumora benigna dar cu risc de degenerare.
- CT nativ hipodensa, bine delimitata cu arii necrotice.
- Postcontrast devine hiperdensa in faza arteriala. In faza portala poate avea
orice aspect (hipo, izo sau hiperdens)
- Daca are continut adipos mult, poate fi hipodensa nativ si postcontrast
Abcesul hepatic
- unic sau multiplu
- CT leziuni hipodense spontan, omogene cu densitati intre 15-30 UH, bine
delimitate cu capsula periferica care capteaza contrastu de tip inelar.
- Poate prezenta aer la interior sub forma de bule aerice sau nivel hidroaeric,
cu precadere abcesele cu germeni anaerobi.

SPLINA
-

Hematomul subcapsular
CT in faza acuta, imagine hiperdensa spontan localizata subcapsular, iar in
faza tardiva aspect hipodens lenticular tangent la suprafata splinei, fara
priza de contrast.
Hematoamele vechi se pot calcifica.

Fig 16. Hematom splenic subcapsular

Abcesele splinice
CT arii nodulare hipodense spontan, bine delimitate, cu densitati parafluide,
cu priza inelare periferica de contrast.

33

Infractul splenic
CT una sau mai multe zone hipodense triunghiulare cu baza la capsula si
varful la hil, neiodofile. Poate exista totusi o fina captare la nivelul capsulei.
Uneori calcifieri
Infarctele mari pot interesa intreaga splina care apare hipodensa, necaptanta

Fig 17. Infarct splenic

PANCREASUL
-

Pancreatita acuta
CT faza de pancreatita medie (edematoasa) crestera in dimensiuni a
pancreasului focal sau difuz, delimitare imprecisa, densitati usor scazute
nativ. Postcontrast usoara captare neomogena. Poate fi insotita de colectii
lichidiene peripancreatice si de necroza grasimii peripancreatice ce devine
mai densa (cca 25UH)
In faza severa de pancreatita necroticohemoragica cresterea in volum a
pancreasului, cu aspect neomogen, imprecis delimitat, cu arii extinse
necrotice la interior precum si peripancreatic de aspect hipodens.
Postcontrast parenchimul inca viabil capteaza substanta iodata, in timp ce
ariile necrotice nu. Colectii fluide mai mult sau mai putin extinse.
Arii hemoragice hiperdense nativ cca 60 Uh in aria pancreatica
Complicatii pseudochistul pancreatic dupa cca 6 saptamani apare ca o
arie hipodensa constituita din tesut necrotic, sange si secretii pancreatice,
situata intra sau extrapancreatic. Initial nu prezita capsula proprie, fiind
delimitat de peretii tesuturilor invecinate. Ulterior odata cu maturarea
chistului, se formeaza pereti din tesut granulos si apoi fibros care capteaza
contrastul iodat.
34

Fig 18 Pancreatita acuta

Pancratita cronica
- CT diminuarea glandei, cu aspect fibros, cu calcifieri
- Dilatatii ductale
- Contur neregulat al pancreasului
Adenocarcinomul pancreatic
-CT masa focala excentrica frecvent la nivelul capului pancreatic, imprecis
delimitata, cu necroza centrala, caprate inomogena
- situatia cefalica poate determina dilatatii ductale biliare si pancreatice, cu
aparitia sindromului icteric.
- invadara grasimi peripancreatice sau a vaselor adiacente
- adenopatii retroperitoneale
- metaztaze la distanta, frecvent hepatice.

Fig 19. adenocarcinom pancreatic corporeal

35

RINICHI
Chistele renale
- CT arii rotunde hipodense spontan cu densitati lichidiene, bine delimitate, cu
perete foarte fin, cu usoara priza parietala de contrast, situate cortical sau
parapielic.

Fig 20 Chist renal drept

Epiteliomul renal tumora Grawitz

- CT masa hipodensa nativ uneori cu necroza la interior, imprecis delimitata
- Postcontrast iodofilie intensa in faza arteriala, urmata de spalare si aspect
hipodens in faza parenchimatoasa
- Frecvent tromboza de vena renala
- Uneori calcifieri
- Extensie extracapsulara in grasimea peri, apoi pararenala.
- Adenopatii reroperitoneale, si in hilul renal
- Metastaza pulmonare, osoase, cerebrale

Fig 21. Tumora Gravitz stg

36

Nefroblastomul Tumora Wilms - tumora renala maligna a copiilor

- CT mase solide hipodense ce produc distrugerea parenchimului renal, fara
calcifieri, cand prezinta hemoragie sau necroza aspectul devine heterogen.
- Postcontrast tumora ramane hipodensa
- Adenopatii paraaortice si in hilul renal

CURS CT PELVIS
EXAMINAREA IMAGISTIC A VEZICII URINARE

Modificri de pozitie, form i contur

Apar in fibroza retroperitoneal, lipomatoza pelvin, hematoame, limfocele sau
tromboza de VCI, etc.
Deplasarea vezicii urinare poate apare in diferite leziuni ale organelor vecine
(tumori genitale, prostatice, de rect si sigmoid), tumori osoase si musculare,
anevrisme ale vaselor pelvine.
n aceste conditii vezica urinar are aspect piriform.
- n lipomatoza pelvin mari cantiti de grasime nconjoar
organele pelvine.
- Limfocelele sunt mase cu aspect chistic, cu densitati fluide si
parafluide in functie de continutul proteic, care pot comprima
vezica urinar.
- Hematoamele acute pelvine au, la examenul CT, densiti crescute.
- Procesele inflamatorii pelvine pot interesa vezica urinar.
Diverticulitele sau afeciunile intestinale inflamatorii pot produce o
ngroare cu caracter focal a peretelui vezical - diagnostic
diferenial cu procese tumorale. Ele pot determina formarea de
fistule entero-vezicale cu prezena de aer n interiorul vezicii.
ngrori localizate ale peretelui vezical pot apare i n
endometrioza vezical, cistita radic, tumorile vezicale benigne sau
maligne.
- Diverticulul vezical poate fi congenital sau dobindit imagine
saculara paravezicala; poate reprezenta locul de aparitie a unui
carcinom vezical.
Tumorile vezicale benigne
sunt rare: fibroamele, feocromocitoamele sau angioamele se prezint ca imagini
lacunare intravezicale. Diferenierea acestor leziuni de calculi i cheaguri
sangvine intravezicale este relativ uoar CT, calculii avnd densiti spontane
37

crescute, iar cheagurile sangvine sunt mobile la schimbrile de poziie ale

pacientului.
Traumatismele de vezica urinar
apar n traumatismele pelvine, produc ruptura intra- sau extraperitoneal sau
contuzie cu hematom al peretelui vezical.
Ureterocel - formaiune chistic frecvent localizat la jonctiunea uretero-vezical
cu sau far dilataie ureteral distal.Localizarea intra sau extramural mimeaz
diverticulul. Formele ectopice se extind la nivelul colului i/sau uretrei.

Carcinoamele vezicale
CT nu poate face distincia ntre stadiile A (T1), B1(T2) i B2 (T3a) deoarece nu
poate diferenia nveliurile peretelui vezical. CT este util n determinarea
extensiei tumorii la organele vecine, la pereii pelvini i prezena metastazelor la
distan.

Fig 22 Tumora vezicala

Afectiuni maligne mezenchimale

Sunt tumori rare, cu originea in tesutul muscular. Apar mai frecvent in decada a
patra, dar exista si tipuri ce ce se intilnesc la copii.
Tipurile benigne (leiomiom, rabdomiom) au contur net, uneori pediculate; mase
tisulare omogene, cu iodofilie moderata. Fibroamele, neurofiboamele, lipoamele
si hemangioamele sunt foarte rare.
Tumorile maligne prezinta agresivitate cu infiltrare a organelor adiacente.

38

Sarcomul este rar. Cel mai frecvent este leiomiosarcomul, iar la copii,
rabdomiosarcomul.
Leiomiosarcomul este o tumor voluminoas, slab delimitat, invaziv, ulcerat,
iodofil, neomogena.
Rabdomiosarcomul - la copii - tumor polipoid ce proemin sau poate umple
lumenul vezical. Postcontrast masele solide se ncarc accentuat, neomogen

EXAMINAREA PELVISULUI MASCULIN

PATOLOGIA PROSTATEI
- Prostata apare pe sectiunile CT ca structura omogena, cu densitati tisulare (40-65 UH),
contur net, ovalara situata infravezical cu dimensiuni ce cresc odata cu virsta (2,5-3 cm ap si 3-5 cm transvers); pot apare microcalcificari periferice (fleboliti in plexul
periprostatic).
- Marginea laterala a prostatei este tangenta la ligamentul muschiului ridicator anal.
Limita vezico-prostatica este in general orizontala, artefactele de volum partial putind
masca neregularitatile de la acest nivel.
- Veziculele seminale sunt situate posterior , in contact cu peretele vezicii urinare.

Anomalii congenitale
Apar frecvent n asociere cu alte anomalii genito-urinare.
Agenezia de prostat - lipsa de esut prostatic n loja prostatic.
Hipoplazia prostatic - se diagnosticheaz dificil la copii ce au normal o prostat
mic. La adult, prostata mai mic de 4g este considerat hipoplazic.
Chisturile pot fi congenitale sau dobindite - sunt localizate medial (chisturile de
duct Muller, de utricul prostatic) sau lateral (rar congenitale, secundare
inflamaiei, reteniei sau traumatismului). Pot depasi 5 cm comprimind vezica si
rectul.
CT nu are acuratee n diferenierea leziunilor chistice prostatice.
Prostatite
Prostatitele acute se produc prin propagarea unei infecii joase sau iatrogene.
Prostatita cronic este mult mai frecvent, recurent i clinic silenioas.
Abcesul prostatic este o sechel a prostatitei; mai rar apare n urma unei
diseminri hematogene.
CT- prostatita acut nu poate fi distins clar de o prostat normal sau de
hiperplazia benign prostatic; de obicei apare o mrire simetric a glandei cu

39

aceeai densitate cu a prostatei normale sau a adenomului prostatic fara a deplasa

uretra.
- prostatita cronic : prostat de dimensiuni reduse datorit fibrozei i cicatrizrii
esutului glandular
abcesele i focarele de lichefiere apar postcontrast i.v. ca arii hipodense,
neregulate, ce pot prezenta nccare inelar periferic.
Tuberculoza urogenitala este frecvent insotita de prostatita ; leziunile ulceroase si
cavernoase duc la fistulizare in uretra, rect sau perineu. Pot apare calcificari ce
trebuie diferentiate de calculii prostatici.

Hiperplazia benign de prostat

Este o hiperplazie benigna adenomatoasa ce intereseaza structurile tubulare din
partea centrala a prostatei, comprimand baza vezicii urinare.
Implic proliferarea tisular n zona de tranziie i n glandele periuretrale, mrind
prostata.
CT - singurul semn CT este vizualizarea unei prostate voluminoase (peste 5 cm),
bine delimitat, greu de difereniat de adenomul prostatic; esutul glandular
periferic normal se delimiteaz ca zon hipodens postcontrast; poate amprenta
vezica urinar determinnd obstrucie subvezical; pot apare zone de asimetrie cu
protruzie spre lumenul vezicii.
Carcinomul de prostat
Este a doua tumora ca frecventa la barbat. Apare de obicei la varste inaintate,
interesind initial periferia prostatei. Odata cu depasirea capsulei, in functie de
localizare poate interesa tesutul periprostatic, vezica urinara, veziculele seminale,
sau regiunea perineala, muschii obturator intern, iliac extern.
CT stabileste stadiul extensiei tumorale i/sau evalueaz rspunsul la terapia
aplicat .
Leziunile intracapsulare nu se pot diferenia de esutul glandular normal.
Modificrile focale de contur (difuz sau cu aspect nodular) pot fi prezente dar sunt
necaracteistice. Glanda mrit de volum sugereaz o hipertrofie benign, dar nu
exclude tumora malign de mici dimensiuni.
Dilatatia asimetrica a unei vezicule seminale sugereaza invazie tumorala in
special cind este vizibila obstructia unghiului dintre vezica urinara si vezicula
seminala.
Extensia extraglandular const n invadarea veziculelor seminale, a vezicii
urinare cu dispariia planurilor de separaie grsoase dintre aceste structuri
intrapelvine.
In stadiul D se evideniaz leziuni metastatice pelvine, la nivelul coloanei
vertebrale, oaselor lungi, oaselor bazinului (pot fi osteocondensante 80%, mixte
15% sau osteolitice 5%), ficatului sau plmnului sau exist adenopatii
retroperitoneale.
Dupa administrarea in bolus a contrastului iv, tumorile mici capteaza la fel ca
restul tesutului prostatic, fiind foarete greu de vazut. Tumorile mari capteaza
intens, neomogen, ca si zonele de infiltratie din vezica urinara si rect, fiind
posibila stabilirea extensiei.

40

Zonele de necroza si adenopatiile sunt usor de delimitat postcontrast. Criteiile de

apreciere a adenopatiilor sunt aceleasi ca la restul tumorilor pelvine (1,5 cm).

Sarcoamele sunt mult mai rare si apar la tineri; metastazeaza precoce hematogen
in ficat, plaman si os.
Rabdomiosarcoamele apar la copii, iar leiomiosarcoamele la virste mijlocii

Fig 23. Cancer prostatic

PATOLOGIA VEZICULELOR SEMINALE

Anomalii congenitale
agenezia unilateral - frecvent asociat cu agenezia renal ipsilateral;
- chisturile veziculelor seminale sunt unilaterale, uni-sau multiloculare.

Leziuni inflamatorii
Se asociaz cu prostatitele i epididimitele.
inflamaiile acute - veziculele seminale sunt normale sau mrite,
stadiul subacut - se ntlnete frecvent hemoragia
inflamaiile cronice - dau atrofie cu reducerea fluidului
-abcesul post infecie acut - leziune focal
CT nu are indicaie n afeciunile benigne.

Tumori
- benigne (leiomiom)
- maligne (adenocarcinom) - sunt secundare adenocarcinomului de prostat, sau
prin extensie direct de la un cancer de rect sau vezic urinar.

PATOLOGIE TESTICULAR

Anomalii congenitale
- anomalii testiculare de mrime (hipoplazia), numr (mono sau anorhidism,
poliorhism), de coborre

41

CT ectopia testicular, criptorhidia - mase tisulare, ovoidale, bine delimitate pe

traiectul canalului inghinal sau oriunde n abdomen - necesita diagnostic
diferenial cu ganglionii inghinali adiaceni.
Tumorile testiculare maligne
Cele mai frecvente tumori maligne testiculare sunt seminoamele.
Tumorile testiculare metastazeaz adesea pe cale:
- limfatic n ganglionii iliaci, paraaortici, mediastinali precum i n ganglionii
supraclaviculari;
- hematogen n plmn, ficat, rinichi sau n alte organe supra i
subdiafragmatice.
CT evideniaz determinrile pulmonare, hepatice sau renale i din acest motiv
examinarea CT este metoda de prim intenie n evaluarea extensiei i
stadializarea tumorilor testiculare, n urmrirea pre- i postoperatorie sau n
evaluarea rezultatelor chimio i radioterapiei convenionale, precum i n
aprecierea recidivelor loco-regionale.

PATOLOGIE SCROTAL

Afeciuni inflamatorii
CT- epididimita acut - lrgire asimetric a epididimului.
- orhita acut: testiculul marit fata de cel contralateral;
- edemul i inflamaia adiacent apar ca o ngroare a bursei scrotale ;
- filariazisul determin limfedem scrotal;
- vasculita din poliarterita nodoas, artrita reumatoid, purpura Henoch-Schnlein
d focare multiple cu contur difuz.
Hidrocelul
CT mas cu densitate lichidian, nconjurnd testiculul, cu sau fr septuri fine;
creterea densitii sugereaz infecie sau hemoragie;
Hematocelul- apare posttraumatic; colectie cu
densitati crescute in faza acuta.
Spermatocelul -CT- colecie rotund, bine
conturat, la capul epididimului, cu coninut
lichidian;
Varicocelul
CT mase lobulate intrascrotale, de-a lungul cordonului spermatic, cu densitate
apropiat de cea a sngelui, fiind mai bine vizualizate postcontrast.
Hernia scrotal - aspectul CT depinde de
coninutul sacului scrotal.

EXAMINAREA IMAGISTIC A PELVISULUI FEMININ

Vaginul, uretra si rectul sunt marginite de ligamentul ridicatorului anal, iar in

cazurile in cae tesutul grasos este redus cantitativ aceste structuri sunt geu de

42

delimitat. Lumenul vaginului poate fi delimitat prin introducerea unui tampon

opacifiat sau cu aer; uneori acesta poate fi deplasat lateral de colul uterin sus
situat.
Colul uterin are in medie 2 cm lungime, iar in sectiune transversa apare ca o
structura ovalara ce nu depaseste 3 cm diametru. Are structura tisulara iar
postcontrast iv prezinta captare omogena, fiind delimitat de grasimea
inconjuatoare.
Imaginea corpului uterin depinde de gradul de umplere a vezicii urinare: cand este
plina, corpul uterin este deplasat posterior fiind surprins in sectiune transversa, iar
cand vezica este goala, este prins in sectiune oblica sau aproape longitudinala.
Pana la menopauza, diametrul transvers al uterului nu depaseste 5 cm.
Postcontrast iv, corpul uterin capteaza moderat, omogen delimitindu-se cavitatea
ca o zona hipodensa, in forma de T. limitele vezico-uterina si recto-uterina sunt
greu de evaluat pe sectiunile axiale.
Structurile parauterine alcatuiesc parametrele , componentele lor cu exceptia celor
vasculare fiind greu de delimitat.
Anexele pot fi identificate pe sectiuni subtiri, uneori fiind posibila localizarea
originii trompelor Fallopio. Ovarele apar ca structuri tisulare ovalare de aprox.
30/15 mm, localizate postero-lateal de uter, in la bifurcatia iliacei comune, uneori
neputind fi delimitate de ansele intestinale inconjuratoare.
Opacifierea anselor ileale si colice este o conditie necesara pentru delimitarea
uterului si anexelor si pentru decelarea anormalitatilor acestora. Suspiciunea de
interesare a vezicii urinare necesita examinarea in stare de plenitudine a acesteia,
fiind opacifiata.

PATOLOGIA OVARIAN I TUBAR

Patologie inflamatorie

Abcesele tubo-ovariene
Infectiile pot fi ascendente sau hematogene.
CT - mase anexiale cu perei groi i densiti centrale sczute, eventual cu
acumulare de puroi (piosalpinx); prezena n interior a bulelor de gaz este
sugestiv pentru diagnosticul de abces tubo-ovarian. Tratamentul corect duce la
sterilizarea colectiei, care capata densitati fluide. Pot apare adrente locale, fuzarea
colectiei (abces de sac Douglas), chisturi tubo-ovariene. Ingrosarile peretelui
intestinal local poate semnifica pelviperitonita. Aceste colectii pot fistuliza
spontan in rect sau vagin.
Hidrosalpinxul sau piosalpinxul pot fi decelate CT de la aproximativ 2-3 cm, fiind
necesara opacifiera completa a anselor intestinale. Apar ca mase hipodense,
uneori chistice parauterine.
Prezenta ascitei localizate sau generalizate mascheaza grasimea pelvina.
Contrastul iv in bolus poate evidentia ingrosarea parietala.
Diagnosticul diferenial al acestor mase inflamatorii cu neoplaziile cu aceeai
localizare nu este ntotdeauna posibil.

43

Inflamatiile parametriale
Poarta de intrare o reprezinta mai frecvent laceratiile cervixului intrapartum sau
interventiile chirurgicale. Pot interesa parametrul lateral, anterior posterior, sau
spatiul recto-uterin, dupa evolutii lungi putand sa intereseze muschiul psoas sau
spatiul retroperitoneal.
CT, in stadiile initiale, nu este posibila diferentierea inflamatiei de o eventuala
tumora. Contrastul iv poate delimita colectiile purulente.
Inflamatiile uterului
Prin obstructia eliminarii secretiilor sau inflamatiei resturilor necrotice in tumorile
uteine, acestea se acumuleaza in cavitate, ceea ce conduce la aparitia piometriei,
cu cresterea accentuata in dimensiuni a uterului si semne clinice.
Pe sectiunile CT apare uterul marit, cu pereti grosi si cavitate largita hipodensa.
Conturul neregulat al uterului sau cavitatii aduce in discutie carcinomul uterin.

TUMORILE BENIGNE OVARIENE

Teratoamele ovariene
Reprezint 1015% din toate tumorile ovariene; apar n cursul perioadei
reproductive a femeii. Majoritatea sunt tumori benigne, 3% pot degenera
malign. Unilocular, cu coninut grsos, adesea cu protuberane la nivelul
peretelui, ce conin vase, pr i dini. Se complic cu torsiune, ruptur,
infecie i malignizare.
CT
- mase tumorale ce conin grsime, lichid, componente osoase sau calcificri;
- uneori au aspect chistic cu calcificri liniare sau aspect mixt cu componente
tisulare;
- calcificrile i coninutul grsos pot lipsi din masa tumoral chistic, iar dac
coninutul teratomului ovarian const numai din fluide, esuturi necrozate, snge
i/sau resturi de pr, semnele CT sunt nespecifice;
- invazia structurilor adiacente este semn de degenerare malign, cu diminuarea
planurilor grsoase i extensia la nivelul vezicii urinare, muchilor pelvini sau
intestinului subire.

Chisturile ovariene
Funcionale ( folicular, ale corpului luteal, ale tecii luteinice); hiperplazia
foliculilor ovarieni normali ( ovar polichistic, chist seros nefuncional).
Majoritatea chisturilor ovariene sunt asimptomatice si descoperite ntmplator.
CT

44

este necesara opacifierea corecta a anselor pelvine,

sectiunile trebuie sa cuprinda fundul uterin si fosa ovariana,
- mase rotund ovalare cu perete subtire, densiti centrale apropiate de cea a apei
(0-15UH) i cu nveli periferic constituit din esut moale. Septurile interne nu se
pot evidenia ntotdeauna;
- frecvent sunt solitare, sub 4 cm sau multiple, voluminoase, bilaterale
chisturile foliculare seroase nu pot fi deosebite de chisturile luteale, dar prezena
hemoragiei intrachistice este evideniat prin densiti crescute (peste 40UH)
chisturi de ciocolata ; uneori pot fi foarte mari (10-12 cm).
Sectiunile postcontrast arata structuri avasculare cu perete subtire.

Fig 24 Chiste ovariene

Ovare polichistice (sdr. Stein Leventhal)
CT- de cele mai multe ori bilateral - ovare cu dimensiuni crescute, cu multiple
chiste, de mrime uniform, dispuse periferic; se asociaz frecvent uter
hipoplazic; cnd chistele sunt prea mici pentru a fi detectate CT, ovarele apar ca
mase tisulare cu dimensiuni crescute.
Chistadenomul seros
Apare ntre 20-50 ani; este cea mai frecventa tumora ovariana frecvent
unilocular, mare (5-15cm), conine lichid clar; tipul cilia glandular este rar
dar are rata mare de degenerare. Pot apare mici calcificari paietale
(psamoame).
Chistadenomul mucinos
Peste 40 de ani multiloculare, unilaterale, mari (15-30cm) conin mucus i se
complic cu pseudomixomul peritoneal i ascit.
- cea mai frecvent tumor benign ovarian, aprnd la vrsta reproductiv.
- unilocular, mare 5-15cm., conine lichid clar sau mucus gros ( tumori mucinoase).
- Poate degenera in 25% din cazuri in chistadenocarcinom.

45

CT- n funcie de coninutul seros sau mucinos densitatea variaz de la cea a apei
la cea tisular; pereii chistelor i septurile interne au grosime variabil (<de 3
mm); CT nu difereniaz chistadenomul benign de cel malign.

Afectiuni ovariene benigne solide

Fibromul apare n peri- i postmenopauz, uneori bilateral i d sindromul

Demon-Meigs (ascit, hidrotorax).
CT- mas tisular solid care poate prezenta calcificri focale; postcontrast se
ncarc nesemnificativ.
Diagnosticul diferenial cu leiomiomul exofitic subserosal se face prin absena
ovarelor normale bilaterale din fibromul ovarian.

TUMORI MALIGNE OVARIENE

ocup locul ase dintre neoplaziile aprute la sexul feminin;
- cele mai frecvente neoplazii maligne primitive sunt adenocarcinoamele papilare
nedifereniate, chistadenocarcinoamele seroase i mucipare; mai rare sunt
teratoamele maligne, tumorile mleriene, tecoamele maligne i disgerminoamele.
CT:
- tumorile maligne ovariene primare sau secundare se prezint sub forma unor
mase pelviene uni- sau bilaterale cu localizare anexial;
- chistadenocarcinoamele sunt voluminoase, chistice i hipodense ;
- contururile tumorii sunt neregulate iar tumora poate conine componente tisulare
n interiorul masei chistice; pereii groi i poriunile solide ale tumorii sunt
identificate n 94% dintre tumorile maligne i numai n 4,8% dintre tumorile
benigne.
- calcificrile amorfe i septurile interne sunt mai frecvent ntlnite n tumorile
benigne;
celelalte categorii histologice de tumori maligne ovariene se prezint ca mase
mixte cu componente solide i chistice sau numai solide, cu densiti ntre 40 50UH. Invazia vezicii urinare, intestinului subire sau colonului se evideniaz
prin dispariia planurilor grsoase adiacente; lichidul de ascit este decelat foarte
uor; determinrile peritoneale i cele ganglionare sunt evideniate CT cnd au
dimensiuni peste 2 cm diametru. Este necesara evaluarea ganglionilor din toata
cavitatea peritoneala.
Recidivele tumorale pelvine sunt vizualizate sub forma unor mase tumorale
alturi de adenopatiile retroperitoneale sau pelvine i eventual lichidul de ascit.

46

Fig 25. Adenocarcinom ovarian

Tumori metastatice ovariene

Tumorile Krukenberg
- sunt metastaze ovariene cu coninut mucinos i celule inelare, solide, reniforme,
bilaterale; provin adesea din carcinom gastric, dar i de la tumori primare de
colon, sn, apendice, vezic urinar. Extensia tumoral se face sanguin i
transperitoneal.
CT- pot fi predominant solide sau chistice. Nu pot fi diferentiate de tumorile
primare ovariene.
Tumori maligne primare tubare- rare.
CT- util n evalurea diseminrii n cavitatea peritoneal i ganglionilor
limfatici.

PATOLOGIA UTERIN
Patologie inflamatorie
Abcesele uterine
Abcesele uterine se identific uor. Prezena bulelor de gaz, evideniate n
grosimea peretelui uterului, este sugestiv pentru abcesul uterin, mai ales dac
zona hipodens este delimitat de un perete neregulat. Prezena intrauterin de gaz
poate fi produs iatrogen, postoperator sau n tumori maligne necrozate i
suprainfectate. Abcesele cronice au perete mai gros, iar zona central este
hipodens.

47

Tumori benigne
Leiomioamele uterine
Reprezint cele mai comune tumori benigne uterine (20% din femeile peste 30 de
ani).
Poate avea dimensiuni de la citiva mm la peste 20 cm. Poate fi pediculat sau sesil.
Prezinta in multe cazuri degenerare benigna (hialinizare, transformare
hemangiomatoasa, grasoasa, etc.).
Este bine circumscris, format din muchi neted, cu coninut variabil de esut
fibros, nconjurat de o pseudocapsul de esut areolar i irigat de 1- 2 vase mari.
Poate fi unic, frecvent multiplu, dezvoltat n submucoas, intramural sau subseros,
n corpul uterin (90%) i col.
CT- mas tumoral uterin solid, care deformeaz conturul uterului cu aspect
lobulat;
- mase tumorale care amprenteaza si deformeaz cavitatea uterin;
- calcificri n interiorul maselor solide;
- prezena de zone neregulate, cu densiti sczute care reprezint arii de
degenerare;
- ocazional, mioamele uterine pot produce mrirea difuz de volum a uterului.
- Cele hipovasculare se delimiteaza bine de tesutul uterin.
Mioamele solide, fr calcificri se confund cu alte mase tumorale uterine.
Lipoleiomioamele apar ca tumori bine ncapsulate, cu densiti predominant
grsoase (-70 100UH).

Fig 26. Leiomiom uterin

48

Tumorile uterine maligne

Neoplazia gestaional trofoblastic

Include mola hidatiform benign, mola invaziv (corioadenom), coriocarcinomul
cu malignitate crescut (agresiv, metastazeaz n ficat, plmni, creier).
Diagnosticul GTN este clinic; se msoar gonadotrofina corionic.
CT- focare hipodense, excentrice, n miometru sau endometru; uneori uterul este
voluminos; postcontrast, faza arterial arat captarea structurilor viloase
trofoblastice cu intensitate vascular; arterele uterine sunt ntotdeauna lrgite;
mola invaziv i coriocarcinomul pot invada miometrul.
Carcinomul endometrial
De trei ori mai rar decit cancerul de col apare la femei peste 50 de ani. Poate fi
localizat sau difuz. Iniial, tumora se extinde n miometru, apoi n afara uterului i
organele adiacente; invazia limfatic este pelvin, paraaortic i inghinal;
metastazeaz la distan n peritoneu, plmn, ficat i ganglionii supraclaviculari.
CT- Carcinoamele uterine produc mrirea global sau cu caracter focal a corpului
uterin, prezentnd densiti spontane de esut, asemntoare mioamelor uterine;
mase hipodense cu zone centrale de necroz de dimensiuni variate care nu
capteaz ca i restul endometrului. Invazia structurilor anexiale apare sub forma
de leziuni triunghiulare care se extind lateral de tumora uterin central i
infiltreaz planurile grsoase parametriale i paravaginale. Interesarea organelor
adiacente produce ngrori focale ale vezicii, rectului i structurilor musculare
adiacente.

Fig 27. Carcinom endometrial

Sarcoamele uterine sunt rare.

CT- aspectul este identic cu cel al carcinoamelor endometriale, dar sunt mai
heterogene i prezint calcificri intratumorale.
Diagnosticul histologic este esenial. Postcontrast- ncrcare variabil, mai mare
sau mai mic dect a miometrului, se poate diferenia tumora de necroz sau fluid.

49

PATOLOGIA CERVIXULUI
Stenoza cervical
Sechel a infeciilor, cauterizrilor, conizaiilor, crioterapiei, radioterapiei sau
senil. Stenozele mecanice pot fi date de tumori ce obstrueaz canalul cervical
(neoplasme endometriale i cervicale).
Uterul poate fi mrit, ca rezultat al reteniei secreiilor.
CT arat 3 caracteristici sugestive:
1. Lungimea canalului cervical ( normal, mai mare de 3 cm.);
2. Orificiul uterin-lrgime (normal mai mic de 3,5 mm);
3. Configuraia canalului endocervical;
La pacientele neexpuse la dietilstilbestrol, canalul cervical are lungime normal
sau redus, lrgirea canalului cervical este asimetric, putnd fi asociat cu o grosime
normal sau anormal a stromei. Absena unei intensiti sczute a semnalului dat de
strom este sugestiv pentru insuficiena cervical, similar cu lrgirea colului uterin
peste 4 mm.
La pacientele expuse la DES, lungimea canalului cerv.este sub 2,5cm
Chisturile Naboth
Mici noduli chistici, de 1-3 mm, pe col, dai de distensia glandelor endocervicale.
CT- mici chisturi, bine delimitate, fr captare postcontrast la nivelul peretelui;

Carcinomul cervical
Este cea mai frecvent tumora malign ce afecteaz sexul feminin. Peste 95%
sunt carcinoame cu celule scuamoase , restul fiind adenocarcinoame. Intereseaza
femeile inte 45-55 ani.
Extensia tumorala se face spre lateral si spre vagin ; se considera rezecabile atita
timp cit nu depasesc limita oganului (std II a). in stadiile IIb IIIb este
recomandata radioterapia preoperatorie.
Metastazele limfatice pot apare precoce in ggl hipogastrici si obturatori, apoi in
cei paraaortici, intimp ce ganglionii parauterini pot ramine liberi. Metastazele
hepatice, pulmonare si cerebrale apar in stadii avansate
CT:
Examenul necesita repletia vezicii urinare, iar aplicarea unui tampon opac
intravaginal faciliteaza identificarea tumoilor in stadii incipiente.
Aspectul asimetric al colului uterin este primul semn de afectare, care poate
confirma o suspiciune clinica. O doza mare de contrast in bolus poate delimita
tumora ca zona discret hipodensa fata de tesutul normal. Dilatarea cavitatii uterine
suspicioneaza o tumora cervicala obstructiva.
Mai tirziu apar mase tumorale cu densiti spontane tisulare ce produc mrirea
dimensiunilor colului uterin si contur difuz i care se pot extinde la uter sau
parametre (std IIb). Zonele de necroz intratumoral apar ca arii hipodense.
Extensia tumoral la nivelul parametrelor se evideniaz prin tergerea
contururilor externe ale colului, prezena unei mase tumorale lobulate sau de

50

form trinughiular cu dezvoltare excentric ctre parametre i/sau infiltrarea

planurilor grsoase perirectale.
Invadarea organelor adiacente apare in std IIIb: infiltrarea planurilor grsoase
perivezicale i/sau perirectale, ngrorile cu aspect nodular, asimetrice, prezena
unor mase tumorale pelvine cu aspect heterogen i care se extind la planurile
musculare, fara invadarea structurilor osoase. Hidronefroza obstructiva tumorala
incadreaza tumora in std IIIb.
Invazia pereilor vezicali sau rectali apare in std IV a
CT poate pune n eviden adenopatiile metastatice i recidivelor tumorale.
Ganglionii limfatici (anormali >1.5cm, suspeci >1cm) sunt cel mai bine
vizualizati in sectiunile postcontrast iv.
Utilizarea contrastului ajut n caz de fistul vezical sau rectal.

Fig 28. Carcinom de col uterin (cervical)

PATOLOGIA VAGINULUI

Anomalii congenitale
Agenezia, duplicaia, prezena septului vaginal.
Asimptomatice sau pot obstrua orificiul vaginal cu acumulare de fluid, snge sau
puroi i apariia de hidro/hemato/piocolpos.
CT- hidro/hematocolposul(+/- obstrucia uterin) se prezint ca mas central
hipodens.
Chisturi Bartholin
Sunt rare; pot apare la orice vrst.
CT - chisturi glandulare vulvovaginale peste 5 cm n diametru.
Tumorile maligne ale vaginului
Sunt primare i secundare (metastatice).

51

Majoritatea sunt cancere cu celule scuamoase i apar la 50-70 ani. Tumorile

metastatice snt mai frecvente dect cele primare. Cele metastatice provin de la
colon, rinichi i vezic.
CT- mas invaziv local; n cancerul vulvar apare interesarea precoce a
ganglionilor inghinali; tumorile ce intereseaz 2/3 proximale ale vaginului
metastazeaz nti n ganglionii pelvini profunzi, iar cele din 1/3 distal, n
ganglionii inghinali.

SUBIECTE EXAMEN
PATOLOGIE CEREBRALA
1. AVC ischemic de origine arteriala aspect CT in functie de vechimea leziunii
2. AVC hemoragic aspete CT in functie de vechimea leziunii
3. Anevrismul vascular aspect CT
4. Hemoragia subarahnoidiana
5. Hematomul epidural
6. Hematomul subdural
7. Hematomul intracerebral posttraumatic
8. Abcesul cerebral
9. Chistul hidatic cerebral.
10. Meningiomul
11. Glioblastomul
12. Metastazele cerebrale.
13. Neurinomul de nerv VII, VIII
PATOLOGIE TORACO-ABDOMINO-PELVINA
1. Limfom Hodgkin
2. Gusa multinodulara
3. Cancerul bronhopulmonar
4. Atelectazia
5. Pneumonie
6. Pleurezia
7. Ciroza hepatica
8. Hemangionul hepatic
9. Abcesul hepatic
10. Carcinomul hepatocelular
11. Infarctul splenic
12. Hematomul subcapsular splenic
13. Pancreatita acuta
14. Adenocarcinomul pancreatic
15. Epiteliomul renal

52

16. Chistele renale

17.Hiperplazia benigna de prostata.
18.Carcinomul de prostata
19.Tumori testiculare maligne seminoamele.
20. Abcesele tubo-ovariene.
21. Teratoamele ovariene
22. Chistele ovariene.
23. Tumori maligne ovariene
24. Tumori benigne uterine leiomioamele.
25. Carcinomul cervical (de col uterin)

53