Sunteți pe pagina 1din 16

PRONUMELE

Pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii (eu, noi), cu care se
vorbeste(tu, voi), despre care se vorbeste(el, ea ei, ele). Are forme accentuate si
neaccentuate. Se declina la toate cele cinci cazuri, avand forme dupa schema urmatoare:
Singular
Persoana
I

N
eu

II

tu

III

el
ea

Ac

mie

imi, mi

pe mine

ma

tie

iti, ti

pe tine

te

al(a, ai, ale) lui

lui

ii, i

pe el

il, l-

al(ai, a, ale) ei

ei

ii, i

pe ea

tu!

Plural
Persoana
I

II
III

eu

noua

ne, ni

Pe noi

ne

tu
el
ea

va,vi
le, li
lor

va, vi
le, li
le,li

pe voi
pe ei
pe ele

va
ii,i
le

al(ai, a, ale) lor


al(ai, a, ale) lor

Subiect in cazurile:

-Nominativ: El citeste.
-Genitiv: Ai lui au plecat la mare.
2. Nume predicativ in:
-Nominativ: Prietenul mae este el.
-Genitiv: Caietul este al lui.
-Acuzativ: Florile sunt pentru ea.

2.

Functia sintactica a pronumelui personal:


1.

Ac

Atribut pronominal:

voi!

-Genitiv:Cartea lui este pe masa.


-Dativ: Succesul gratie lui ne-a incantat.
-Dativ posesiv: Mana-ti era rece.
-Nominativ (apozitie): Elena, ea, eate prietena lui.
-Acuzativ:Excursia impreuna cu voi a fost reusita.
4.Complement indirect: Pe ea am cautat-o.
5. Complement direct:
-Genitiv: Prietenii au luptat contra lui.
-Dativ: Lui i-am adus o carte.
-Acuzativ: Ma gandesc la voi.
6. Complement circumstantial de loc: Copii alergau spre noi.
7. Complement circumstantial de timp:
-Genitiv: Tu ai sosit acasa inaintea lui.
-Acuzativ: Ai intrat in clasa odata cu mine.
8. Complement de agent: Problema a fost compusa de el.
9. Complement circumstantial de mod: Copii au cantat ca voi.
10. Complement circumstantial de cauza:Am intarziat din pricina lui.
11. Complement circumstantial de scop: Ai muncit in scopul lui.
Pronumele personal de politete:

Are formele:
Persoana a-II-a
singular

Persoana a-III-a

plural

singular
masculin

feminin

plural
masculin

feminin

dmneata,
dumneamata,
voastra dmatale, d-ta voastra

dumnealui

dumneaei

dumnealor

dumnealor
domniile
lor

Locutiuni pronominale de politete: Luminatia Ta, Inaltimea Sa, Preasfintia Sa, Majestatea Sa
etc.
Pronumele reflexiv:

Pronumele reflexiv tine locul obictului asupra caruia se exercita direct sau indirect
actiunea verbului.
Are forme proprii numai pentru persoana a-III-a. Pronumele reflexiv are numai DOUA cazuri:
DATIV si ACUZATIV.
Formele pronumelui reflexiv:
Cazuri

Pers.I

Pers.II

Persoana a-III-a

N
G

D
Ac

Accentuat: sie, siesi; neaccentuat: isi, si, - si


Accentuat: sine, sinesi; neaccentuat: se, s

Functia sintactica:
-

Complement direct: El se spala.

Atribut pronominal:Lauda de sine.

Complement indirect: El isi aminteste de vacanta.

Atribut pronominal in D: Lundu-si haina a plecat.


Pronumele si adjectivul pronominal de intarire

Pronumele deintarire este partea flexibila de vorbire care insoteste un substantiv sau un
pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat. Are functia sinatctica de atribut
adjectival, mai rar de subiect.
Formele pronumelui de intarire:

Nr.
singular

Gen
m:
f:

Persoana I
insumi
insami

Persoana II
insuti
inseti

Persona III
insusi
insasi

plural

m:

insine

insiva

insisi

f:

insene

inseva

Insesi, insele

Exemple:
Insumi te-am vazut chiulind.

pronume de intarire, SUBIECT


Elevul insusi a compus acest exercitiu.

atribut adjectival
Tu insuti ai fost impotriva hotararii.

atribut adjectival

Pronumele si adjectivul pronominal posesiv


Pronumele posesiv este partea flexibila de vorbire care inlocuieste numele posesorului,
cat si al obiectului posedat
Este intotdeauna insotit de articolul posesival genitival: al, a, ai, ale.
Formele pronumelui posesiv:
Pronumele posesiv are forme pentru cele trei persoane, dupa genul si numarul
obiectului posedat si dupa numarul posesorilor.
-

Un singur obiect posedat un singur posesor:


Persoana (singular)
Persoana I-a
Persoana a-II-a

masculin
al meu
al tau

feminin
a mea
a ta

Persoana a-III-a

al sau

a sa

Un singur obiect posedat mai multi posesori


Persoana
Persoana I-a
Persoana a-II-a
Persoana a-III-a

feminin
a noastra
a voastra
a lor

Mai multe obiecte posedate un posesor:


Persoana
Persoana I
Persoan a-II-a
Persoana a-III-a

masculin
al nostru
al vostru
al lor

masculin
ai mei
ai tai
ai sai

feminin
ale mele
ale tale
ale sale

Mai multe obiecte posedate mai multi posesori:


Persoana
Persoana I
Persoana a-II-a
Persoana a-III-a

masculin
ai nostri
ai vostri
ai lor

feminin
ale noatre
ale voastre
ale lor

Adjectivul posesiv:
Adjectivul posesiv are aceleasi forme ca si pronumele posesiv ( insoteste un substantiv cu
care se acorda in gen, nr, si caz si devine adjectiv pronominal).
Caietul meu este pe masa.
Un caiet al meu este pe masa.

FUNCTIA SINTACTICA a PRONUMELUI POSESIV


1)Subiect: Ai mei au venit.
2)Nume predicativ:
-

N : Caietul este al nostru.

G : Pamantul acesta era alor sai.

Ac : florile sunt pentru ai nostrii.

3)Atribut pronominal: Reusita alor nostri a bucurat toata scoala.


4) Atribut adjectival: Cainele vostru e rau.

5)Complement indirect:
-

G: Dusmanul s-a repezit asupra alor nostrii.

D: Am dat alor vostri mingea.

Ac: El isi aminteste de ai tai.

6)Complement direct: I-am intalnit pe ai tai


7) Complement circ de loc: El mergea catre ai sai.
8) Complement circ de timp: El a venit pe teren inainte alei noastre
9) Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina alor sai.
10) Complement circ de scop: El a muncit pentru ai sai.
11)Complement de agent: Scrisoarea a fost trimisa de ai tai.

Pronumele si adjectivul pronominal


demonstrativ
Pronumele demonstrativ este partea de vorbire flexibila care inlocuieste numele unui
obiect indicand apropierea sau departarea lui in spatiu ori in timp, identitatea sau
diferenta fata de alte obiecte.
Pronumele demonstrativ are formele:
de apropire: acesta, aceasta, acestia, aceastea.
de departare: acela, aceea, aceia, acelea.
de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi.
de identificare(diferentiere);celalat, cealalta, ceilati, celalte.

Pe langa aceste forme de intalnesc formele populare:


o

asta, asta, astia, istea, etc.

acela, aia, alea, etc.

alalat, ailalta, ailalti, etc.

Declinarea pronumelui demonstrativ:


Apropiere
N.Ac

Departare

singular

plural

singular

plural

masc

fem

masc

fem

masc

fem

masc

fem

acesta

aceasta

acestia

acestea

acela

aceea

aceia

acela

acesteia

acestora

acestora

aceluia

aceleia

acelora

acelora

G.D. acestuia

Atunci cand pronumele demonstrativ insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr si caz,
pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal
Exemple:
Cartea acestuia este mai interesanta.
FUNCTIA SINTACTICA a PRONUMELUI
DEMONSTRATIV
1)Subiect: Acesta a venit.
2)Nume predicativ: N: Prietenul meu este acesta.
G: Cartile sunt ale acestuia.
Ac: Cartea este pentru cealalta.
3)Atribut adjectival: Copilul acesta este bun.
4)Atribut pronominal: Cartile acetuia sunt noi.
5)Complement indirect: D: Dau acestuia o minge.
Ac: Eu m-am interesat despre acela.
6)Complement direct: Tu il cauti pe acela.
7)Complement circ de loc: Eu locuiesc langa acesta.
8)Coplement circ de timp: Tu ai venit inaintea acestuia.
9)Complement circ de de mod: El a raspuns ca acestia
10)Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina acestuia .

11)Complement circ de scop: Ai muncit pentru acestia.


12)Complement de agent: Poezia a fost scrisa de acesta.

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL RELATIV

Pronumele relativ se foloseste numai in fraza si este element relational intre regenta si
subordonata, pastrandu-si functia sintactica in propozitie.
Formele pronumelui relativ:

simple: care, cine, ce, cat, cata, cati, cate.

compuse: cel care, cel ce, ceea ce.

DECLINAREA pronumelui relativ:


Forma

cine

cat, cati, cata, cate

N.Ac
G.

cine
(al, a, ai, ale)
cui

cat, cati, cata, cate


caror

care
care
(al,a,ai,ale)

carui,(a)
carei(a)

D.

cui

caror

caror(a)
caruia
carora
careia

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL INTEROGATIV

Partea de vorbire care tine locul cuvantului asteptat ca raspuns la o intrebare dintr-o propozitie
sau fraza interogativa directa.
SUBIECT

Cine a venit?

NUME PREDICATIV

N: Cine este prietenul tau?


G: Al cui este caietul?

ATRIBUT PRONOMINAL

Ac:Pentru cine sent florile?


A cui casa ai construit-o?

ATRIBUT ADJECTIVAL

Care carte este interesanta?

COMPLEMENT DIRECT

Pe cine ai asteptat in parc?

COMPLEMENT INDIRECT

D: Cui dau florile?


G: Impotriva cui au luptat ei?

COMPLEMENT circ. de LOC

Ac:La cine te gandesti?


Spre cine alerga baiatul?

COMPLEMNT circ de TIMP

Inaintea cui a intrat in clasa?

COMPLEMENT circ de MOD

Mai mult decat cine te iubeste Mircea?

COMPLEMENT circ de SCOP


COMPLEMENT circ de CAUZA

Pentru ce ai invatat tot anul?


Din cauza cui s-a imbolnavit?

COMPLEMENT de AGENT

De catre cine a fost scrisa poezia?

FUNCTIA SINTACTICA:

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEHOTARAT
Partea de vorbire care tine locul unui substantiv, fara,sa dea vreo indicatie precisa
asupra obiectului sau fiintei pe care o inlocuieste.
ARE FORME:
simple: unul, altul, atat, atata, atati, atate(a) (niscai)
compuse: cineva, ceva, careva, altcineva, niscaiva, fiecare, fiecine, fiece, ori(si)cine,
ori(si)ce, ori(si)cat, oarecine, cutare, vreunul, vreuna

locutiuni-pronominale: nu stiu cine(cineva), nu stiu ce (ceva), cine stie cine, te miricine.


Exemple:

A sunat nu stiu cine la usa.


Il atragea nu stiu ce spre crestele muntilor.
Cand pronumele nehotarat insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr, si caz devine adjectiv pronominal
nehotarat, cu functia sintactica de atribut adjectival.

Exemple:
Fiecare invata lectia.
Fiecare elev invata lectia.
N.Ac.
G.D.

cineva
cuiva

fiecare
fiecaruia

oricine
oricui

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEGATIV

Partea de vorbire care tine locul unui substantiv(sau ubstituit al aceesuia) pe care il neaga.
Apare in propozitii nuegative.
Exemple:
-

N-ai intalnit pe colegii tai?

N-am intalnit pe nimeni.

ARE FORMELE: nimeni, nimic, nimica, nici unul, nici una.


Declinarea pronumelui negativ:
N.Ac.

nimeni

nimenea

nici unul

nici una

G.D.

nimanui

nimanuia

nici unuia

nici uneia

Forme adjectivale: nici un, nici o


Exemple:
Astazi tu n-ai mancat nimic.
Ai cumparat niste nimicuri foarte costisitoare.
Ii visezi la nimic crezan mereu in soarta.

Numeralul este partea de vorbire flexibila ce exprima o cifra, numarul obiectelor sau
ordinea obiectelor numarate.
Exemple:
Doi si cu doi fac patru.
Doi baieti si doua fete stau pe banca.
Primul elev a intrat in clasa, al doilea a iesit.
NUMERALELE SUNT DE DOUA FELURI:

propiu-zise
multiplicative
distributive

Ordinale

unu, un, una, o, doi, trei, patru, cinci. suta, mie,


milion, miliard
indoit, intreit, insutit,.dublu, triplu
cate unu, cate doi, cate trei, cate una, cate doi,
doi cate doi.

fractionare

doime, zecime, sutime, doi la suta, zece la suta, trei pe


patru, doi pe trei

adverbiale

o data, de doua ori,de trei ori,de sute de ori

de aproximatie

doi-trei, sute, zeci, mii, zeci si zeci etc.

propiu-zise
adverbiale

intai, primul, prima, al doilea, cel de-al doilea, cel


dintai, cea dintai
prima oara, a doua oara, atreia oara.

Verbul este partea de vorbire flexibila de vorbire care exprima actiuni sau stari: a iti, a
iubi, a se bucura, a vrea

Categoriile gramaticale ale verbului sunt:modul, timpul, persoana, numarul, diateza,


conjugarea .
Verbe personale:sunt acele verbe care au subiect exprimat sau neexprimat:
Exemple:
Citesc (eu). (Tu) canti. Mergeti (voi) in excursie. Fata danseaza.
Verbe impersonale: sunt verbele care nu au subiect si au o singura forma: (persona a-III-a
singular)
In cadrul verbelor impersonale , un regim special il au verbele: a .
fi, a insemna, a ramane, a ajunge, a trebui.
Astfel verbul:
A FI:
impersonal: Eu era sa cad.
copulativ: Cartea este interesanta.
A INSEMNA:
copulativ: Iubirea inseamna sacrificiu.
impersonal copulativ: Daca n-a venit la scoala inseamna ca n-a fost anuntat.
A RAMANE:
predicativ: El a ramas la bunici.
copulativ: El a ramas singur si fericit.
impersonal: Ramane sa ma interesez de rezultat.
A AJUNGE:
predicativ: Tu ai ajuns la mare.
copulativ: Tu ai ajuns inginer.

impersonal: Ajunge cat ai vorbit.

O clasificare a verbelor dupa diateze:

o activa: ploua, tuna, fulgera, pare, decurge, reiese, merge,etc.


o reflexiva: se innopteaza, se intampla, se zice, se aude, se cuvine,etc
o pasiva: este stiut, este cunoscut, este stabil, este dat, etc.
VERBELE AUXILIARE:

Verbele auxiliare sau ajutatoare sent verbele care ajuta la formarea modurilor si
timpurilor compuse(perfect compus, viitor, viitor anterior, conjunctiv perfect, conditional
optativ) si a diatezei pasive.
Verbele auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.

Verbul a fi in cadrul diatezei active formeaza urmatoarele moduri si timpuri:


-

indicati, viitor anterior: voi fi vazut.

Conjunctiv perfect: sa fi vazut.

Conditional-optativ perfect: as fi vazut.

Infitiv perfect: a fi vazut.

VERBELE UNIPERSONALE:
Sunt in special onomatopeice, au un subiect exprimat, numai la persoana III-a singular.

CONJUGAREA:
Dupa terminatia verbului de la infinitiv, verbele limbii romane se impart in patru mari grupe,
numite conjugari:
Cojugarea I-a cuprinde verbele care se termina la infinitiv in a:a canta, a dansa, a spala etc.
Conjugarea a-II-a cuprinde verbele care se termina la infinitiv in ea: a bea, a vedea, a placea.
Conjugarea a-III-a cuprinde verbele care se termina la infitiv in e: a merge, a bate, a vedea, a
placea etc.

Conjugarea a-IV-a cuprinde verbele care se termina la infitiv in i sau i: a iubi, a dori, a
privi, a cobori, a uri, a hotari.

Modurile verbului
Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul actiunea:
Reala (INDICATIVUL)
Realizabila (CONJUNCTIVUL, CONDITIONAL-OPTATIV(prezent) SI
IMPERATIV)
Ireala (CONJUNCTIVUL si CONDITIONAL-OPTATIV perfect)
Dupa felul in care sunt sau nu insotite de persoane in timpul conjugarii, modurile sunt personale
si impersonale.

Modurile personale exprima persoana si formeaza predicatul, deci sunt predivative.


Acestea sunt:

Indicativul
Conjunctivul
Conditional optativ
Imperativ

Verbele la aceste moduri sunt verbe predicative,formand singure un predicat.

Modurile nepersonale nu exprima persoana si nu pot forma predicatul, sunt deci moduri
nepredicative.
Modurile nepredicative sunt :

Infinitivul
Gerunziu
Participiu
Supin

Adverbul este partea de vorbire neflexibila care exprima caracteristicile unei stari,
isusiri ori actiuni au imprejurarile in care au loc acestea.

Dupa forma adverbele sunt:

Simple: abia, azi, maine, ieri, acum, repede, bine, etc


Compuse: maine-seara, ieri-seara, ieri-dimineata, alundeva, altfel, altcumva, asta-noapte,
asta-vara etc
Locutiuni adverbiale: de-a pururea, cu de-a sila, in veci, prin sutprindere etc
Expresii cu valoare de adverb: la pastele cailor, cum scrie la carte , ca pe apa etc.

Prepozitia este patea de vorbire neflexibila, fara functie sintactica,


care leaga intre ele parti de propozitie. Este un cuvant ajutator si se analizeaza impreuna cu partea
de propozitie pe care o insoteste.
Exemple: Cartea de istorie, gandul ajutator etc.
Dupa forma, prepoziile sunt:
o

Simple: a , catre, contra, cu , de, fara, in, intru, la, langa, pe, pentru, asemenea, peste,
printre etc.

Compuse: de la, de catre, de pe , fara de, de pe la, de pe langa, pe sub, pana pe la etc.

Interjectia este partea de vorbire neflibila prin care se exprima trasaturi sufletesti, un indemn, o
chemare sau se imita sunete din natura.
Dupa forma, interjectiile sunt
a) Formate dintr-un singur sunet: o vocala (O!A!I!), o consoana:T,H!
b) Din doua sau mai multe consoane repetate: brr!crr!
c) Dintr-o silaba sasu un grup redus de silabe:Of!,Vai!, Aha!,Bravo
d) Cuvinte repetate: toc-toc!,pac-pac!pic-pic!
Functia sintactica:
Subiect: Printre raniti se auzea Au!Vai!
PV:Pupaza zbrrrrrr!pe o dughena.

NP:E vai de voi.


At. Int.: Pe ulita auzeam indemnul hais!cea!
CD: Din camera vecinului se auzea bravo!
CcM: Usa se deschise incet scart, scart!