Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Bar
Curs Bar
Introducere
In zonele seismice folosirea structurile compozite se pot realiza folosind diverse tipuri de solutii
e)Structuri cu pereti
Structuri mixte cu pereti si stalpi din beton armat sau compoziti si grinzi compozite sau grinzi metalice;
f)Structuri cu pereti de forfecare, alcatuiti dintr-o tola metalica cu beton pe una sau ambele fete.
Tipul 1 Pereti
compoziti din cadre
metalice cu panori
de beton
Pereti compoziti cu
elemente verticale
metalice
Pereti de beton
armat si grinzi
metalice sau
compozite
Rezistenta
EC8 introduce pentru elementele compozite doua limite ale rezistentei pentru zonele disipative:
Limita inferioara care se noteaza cu indicele pl,Rd si este folosita pentru verificarea rezistentei zonelor
disipative
Limita superioara care se noteaza cu indicele U,Rd si se foloseste la determinarea eforturilor in
elementele adiacente zonelor disipative
Prevederi privind latimea activa de placa II EC8 si P100 fac diferenta intre latimile active ale placilor folosite la
Prevederi privind latimea activa de placa II Latimile active de calcul pentru evaluarea capacitatii
Pentru a avea o comprtare ductila, deformatiile specifice din profilul de otel sau din armatura intinsa trebuie sa
fie mai mari decat limita de curgere. Totusi, pentru a se evita zdrobire betonului sau voalarea inimii, in cazul
grinzilor compozite este limitata inaltimea relativa a zonei comprimate.
Deoarece zona inatinsa intr-o grinda compozita are o inaltime mai mare decat in cazul unei grinzi metalice,
alungirile (deformatiile specifice) profilului de beton sunt mai mari, ceea ce poate la o degradare mai rapida
prin pierderea stabilitatii locale (voalarii). Pentru a impiedica acest mod de cedare valori limita ale zveltetilor
inimii profilului metalic sunt mai scazute decat in cazul grinzilor metalice simple.
Prevederi privind asigurarea ductilitatii grinzilor compozite II In cazul sectiunilor partial inglobate, limitele pentru zveltetea talpilor se pot modifica
daca se iau masuri constructive care sa impiedice flambarea acestora. Una din aceste
masuri consta in dispunerea de armaturi transversale care sunt sudate de talpi.
In cazul in care raportul s/c este mai mic de 0.5, atunci limitele zveltetii talpilor (c/tf)
prevzute in tabelul anterior se pot majora cu 50%
In cazul in care raportul s/c este cuprins intre 0.5 si 1 se poate realiza o interpolare
liniara.
compoziti sunt dimensionati ca stalpi fara zone disipative (articulatii plastice), regulile de
dimensionare si detaliere ar trebui sa fie cele din EN 1994-1-1. Datorita caracterului
ciclic al solicitarilor in stalpii compoziti care fac parte din structura secundara, reguluile
din EN 1994-1-1 sunt modificate pentru a tine cont de caracterul dinamic la solicitarilor.
Astfel fata de EN 1994-1-1 trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
Efortul de lunecare capabil dintre profil si beton tRd (datorat aderentei si frecarii)
trebuie redus cu 50%. In cazul in care acesta nu este suficient pentru transferul
eforturilor de lunecare care asigura conlucrarea intre beton si profilul metalic, trebuie
dispusi conectori
In cazul stalpilor compoziti din profile complet inglobate, datorita incertitudinilor
legate de evaluarea fortelor seismice si a efectelor acestora, dimensiunea minima a
sectiunii este de 250mm.
In zonele de introducere a fortelor (structuri cu contravantuiri centrice) pentru a se
putea conta pe caracterul compozit al stalpului, trebuie dispusi conectori care sa
asigure o conlucrare totala intre profil si beton, fara a se tine cont de eforturile de
lunecare.
disipative.
Pe langa prevederile pentru stalpii fara zone disipative, care se aplica fara exceptie si
stalpilor cu zone disipative mai exista o serie de prvederi spcifice acestora:
Asigrarea ductiliatii se face prin respectarea prevederilor privind zveltetea talpilor (vezi
Vwp,Rd)
Forta taietoare capabila este egala cu forta taietoare capabila a profilului de otel, neglijand aportul
betonului indiferent de tipul de stalp compozit folosit (cu profile partial sau complet inglobate sau tevi
umplute cu beton)
La stalpii compoziti cu profile complet inglobate nu se poate tine cont de armatura
transversala, desi pentru stalpii partial inglobati se poate tine cont de aportul betonului daca se
iau masuri constructive care sa asigure conlucrarea dintre beton si profilul metalic.
In cazul structurilo in cadre se limiteaza forta axiala normaliza la 0.3
vEd = NEd / NplRd = 0.30
dimensionata astfel incat sa asigure o ductilitate suficienta in zonele critice, care sunt
definite in mod asemanator cu cele de la structuri in cadre de beton armat:
30 , 0.035
0
-cerinta de ductilitate
= 2 0 1 pentru TCT1
= 1 + 2 0 1 /1 pentru TC>T1
= /
, - deformatia specifica de curgere a armaturii longitudinale
c)
d)
e)
Elevatie
Stalp exterior fara grinda de
fatada si placa oprita la fata
interioara a stalpului
Stalp exterior cu placa in
consola si fara grinda
transversala (grinda de
fatada)
Stalp exterior cu grinda
transversala si placa oprita la
fata exterioara a stalpului
Stalp exterior cu placa in
consola si cu grinda
transversala
o armatura transversala care se poate deduce folosind un model de tip biela tirant cu biele
de beton inclinate si tiranti realizati din armatura transversala
Pentru a evita zdrobirea betonului se impune
urmatorea limitare:
FRds=AsfsdFRd0=fcddeffbb
Pentru a echilibra fortele din bielele inclinate de
Pentru situatia e (Stalp exterior cu grinda de fatada si placa in consola), forta de intindere
din armatura se poate echilibra fie printr-un mecanism de tip biela tirant fie prin legare
armaturilor de conectori fie combinat.
Mecanismul de tip 2: Se dezvolta doar daca placa se prelungeste cel putin pana la fata
a conectorilor
FRd3=nPRd
Valoare maxima a fortei care se poate transmite este egala cu beffdefffcd , iar
0.15
= 1
= 0.25
0.15
2
2
trei mecanisme.