Sunteți pe pagina 1din 16

Prof. grd. I Dr. farm.

primar RAD IOAN

Modulul V
FARMACOTOXICOLOGIE
pentru AMF III
partea a II-a

Tg-Mure
2016
1

CUPRINS
1.Descriea elementelor clinico-terapeutice conexe tipurilor de reacii adverse..........................3
1.1.Clasificarea tablourilor clinice i simptomatologice.............................................................3
1.2.Mecanisme de apariie..........................................................................................................7
1.3.Modaliti terapeutice..........................................................................................................11
Bibliogradfie.............................................................................................................................16

CAPITOLUL I
DESCRIEA ELEMENTELOR CLINICO-TERAPEUTICE CONEXE
TIPURILOR DE REACII ADVERSE
1.1.CLASIFICAREA TABLOURILOR CLINICE I SIMPTOMATOLOGICE
1.1.1. HIPER i HIPOSALIVAIA
Hipersalivaia, numit i sialoree, este creterea cantitii de saliv peste valorile
fiziologice. Glandele salivare produc 500-1500 ml saliv/zi. Poate fi produs de: anumite
anticonvulsivante sau antipsihotice (clonazepam, clozapina, carbidopa-levodopa),
parasimpatomimetice: pilocarpin etc.
Hiposalivaia poate fi produs de parasimpatolitice: extext de baladon, butilscopolamin,
atropine etc.
1.1.2. CONSTIPAIA
funcia motorie intestinal este dependent de activitatea motorie a muchilor netezi
intestinali, i este reglat de SNV, de la nivelul ganglionilor vegetativi (plexurile intramurale)
i sinapsele neuro-efectoare, funcie reglat n urmtorul mod:
- SNV Parasimpatic, stimuleaz muchii cavitari i relaxeaz sfincterele;
- iar SNV Simpatic, relaxeaz muchii cavitari i stimuleaz sfincterele.
Pe lng aceste modaliti funcia motorie este reglat i de volumul, compoziia i
consitena coninutului intestinal, care acioneaz asupra chemo- i baroreceptorilor prezeni
n intestin.
Constipaia este un sindrom caraterizat prin urmtoarele aspecte:
- ntrzierea tranzitului intestinal;
- scaune la intervale mari i anume 1-2/sptmn;
- fecale cu consisten crescut;
- i tulburri de defecaie.
Din punct de vedere fiziopatogenic, constipaia poate fi rezultatul urmtoarelor dereglri:
- hipotonie, nsoit de hipochinezia colonului;
- sau hipertonie, nsoit de tulburri de defecaie.
Constipaia poate avea diferite cauze i anume: funcionale, leziuni ale plexului
mezenteric, mecanice, reacii adverse ale medicamentelor, alte situaii.
Exist medicamente care ncetinesc micrile colonului i pot genera sau accentua tendina
la constipaie i anume: analgezice majore, antispastice, antidepresive, antiacide gastrice, care
conin sruri de aluminiu i calciu, antihipertensive din clasa blocani de calciu,
antiparkinsoniene, suplimeni cu fier, diuretice, medicamente anticonvulsivante, abuzul
de laxative etc.
1.1.3. DIAREA
Sindromul diareic poate fi consecina:
- unui tranzit accelerat;
- hipersecreiei gastro-intestinale;
- iritaiei mucoasei;
- stimulaii parasimpatice etc.
Diarea este de dou feluri: diaree acut i diaree cronic, n situaia cnd dureaz mai mult
de 3 sptmni. Consecina major a bolii diareice este deshidratarea, care poate fi chiar letal
dac este prelungit, mai ales la copii i la vrstnici.
Printre cauzele care pot dertermina diareea poate fi i administrarea unor medicamente, ca:
antibiotice, parasimpatomimetice, antihipertensive, antiaritmice, citostatice, alcool, cofein;
1.1.4. SOMNOLENA
Sommnolena, numit i: moleeal, toropeal, somnie, somnoroie, este stare intermediar
ntre somn i veghe, n care diverse funcii i reacii ale organismului sunt diminuate. Poate fi
3

produs i ca reacie adverse la unele medicamente: hipnotice, antihistaminice generaia a I-a,


psiholeptice (neuroleptice etc).
1.1.5. SINDROMUL DEPRESIV
Sindromul depresiv are la baz urmtoarele dereglri neurochimice: hipofuncia
adrenergic i hipofuncia serotonineric.
Dintre simptomele, ca rezultat al scderii tonusului neuropsihic, menionm:
- stare depresiv, manifestat prin: tristee, deprimare, srcie afectiv i nsoit de
iritabilitate sau anxietate;
- inhibiie cognitiv: lipsa imaginaiei, ncetinirea proceselor neuropsihice, diminuarea
memoriei etc;
- tulburri psihomotorii, ca: oboseala, adinamie, vorbire monoton sau agitaie;
- idei obsesive: pesimism, suicid etc.
Apariia acestei suferine poate fi rezultatul administrrii unor medicamente cu efect
antagonist pe neurotransmisiile adrenergice i serotononergice n doze mari, ca de exemplu:
anxiolitice, narcotice, steroizii, anticoncepionale orale la unele femei.
1.1.6. CONVULSII TONICO-CLONICE
Convulsiile sunt contracii rapide, de o anumit intensitate i repetate, ale muchilor striai,
datorate descrcrilor anormale a unui mare numr de impulsuri, din neuronii cerebrali,
impulsuri care depesc o anumit intensitate, numit prag convulsivant.
Convulsiile pot fi localizate sau generalizate, iar pe baza relaiei ntre muchii agoniti i
antagoniti sunt:
- convulsii clonice, care sunt contracii musculare brute, scurte, ritmice cu pstrarea
cordonrii ntre contracia agonitilor i relaxarea antagonitilor;
- convulsii tetanice sau tonice, care sunt contracii musculare generalizate violente, att a
agonitilor, ct i a antagonitilor, fr pstrarea coordonrii ntre agoniti i antagoniti.
Convulsiile pot fi determinate i de unele medicamente, ca de exemplu:
- antibiotice beta-lactamice, ca rezultat al inhibrii neurotransmisiei gabaergice;
- stimulante corticale n doze mari;
- stricnin;
- toxin tetanic n doze mari;
- consumul de stupedfiante etc.
1.1.7. BRONHOSPASM
Este rezultatul contraciei muchilor netezi din arborele bronic, care poate fi i ca reacie
advers, a unor medicamente, ca de exemplu: beta-blocante neselective,parasimpartomimetice
etc.
1.1.8. ARITMII CARDIACE
Sunt tulburri ale frecvenei cardiace i/sau a regularitii ritmului cardiac, ca de exemplu:
tahiaritmii, bradiaritmii, extrasistole, tahicardii paroxistice, fibrilaii, fluter atrial etc. Aritmiile
au diferite cauze i anume: dereglri ale pacemakerului, apariia de focare ectopice, care apar
dn aua creterii excitabilitii altor celule ale miocardului excitoconductor, la nivel superior
nodului sinusal, prelund funcia de pacemaker, focarele de acest tip avnd diferite cauze, ca
de exemplu: ischemie miocardic, insuficien cardiac, ghipopotasemie, hipo-magneziemie,
intoxicaii medicamentoase cu: simpatomimetice, cardiotonice, ciclopropan, diferite
antiaritmice etc.;
1.1.9. HIPERTENSIUNEA I HIPORTENSIUNEA ARTERIAL
1.1.9.1. HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
Este creterea, n mod constant, a tensiunii arteriale, peste valorile fiziologice de 140/90
mm Hg, la pacienii, care nu utilizeaz tratament antihipertensiv.
Clasificarea diferitelor forme de hipertensiune arterial
Hipertensiunea arterial se poate clasifica n funcie de: stadiu, etiologie etc.
n funcie de stadiul n care sunt afectate anumite organe:
4

- hipertensiune stadiul I, caracterizat prin tulburri vasomotorii, prin creteri temporare i


moderate ale tensiunii arteriale, dar fr modificri EKG i fr semne de afectare a unor
organe.
- hipertensiune stadiul II, caracterizat prin tulburri vasomotorii, care dau creteri
permanente ale tensiunii arteriale, avnd ca rezultat modificri EKG i cu semne de afectare a
unor organe (rinichi, inim etc.).
- hipertensiune stadiul III, caracterizat prin tulburri vasomotorii, care au ca rezultat
creteri mari permanente ale tensiunii arteriale i cu apariia unor modificri EKG i cu
afectarea majoritii organelor vitale (rinichi, inim, arteroscleroz, cardiopatie, retinopatie
etc.).
n funcie de etiologie hipertensiunea arterial poate fi:
- esenial, ntlnit n aproximativ 75-90 % dintre cazuri, este plurietiologic, greu de
diagnosticat i debuteaz la vrste cuprinse ntre 25-55 ani;
- i secundar, ntlnit n aproximativ 10-15 % dintre cazuri i rezult ca efect secundar al
unor boli: cardiovasculare, renale, tiroidiene sau ca reacii adverse ale unor medicamente, ca
de exemplu: corticosteroizi, AINS, anticoncepionale, fiind mai caracteristic pentru copii i
adolesceni.
1.1.9.2. HIPOTENSIUNEA ARTERIAL
Hipotensiunea arterial, apare cand presiunea maxima scade sub 90 mm Hg, iar cea minima
sub 60 mm Hg. Aceste valori sunt insotite de: puls slab, racirea extremitatilor, palpitatii,
senzatii de lesin, tulburari de vedere, ameteli.
Poate apare ca reacie advers la medicamente ca: inhibitorii de enzim de conversie a
angiotensinei, beta-blocante, sartani, blocante ale canalelor de calciu, diuretice,
medicamentele pentru trataterea disfunciei erectile, narcotice, nitraii, unele anxiolitice, unele
antidepresive, unele antiparkinsoniene;
1.1.10. STARE CONFUZIONAL
Este un sindrom neuropsihiatric comun si sever, caracterizat prin debutul acut si evolutie
fluctuanta, deficite aditionale si dezorganizare. Poate apare i ca reacii adverse la anumite
medicamente i anume: inhibitoare SNC: neuroleptice, antagonti colinergici,
hipoglicemiante.
1.1.11. LEUCOPENIE
Este scderea numrului leucocitelor sub valorile fiziologice i poate fi produs i de
anumite medicamente, ca de exemplu: sulfamide, citostatice, barbiturice, diuretice,
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive, antihistaminice, antitiroidiene etc.
1.1.12. ANEMIE
Este cauzat de cderea hemoglobinei din snge, sub limite fiziologice. Unele
medicamente pot provoca instalarea anemiei cauza fiind dependent de medicament (hemoliz,
toxicitate a maduvei osoase). Dintre medicamentele care determina anemii menionm:
antibiotice (penicilina), antihistaminice, chimioterapice, algocalmin etc.
1.1.13. HEMOLIZA
Este fenomenul de distrugere patologic a globulelor roii din snge i trecerea lor n
plasm. Poate fi produs i de unele medicamente ca: oxidani, penicilin, cefalotin,
ampicilin, furazolidon, acetanilid, acid nalidixic.
1.1.14. ICTER
Icterul este culoarea galbena a tegumentelor (pielii i mucoaselor), cauzat de creterea
concentraiei de bilirubin n snge.
Icterul poate fi provocat de:
- medicamente care cresc bilirubina prin impiedicarea eliminarii : acid aminosalicilic,
hormoni androgeni, diazepam, carbamazepina, penicilina, hormoni estrogeni iclusiv din
anticonceptionale, saruri de aur, antideprin, meprobamat, acid nicotinic, sulfamide,
eritromicina etc;
5

- medicamente care cresc bilirubina prin afectarea ficatului: paracetamol, alopurinol


antideprin, hormoni androgeni si estrogeni, aspitina, azatioprina, carbamazepina, clorambucil,
cloramfenicol, antidiabetice, ibuprofen, indometacin, saruri de fier, izoniazida, metotrexat,
nitrofurantoin, anticonceptionale, papaverina, penicilina, fenobarbital, fenilbutazona,
tetraciclina, fenitoina etc.
1.1.15. STEATOZA
Steatoza (ficatul gras) reprezinta acumularea de grasime la nivelul ficatului. Cand este
prezenta si inflamatia, boala se numeste steatohepatita si poate progresa catre ciroza si chiar
hepatocarcinom. Poate fi produs i de unele medicamente ca:
anticonceptionale,
antiinflamatoare, izoniazida, tetracicline.
1.1.16. VERTIJ
Este senzaie de lips de echilibru n spaiu, ameeal.
Tulburarea echilibrului poate fi produs i de unele medicamente ca: aminoglicozide,
analgezice.
1.1.17. SURDITATE
Este infirmitate congenital sau dobndit, care const n imposibilitatea (total sau
parial) de a percepe sunetele. Tulburarea auzului pn la surditate, provocate fi provocat i
de unele medicamente, ca: aminoglicozide, glicopeptide (vancomicina), diuretice ca
furosemid, acid etacrinic n doze mari.
1.1.18. TREMOR
Este micare uoar, involuntar, rapid, repetat a corpului sau a unei pri a acestuia.
Medicamentele care pot produce tremor sunt:
- amiodarona;
- antidepresive;
- anticonvulsivante;
- ntreruperea brusc a tratamentului cu benzodiazepine;
- neuroleptice antidopaminergice;
- bronhodilatatoare;
- litiu;
- pseudoefedrina;
- teofilina.
1.1.19. PRURIT
Este stare patologic constnd n mncrime intens a pielii sau a mucoasei, provocat de
tulburri funcionale ale nervilor pielii, care poate fi provocat i de unele medicamente ca:
barbiturice, opiacee, contraceptive perorale
1.1.20. ERITEM
Este afeciune a pielii, manifestat prin pete roii, care poate fi provocat i de unele
medicamente, ca de exemplu: barbiturice, acid acetilsalicilic, paracetamol, tetracicline,
peniciline, sulfamide, fenitoin, pirazolone, salicilai, bromuri, ioduri etc.

1.2.MECANISME DE APARIIE: POTENARE, AMPLIFICARE, EFECT


CUMULATIV, MECANISM IMUNOLOGIC, DOWN SI UP REGULATION
1.2.1. INTERACIUNI MEDICAMENTOASE (POTENARE, AMPLIFICARE,
EFECT CUMULATIV)
Polimedicaia este foarte des ntlnit n terapie i desigur unul dintre factorii care pot
determina apariia de interaciuni medicamentoase. n urma unor studii s-a constat c
bolnavilor tratai ambulatoriu li s-a prescris un numr mediu de 4,6 medicamente.
Interaciunile care apar sunt diverse i pot afecta calitatea medicamentelor, eficacitatea
tratamentului, ct i favorizarea apariiei de reacii adverse.
1.2.1.1. Interaciuni de ordin farmacocinetic
Acest tip de interaciuni pot aprea la nivelul diferitelor etape farmacocinetice i pot avea
influen asupra biodisponibilitii substanelor medicamentoase.
Interaciuni la nivelul ci de administrare
La acest nivel pot fi prezente urmtoarele tipuri de interaciuni cu repercusiuni asupra
cantitii de substan absorbit i asupra vitezei de absorbie.
La nivelul tractului digestiv pot exista urmtoarele tipuri de interaciuni:
- interaciuni medicament-medicament (tetraciclin cu ionii de calciu sau magneziu etc.);
- interaciuni medicament-alimente (tetraciclin cu produse lactate etc.);
- influenarea disocierii unor substane medicamentoase cu repercusiuni asupra absorbiei
datorit pH-ului, sau fluctuaiilor de pH de locul absorbiei;
- competiii la nivelul proceselor de transfer activ;
- influene datorit administrrii concomitente a unor medicamente care afecteaz
peristaltismul, ca de exemplu: propulsive, antipropulsive etc.
Interaciuni la nivelul distribuiei
La nivelul distribuiei pot avea loc urmtoarele tipuri de interaciuni:
- deplasarea unor medicamente de pe proteinele plasmatice, ca de exemplu: fenilbutazona
deplaseaz de pe proteinele plasmatice substane medicamentoase ca: anticoagulantele
cumarinice, antidiabeticele orale, mrindu-le concentraia plasmatic i implicit riscul de
reacii adverse;
- deplasri de pe locurile de legare de la nivel tisular, ca de exemplu: verapamil,
amiodarona pot deplasa digoxina, mrindu-i concentraia plasmatic i crescnd riscul de
reacii adverse.
Interaciuni la nivelul procesului de metabolizare
La nivelul procesului de metabolizare pot exista urmtoarele tipuri de interaciuni:
- inducia enzimatic;
- inhibiia enzimatic;
- i autoinducia enzimatic etc.
Inducia enzimatic
Este procesul de stimulare a sintezei unor enzime, cu rol important n metabolizarea altor
substane medicamentoase. Sub aciunea unei substane medicamentoase cu rol inductor
enzimatic este stimulat sinteza enzimelor microzomiale la nivelul citocromului P450. Ca
urmare a induciei enzimatice, crete metabolizarea unor substane medicamentoase care nu
sunt nrudite structural. Prin creterea induciei enzimatice scade concentraia plasmatic i
implicit eficacitatea terapeutic, datorit biotransformrii excesive a medicamentelor.
Fenomenul de inducie enzimatic este dependent de mai muli factori, ca de exemplu:
- specie, unele substane medicamentoase, ca de exemplu: tolbutamida produc inducie
enzimatic la animalele de experien, fenomenul nentlnindu-se la om;
- doz, inducia crescnd proporional cu creterea dozelor de substan inductorenzimatic;
Substanele medicamentoase cu aciune de acest tip sunt numeroase i aparin la diferite
grupe, ca de exemplu: hipnotice sedative (barbiturice, glutetimida etc.), tranchilizante
7

(meprobamat), anticonvulsivante (fenitoina, carbamazepina), hormoni steroizi, antibiotice


(rifampicina), antimicotice (griseofulvina).
Cnd n schema terapeutic se administreaz medicamente cu efect inductor enzimatic,
trebuie ajustate dozele substanelor utilizate sau este indicat chiar monitorizarea concentraiei
plasmatice a substanelor medicamentoase cu care se administreaz concomitent. n afar de
substane medicamentoase cu rol inductor enzimatic, exist diferite substane exogene care
pot produce inducie enzimatic, ca de exemplu: fumul de igar etc.
Exist situaii n care efectul inductor enzimatic este benefic, ca de exemplu: n icterul
neonatal prin administrarea fenobarbitalului are loc creterea activitii UDP-glucuroniltransferazei, enzim care este implicat n conjugarea bilirubinei. n alte situaii, ca de
exemplu n porfiria hepatic, inducia enzimatic este foarte duntoare.
Autoinducia enzimatic
Exist substane medicamentoase (fenobarbital), care dup administrare stimuleaz
producerea de enzime care produc propria lor metabolizare. Aceste substane sunt numite
autoinductoare enzimatice.
Inhibiia enzimatic
Este efectul prin care anumite substane inhib producerea de enzime implicate n
biotransformrile altor substane. n unele situaii, fenomenul de inhibiie enzimatic are
aplicaii terapeutice, ca de exemplu: medicamente IMAO, inhibitoare a enzimei de conversie,
a Angiotensinei I n angiotensin II, inhibitori de -lactamaze.
Exist desigur situaii n care inhibiia metabolizrii unor substane medicamentoase poate
avea efecte duntoare prin creterea concentraiei plasmatice. Pentru a preveni aceste efecte,
este important ca dozele s fie ajustate n aa mod nct concentraia plasmatic a substanelor
medicamentoase s rmn n domeniul terapeutic. Exist multe substane cu efect inhibitor
enzimatic.
n continuare se vor prezenta urmtoarele substane din aceast categorie:
- cimetidina scade metabolizarea: anticoagulantelor orale, benzodiazepinelor, fenitoinei
etc;
- eritromicina scade metabolizarea hepatic a teofilinei, carbamazepinei, ergotaminei etc.
n situaia cnd se impun n schema terapeutic asocieri de substane medicamentoase care
au influene asupra enzimelor metabolizante, se impune verificarea i respectiv ajustarea
dozelor.
Interaciuni la nivelul procesului de eliminare
n procesul eliminrii pot exista diferite tipuri de interaciuni, ca de exemplu: competiie la
nivelul proceselor de transport activ. Astfel, probenicidul inhib eliminarea penicilinei,
intrnd n competiie la acest nivel, crescndu-i concentraia plasmatic.
Prin modificarea pH-ului renal se poate influena eliminarea unor substane prin stimularea
sau inhibarea reabsorbiei tubulare.
1.2.1.2. Interaciuni de ordin farmacodinamic
Prin asocierea diferitelor substane medicamentoase pot rezulta interaciuni prin care crete
eficacitatea, respectiv intensitatea efectului farmacodinamic, fiind vorba n acest caz de
sinergism medicamentos sau interaciuni prin care scade intensitatea efectului farmacodinamic, n aceast situaie fiind vorba de antagonism medicamentos.
1.2.1.2.1. Sinergismul medicamentos
Prin sinergism se nelege fenomenul de cretere al rspunsului farmacodinamic prin
asocierea a dou substane medicamentoase. n funcie de procentul de cretere, exist dou
feluri de sinergism, i anume: adiie (cumulativ) i potenare (amplificare).
Sinergismul de adiie are loc, cnd efectul rezultat este egal cu suma efectelor celor dou
substane medicamentoase.
Matematic, aceast afirmaie poate fi exprimat n urmtoarea relaie:
EAB = EA + EB
EAB = suma efectelor celor dou substane:A i B;
8

EA = efectul farmacodinamic al substanei A;


EB = efectul farmacodinamic al substanei B.
Exist substane medicamentoase care n urma asocierii dau un efect farmacodinamic
superior sumei substanelor administrate separat (potenare).
Matematic, aceast afirmaie poate fi prezentat prin urmtoarea relaie, i anume:
EAB > EA + EB
Utilizarea asocierilor este important cnd efectele farmacodinamice se obin la doze mai
mici dect dac substanele ar fi administrate separat i, de asemenea, reaciile adverse sunt de
intensitate mai mic sau chiar absente.
Exist situaii cnd efectele sinergice nu sunt utile din punct de vedere clinic, ca de
exemplu: asocierea tranchilizantelor cu alcool etilic, aminoglicozidelor ntre ele etc., datorit
efectelor toxice pronunate.
1.2.1.2.2. Antagonismul medicamentos
Este fenomenul prin care, n urma administrrii concomitente a dou medicamente, unul
din ele reduce sau anuleaz efectul celui de al II-lea medicament.
Exist antagonism: fizico-chimic, funcional i farmacologic.
Antagonism fizico-chimic
n cadrul acestor tipuri de interaciuni, menionm:
- absorbia anumitor substane, ca de exemplu: alcaloizi pe crbune activ n cazul
administrrii concomitente;
- formarea de compleci neabsorbabili ntre ionii unor metale grele i EDTA, antagonism
cu aplicabilitate n toxicologie n intoxicaii cu metale grele;
- formarea de compleci neabsorbabili ntre ionii de fier i deferoxamin, antagonism cu
aplicabilitate n toxicologie n intoxicaii cu fier;
- formarea de compleci neabsorbabili ntre ionii de CN i edetatul de sodiu, antagonism
cu aplicabilitate n toxicologie etc.
Antagonism funcional
Acest tip de interaciuni rezult cnd dou substane acioneaz asupra acelorai structuri
biologice, dar efectul lor farmacodinamic este opus ca sens.
La aceast categorie de interaciuni prezentm urmtoarele exemple, i anume:
- asocierea stimulantelor S.N.C. cu substane inhibitoare S.N.C.;
- asocierea stimulantelor S.N.V. simpatic cu substane stimulatoare ale S.N.V.
parasimpatic;
Antagonismul farmacologic
Este de dou feluri competitiv i necompetitiv.
Antagonism competitiv
Este ntlnit cnd se administreaz dou substane, care i anuleaz reciproc efectele ca de
exemplu: la administrarea unui agonist care posed afinitate pe anumii receptori i activitate
intrinsec mpreun cu un antagonist competitiv care se leag pe acelai situs datorit
afinitii, dar este lipsit de aciune intrinsec. Ca exemplu concret este asocierea acetilcolinei
cu atropina.
Antagonism necompetitiv
Este ntlnit cnd se administreaz dou substane care, de asemenea, i anuleaz efectele
reciproc i anume: la administrarea unui agonist care posed afinitate pe anumii receptori i
activitate intrinsec mpreun cu un antagonist necompetitiv care nu se leag pe acelai situs,
dar datorit conformaiei spaiale a complexului format substan medicamentoasreceptor
este mpiedicat legarea agonistului sau a mediatorului biologic endogen pe situsul receptorial
corespunztor acestora, rezultnd n acest mod blocarea efectului de tip agonist. Ca exemplu
concret este antagonizarea efectului spastic al acetilcolinei prin papaverin.

1.2.2. REACII ADVERSE PRIN MECANISM IMUNOLOGIC


Reacii alergice de tip I (tip anafilactic)
Aceste reacii fac parte din categoria alergiilor de tip imediat i au la baz cuplarea
antigenului cu IgE, de pe suprafaa granulocitelor bazofile, mastocitelor, declannd eliberarea
unor mediatori ai inflamaiei, ca de exemplu: histamina, prostaglandina, serotonina etc. Aceti
mediatori eliberai vor aciona pe receptorii specifici situai la nivelul diferitelor organe,
rezultnd:
- alergii minore ca: rinite alergice, prurit, urticarie, edem Quinque etc.
- sau alergii majore ca astmul bronic sau ocul anafilactic etc.
Medicamentele care pot determina reacii alergice de tip I sunt: penicilinele, dextroza,
anestezice locale, acid acetilsalicilic etc.
Reacii alergice de tip II
Acest tip de reacii alergice de tip imediat apar n urma formrii de anticorpi IgG sau IgH
care acioneaz mpotriva unor componente tisulare, efectul principal fiind citotoxic.
Manifestri clinice rezultate n urma reaciilor alergice de tip II sunt:
- anemia hemolitic imun (produs de penicilin, rifampicin, sulfamide, fenacetin etc.);
- trombocitopenie imun, produs de: sulfamide, rifampicin, tiazide diuretice etc.;
- granulocitopenie (produs de peniciline, sulfamide, aminofenazo- n, hipoglicemiante,
fenilbutazon etc.).
Tot n aceast categorie pot fi ncadrate i hepatita cronic imun produs de: metildopa,
fenilbutazon sau lupusul eritematos produs de antimalarice etc.
Reacii alergice de tip III
Sunt tot reacii alergice de tip imediat, rezultate n urma formrii unor complexe circulante
ntre antigeni i anticorpii IgG i IgH, complexe care se fixeaz n vasele mici, producnd
inflamaii ale acestora.
Manifestrile clinice ale acestor procese sunt:
- boala serului, care poate fi produs de peniciline (forma retard), sulfamide etc.;
- eozinofilie pulmonar, care poate fi produs de: sulfamide, furazolidon etc.;
- glomerulonefrit cronic poate fi produs de srurile de aur;
Reacii alergice de tip IV
Sunt alergii ntrziate datorate sensibilizrii limfocitelor T, care elibereaz limfokina,
substan generatoare de infiltrate monocelulare.
Manifestrile clinice a acestui tip de reacii alergice sunt:
- dermatite de contact, care pot fi produse de aminoglicozide ca: gentamicina, neomicina
etc.;
- eritem polimorf, care poate fi produs de: sulfamide, peniciline, barbiturice, izoniazid,
acid acetilsalicilic etc.
1.2.3. MECANISME DOWN SI UP REGULATION
1.2.3.1. Reacii adverse de tip down regulation
Acest tip de reacii adverse apare ca rezultat al instalrii toleranei acute prin internalizarea
receptorilor, n urma administrrii de agoniti farmacologici. Ca exemple de agoniti din
aceast categorie menionm: nitraii coronarodilatatori.
1.2.3.2. Reacii adverse de up regulation
Acest tip de reacii adverse se dezvolt, la ntreruperea brusc a tratamentului cu
antagoniti farmacologici, ca de exemplu: antihistaminice H2 (ranitidin, cimetidin etc.),
care pot conduce la agravarea ulcerului gastro-intestinal pn la perforare, -adrenolitice
(propranolol), care pot conduce la hipertensiune arterial sau angin pectoral,
anticolinesterazice centrale (atropin, trihexilfenidil etc.), care pot conduce la tulburri
extrapiramidale etc.

10

1.3.MODALITI TERAPEUTICE
1.3.1. NTRERUPEREA ADMINISTRRII MEDICAMENTULUI
1.3.1.1. Aspecte generale
Cnd se ntrerupe brusc administrarea unui medicament dup o administrare ndelungat,
pot rezulta reacii adverse, uneori cu manifestri clinice grave, dezvoltate pe fondul adaptrii
fiziologice a pacienilor respectivi la agresiunea medicamentoas.
1.3.1.2. Reacii adverse rezultate prin ntreruperea tratamentului cu antagoniti
farmacologici
Acest tip de reacii se dezvolt pe fondul receptorilor antagonizai de anumite substane
medicamentoase, sensibilizare produs n urma unui proces de externalizare a receptorilor
respectivi.
Ca exemple de reacii adverse rezultate printr-un astfel de mecanism menionm:
- reacii adverse rezultate la ntreruperea tratamentului cu antihistaminice H2 (ranitidin,
cimetidin etc.), care pot conduce la agravarea ulcerului gastro-intestinal pn la perforare;
- reacii adverse rezultate la ntreruperea tratamentului cu -adrenolitice (propranolol), care
pot conduce la hipertensiune arterial sau angin pectoral;
- reacii adverse rezultate la ntreruperea tratamentului cu anticolinesterazice centrale
(atropin, trihexilfenidil etc.), care pot conduce la tulburri extrapiramidale etc.
Mecanismul implicat n producerea reaciilor adverse de acest tip este creterea numrului
de receptori disponibili prin externalizarea lor la suprafaa membranei n urma blocrii acestor
tipuri de receptori timp ndelungat i fixarea agonistului fiziologic pe un numr masiv de
recep-tori n momentul ntreruperii medicaiei blocante, rezultnd astfel efecte exagerate.
Mecanismul producerii este prin sensibilizarea receptorilor.
1.3.1.3. Reacii adverse rezultate prin ntreruperea tratamentului cronic cu agoniti
farmacologici
Acest tip de sindrom apare ca rezultat al ntreruperii administrrii (n urma unui tratament
de lung durat) cu substane medicamentoase din categoria agoniti ai receptorilor
farmacologici aparinnd unui sistem modulator sau inhibitor al unei alte neurotransmisii.
Ca exemple de agoniti din aceast categorie menionm:
- medicamente morfinomimetice care sunt agoniti ai receptorilor opioizi i k, i care
moduleaz neurotransmisia adrenergic;
- medicamente barbiturice sau benzodiazepinice care sunt agoniti ai neurotransmisiei
GABA, neurotransmisie modulatoare pentru neurotransmisia glutamatergic sau adrenergic.
La ntreruperea administrrii acestui tip de agoniti apare sindromul de abstinen, de
retragere, manifestat prin suprastimularea neurotransmisiilor modulate de ctre medicamente.
Mecanismul implicat n acest sindrom este urmtorul: medicamentele de tip agonist
(morfin etc.) stimuleaz receptorii din sistemul modulator sau inhibitor, n cazul morfinei
sistemul opioid sau sistemul GABA. n urma stimulrii receptorilor modulatori n sistemele
amintite, este deprimat eliberarea mediatorului la nivelul heterosinapsei n sistemul modulat
adrenergic sau glutamatergic. Compensator, n sistemul modulator are loc externalizarea
receptorilor cu o cretere a cmpului receptorilor prin mecanism hetero up-regulation. n
momentul ntreruperii medicaiei agoniste, pe sistemul modulator are loc o exacerbare a
funcionrii sistemului modulator, avnd consecinele clinice ale agonizrii acestuia de ctre
neurotransmitorul endogen.
1.3.1.4. Reacii adverse rezultate pe fondul unei insuficiene funcionale
Acest tip de reacii adverse pot aprea pe fondul unor insuficiene funcionale ale unei
glande endocrine, rezultate n urma administrrii de hormoni pe cale exogen. Funcionarea
glandelor endocrine, ca de exemplu corticosuprarenalele, este coordonat de concentraia
sanguin a produsului final de lan metabolic (hormoni corticosteroizi) prin retrocontrol (feedback) pozitiv sau negativ, n urma aciunii acestora la nivelul chemoreceptorilor din
hipotalamus i hipofiz. Pe baza concentraiei sanguine de hormon circulant, hipotalamusul
11

secret neurohormonul hipotalamic (CRF), hipofiza hormonul (ACTH), care au rol de control
a funcionrii endocrine a corticosuprarenalei.
n urma administrrii de corticosteroizi timp ndelungat, se reduce secreia de
corticosteroizi ai glandei corticosuprarenale, mecanismul fiind dirijat prin feed-back negativ
de lanul hipotalamo-hipofizar. La ntreruperea brusc a administrrii corticosteroizilor, apare
fenomenul de insuficien, fenomen manifestat pn la repunerea n funcie a glandei
periferice la un alt nivel, desigur dirijat prin acelai mecanism, de ctre centrii nervoi care
controleaz funcionarea glandei. Pentru perioada de timp necesar pentru adaptarea glandei
endocrine la noile condiii, apare fenomenul de insuficien funcional, caracterizat prin
reacii adverse caracteristice carenei hormonale.
1.3.1.5. Medicamente care declaneaz tulburri la oprirea brusc a administrrii lor
Din aceast categorie se pot meniona: medicamente antiepileptice (barbiturice,
benzodiazepine), antiparkinsoniene, antihipertensive (clonidina), antiastmatice (2 adrenomimetice), antianginoase (2 adrenolitice), antiulceroase prin mecanism antihistaminice H2,
anticolinergice centrale, corticosteroizi, opioide etc. Medicamentele din aceast clas nu se
ntrerup niciodat brusc, ci ntreruperea tratamentului are loc dup reducerea treptat a
dozelor administrate.
1.3.1.6. Medicamente care pot provoca tulburri la oprirea brusc
Din acest grup putem meniona: medicamente neuroleptice, tranchilizante
(benzodiazepine), hipnotice (glutetimid); simpatomimetice vasoconstrictoare periferice
(decongestionante nazale), sedative (bromuri) etc. i la acest grup de medicamente este bine
ca dozele s se reduc treptat.
1.3.1.7. Medicamente care se presupune c ar determina tulburri la oprirea brusc
Din acest grup menionm: anorexigene, anticoagulante orale. i la ntreruperea
tratamentului cu medicamentele menionate este important s fie luate toate msurile pentru a
ndeprta posibilele reacii adverse de acest tip.
1.3.2. TERAPIE SIMPTOMATIC
Sunt multe situaii n care se aplic terapia simptomatic i anume: n algii de diferite
etiologii n boala reumatic etc. Mai ales la substanele, la care apare tolerana ca reacie
advers (analgezice majore), este nevoie pe parcurs s se mreasc doza deoarece rspunsul
farmacologic devine inadecvat.
1.3.3. TERAPIE DE SUBSTITUIE
Sunt situaii n care n organism apare carena unor substane produse de organism cu rol
important n metabolism (hormoni), digestie etc, situaii n care se aplic terapia de
substituie. i n acest caz uneori este nevoie pe parcurs s se mreasc doza, deoarece
rspunsul farmacologic, la dozele iniiale, devine inadecvat.
1.3.4. INTOXICAIILE MEDICAMENTOASE I ADMINISTRAREA DE
ANTIDOTURI
1.3.4.1. INTOXICAIILE MEDICAMENTOASE
Intoxicaiile medicamentoase sunt stri patologice rezultate prin administrarea n mod
accidental sau voit a unor substane toxice. Intoxicaiile pot fi, n funcie de modul n care
apar, mprite n: intoxicaii acute (crime, sinucideri, intoxicaii accidentale) sau cronice
(toxicomanii, dopaj medicamentos etc.).
Intoxicaiile acute pot fi clasificate, n funcie de doza administrat i evoluia clinic a
strii pacientului, n:
- supraacute, n cazul n care sunt ingerate doze superioare celor letale. Evoluia acestui tip
de intoxicaie este rapid (minute, ore) spre exitus, dac nu se intervine foarte urgent;
- acute propriu-zise, cnd pacientul a ingerat doze de substan superioare dozelor
terapeutice (doze toxice), evoluia bolnavului depinznd foarte mult de primul ajutor acordat;
- subacute, rezult n urma acumulrii n organism a unor substane medicamentoase
datorit supradozrii, att prin administrare, ct i datorit unor probleme la nivelul organelor
epuratoare.
12

1.3.4.2. SIMPTOMATOLOGIA N INTOXICAII ACUTE MEDICAMENTOASE


n caz de intoxicaii acute, sunt monitorizai urmtorii parametri care preced o bun
interpretare a rezultatelor investigaiilor pentru a ajunge la concluzii corespunztoare.
Statusul S.N.C.
Acest parametru este influenat n mod diferit de anumite clase, i anume:
- stimulantele S.N.C. produc efecte ale stimulrii, ca: agitaie, tremor, euforie, cefalee,
delir, convulsii etc;
- blocantele S.N.C produc: astenie, somnolen, miastenie, colaps, com etc;
- stimulare iniial urmat de inhibiie produs de: anticolinesterazice, atropin,
antidepresive triciclice etc.
Tensiunea arterial i pulsul
Diferitele categorii de medicamente pot influena tesiunea arterial i ritmul cardiac n
diferite moduri, ca de exemplu:
-hipertensiune arterial i tahicardie (anticolinergice, cocaina, derivai de amfetamin);
- hipotensiune arterial i tahicardie (neuroleptice fenotiazinice, antidepresive triciclice,
teofilina, antihipertensive cu efect periferic;
- hipotensiune cu bradicardie (-blocante, blocante ale canalelor de calciu, agoniti ai
receptorilor 2 presinaptici etc).
Frecvena respiratorie
Exist urmtoarele modificri ale frecvenei respiratorii, i anume:
- tahipnee, care este produs de medicamente care produc acidoz metabolic (salicilai
etc);
- dispnee, uneori chiar cu scurte perioade apneice, produs de opioide etc.
Temperatura corpului
Acest parametru este influenat de multe medicamente care acioneaz asupra S.N.C., ca de
exemplu:
- doze toxice de amfetamin, atropin, hormoni tiroidieni pot provoca febr;
- majoritatea deprimantelor S.N.C., ca de exemplu: barbiturice, opioide, alcool provoac
hipotermie etc.
Diametrul pupilei
Acest parametru poate da indicii asupra tipului de intoxicaie n urmtoarele moduri, i
anume:
- mioz (micorarea diametrului pupilei) este produs de medicamente ca: opioide,
anticolinesterazice, parasimpatomimeti-ce etc.;
- midriaza, produs de parasimpatolitice, amfetamin etc.
Tranzitul digestiv
Poate fi modificat n urmtoarele moduri:
- tranzit accelerat n intoxicaii cu colinomimetice, propulsive etc;
- sau tranzit diminuat n intoxicaii cu parasimpatolitice, opioide etc.
Aspectul epiteliilor
Aspectul epiteliilor poate da uneori indicii asupra etiologiei intoxicaiei, ca de exemplu:
- cianoza poate sugera o methemoglobinemie;
- icterul poate sugera o hepatit acut;
- uscciunea gurii, tegumente uscate, pot sugera o intoxicaie cu parasimpatolitice etc.;
- hipersecreia glandelor sudoripare sau a altor glande exocrine, poate sugera o intoxicaie
cu anticolinesterazice sau parasimpatomimetice.
1.3.4.3. MODALITILE DE INTERVENIE N INTOXICAII ACUTE
Msuri pentru asigurarea meninerii funciilor vitale, ca de exemplu:
- respiraie artificial;
- ventilaie mecanic;
- masaj cardiac extern;
13

-administrarea de substane simpatomimetice etc., pentru meninerea funciilor


respiratorii;
- oxigenoterapie, dac este cazul.
Msuri de mpiedicare a absorbiei toxicului n mediul intern al organismului, ca de
exemplu:
- splturi gastrice;
- provocare de vom;
- administrare de purgative etc.
Msuri prin care este grbit eliminarea toxicului, ca de exemplu: modificarea pH-ului n
mod corespunztor, nct s se realizeze disocierea electrolitic a substanei i s fie mpiedicat absorbia tubular din urina primar etc.
Hemodializa, dac este cazul.
Administrarea unui antidot general sau specific.
Pn la obinerea rezultatelor de laborator n urma investigaiei pe anumite lichide
biologice etc., se poate administra un antidot general, cum ar fi crbune absorbant etc.
Dup descoperirea toxicului, se va recurge la un antidot specific.
1.3.4.4. MEDICATIA ANTIDOT
ANTIDOT SPECIFIC:
- N-acetil cisteina: se adm .i.v. n intoxicaii cu paracetamol, tetraclorur de carbon ;
- Atropin: se adm .i.v. n intoxicaii cu pilocarpin sau anticolinesterazice;
- Albastru de metilen: se adm .i.v. n methemoglobinemie ;
- Dantrolen: se adm .i.v. n hipertermia malign;
- Deferoxamina: se adm .i.v. n intoxicaii cu fier, aluminiu;
- Diazepam: se adm .i.v. n intoxicaii cu clorochin, izoniazide, salicilati, antidepresive
triciclice;
- Esmolol: se adm .i.v. n tahicardii provocate n intoxicaii cu amfetamin, cocain,
metilxantine;
- Fentolamin: se adm .local . n cazul injectrii paravenoase a NA sau Dopaminei;
- Flumazenil: se adm .i.v. n intoxicaii cu benzodiazepine;
- Fitomenadion: se adm .i.v. n intoxicaii cu anticoagulante;
- Fizostigmina: se adm .i.v. ntoxicatii cu anticolinergice centarle : atropin, fenotiazine,
antidepresive, antihistaminice;
- Glucagon: se adm .i.v. n intoxicaii cu beta-blocante sau blocanti Calciu;
- Glucoz: se adm p.o. sau.i.v. n hipoglicemii;
- Metionina: se adm .p.o. n intoxicaii cu paracetamol;
- Nalorfina: se adm .i.v. n intoxicaii cu opioide;
- Naloxon: se adm .i.v. n intoxicaii cu opioide;
- Neostigmin: se adm .i.v. n intoxicaii cu curarizante;
- Nitroprusiat de sodiu: se adm .i.v. n intoxicaii cu alcaloizi din ergot;
- Piridoxin: se adm .i.v. n intoxicaii cu izoniazid, alcool;
- Propranolol: se adm .i.v. n intoxicaii cu betaadrenomimetice sau metilxantine;
- Protamin sulfat: se adm .i.v. n intoxicaii cu heparin;
- Saruri de Calciu: se adm .i.v. n intoxicaii cu blocanti de calciu;
- Simpatomimetice: se adm .i.v. n intoxicaii cu betablocante sau n reanimare;
- Propranolol: se adm .i.v. n intoxicaii cu betaadrenomimetice sau metilxantine.
ANTIDOT NESPECIFIC:
-Bicarbonat de sodiu: se adm .i.v. n intoxicaii cu SM acide organice.
- Clorur de Amoniu: se adm .i.v. n intoxicaii cu SM baze organice.
- Carbune activat: se adm .p.o. n intoxicaii cu : salicilati, barbiturice, paracetamol,
antidepresive triciclice, teofilinaigitalice, fenilbutazon, piroxicam, izoniazid etc.

14

1.3.4.5. METODE TERAPEUTICE ADIIONALE


1.3.4.5.1. PSIHOTERAPIE
Este metod de tratament medical prin influen programat (discuii, sugestii etc) asupra
psihicului pacientului. n anumite suferine, ca de exemplu: sindromul depresiv este prima
modalitate de tratament.
1.3.4.5.2. TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTAL
Terapia cognitive
Este folosita n mod tradiional pentru tratamentul depresiei, anxietii, terapia cognitiva a
devenit tot mai folosita si n alte situaii. Este terapie de scurta durata, atunci cand se
adreseaza unor simptome ca: depresie, anxietate, fobii, obsesii si compulsii; dar poate fi si de
durata, cand este folosita cu pacienti cu dificultati caracteriale (tulburari de personalitate:
instabilitate emotionala, automutilari, tentative de suicid etc). Terapia cognitiva necesita o
alianta terapeutica stransa intre terapeut si pacient. Premiza acestui tip de terapie este aceea ca
sentimentele, emotiile si comportamentele cuiva sunt influentate de modul de a gandi al
acestuia, in momentul prezent. Terapia cognitiva se concentreaza asupra gandurilor
automate si a schemelor. Gandurile automate sunt acelea care apar imediat ce apare un
anumit stimul (de exemplu, suna telefonul si primul gand este S-a intamplat ceva grav!).
Identificarea gandurilor automate se face atat in timpul sedintelor de psihoterapie, cat si intre
sedinte, prin intermediul unor jurnale pe care pacientul este sfatuit sa le tina. Odata
identificate aceste ganduri automate, terapeutul si pacientul incep sa caute erorile din acestea.
Erorile de gandire pot fi clasificate in trei erori majore si patru distorsiuni specifice. Erorile
majore sunt: polarizarea (tendinta de a vedea toate lucrurile ca fiind ori bune, ori rele),
personalizarea (tendinta de a vedea totul in jur ca avand legatura cu persoana noastr) i
suprageneralizarea (tragerea unor concluzii exaggerate). Distorsiunile specifice sunt
abstractizarea selective (concentrarea pe un detaliu si ignorarea contextului), diminuarea
(incapacitatea de a accepta laudele celorlalti), inferenta arbitrara (a sari direct la concluzii) si
catastrofizarea (a te gandi la ce e mai rau, a exagera impactul negativ al unei situatii).
Terapia comportamental
Se bazeaza pe mai multe principii ale psihologiei clasice: conditionarea clasica i
conditionarea operant.
Conditionarea clasica
Este procesul prin care un organism invata ca aparitia unui stimul (de exemplu, un
clopotel) este urmata de aparitia altuia (de exemplu, mancarea). Comportamentalistii cred ca
multe fobii sunt dobandite astfel. Fobia este o reactie de teama declasanta de un obiect
inofensiv (stimulul conditionat), dar care a fost asociat in trecut cu ceva periculos (stimul
neconditionat). Corectarea acestei temeri se face prin extinctie, adica prin expunerea repetata
la obiectul sau situatia asociata (expunerea la stimulul conditionat). De exemplu, daca unui
pacient ii este teama de apa, i se cere in mod repetat sa isi imagineze ca intra in apa si ca
aluneca sub suprafata apei.
Conditionarea operant
Se refera la faptul ca, in general, comportamentul nostru este influentat de consecintele
acestuia: daca un anumit comportament are niste consecinte placute sau benefice pentru noi,
vom avea tendinta de a repeta acel comportament. Daca are consecinte negative, neplacute,
frecventa comportamentului respectiv va scadea. Tehnicile comportamentale bazate pe
operarea conditionata identifica mai intai comportamentele nedezirabile sau problematice ale
unui individ, cauta apoi sa inteleaga care sunt consecintele pozitive care intretin aceste
comportamente si, in final, incearca sa schimbe ceva astfel incat sa nu mai apara acele
consecinte care intaresc comportamentul nedorit.

15

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea AN - Farmacologie general, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2009


2. Cristea AN - Tratat de farmacologie, Ediia 1, Editura Medical, Bucureti, 2005
3. Dobrescu D - Farmacodinamie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1977
4. Dobrescu D - Farmacoterapie practic, vol.I i II, Ed. Medical, Bucureti, 1989
5. Rad I - Farmacologie general, Tiprit: Digital Color Center, Tg-Mure, 2008
6. San-Marina I, Danciu I, Nedelcu Al - Anatomia i Fiziologia Omului, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1979
7. Stroescu V - Bazele Farmacologice ale practicii medicale, ed.a VII-a, Ed. Medical, Bucureti,
2001
8. xxxx Agenda Medical 2006-2007, Editura Medical, Bucureti, 2006
9. xxxx Farmacopeea Romn, Ediia a X-a, Editura Medical Bucureti, 1993
10. xxxx Memomed, Editura Universitar, Bucureti, 2014
11. xxxx www.google-Wikipedia the free enciclopedia

16