Sunteți pe pagina 1din 13

Picior equin - pediatrie

Prezentarea afectiunii

Piciorul n var equin este termenul


general folosit pentru descrierea unei
varieti mari de poziii neobinuite ale
piciorului. Fiecare dintre urmtoarele
carecteristici poate fi prezent i fiecare
poate varia de la uoar la sever:
- piciorul (mai ales clciul) este de
obicei mai mic dect normalul
- piciorul e orientat n jos
- partea din fa a piciorului e rotata
nspre cellalt picior
- piciorul poate fi rotat cu totul n sus i
spre interior, astfel nct, n cazuri
extreme, partea intern a piciorului
poate fi orientat n sus.
Majoritatea tipurilor de picior n var
equin sunt prezente de la natere (picior
n var equin congenital). Acest tip de
picior poate aparea la unul sau la
ambele picioare. La aproape jumtate
din copiii afectai, ambele picioare sunt
afectate. Dei piciorul n var equin este
nedureros la sugar, tratamentul ar
trebui instaurat imediat. Piciorul n var

Cauze
n unele cazuri, piciorul n var equin este doar rezultatul poziiei
bebeluului cnd se dezvolt n uterul mamei (piciorul n var equin
postural).
Mai frecvent, totui, piciorul n var equin este cauzat de o
combinaie de factori genetici i de mediu nu foarte bine cunoscui.
Aceast condiie clinic e destul de frecvent. Apare la 1 din 1000
de nou nscui i este mai frecven la biei dect la fete.
Piciorul n var equin prezent de la natere poate indica i alte
probleme de sntate, deoarece e asociat i cu alte maladii cum ar
fi spina bifid.Din acest motiv, atunci cnd este identificat piciorul
n vr equin, este important c acel copil s fie investigat i pentru
alte probleme. Piciorul n var equin poate fi de asemenea i
rezultatul altor boli care afecteaz nervii, muchii i sistemul osos,
cum ar fi accidentul vascular cerebral sau traumatismul cerebral.

Simptome
Piciorul n var equin este nedureros la sugar, dar n cele
din urm cauzeaz disconfort i devine un handicap
motor vizibil.
Lsat netratat, piciorul n var equin nu se ndreapt de
la sine. Piciorul va rmne rsucit i diform, iar
membrul inferior afectat poate rmne mai scurt i mai
mic dect celalat. Aceste simptome pot fi mai evidente
i mai problematice pe msur ce copilul crete. Pot
apare de asemenea probleme cu alegerea unor pantofi
potrivii i cu participarea la joac normal.
Tratamentul care ncepe la scurt timp dup natere
poate ajuta la depirea acestor probleme.

Examen clinic

La nastere diagnosticul clinic al piciorului varus-equin nu pune mari probleme


datorita deformarilor caracteristice ale antepiciorului asociate celor ale retropiciorului La
inspectie unele picioare sunt scurte, ingramadite si latite, cu santul supracalcanean posterior si
medio-plantar foarte profund, in timp ce alte picioare sunt mai gratioase, mai alungite. Cand
equinul astragalian este sever fata inferioara a calcaiului priveste in jos, inauntru si in spate.
Orientarea spatiala a calcaneului este conditionata de equinul tibio-astragalian, care adauga o
falsa supinatie.
Dupa principiul lui Mac Connail corectia equinului suprima aceasta falsa supinatie a
antepiciorului. Piciorul deformat, e rasucit spre inauntru, marginea sa externa este convexa
privind spre in jos, pielea este intinsa.

Tratament
Tratamentul pentru piciorul in var equin incepe de obicei la scurt timp dupa
nastere, astfel ca piciorul sa creasca pentru a fi stabil si pentru a fi pozitionat
pentru a sustine greutatea si a permite efectuarea miscarilor normale.
Tratamentul non-chirurgical cum ar fi imobilizarea in aparat ghipsat sau in
atele sunt incercate initial. Piciorul sau picioarele sunt manipulate pana cand
ajung intr-o pozitie cat mai apropiata de normal si apoi imobilizate in acea
pozitie pana la tratamentul urmator.
In Statele Unite aceasta manevra e facuta mai ales prin imobilizare in aparat
ghipsat, dar in alte tari imobilizarea in atele sau cu o banda adeziva speciala
sunt folosite mai
frecvent. Aceasta procedura de asezare intr-o pozitie cat mai apropiata de
normal si imobilizare se repeta la fiecare 1-2 saptamani timp de 2 pana la 4
luni, cu normalizarea aspectului piciorului.

Tratament functional kinetic


Se bazeaza pe mobilizarea activa sau pasiva
frecventa si repetata cu asocierea unor metode de
contentie: imobilizarea cu fasa elastica de bumbac,
sau benzi adezive hipoalergice.
MANIPULARILE
Manipularile sau mobilizarile au ca scop asuplizarea piciorului,
intinderea partilor moi retractate. Ele trebuie sa fie prudente si nu
dureroase. Pielea este fragila , iar scheletul osos maleabil, ceea
ce-l expune la leziuni de zdrobire, in principal pentru corpul
talusului , dar si pentru cartilajele de crestere ale articulatiei tibiotarsiene. Toate miscarile trebuiesc facute prin tractiuni lejere
pentru a deschide articulatiile.

Kinetoterapia pasiva
Kinetoterapia pasiva cuprinde mobilizarile ce trebuiesc efectuate de
catre un kinetoterapeut care trebuie sa intinda structurile retractate si
decuaptarea suprefetelor articulare care forteaza piciorul zdrobind
structurile cartilaginoase. O grava complicatie este crearea uni picior
convex.

Kinetoterapia activa
Kinetoterapia activa este asigurata prin
stimularea musculara a muschilor deficitari,
adica ai muschilor peronieri. Stimularea activa
a muschilor extensori ai degetelor si a
peronierilor laterali reprezinta un element de
prognostic favorabil, aceasta fiind obtinuta
prin zgarierea marginii externe a piciorului cu
o periuta de dinti.

Masajul
Se foloseste masajul gambei si al
piciorului in perioadele dintre
imobilizari, dar si in primele
saptamani ale tratamentului cand
tegumentele sunt foarte usor
maleabile si tratamentul kinetic
poate fi periculos; se efectueaza cate
2-3 sedinte / zi piciorul aducandu-se
in pozitie normala , sau chiar n
hipercorectie.

Metoda mixta
Tehnica Robert Jones, reluata de
Simons si Tachdjian, consta in
mobilizarea pasiva inceputa de la
nastere din 4 in 4 ore timp de 10-15
zile in conditii de spitalizare.
Perioadele de manipulare alterneaza
cu cele de imobilizare gipsata in
pozitie de corectie maxima.

Metoda Ponseti
Tehnica Ponseti
presupune imobilizarea
cu gips timp de 5
sptmni i
manipularea timp de 1-2
minute a piciorului prin
masaj, dup care se
aplic din nou gips de la
baza coapsei pn la
vrful degetelor, cu
genunchiul la 90-100 de
grade. Gipsul este
schimbat la o sptmn
, timp n care se face
corecia progresiv a
deformrilor. Primul gips

Dup 9 sptmni de gips, se fixeaz


o ortez de abducie. Orteza trebuie
purtat 23 de ore pe zi n primele 3
luni, urmnd ca, pn la vrsta de 34 ani, aceasta s fie purtat doar n
timpul somnului. Renunarea la
ortez implic recidiva bolii cu pn
la peste 80%,
fiindindispensabilreuitei unui
tratament complet.