Laborator de Managementul Mediului

NEUTRALIZAREA APELOR INDUSTRIALE UZATE

Dezvoltarea vertiginoasa a industriei din ultimii ani, a condus nemijlocit si la
cresterea rapida a numrului compusilor toxici, respectiv a volumului apelor uzate
evacuate din procesele tehnologice industriale.
Valoarea pH-ului apelor uzate reprezint, de asemenea, un factor important, care
determin caracteristicile organoleptice ale apei, capacitatea de reactivitate a apei la
diferite tratamente, agresivitatea apei, capacitatea apei de a construi un mediu de
dezvoltare pentru diferite organisme biologice.
Multe procese industriale de prelucrare a materialelor sunt surse de ape poluate.
Situatia cea mai dramatic o reprezint seciile de prelucrri chimice si electrochimice cum
sunt vopsitorii, galvanizri.
Neutralizarea. Neutralizarea este procesul prin care pH-ul unei ape uzate, avnd
valori n afara intervalului favorabil dezvoltrii florei si faunei acvatice (6.5 8.5), este
reglat prin adaos de acizi sau baze, dup caz. Neutralizarea apei are ca efect si
micsorarea nsusirilor corozive ale apei care pot determina degradarea materialelor cu care
vine n contact (conducte, constructii si instalatii de transport sau de epurare).
Neutralizarea apelor acide. Industriile care evacueaz acizi sunt foarte variate:
fabrici de acizi si de explozivi, industrie metalurgic, rafinrii de petrol, fabrici de
ngrsminte, instalatii de obtinere a derivatilor organici halogenati etc.
n cadrul procesului de neutralizare este important, n primul rnd, s se epuizeze
toate posibilittile de a micora cantitatea de acizi evacuat; prin aceasta, n afar de
economia de acizi se obtine si micsorarea cheltuielilor pentru neutralizare. n al doilea rnd
trebuie examinate posibilittile de neutralizare reciproc, total sau partial, a apelor uzate
acide si alcaline rezultate din aceeasi ntreprindere sau din ntreprinderi nvecinate. n
astfel de cazuri se prevd bazine de egalizare separate pentru apele acide si cele alcaline,
bazine din care se poate realiza apoi o dozare proportional cu debite medii ale celor dou
categorii.
Pentru neutralizarea apelor acide se pot folosi o serie de compusi cu caracter bazic
(oxizi, hidroxizi, carbonati). Alegerea neutralizantului se face n funcie de natura acidului
de neutralizat , de costul neutralizantului, de volumul si caracteristicile sedimentelor
formate.
Neutralizantii care pot fi luati n consideratie n practic sunt: piatra de var
(carbonatul de calciu) si dolomita (carbonatul de calciu si magneziu); varul (oxidul de
calciu) sub form de hidroxid de calciu; dolomita calcinat; hidroxidul si carbonatul de
sodiu. Pentru neutralizare se pot folosii si unele deseuri industriale cum ar fi nmolurile de
la fabricile de sod, unele sterile de la preparatiile miniere, nmolurile de la obtinerea
acetilenei din carbid etc.
Neutralizarea apelor alcaline. Cantittile de alcalii care se evacueaz cu apele
uzate industriale sunt mai mici dect cele acide.
Pentru neutralizarea apelor alcaline se pot folosi acizi reziduali formati n diferite
procese industriale, cu conditia ca acestia s nu contin n concentratii suprtoare alte
impuritti.
Un neutralizant ieftin pentru apele uzate alcaline este bioxidul de carbon care
rezult de exemplu de la centralele termice. Acesta poate fi produs direct din apele uzate,
prin combustie cu ajutorul unui arztor scufundat.
La instalatii de neutralizare cu functionare continu se recomand automatizarea
dozrii reactivilor n funcie de pH-ul urmrit. Cum n practic aciditatea si alcalinitatea
apelor uzate brute este foarte variabil, nu este posibil reglarea manual a dozei de
reactivi de neutralizare. n cazul debitelor mici de ape uzate se pot adapta instalatii de
neutralizare, simple, usor de exploatat si sigure.

Laborator de Managementul Mediului

In figura de mai jos este prezentat schema unei instalatii de neutralizare n regim
continuu.

Instalatie de neutralizare
Ionizarea apei. Disocierea apei pure se realizeaz cu formare de ioni de hidrogen
(H+) si ioni hidroxid (OH-):
H O H+ + OH2
si este reversul reactiei dintre o baza tare si un acid tare. Expresia constantei de echilibru
pentru aceasta reactie reversibila este:
+
[H ][OH ] = Kw
unde este valoarea constantei la o anumita temperatura. Constanta de echilibru se
numeste constanta de ionizare a apei. O larga varietate de experimente de determinare a
valorii lui Kw indica ca aceasta este de 1.0x10 -14 la 25C. Concentraia ionilor de hidrogen
(si a ionilor hidroxid) formati prin disocierea apei are valoarea de 1.0x10 -7 M la 25C.
pH-ul ca o msur a concentraiei ionilor de hidrogen. Concentraia ionilor de
hidrogen variaz ntre 1 M si 10 -14 M (intre valoarea corespunztoare unui acid tare 1 F i,
respectiv a unei baze tari (1 F), dei concentraia de H + poate fi mai mare (20 M). S-a
stabilit c este mai convenabil, ca aciditatea unei soluii s se exprime logaritmic pe o scal
liniar. Scala a fost stabilit prin definirea termenului de pH astfel:

pH log

1
log H +
+
H

Astfel, pH-ul soluiilor in care concentraia ionilor de hidrogen este 1 , 10 -5, 10-10 va
fi 0, 5, 10. O soluie in care concentraia ionilor de hidroxid este 10 -4 va avea un pH 10.
Msurarea pH-ului unei soluii se realizeaz cu ajutorul unui pH-metru care este un
dispozitiv electronic ce utilizeaz doi electrozi: un electrod indicator i un electrod de
referin. La imersarea celor doi electrozi in soluie se formeaz o celul electrochimic al
crei potenial este sensibil cu pH-ul soluiei. Sensibilitatea potenialului celulei cu pH-ul
soluiei este determinat de prezena a dou soluii de pH diferit situate de o parte i de
cealalt a unei membrane foarte subire de sticl, care determin o diferen de potenial
ntre soluii.
Diferena de potenial depinde liniar de diferena de pH dintre cele dou soluii.
Fenomenul poate fi asociat cu abilitatea ionilor de H + de a migra uor direct prin
membrana de sticla, pe cnd ionii mai mari nu pot. Ionii de hidrogen tind sa se miste de la
solutia cu pH mai mic (concentratie mai mare de H +) spre solutia cu pH mai mare, in
ncercarea de a obtine echilibrul. Totusi, anionii nu pot urma ionii de hidrogen, are loc astfel
o separare neta de sarcina de-a lungul membranei , si apare o diferena de potenial care

Laborator de Managementul Mediului

se opune tendintei ionilor de H + de a stabili echilibrul. Echilibrul electrochimic se stabileste

exact cnd efectul electric al separrii sarcinilor este compensat de efectul diferentei de
potenial.
pH-metrul msoar diferena de potenial electric dintre cele dou suprafee ale
electrodului de sticl. Electrodul conine o soluie al crei pH este cunoscut (de obicei 0.1 F
HCl) si este introdus intr-o soluie al crei pH trebuie msurt. Electrodul de calomel
(electrodul de referinta) completeaz circuitul electric.
Construcia electrodului indicator de sticl si a electrodului de referin poate fi
fcut in diferite moduri. Caracteristicile unui electrod de sticl si ale unui electrod de
calomel sunt artate mai jos:

Scopul lucrrii
Lucrarea de laborator are drept scop msurarea pHlui a dou ape reziduale,
industriale i determinarea raportului de amestecare astfel nct s se realizeze
neutralizarea lor.
Materiale i Mod de lucru
soluii: 2 soluii reziduale notate 1 i 2, soluie HCL 0.1M, Soluie NaOH 0.1M,
soluie indicator.
pH metru
Mod de lucru
1. determinarea concentraiilor celor dou ape reziduale prin titrare pH metric
Se porneste pH-metrul de la butonul ON/OFF.
Se scoate capacul electrodului. Se introduce electrodul in apa distilat si se clteste
bine, avnd grija sa nu se ating electrodul de peretii vasului.
ATENTIE se sparge foarte uor!!!!!
In dou pahare Berzelius de 50 ml se introduc cte 25 ml de ap uzat (acid si bazic
notate 1 respectiv 2).
Se scoate electrodul din apa distilat si se introduce in unul din cele dou vase cu ap
uzat. Se noteaz valoarea constant a pH-ului.
Se repet operaia si pentru cellalt vas cu ap.
n funcie de valorile obinute ale pH-ului se stabilete natura apei

Laborator de Managementul Mediului

acid, dac pH-ul este mai mic de 6.5

bazic, dac pH-ul este mai mare de 7.5
Se scoate electrodul si se reintroduce in apa distilat.
a. Determinarea alcalinitii apei
Se citete nivelul soluiei de acid clorhidric (HCl) 0,1M din biureta cilindrul vertical
etalonat in uniti de volum de la masa de lucru marcat HCl.
In vasul cu ap bazic se adaug 0.5 ml sol. HCl 0.1 N din biureta. Se agita bine
paharul si se msoar valoarea pH-ului la fel ca la punctul precedent. Are loc
reactia:
ROH

RCl

HCl

H2O

[1]
R- reprezinta ionul metalic (Na +, Fe+2, Zn+2, Cr+3, Ni+2, etc), pentru ioni multivalenti formula
hidroxidului va fi Me(OH)valenta
Se repeta operaia adugnd cte 0.5 ml HCl 0.1 N pn la pH=7
La sfrit se spal bine elecrodul de sticla.
Se noteaz volumul de acid clorhidric utilizat V1.
b. Determinarea acidittii apei
Se citete nivelul soluiei de hidroxid de sodiu (NaOH) 0,1M din biureta cilindrul
vertical etalonat in uniti de volum de la masa de lucru marcat NaOH.
Peste solutia de ap acid se adaug 0.5 ml sol. NaOH 0.1 N din biureta. Se agita
bine paharul si se msoar valoarea pH-ului la fel ca la punctul precedent. Are loc
reactia:
NaOH + RH

RNa

H2O

[2]
R-reprezint radicalul acid , poate fi Cl -, SO4-2, NO3-, prin titrare se determina numai
cantitatea de ioni de hidrogen, nu natura acidului.
Se repet operaia adugnd cte 0.5 ml NaOH 0.1 N pn la pH=7
Se noteaza volumul soluiei de NaOH 0.1M utilizat la titrare cu V2.
Dup terminarea determinrilor se opreste aparatul de la butonul ON/OFF, se clteste
electrodul cu apa distilat si se pune capacul protector al acestuia.
Prelucrarea rezultatelor
1.Determinarea concentraiei apei reziduale bazice
c. Date iniiale
volum apa reziduala luat in lucru V1 ( mL)
volum soluie acid clorhidric utilizt la titrare V1 (mL)
concentraie soluie acid clorhidric utilizat la titrare c= 0.1M
a. Se calculeaz numrul de moli existent n volumul V1
concentraia este egala

numarmoliacidclorhid ric
1000mLsolutie

deci
1000mL soluie ..........................c numar moli
V1 mL soluie .............................n1 numar moli acid clorhidric
b. Conform reaciei stoechiometrice
ROH

HCl

RCl

H2O

Laborator de Managementul Mediului

se calculeaz numarul x de moli oxidril (OH) existent in volumul V1 luat n lucru

1 mol
ROH
x mol

1 mol
HCl
n1 moli

c. calculul concentraiei apei bazice

V1 mL apa reziduala.....................x moli ROH
1000mL .........................................c1
c1=?
2.Determinarea concentraiei apei reziduale acide
d. Date iniiale
volum apa rezidual acid luat in lucru V2 ( mL)
volum soluie hidroxid de sodiu utilizt la titrare V2 (mL)
concentraie soluie hidroxid de sodiu utilizat la titrare c= 0.1M
a. Se calculeaz numrul de moli existent n volumul V2
concentraia este egala

numarmolihidroxid
1000mLsolutie

deci
1000mL soluie ..........................c numar moli
V2 mL soluie .............................n2 numar moli hidroxid de sodiu
b. Conform reaciei stoechiometrice
NaOH + AH

NaA +H2O

se calculeaz numarul x de moli oxidril (OH) existent in volumul V1 luat n lucru

1 mol
NaOH
n2 moli

1 mol
ACl
y mol

c. calculul concentraiei apei acide

V2 mL apa reziduala.....................y moli AH
1000mL .........................................c2
c2=?
2. Determinarea raportului de neutralizare.
S se calculeze cantitatea de ap rezidual acid necesar pentru neutralizarea a
5m3 ap rezidual bazic.
Se verific experimental rezultatul obinut astfel: ntr-un pahar erlenmeyer se
introduc 50 mL apa rezidual bazic peste care se toarn volumul de ap rezidual acid
determinat prin calcul. Se agit bine i se msoar pH ul soluiei obinute.
Prezentarea rezultatelor
1. Rezultatele experimentale
2. Rezultatele obinute prin calcul

Laborator de Managementul Mediului

3.

Observaii