Sunteți pe pagina 1din 81

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FOCSANI

DOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR,
Dr. Lazea Alin
As. Vilcu Mihaela
ABSOLVENT,
Suceala Mihaela Adriana

FOCSANI
2015

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE


SCOALA POSTLICEALA SANITARA FOCSANI

DOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
Ingrijirea pacientei cu avort

COORDONATOR,
Dr. Lazea Alin
As. Vilcu Mihaela
ABSOLVENT,
Suceala Mihaela Adriana
FOCSANI
2015
2

ARGUMENT
Avortul este studiat in cadrul disciplinei Obstetrica-Ginecologie. ObstetricaGinecologia este o disciplina medicala care studiaza morfofiziologia normala si
patologica a organelor genitale feminine, procesele biologice din timpul reproducerii ce
asigura profilaxia si terapia starilor patologice ale sferei genitale.
Particularitatile anatomo-fiziologice, atat organelor femeii datorate pozitiei bipede
- cat si ale produsului de conceptie, prin dezvoltarea relativ mare a neurocromului (in
comparatie cu cel al patrupedelor), au facut ca nasterea sa fie un act fiziologic complex,
nu intotdeauna lipsit de complicatii, practica obstetricala incepand astfel odata cu aparitia
omului pe pamant .
Obstetrica a aparut ca o necesitate, femei cu experienta -Obstrices-venind in
ajutorul gravidei la nastere. In Alexandria se in fiinteaza prima Universitate din lume;
apar savanti ilustri ca Herafel din Coledan si Erasistrat din Chios .Ei realizeaza disectia
pe cadavre umane, descoperirile anatomice constituind o baza a educatiei medicale.
Epoca lui Hipocrate, aduce noi actiuni in obstetrica prin Corpus Hipocraticum.
La Roma, Saramus din Efes este fondatorul Obstetricei si Ginecologiei. Ceraschian,
elevul lui Saramus scrie o carte pentru moase. Atricemia descrie igiena sarcinii, ingrijirea
nou-nascutului, alaptarea naturala si intarcarea, studiaza metodele de provocare si evitare
a avortului.
Dupa aceasta perioada fecunda urmeaza Evul-Mediu perioada de ignoranta,
obscurantism si misticism de stagnare, chiar regres al medicinei.
In secolele urmatoare, obstetrica si ginecologia se dezvolta intens datorita datelor
oferite de Jaloppia Vesale, Eustachie, Harwey. Ambroise Pare revizuieste ceea ce s-a scris
in Obstetrica pana la acea data, reformand chirurgia Obstetricala. Apar medici ca
Mauriceau, care in 1630 infiinteaza prima maternitate din lume pe langa Spitalul Hotel
Dicu din Paris.

Pana la aparitia antisepsiei si asepsiei in chirurgie, obstetrica erea dominata de


arta obstetricala, al carui scop erea extragerea pe cai naturale a fatului, concomitant apar
instrumentele obstetricale:-farcepsul, pensa extractoare pentru fatul viu si embriotomia
(operatie ce scoate fatul sacrificandu-l).
Obstetrica si Ginecologia sunt specialitati de urgenta impunand din partea
personalului de profil o buna cunoastere si intelegere a notiunilor specifice acestei
discipline, a necesitatilor ei si formarea unor cadre care sa nu foloseasca improvizatia
diletantismului si superficialitatea care stau la baza atitudinilor periculoase pentru mama
si fat.

CUPRINS
ARGUMENT......................................................................................................................3
CUPRINS............................................................................................................................5
CAP. I GENERALITATI.................................................................................................6
CAP. II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL
FEMININ............................................................................................................................9
2.1 VULVA..........................................................................................................................9
2.2 VAGINUL...................................................................................................................11
2.3 UTERUL......................................................................................................................11
2.4 TROMPELE................................................................................................................13
2.5 OVARELE...................................................................................................................13
2.6 BAZINUL OSOS.........................................................................................................14
CAP. III AVORTUL........................................................................................................16
3.1 DEFINITIE..................................................................................................................16
3.2 CLASIFICAREA AVORTULUI ................................................................................16
3.3 AVORTUL SPONTAN...............................................................................................17
3.3.1 INCIDENTA..................................................................................................17
3.3.2 ETIPOATOGENIE........................................................................................17
3.3.3. DIAGNOSTIC POZITIV..............................................................................20
3.3.4 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL....................................................................22
3.3.5 EVOLUTIE, COMPLICATII.........................................................................22
3.3.6 TRATAMENT................................................................................................23
3.3.7 REZULTATE, PROGNOSTIC......................................................................24
3.4 AVORTUL PROVOCAT...........................................................................................24
3.4.1 FRECVENTA................................................................................................24
3.4.2 ETIOPATOLOGIE........................................................................................24
3.4.3 TABLOU CLINIC.........................................................................................26
3.4.4 COMPLICATIILE AVORTULUI PROVOCAT.............................................26
3.4.5 SECHELELE AVORTULUI PROVOCAT....................................................29
3.4.6 TRATAMENT................................................................................................29
3.4.7 PROGNOSTIC ............................................................................................31
3.5 AVORTUL TERAPEUTIC.........................................................................................31
CAP. IV ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTEI CU AVORT..34
4.1 INGRIJIREA PACIENTEI CU AVORT SPONTAN.................................................34
4.2 INGRIJIREA PACIENTEI CU AVORT PROVOCAT..............................................35
CAP. V. INGRIJIREA PACIENTEI CU AVORT.......................................................31
5.1. CAZ I ....37
5.2 CAZ II ........................................................................................................................53
5.3 CAZ III........................................................................................................................64
CAP. IV. FISE TEHNICE..............................................................................................77
4.1 EXAMENUL ORGANELOR GENITALE INTERNE ..............................................77
4.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINALA.......................79
4.3 EFECTUAREA SPALATURII VAGINALE.............................................................81
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................83

CAP. I GENERALITATI
Avortul reprezinta poate cea mai paradoxala entitate din patologia obstetricala: o serie de cupluri care au in antecedente avorturi spontane, infertilitate, avorturi
habituale, boala abortiva isi doresc maternitatea si fac eforturi deosebite, la indicatia
clinicienilor, pentru obtinerea ei;
- femei care nu si doresc sarcina la varsta cand calitatea biologica a oului este poate cea
mai buna 20-30 ani recurg la avortul la cerere, interventie cu riscuri, chiar in maini
experimentate, atat aspiratia, cat si chiuretajul fiind manevre oarbe (perforatii, hemoragii,
repetarea chiuretajului, infectii uterine si/sau salpingo-ovariene, sinechii, care conduc la
sterilitate/ infertilitate ulterioara, adeseori definitiva), cand aceste cupluri doresc o sarcina
este deja prea tarziu;
- femei cu boli grave la care sarcina este contraindicata (cardio-vasculare, respiratorii,
renale, diabet sever, lupus etc.) dar care dintr-o judecata fireasca, la care se adauga
desigur frustarea si ignoranta isi pun in pericol viata pentru mentinerea unei sarcini
mult ravnite, riscurile fiind imense;
- femei care nu doresc sarcina, raman gravide foarte usor, recurg la diferite manopere
abortive, cu consecinte dintre cele mai grave/mortale uneori (avortul provocat criminal,
complicat) cand foarte simplu ar putea apela la diferite metode contraceptive si/sau la
avortul legal la cerere.
Mentinerea unei sarcini, indiferent de circumstante este, n fond, o problema n
primul rnd personala. Nici un individ, nici o entitate, nici o legislatie nu pot impune unei
femei majore acceptiunea unei sarcini mpotriva vointei sale. Cel care considera ca este
de datoria lui sa o faca trebuie sa cunoasca reproducerea umana, si nu numai atat, sa tina
cont de toate conditiile. Impunerea inseamna predominant obligatii fata de cei care nasc,
cresc si dezvolta, fata de parinti, familie; a nu le acorda importanta, creditul si ajutorul
cuvenit este mai grav decat a interzice si/sau a condamna avortul.
Statistica
Romania, mai ales dup 1990, a devenit un caz special. Din 1966, intreruperile de
sarcina au fost restrictionate, pana la schimbarea regimului comunist (26 decembrie

1989). Revocarea legii restrictive a deschis o adevarata cutie a Pandorei. Dupa aceasta
data, Romania a atins una dintre cele mai mari valori a ratei avortului. Daniela Bartos,
fostul ministru al Sanatatii si Familiei, a recunoscut ca explozia avorturilor a fost
determinata, an primul rand, de legislatia liberala introdusa dupa 1990. Acest fapt s-a
asociat,

de

asemenea,

cu

accesibilitatea

crescuta

la

avort

populatiei.

Cercetarile efectuate, incepand cu 1993 (anul in care autoritatile au inceput sa fie


preocupate de fenomen), arata ca, in intervalul 1990-1992, avortul, in Romania, a atins
cele mai inalte cote din Europa si poate din lume. Reprezentantii mass-media, fara sa se
raporteze la analize credibile detaliate ceea ce arat ca presa romaneasc la acest capitol
este vulnerabila, usor de intoxicat si manipulat repeta, pe un ton triumfalist, un slogan
de

genul:

Romania

detine

recordurile

la

avort,

la

nivel

mondial.

Cresterea numarului avorturilor o tendinta scoasa in evidenta de toate statisticile,


indiferent de ideologiile existente in spatele lor se conjuga si cu alte situatii care tin de
criza sistemului medical, cum ar fi: mortalitatea materna cauzata de avort, mortalitatea
infantila si mortalitatea prin risc obstetrical.
Dr Mihai Horga, care a ocupat functia de director al Direciei de Asistenta
Familiala si Sociala in Ministerul Sanatatii si Familiei, in perioada 2000-2003, a explicat,
in lucrarea sa despre avort, intitulata Contraception and Abortion in Romania,
Backround paper for the strategic assessment of policy, programme and research issues
related to pregnancy in Romania, cum e posibila subraportarea. Rata totala a avortului
este cu 70% mai mare decat rata totala a fertilitatii. Coeficientul avorturilor provocate la
nascuti vii este egal cu 1,6 avorturi la fiecare nascut viu, in conformitate cu estimarile din
sondaje din ultimii trei ani. Aceste estimari sunt de doua ori mai mari decat cele
inregistrate in statisticile oficiale, fapt care arata grave disfunctionalitati de raportare din
sistemul de raportare medical. Lipsa reglementarilor clare privind cerintele de raportare
ale unitatilor mediale private pot explica aceast situatie. Un sondaj limitat efectuat de
catre Directiile de Sanatatea Publica Judetene, in 2001, au aratat ca, in anul 2000, existau
un numar de aproximativ 80 de mii de avorturi efectuate la cerere, realizate de catre
clinicile private si neinregistrate in statisticile medicale. Dat fiind faptul ca nu toate
judetele au raportat avorturile efectuate in sistemul privat si ca raportarea unui numar mai

mic de avorturi din clinicile private a fost foarte posibila, numrul real de avorturi
efectuate in sistem privat ar putea fi chiar mai mare.
Pornind chiar de la datele oferite de Ministerul Sanatatii, in 1995, se vede ca, in
perioada 1990-1992, rata avortului provocat a avut o valoare medie foarte ridicata.
Clinicile au fost inundate de femei care solicitau avortul. Ca o consecinta, rata avortului
provocat legal a atins cel mai ridicat nivel din lume aproape 200 la 1000 de femei intre
15-44 de ani, ntre 1990-1992. Aceasta corespunde unei rate a avortului de aproape 3
avorturi provocate la fiecare nascut viu pentru aceeasi perioada.
Epidemiologie
1. Icidenta:
- 30-50% din ovulele fecundate - avortate spontan
- 10-15% din sarcinile diagnosticate - avortate spontan
- avorturile - mai frecvente la extremele varstei reproductive: <15 ani sau >35 ani
2. Factorii de risc:
o

malformatii uterine

antecedente de avort spontan

anomalii cromozomiale ale produsului 22422k1012w de conceptie (riscul de avort


spontan creste de 100 de ori)

etilismul

toxicomania

afectiuni endocrine materne (diabet, hipo/hipertiroidia)

infectii bacteriene si virale

CAP. II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A


APARATULUI GENITAL FEMININ
2.1 Vulva
Reprezinta totalitatea organelor genitale externe ale femeii.
Labiile mari sunt doua repliuri cutanate alungite antero-posterior cu lungimea de
aproximativ 8 cm, si grosimea de 1,5 cm. Fata externa este acoperita de piele pigmentata
pe care se afla peri si este separata de coapsa prin santul genito-crural. Fata interna este
roz si este despartita de labiile mici prin santul interlabial.Extremitatea anterioara se
pierde sub muntele lui venus iar cele posterioare se unesc formand comisura vulvara
posterioara.
Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aparenta de mucoasa situate intern
celor mari care le acopera. Au lungimea de 3 cm, si latimea de 1 cm, grosimea lor
crescand spre marginea aderenta. Fetele externe sunt in raport cu labiile mari iar cele
interne delimiteaza vestibulul. Marginea superioara aderenta corespunde

bulbulilor

vestibulari, cea inferioara este libera, subtire si neregulata.


Muntele lui Venus este o proeminenta situata deasupra extremitatilor anterioare ale
labiilor mari acoperita de tegumente pe care postpubertar apare o pilozitate bogata. Sub
piele se afla un strat gros de tesut adipos.
Clitorisul formeaza impreuna cu bulbii vestibulari organele erectile feminine. Este
situat in partea anterioara a vulvei, posterior comisurei anterioare si este organ median
nepereche. In mod normal el masoara 7 cm din care 3 cm revin radacinilor; 3 cm corpului
iar 1 cm glandului. El este format din corpii cavernosi si invelisurile acestora.
Bulbii vestibulari (vaginali) sunt doua formatiuni erectile anexate vulvei, dispuse
de o parte si de alta a deschiderii vaginului si uretrei. Au lungimea de 3,5 cm, latimea de
1,5 cm si grosimea de 1 cm, forma lor fiind ovoidala. Fata externa este acoperita de
muschiul bulbo-cavernos, cea interna de constrictorul vulvar, marginea superioara in
contact cu aponevroza perineala mijlocie iar cea inferioara cu marginea aderenta a
labiilor mici. Structura lor este asemanatoare cu a corpilor cavernosi.

Glandele Bartholin sunt doua glande vestibulare situate sub polul inferior al
bulbilor, care se deschid printr-un canal lung de 1 cm in santul nimfo-himenial sub
nivelul sau mijlociu. Au forma unui ovoid cu lungimea de 10-15 mm si latimea de 8 mm.
Sunt glande de tip tubulo-alveolar cu celule secretorii mucipare, secretia lor
mucilaginoasa, filanta si incolora eliminandu-se in timpul actului sexual.
Vestibulul este depresiunea vulvara centrala sau spatiul interlabial, delimitat de
clitoris, fata interna a labilor mici si comisura vulvara posterioara. Fundul sau este ocupat
de orificiul vaginal de care este separat prin santul nimfo-himenial. Acest orificiu vaginal
situat la nivelul diafragmei uro-genitale marcheaza trecerea de la organele genitale
externe la cele interne.

10

2.2 Vaginul
Vaginul este un conduct musculo-conjunctiv median care se insera superior pe
colul uterin iar inferior se deschide in vulva. Rolul sau este de organ de copulatie, de
pasaj spre exterior al fluxului menstrual si de expulzie a fatului din cavitatea uterina.
Vaginul este oblic in jos si anterior inchizand cu orizontala un unghi de 70 0. El
este situat cu portiunea superioara in pelvis, apoi trecand printre ridicatorii anali se
situeaza in perineu. Dimensiunile medii sunt de 8-9 cm lungime, variatiile dimensionale
fiind largi in functie de varsta, raporturi sexuale, paritate si chiar particularitati
individuale.
Portiunea cea mai stramta este cea care strabate perineul. Vaginul este elastic si
deosebit de extensibil. Extremitatea superioara se insera pe colul uterin dupa o directie
oblica inapoi si in sus. Bolta de insertie cervicala se numeste fornix sau dom vaginal. El
este impartit in patru funduri de sac, cel posterior fiind mai adanc. Extremitatea inferioara
trecand prin aponevroza perineala mijlocie se deschide in vestibulul vulvar, delimitarea
de acesta facandu-se prin membrana himeneala.
Vaginul prezinta trei tunici: externa (conjunctiva); mijlocie (musculoasa) si
interna (mucoasa). Fibrele musculare netede sunt dispuse longitudinal la exterior si
circular spre mucoasa. Aceasta este groasa de 1 mm roz, palida, rezistenta si elastica.
2.3 Uterul
Este un organ nepereche, musculo-cavitar destinat mentinerii si dezvoltarii oului
de la implantare pana la completa lui dezvoltare cand il expulzeaza. El este situat median
in cavitatea pelvina avand anterior vezica urinara si posterior rectul, gasindu-se sub
planul stramtorii superioare a bazinului.
Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua
fete si doua margini. Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm
unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin. Fata posterioara,
mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara pe istm si pe

11

primii centimetrii ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de
sac vagino-rectal (Douglas).

Colul uterin este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col
dupa o linie oblica ce urca posterior , insertia sa divizand colul in portiune supra si
subvaginala.
Uterul este format de la exterior spre interior de 3 tunici: seroasa, musculoasa si
mucoasa.
1. Seroasa este de fapt peritoneul care inveleste uterul pe fata anterioara pana la
nivelul istmului iar posterior in totalitate.

12

2. Stratul muscular gros de 1,5 cm se desprinde in trei paturi:


-

cel extern se compune dintr-o patura de fibre longitudinale

stratul mijociu sau plexiform este alcatuit din fascicole de fibre


anastomozate pe directii spiralate, incrucisate, fiind cel mai gros,

stratul intern, este un strat subtire, alcatuit din fibre circulare, care
formeaza ca un sfincter la nivelul istmului,

3. Endometrul poate fi descris ca o structura statica numai in faza prepubertara. Se


caracterizeaza prin absenta membranei bazale si este format din epiteliu cilindric
unistratificat si stroma.
2.4 Trompele
Sunt doua conducte ce se intind de la coarnele uterine spre cavitatea peritoneala in
care se deschid in vecinatatea ovarului, constituind calea de ascensiune a
spermatozoizilor, ele au rolul de a capta ovulele, sunt sediul fecundatiei si faciliteaza
nidatia oului in cavitatea uterina.
-

in numar de doua in mod normal, ele sunt situate in ligamentul larg


ocupandu-i marginea superioara,

etalate, trompele au o lungime de 13-14 cm si un diametru de numai 2-5


mm care la nivelul extremitatii unterine creste la 8-9 mm spre extremitatea
abdominala,

la nivelul ampulei, consistenta lor este moale, crescand spre uter, zona in
care lasa impresia unor cordoane fibroelastice ferme.

De la exterior spre interior trompa prezinta o succesiune de tunici care sunt:


seroasa, subseroasa, musculoasa si mucoasa.
2.5 Ovarele
Constituie gonada feminina. Ele asigura producerea ovulelor si sunt totodata o
glanda cu secretie interna cu rol deosebit de important in dezvoltarea si echilibrul organic
al femeii, si in starea de gestatie.
Impreuna cu trompele, ele alcatuiesc anexele uterului.

13

In mod normal sunt doua, rareori existand ovare supranumerare sau lipsind unul
din ele.
Ovarele sunt plasate posterior ligamentului larg, pe peretele lateral al excavatiei
pelvine, sub bifurcatia arterei iliace comune.
Ovarele sunt asemanate cu migdalele verzi datorita formei lor de ovoid usor turtit,
cu axul mare aproape vertical la nulipare si usor oblic la multipare.
Aspectul ovarelor variaza cu varsta.

2.6 Bazinul osos

Oasele iliace, sacrul si coccisul, articulate intre ele formeaza o centura osoasa pe care o
numim bazin osos.
Bazinul este modelat in primii ani de viata de presiunea greutatii partii superioare
a corpului, transmisa prin coloana vertebrala si de contrapresiunea venita de la sol,
transmisa prin oasele femurale
Este format prin reuniunea a 4 oase:

14

in fata si in lateral , cele doua oase iliace,

posterior, sacrul si coccisul

Aceste oase sunt unite intre ele prin 4 articulatii, dintre care 3 sunt simfize;
-

anterior, simfiza pubiana,

posterior si lateral, simfizele sacro-iliace,

posterior si inferior, articulatia sacro-cocciana.

Suprafata anterioara este la fel ca si cavitatea pelviana pe care o delimiteaza,


divizata de un relief aproape circular, care poarta denumirea de stramtoare superioara, in
doua parti:
-

una superioara sau marele bazin

una interioara sau micul bazin.

Stramtoarea superioara formeaza cu orizontala un unghi de 600, planul sau fiind


orientat spre interior si spre inainte. Forma sa este un oval cu axul mare transversal.
Jumatatea sa anterioara sau arcul anterior este regulata, pe cand jumatatea sa posterioara
sau arcul posterior are in cercul sau promontoriul, iar lateral cate o depresiune: acestea
sunt sinusurile sacroiliace.
Stramtoarea inferioara este osteofibroasa, neregulata, limitata de:
-

anterior, marginea inferioara a simfizei pubiene,

posterior, coccisul,

in lateral, din fata in spate, de marginea inferioara a ramurilor ischiopubiene si a tuberozitatii ischiadice si de marginea inferioara a
ligamentelor sacrosciatice.

15

CAP. III AVORTUL


3.1 Definitie
Prin avort se intelege expulzia produsului de conceptie in primele sase luni de
sarcina. Reprezinta eliminarea produsului de conceptie sub limita viabilitatii, aceasta
fiind de 28 de saptamani ca varsta gestationala si masa mai mica de 1000 g. Unii autori
sustin ca limita a viabilitatii fatului in afara cavitatii interne, termenul de 20 de saptamani.
3.2 Clasificare avortului
1. Dupa varsta gestationala: in functie de momentul aparitiei poate fi:
- precoce:-inainte de 12 saptamani de gestatie
- tardiv:-intre a 12-a si a 20-a saptamana de gestatie
Varsta gestationala de producere a avorturilor este importanta pentru lamurirea
etiologica si a atitudinii terapeutice.
2. Dupa masa fetala: - avorturi sub 500g;
- imaturitate: intre 500-1000g;
- prematuri: intre 1000g-2500;
- matur: peste 2500g;
3. Dupa cauze: - avortul spontan - sfarsitul natural al sarcini ianinte de a 20-a saptamana
de gestatie,
- avortul indus - incercarea deliberata de a elimina sarcina.
Acesta poate fi:
a) accidental (traumatism abdominal, soc emotiv, cadere),
b) terapeutic atunci cand sarcina se intrerupe deliberat pentru motive medicale, materne
sau fetale, se efectueaza in unitati medicale de catre personal autorizat.
c) efectiv: intreruperea sarcinii la vointa pacientei fara a avea indicatie medicala.
d) criminal - intreruperea ilegala a sarcinii prin metode empirice, amedicale, provocat sau
efectuat de persoane neautorizate medical.
4.Dupa tabloul clinic:
- amenintare de avort,
16

- iminenta de avort,
- avort incomplet,
- avort habitural - apare dupa trei sarcini succesive.
Termenul de septic se adauga terminologeic sus mentionate atunci cand
semnele de infectie complica tabloul clinic.
3.3 Avortul spontan
Avortul spontan este definit ca fiind intrerupere in mod natural a sarcinii inainte
de 20 de saptamani de gestatie sau 28 de saptamani dupa O.M.S. Frecventa in raport cu
cifra nasterilor este mult mai mare.
3.3.1 Incidenta
Avortul spontan este cea mai comuna complicatie a sarcinii si este responsabil de
semnificative necazuri pentru cuplurile doritoare de copii. Aproximativ 70% din
embrionii umani esueaza sa obtina viabilitate si se estimeaza ca 50% sunt pierduti inainte
de prima intarziere a ciclului menstrual. Multe din aceste sarcini pierdute nu sunt
recunoscute clinic. Recente studii, uzand de teste sensibile pentru depistarea
gonadotrofiei carionice umane (hcg), au indicat ca rata actuala a sarcinilor irosite dupa
implantare este de 31%.
Sarcinile clinic cunoscute sunt avortate in 15% din cazuri inainte de 20 de
saptamani de amenoree. Frecventa avortului recunoscut clinic creste de la 12% la femeile
sub 20 de ani la 26% la cele peste 40 ani. Pentru aceeasi varsta paterna cresterea este de
la 12% la 20%. De asemenea, incidenta avortului creste daca conceptia a avut loc la 3
luni dupa nastere.
Avortul recurent (habitual) are o frecventa de aproximativ 1 la 300 de sarcini.
Studiile epidemiologice arata ca dupa patru avorturi spontane riscul avortului este de 4050%.
3.3.2 Etiopatogenie
Avorturile spontane au o etiologie multifactorial, dificil de stabilit - in 10-25%
din cazuri, etiologia ramanand necunoscuta.

17

Schematic, cauzele avorturilor se impart in:


a) cauze ovulare;
b) cauze materne (locale si generale);
c) cauze, factori de mediu extern si intern.
Cauze ovulare
a. Se inscriu, in primul rand, anomaliile cromozomiale, anomalii genetice,
prezente in 2-25% din avorturile spontane, incriminate inca in urma cu doua decenii n
etiologia avorturilor din prima luna de sarcina.
b. Alte anomalii, cauze de origine ovulara (embrion, anexe fetale), sunt:
-

mola hidatiforma, in care se produce o denerescenta chistica a vilozitatilor


placentare urmata de expulzia produsului de conceptie;

o anomalie funiculara, mai putin cunoscuta - aplazia unei artere ombilicale.

c. Anomaliile endocrine (avortul endocrin) constituie cauza cea mai importanta,


fiind responsabile de avort spontan intr-un procent de 30-45% din cazuri. Deficientele
functionale ale corpului galben, ale placentei sau ale ambelor compartimente conduc la
insuficienta de secretie hormonala (estrogeni, progesteron i gonadotropine) care determina
oprirea dezvoltarii oului.
Rolul cel mai important in mentinerea sarcinii ii revine echilibrului dintre
estrogeni i progesteron. Orice rupere a acestui echilibru antreneaza o amenintare de avort.
Dar si deficientele altor glande endocrine pot fi responsabile de declansarea
avortului spontan, cunoscut fiind faptul ca exista o interactiune in secretia hormonala a
tuturor glandelor endocrine: disfunctia uneia dintre acestea poate avea rasunet si asupra
functiilor celorlalte glande cu secretie interna.
Astfel, se incrimineaza atat rolul corticosuprarenalelor, dar cel mai ales cel al
tiroidei. Tiroida, prin hormonul sau, pare a diminua excitabilitatea uterina, insuficienta
tiroidiana putand conduce la un avort endocrin.
O hiperandrogenie poate fi uneori decelata, dar nu va fi luata in consideratie decat
daca femeia prezinta metroragii, iar nivelul 17-cetosteriozilor urinari este superior valorii de
20mg in 24 ore.

18

Cauze materne
Cauzele materne se impart in:
-

cauze locale

cauze generale.

1. Cauze locale uterine sunt corporeale sau cervicoistmice, fiind depistate, de


obicei, prin HSG inainte de sarcina sau dupa avort.
a. Cauzele corporeale ale avortului spontan se intalnesc in 15-33% din cazuri si
sunt urmatoarele:
-

hipolazia uterina, care reduce dimensiunile uterului, impiedicand dezvoltarea


oului;

malformatiile, cele mai frecvente fiind uterul cloasonat (de prognostic


rezervat) si ulterior bicorn;

deformatiile uterine printr-un miom submucos sau obstruarile partiale ale


cavitatii uterine prin sinechii;

vicii de pozitie uterina (retroversie), endometrie.

b. Cauzele cervicoistmice sunt legate de : beanta sau incontinenta cervicoistmica


sau insuficienta cervicala.
Avortul este:
-

tardiv in lunile 4-6 de sarcina;

rapid i putin dureros, dup ruperea spontana de membrane;

conduce la expulzia unui copil viu.

Dilatatia prin manevra Hgar este foarte usoara (8 sau 9) si confirma imaginea
histerosalpingografica.
2. Cauzele generale sunt determinate de:
a. bolile generale: diabet, cardiopatii, HTA, orice maladie cu atingere severa a
starii generale, conducand la avort;
b. bolile infecioase acute ( gripa, rujeola, scarlatina), care pot produce avortul
prin moartea intrauterina a produsului de conceptie, datorita infectiei sau
intoxicarii acestuia;

19

c. bolile infectioase cronice, care au reputatia de a fi abortive prin endometria pe


care o provoaca (sifilisul, toxoplasmoza, rikettsiozele, listerioza, chlamidiile si
micolasmele);
d. cauzele imunologice: care se pot individualiza in doua categorii de anomalii
imunologice:
-

prima asociaza la maladia abortiva prezenta autoanticorpilor. Ei sunt


susceptibili de a perturba hemostaza si conduc la coagularea intraplacentara;

a doua este legata de scaderea tolerantei oului, care este considerat o alogrefa.

e. carente alimentare si vitaminice, unii autori atragand atentia asupra carentelor


in vitamina C, P, K, E si acid folic, avortul provocandu-se prin denutritie
generala sau prin absenta elementelor biocatalitice;
f. intoxicatii exogene (alcoolism, tabagism, saturnism etc.), care actioneaza prin
intoxicatia directa a oului.
Cauze care in de mediul extern sau intern

Traumatismele fizice joaca un rol minor, exceptand traumatismele


abdomino-pelviene directe si trepidatiile, care produc avortul prin
dezlipiri placentare si hemoragii uterine.

Traumatismele psihice, emotiile puternice, pot produce un avort prin


actiune nervoasa directa, cu declansarea brutala de hormoni ocitocici sau
mediatori chimici ca adrenalina, avorturile emotive fiind cunoscute de
multa vreme.

3.3.3. Diagnostic pozitiv


Diagnosticul pozitiv al avortului spontan se bazeaza pe date anamnestice, date
clinice si eventual date de laborator.
Anamneza riguroasa si sistematizata va cerceta:
- antecedentele medicale: existenta unei cardiopatii, HTA, nefropatii, diabet,
afetiuni tiroidiene;
- antecedentele ginecologice: notiunea de sterilitate, tulburari de ciclu menstrual,
disovulatie cu insuficienta luteala;

20

- antecedentele obstetricale: notiunea de sarcina la termen, normala sau


complicata cu HTA sau anomalii tromboembolice, caracterele avorturilor precedente:
precoce sau tardive.
Semne clinice. Semnele clinice ale avortului spontan sunt:
- dureri pelviene, contractii uterine dureroase de tip colica;
- metroragii;
- modificari de col, evidentiate prin tactul vaginal (col intredeschis sau deschis).
Tactul vaginal mai poate evdentia:
- eventual parti ovulare in orificiul cervical;
- volumul uterului variabil, dupa marimea sarcinii;
- consistenaa uterului pastos sau contractat in raport cu stadiul de evolutie a
avortului.
In rezumat, deci, sindromul hemoragic, la care se aduga modificarile travaliului
abortiv, predomina tabloul clinic al avortului spontan.
Examenele de laborator vor aprecia:
- dinamica hormonala, care comporta nu numai dozarile HCG ale steroizilor, dar
si diverse explorari tiroidiene si suprarenaliene;
- infectiile bacteriene sau parazitare, folosind reactii serologice in scopul
depistarii bolilor cu reputatie abortiva;
- culturi microbiene si examenul histopatologic al produsului avortat;
- culturi de tesuturi pentru studiul cariotipului;
- frotiuri imunologice;
- examenul ecografic: forma regulata a sacului ovular un sac gestational alungit,
neregulat, ratatinat, ingroat, traducnd compromiterea acestuia sau creterea i
prezena de structuri fetale i BCF (viabilitatea fetal).
n afara sarcinii se va recurge la efectuarea unei histerosalpingografii, pentru
depistarea unei anomalii morfologice lae uterului.
Diagnosticul pozitiv al avortului trebuie completat intotdeauna si cu diagnosticul
de stadiu clinic, acest lucru avand importanta din punct de vedere al atitudinii terapeutice.
Diagnosticul de stadiu al avortului. Avortul spontan se desfasoara in mai multe
etape, stadiile clinice ale acestuia fiind urmatoarele:

21

- amenintarea de avort este stadiul in care la dureri lomboabdominale, la contractii


uterine dureroase, se adauga metroragii, de obicei foarte mici;
- iminenta de avort este stadiul caracteristic prin contractii uterine dureroase, din
ce in ce mai dureroase, din ce in ce mai frecvente si mai intense, metroragii importante si
aparitia modificarilor de col;
- avortul in curs de efectuare este stadiul in care se desfasoara travaliul abortiv
manifestat prin:
a.sangerari abundente;
b.

modificari evidente de col

c.expulzia oului
- avortul incomplet efectuat este eventualitatea cea mai frecvent intalnita, se
caracterizeza prin:
a.hemoragii abundente
b.

diminuarea fenomenelor dureroase

c.persistenta modificarilor de col (colul deschis)


d.

uter contractat, de volum mai mic decat varsta sarcinii

- avortul complet efectuat este modalitate mai rara, in care hemoragia inceteaza,
durerea dispare si uterul involueaza.
3.3.4 Diagnosticul diferential
Hemoragiile din cursul avortului spontan trebuie diferentiate de alte cauze care
produc sangerari in sarcina:
- sarcina extrauterina;
- sarcina molara.
3.3.5 Evolutie, complicatii
Daca o parte din ou este retinut in uter, infectiile severe apar cu regularitate:
- endomiometrite
- salpingite, tromboflebita pelviene
- pelviperitonita
- peritonita generalizata

22

- soc septic, septicemii.


3.3.6 Tratament
Tratamentul ideal al avortului spontan trebuie sa fie etiologic, deoarece
tratamentele simptomatologice nu dau rezultate si, in aceasta ordine de idei, tratamentul
trebuie sa fie, in primul rand, profilactic.
Tratamentul profilactic
Tratamentul profilactic vizeza depistarea la timp si tratarea factorilor etiologici cu
potential abortiv. El se adreseza, in primul rand, avortului habitual, atunci cand din datele
anamnestice, clinice si de laborator se pot depista factorii cauzali.
Tratament curativ
Avortul spontan, odata declarat, va trebui realizat, in primul rand, un diagnostic de
stadiu clinic, in functie de acesta variind si atitudinea terapeutica.
Astfel, in amenintarea de avort si iminenta de avort, conditia primordiala si
absolut esentiala este repausul la pat, de preferat in mediul spitalicesc, si totodata nu se va
intreprinde nici o masura terapeutica, inainte de a ne asigura daca oul este viu, viabilitatea
oului estimandu-se atat ecografic cat si prin dozari hormonale.
Substantele medicamentoase folosite in tratamentul amentarii de avort :
-

beta-mimetice;

gonadotropine corionice;

progesteron si progestative de sinteza;

estrogeni.

In concluzie, beta-mimeticele, gonadotropinele corionice si progesteronul sau


progestativele de sinteza sunt medicamentele cele mai utilizate in tratamentul amenintarii
si iminentei de avort.
In formele dureroase, cu excitabilitatea crescuta a uterului, se pot administra
antispastice generale (papaverina, scobutil), care pot modifica reactivitatea uterina, sau
calmante neuropsihice (diazepam).

23

3.3.7 Prognostic
In sfarsit, o data avortul instalat, deci in avortul in curs de efectuare, avortul
incomplet efectuat si avortul efectuat, singura conduita este golirea cavitatii uterine,
chiuretajul uterin in conditii de spitalizare si de asepsie perfecta, pentru oprirea
hemoragiei si prevenirea complicatiilor infectioase.
Diagnosticul de stadiu clinic al avortului spontan este esential, in functie de acesta
variind si atitudinea terapeutica:
- in amenintarea si iminenta de avort, repausul la pat alaturi de tratamentul cu
beta-mimetice si tratamentul hormonal constituie conduita obisnuita;
- in avortul instalat (avort in curs, incomplet, complet efectuat) se impune golirea
cavitatii uterine, singura conduita logica.
3.4 Avortul provocat
Avortul provocat este avortul produs in urma unor manopere voluntare, locale sau
generale, de intrerupere a sarcinii si este impartit, dupa OMS, in:
-

avort provocat legal, din motive legale

avort provocat ilegal, delictual.

3.4.1 Frecventa
Daca avortul spontan are o incidenta relativa (18-20% din totalitatea sarcinilor),
avortul provocat este mult mai frecvent
Caracterul clandestin al avortului provocat delictual este factorul principal care
face dificila o estimare precisa a frecventei acestora.
Dupa unii autori, avorturile ilegale s-ar putea estima dupa numarul de decesemame inregistrate, considerandu-se 50-100 de decese la 100000 de avorturi ilegale, in
timp ce pentru avorturile legale, mortalitatea ar fi de 3-5 la 100000.
3.4.2 Etiopatologie

24

Avortul provocat delictual produce moartea fatului in uter, decolarea oului sau
contractii uterine expulzive prin diferite mijloace abortive
Mijloacele abortive sunt foarte variate:
- mijloacele abortive cu infectii masive cu germeni anaerobi grampozitivi;
- manevre abortive constand din introducerea din substante endouterine ( apa cu
sapun, alcool, tincturi de iod etc.), care determina modificari locale grave, de tipul
gangrenei uterine, iar introducerea in vagin de tablete de hipermanganat de
potasiu determin leziuni vaginale;
- ingestia diverselor substante presupuse a avea actiuni ocitocice, printre care
decocturile de plante concentrate (de foi de dafin), determina un sindrom toxic
general, manifestat prin icter caracteristic.
Consecintele manevrelor abortive sunt redutabile, fiind legate de:
- importanta hemoragiei, deoarece oul normal este viu si se decoleaza partial si
dificil, de unde retentia placentara;
- aportul de germeni din exterior, antrenand o infectie cu difuziune rapida, care
delimiteaza notiunea de avort septic.
In avortul septic, pe fondul imunodepresiei din sarcina, agresiunea microbiana
poate depasi barierele locale de aparare antiinfectioase (lizozomi, lactoferine,
imunoglobuline, etc.) si infectia se poate generaliza , se poate extinde.
Avortul septic se imparte in 3 stadii:
- stadiul I in care procesul infectios este limitat la continutul uterin si
endometru. Bolnava este febrila, pierde sange modificat, fetid. Uterul este mobil,
nedureros, anexele sunt nepalpabile, fundurile de sac vaginale sunt suple,
nedureroase;
- stadiul II procesul infectios depaseste bariera endometrului si difuzeaza la
uter, anexe, parametre, ligamentele largi. Este stadiul complicatiilor regionale
caracterizate prin:
a. febra;
b. pierderi sangvine modificate;
c. uter dureros la palpare si mobiliare;
d. anexele si fundurile de sac impastate, sensibile;

25

stadiul III procesul infectios se extinde la mica excavatie pelviana sau la

intreaga cavitate peritoneala. Este stadiul in care infectia depaseste deci pelvisul,
stadiul complicatiilor difuze. In acest stadiu apar complicatii septice, cu alterarea
mecanismelor hemostatice si hemodinamice, care afecteaza perfuzia tisulara,
complicatie care desemneaza socul septic.
3.4.3 Tablou clinic
Tabloul clinic al avortului septic este foarte polimorf, cu trecere rapida de la o
forma la alta, cu intricarea semnelor si simptomelor mai multor forme clinice, cu
manifestari care tin de complicatiile acestuia.
3.4.4

Complicatiile avortului provocat

Avortul provocat este o sursa de complicatii serioase, care se imparte n:


1. complicatii comune avorturilor provocate;
2. accidente proprii manevrelor abortive.
a. Complicatii comune avorturilor provocate sunt hemoragia si infectia.
Hemoragia este consecinta deschiderii sinusurilor uterine la nivelul fragmentelor
ovulare incomplet decolate. Ea poate pune n pericol viata femeii, atat prin abundenta sa ,
cat si prin repetarea sangerarii, favorizand, uneori, aparitia unei flebite.
Infectia consta in multiplicarea germenilor si producerea septicemiilor datorita
introducerii de germeni din exterior, cu difuziune rapida, ce are loc in mai multe etape.

Multiplicarea germenilor se produce:

a. initial n cavitatea uterina, producand infectia ovulara inainte de expulzia sau


retentia placentara infectata;
b.

apoi difuzeza in atmosfera periuterina, determinand reactii de

tipul infectiilor puerperale:


-

salpingite;

abcese pelviene;

flebite uteropelviene;

pelviperitonite;

peritonite generalizate, care imbraca doua aspecte:

26

peritonita stenica, observata in perforatia uterina, intraperitoneala, cu aceeasi


simptomatologie cu a peritonitelor din chirurgia generala, contractura
abdominala generalizata fiind simptomul major;

peritonita astenica, prin difuziunea unei pelviperitonite, unui infarct uterin cu


tablou atopic, comparabil cu acela al peritonitelor postpartum (balonare,
diaree, staza gastrica)

In final, germenii patrund n circulatia generala si produc septicemiile. Aceste


septicemii sunt, in general, precoce, ntre a 2- a si a -5 a zi.
Ele sunt de 3 tipuri:
a. septicemii cu streptococ hemolitic;
b. septicemii cu bacili perfringens, asociind:
-

un sindrom infectios grav;

un soc pronuntat;

un icter accentuat;

oligurie, care conduce rapid la anurie cu hemoglobinurie 8IRA), necesitand

adesea metode de epuratie extrarenal (dializa)


c. o septicemie cu bacili gram-negativi a caror asociere determina o complicatie
majora: socul septic, socul endotoxic grav, specific, cu efectarea organelor tinta: rinichi,
ficat, plaman, Aceste complicatii apar in apoximativ 1% din avorturile provocate si se
manifesta la 24-48 ore de la ultima manevra abortiva.
Clinic, socul endotoxinic se caracterizeza prin febra si frisoane, hipotensiune
arteriala cu transpiratii profunde si o paloare intensa cu cianoza.
b. Accidentele proprii manevrelor abortive sunt foarte grave.
Moartea subita prin reflex vagal la o femeie anxioasa se poate produce in cateva
secunde, in momentul pensarii colului sau la patrunderea unei sonde intracervicale.
Embolia gazoasa, ca moarte rapida, provocata de injectarea intrauterina de apa
cu sapun, se traduce prin pierderea cunostintei, insotit de crize convulsive si urmata de o
stare comatoasa.
Infarctul uterin survine, de obicei, dup injectarea intrauterina de alcool, tinctura
de iod, sapun.

27

Este un sindrom vasomotor, in special capilar. Substanta caustica determina o


reactie brutala vasoconstrictoare pe terminatiile neurovegetative vasculare simpatice, care
inerveaz vascularizatia uterului gravid. Vasoconstrictia determina ischemia uterina, care
la randul ei duce la necroza uterina, cu parti mari sau mici de sfacel (V. Luca).
Semnele generale sunt dominate de starea toxico-septica (febra, frisoane) instalata
de obicei rapid dup o manevra abortiva (la 24-72 de ore).
Semnele locale, la nceput reduse, deceleaz leziuni de necroza putreda
cervicouterina si infiltratie uterina, uneori cu dezvoltare de gaze si secretii brunnegricioase, foarte urat mirositoare ( V. Luca). Histerectomia este in aceste cazuri
indispensabila, evolutia fiind, in aproximativ 50% din cazuri, mortala.
Perforatia poate fi:
-subperitoneala, adesea localizata pe peretele drept al istmului;
-intraperitoneala, instrumentul abortiv putand produce leziuni viscerali complexe:
vasculare, epiploice, vezicale sau intestinale.
Simptomele sunt acelea ale unei peritonite, mai rar ale unei hemoragii interne.
Tratamentul se poate limita doar la o simpla histerografie, dar uneori sunt necesare
histerectomia si cura chirurgicala a leziunilor organelor interesate.
Tetanosul are o simptomatologie mai mult sau mai putin tipica. Acest risc
legitimeaz si administrarea de ser si anatoxin tetanic la toate femeile la care se
suspecteaza o manevra abortiva.
Intoxicatiile prin absorbtie de produse variate produc avortul numai in doze
foarte mari, adesea mortale pentru mama.
Astfel:
-

chinina poate produce amauroza;

sublimatul determina o nefrita acuta anurica;

apiolul produce o hepetonefrita sau o polinefrita.


Leziunile vaginale

succesive introducerii in vagin de comprimate de

permanganat de potasiu sunt la originea hemoragiilor foarte abundente, cu sechele


cicatriceale importante, ca bridele vaginale si stenozele de col (286).

28

3.4.5 Sechelele avortului provocat


Sechelele avortului provocat sunt frecvente, 10-20% din femeile cu avorturi
complicate ramanand cu sechele. Aceste sechele constituie asa-zisa morbiditate latenta
descrisa de autorii anglo-saxoni, morbiditate care poate deveni aparenta in cursul
sarcinilor ulterioare.
Sechelele sunt variate:
- sechele psihice, cu idei de culpabilitate, de tip psihoza depresiva;
- sterilitate;
- dureri de tip dismenoree, dispareunii profunde;
- tulburari menstruale, de tip oligomenoree sau amenoree (sinechii), ca si
menoragii sau metroragii.
- accidente obstreticale: sarcini extrauterine, avorturi cu repetitie (beant
cervcoistmica dupa avorturi in luni mari de sarcina), nasteri premature, placenta praevia,
placenta accreta, accidente de delivrenta, tulburari de dilatatie n travaliu, rupturi uterine,
izoimunizari Rh.
3.4.6 Tratament
Tratamentul profilactic. In profilaxia avortului provocat delictual, solutia
represiva este foarte util (Aburel), dar asa cum arata Merger, insuficienta. Iata de ce,
alaturi de solutia represiva, trebuie luate masuri destinate sa redea femeilor gustul
natalitatii, educatiei sanitare revenindu-i un rol important. Alaturi de educatia sanitara, o
mai larga raspandire a mijloacelor anticonceptionale, pentru cazurile la care se pune
problema respectarii avortului legal, trebuie generalizate.
Tratamentul curativ. Schematic, tratamentul avortului provocat asociaza:
-

seroterapia si anatoxina tetanica;

o antibioterapie cu spectru larg in functie de culturi si antibiograma, asociind

douaa sau chiar trei antibiotice;


-

indepartarea focarului septic;

29

reechilibrarea hidroelectrolitica, reanimare uneori intensiva, cu sange, plasma,

etc.
Dar tratamentul avortului provocat se face in functie de stadialitatea avortului
septic, astfel:
- in stadiul 1, masurile terapeutice au ca scop consolidarea barierelor de aparare
ale organismului si tratarea infectiei prin antibiotice, in functie de antibiograma sau in
raport cu germenul banuit:
- penicilina pentru clostridii, streptococ hemolitic;
- aminoglicozide pentru germenii gram-negativi;
- beta-lactamine, cefalosporine, oxaciline, pentru stafilococi, etc.
Dupa tratamentul cu antibiotice, urmeaz ca in primele 12 ore sa se efectueze
golirea cavitatii uterine, cu conditia sa nu existe elemente agravante, ca sangerarea i
frisoanele. Daca apar aceste elemente agravante, interventia de golire a cavitatii uterine se
va face chiar din primele ore, sub protectia unei perfuzii cu antibiotice, care va preceda
manevra cu 15-20 minute si va fi mentinuta tot timpul interventiei;
- in stadiul 2, evacuarea cavitatii uterine prin chiuretaj este indicat sa se faca la
48-72 de ore de la instituirea antibioterapiei, respectiv a reechilibrarii hidroelectrolitice si
metabolice;
- in stadiul 3, si stadiul 2 complicat, in care tratamentul medicamentos a esuat,
masurile terapeutice vizeaza, in mod schematic:
- terapia antiinfectioasa;
- reechilibrarea volemica;
- sustinerea cardiaca;
- corectarea metabolica;
- interventia chirurgicala, histerectomia reprezentand o indicatie logica.
Indicatiile absolute ale histerectomiei totale sunt:
- abcesele uterine;
- infarctul si gangrena uterina;
- solutiile de continuitate uterina;
- IRA;
- Starile septice complicate cu colectii peritoneale;

30

- Coagulopatia de consum (Rebedea).


Tratamentul bolnavelor cu soc endotoxinic postabortum complicat cu IRA
urmareste mai multe obiective, fiind complex i prelungit:
- combaterea starii septice prin antibioterapie sustinuta;
- tratarea starii de soc prin perfuzii cu sange, plasma, solutii coloidale, solutii
cristaloide, cresterea volumului sanguin fiind piatra unghiulara a terapiei n socul septic
(V. Luca);
- indepartarea focarului infectios (histerectomie, drenaj);
- tratarea IRA, la nceput prin diuretice, manitol, ser glucozat, iar in caz de
esec, prin dializa.
3.4.7 Prognostic
Prognosticul avortului provocat delictual este umbrit de frecventa complicatiilor
si sechelelor, mortalitatea materna cifrandu-se astazi la aproximativ 15% (Hervet).
3.5 Avortul terapeutic
Avortul terapeutic este avortul provocat pentru motive medicale, in scopul
prevenirii unor accidente grave materne, determinate de o boala care s-ar agrava sub
influenta sarcinii.
Executarea avortului se realizeaz prin trei metode:
1. evacuarea directa prin aspiratie sau chiretaj;
2. evacuarea produsului de conceptie sau expulzia lui determinata de contractiile
uterine, declansate prin metode medicale diverse;
3. evacuarea uterului prin histerotomie (mica cezariana).
In alegerea metodei de evacuare a produsului de conceptie se tine seama de
afectiunea care a indicat intreruperea sarcinii, starea femeii, conditiile anatomice locale,
dar, in special, de varsta sarcinii.
Evacuarea directa prin aspiratie sau chiuretaj uterin necesita dilatatii cervicale,
evacuarea uterina efectuandu-se apoi sub anestezie loco-regionala (prin blocaj
paracervical) sau generala.

31

Metodele medicamentoase folosite pentru declansarea contractiilor uterine


expulsive sunt reprezentate de doua procedee principale:
I. pentru lunile mici de sarcina:
- evacuarea directa prin aspiratie sau chiuretaj uterin;
- administrarea de Mifepriston;
II. pentru sarcinile avansate:
- perfuzii cu ocitocina, cu sanse minime;
- administrarea de prostaglandine;
- producerea unui hidramnios artificial prin injectia intraamniotica de ser clorurat
hipertonic, ser glucozat, uree, macrodex;
- histerotomie (mica cezariana).
Complicatiile sunt variate, dupa procedeul utilizat:
a. Procedeele mecanice pot determina:
- leziuni traumatice ale colului si perforatii uterine;
- hemoragii prin retentie placentara sau atonie uterina;
- infectii ulterioare, cu toate consecintele acestora;
- accidente anestezice reduse , dar redutabile.
b. Prostaglandinele pot produce numeroase reactii adverse:
- varsaturi, diaree;
- bronhospasm, hipotensiune;
- rupturi uterine, socuri mortale chiar.
c. Injectiile de seruri hipertone intrauterine sunt periculoase daca tehnica nu este
perfecta , determinand aproximativ 2-9 mortalitate.
Accidentele pot fi:
- accidente de hipernatremie, prin introducerea sarurilor de sodiu n muschiul
uterin si accidental in vasele sangvine, traduse clinic prin cefalee, semzatie de sete,
lombalgii;
- intoxicatie cu apa, consecinta perfuzarii de lichide n cantitati abundente;
- accidente hemoragice prin defibrinare in momentul expulziei;

32

- moarte brutala prin embolie.


d. Histerotomie coporta riscurile iminente oricarei interventii chirurgicale sub
anestezie generala, lasand in plus, o cicatrice corporeala, cauza de ruptura uterina in
sarcinile ulterioare.

33

CAP.IV ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA


PACIENTEI CU AVORT
4. 1. Ingrijirea pacientei cu avort spontan
a. Profilactic
- depistarea precoce a graviditatii
- dispensarizarea corecta a gravidelor
- asanarea diverselor focare morbide (tuberculoza, lues, inflamatii), tratarea
deficientelor hormonale
- corectarea conditiilor de munca si de vita, de mediu extern
- activitatea intensa de educatie sanitara
- masuri imediate in faza de amenintarea avortului
b. In amenintarea de avort
Amenintarea de avort este forma reversibila in care sarcina poate fi salvata. De
aceea, atitudinea preferentiala si singura logica este mentinerea sarcinii.
Tratamentul implica masuri generale nespecifice si tratament specific, eventual
etiologic.
Tratmentul nespecific consta in:
-

repaus la pat, liniste psiho-fizica, psihoterapie

sedative usoare (bromoval, extraveral)

medicatie inhibitoare a contractiilor uterine:- lizadon 1tbx3/zi


- papaverina 1tbx3/zi
- scobutil 1tbx3/zi

vitamina A,E,C,

antianemice: ferronat, acid folic, glubifer, fier Haussman

combaterea constipatiei

In spital se va evita traumatizarea prin examinari intempestive.


Bolnava se transpoort intr-o sectie de obstetrica pentru continuarea tratamentului de
mentinere a sarcinii si pentru tratamentul specific.
34

Tratamentul factorului cauzal (daca se cunoaste cauza), tratamentul infectiilor acute sau
cronice al tulburarilor endocrine, metabolice.
Continuarea tratamentului se va face in functie de evolutie. In caz de evolutie
nefavorabila, cu instalarea fenomenelor de avort in curs (avort prorpiu-zis), tratamentul
de mentinere a sarcinii este inutil.
Atitudinea terapeutica in spital este in functie de etapa clinica si marimea sarcinii:
daca nu survin complicatii in iminenta de avort si avortul in curs, se asteapta evacuarea
spontana a produsului de conceptie, urmata de chiuretaj uterin in conditii cat mai perfecte
de asepsie.
Scopul evacuarii este de a elimina resturile ovulare, pentru a stavilii hemoragia.
-

in cazul cand nu se declanseaza spontan, este necesara evacuarea


medicamentoasa in sarcini mari;

perfuzie ocitocica (oxitocin) si tetanizante=uterotone (ergomet 1 fiola)


pentru favorizarea contractiei uterine;

uneori este necesara evacuarea chirurgicala (mica cezariana)


profilaxia infectiei cu antibiotice
remontarea starii generale:
- cardioaneleptice
- plasma sau solutii macromoleculare
- transfuzii de sange (la nevoie)
Chiar si in cazul sarcinilor mici (sub 3 luni) , fara hemoragie abundenta, cand avortul a
avut loc este indicat, imediat dupa expulzia oului, un control instrumentar.
4. 2. Ingrijirea pacientei cu avort provocat
Avortul complicat prin infectie odata diagnosticat, se incepe de urgenta o terapie
complexa:
Asigurarea ventilatiei pulmonare oxigenoterapia
Tratamentul starii septice:
- antibiotice sau chimioterapie. Pana la stabilirea antibiogramei se recomanda o
asociere de antibiotice. Combinatiile de antibiotice recomandate sunt
urmatoarele: - penicilina G 15-20 mil/24h sau oxacilina 4-6 g in injectii i.m.

35

- gentamicina 120 mg/24 h in injectii a 40 mg i.m./8h


- metronidazol 2g/24h pe cale orala sau 4 g/24h pe cale rectala sau
injectabil 500 mg/12h i.v.
Combaterea socului
- refacerea volemiei: sange izogrup si izo Rh, plasma
- combaterea tulburarilor hidroelectrolitice: solutie cloruro-sodica izotona 9%0
(ser fiziologic), solutie Ringer (calciu, potasiu in functie de ionograma)
- solutii macromoleculare: substituenti de plasma dextran 40 (sinonim
Rheomacrodex);; dextran 70 (sinonim macrodex); marisang (sinonim plasmogel,
haemacel).
Cresterea eficientei miocardului si echilibrarea tensiunii arteriale:
- tonicardiace: lanatozid C 0.4 mg i.v. la 6 ore (1 fiola = 0.4 mg)
- digoxin 0.5 mg la 4-6 ore (1 fiola = 0.5 mg).
- substante nedigitalice: - dopamina, cu actiuni multiple: creste eficienta
miocardiaca, amelioreaza perfuzia periferica, perfuzia
tisulara, cu efect favorabil pentru rinichi, ficat, plamani.
Dopamina se administreaza in perfuzie cu debit constant
(1 fiola = 10 ml 0.5%).
- izuprel in perfuzie (1 mg in 500 ml glucoza 5%) o fiola
= 0.2 mg.
Mentinerea diurezei: manitol (solutie 20%, perfuzie i.v.), furosemid
Combaterea acidozei cu bicarbonat de sodiu solutie molara 84% si/sau solutie
T.H.A.M. (trometanol) in functie de pH-ul sanguin
Combaterea fenomenelor de coagulare iontravasculara cu heparina (50-100 unitati/Kg
C si pe 24 de ore in perfuzie continua). Dupa ultima doza de heparina se continua
imediat cu trombostop (comprimate).
Mijloace terapeutice ginecologice-chirurgicale de eradicare a focarului septic uterin
sunt:
a. chiuretajul uterin
b. histerectomia totala cu anexectomie
c. laparatomie cu drenajul multiplu al cavitatii peritoneale

36

CAP. V. PLANURI DE INGRIJIRE


5.1. CAZ I
5.1.1 CULEGEREA DE DATE
Nume: B. N.
Data nasterii: 10.12.1990
Domiciliu: Focsani, Vrancea
Ocupatia: somera
Data internarii: 20.04.2015, ora 15:45
Data externarii: 25.04.2015
Diagnostic la internare: Avort incomplet infectat, luna a II-a; Anemie secundara.
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale (fiziologice, patologice)
APF = 14 ani: ciclu regulat 30/4 zile
Nasteri normale: 2(2700: 2500)
Avorturi: 2 la cerere
APP = neagra
Conditii de viata si munca: conditii bune
Comportare fata de mediu: normala
Istoricul bolii
De 24 ore prezinta metroragie abundenta si cheaguri, motive pentru care se interneaza.
Examen local: abdomen local usor sensibil la etajul inferior.
Examen vaginal cu valve: col intredeschis, sangerare in vagin.
Examen vaginal digital: col ramolit, canal cervical permeabil la medius, corpul uterin
marit de volum cat o mandarina, zone axiale nedureroase.

37

5.1.2.CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE


1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
- T.A.: 145/80 mmHg
- R.:18 r/min.
- P.:72 p/min.
- torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic
- tegumente si mucoase: palide, cianoza perinazala.
- nu fumeaz.
2. Nevoia de a bea si a manca.
- pacienta prezinta inapetenta, greturi
- nu se poate hidrata
- are halena fetida, limba saburala
- indigestie de alimente
3. Nevoia de a elimina
-

pacienta prezinta scurgeri vaginale

acuza dureri abdominale

mictiuni fiziologice nedureroase cu aspect normal

transpiratie normala

diureza normala

nu prezinta varsaturi

5 mictiuni/zi

1 scaun

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura


- pacienta prezinta cefalee, vertij
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
- pacienta prezinta un somn agitat,nelinistit

38

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca


- pacienta se imbraca si dezbraca singura
- inuta adecvata mediului si varstei
7. Nevoia de a se mentine temperatura corpului in limite normale
- temperatura 38C - febra moderat
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele
- poate sa-si acorde ingrijiri igienice cu dificultate
9. Nevoia de a evita pericolele
-

pacienta prezinta agitatie, frica

10. Nevoia de a comunica


-

dificultate de concentrare

pacienta comunica cu echipa de ingrijire

comunicare ineficace la nivel afectiv

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia


-

este de religie ortodoxa

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii


-

somera

pacienta este constient de rolul sau n societate

13. Nevoia de a se recrea


-

pacienta prezinta carente in ceea ce priveste activitatile zilnice

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea


-

nu are cunostinte in legatura cu evolutia bolii

5.1.3 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
circulatie inadecvata manifestata prin HTA
2. Nevoia de a elimina
metroragie din cauza avortului manifestata prin scurgeri vaginale si dureri abdominal

39

3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura


diminuarea mobilitatii din cauza durerii manifestata prin cefalee, vertij
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
tulburarea somnului din cauza durerii manifestata prin reducerea numarului de ore de
somn
5. Nevoia de a- si mentine temperatura corpului in limite normale
hipertermie din cauza avortului incomplet manifestata prin febra moderata
6. Nevoia de a evita pericolele
risc de complicatii din cauza prezentei scurgerilor de sange datorita avortului
incomplet manifestat prin anxietate, fatigabilitate
7. Nevoia de a comunica
dificultatea de a se concentra datorita starii
8. Nevoia de a se recrea
dificultate de a participa la activitati recreative din cauza oboselii, epuizarii
9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
deficit de cunostinte in ceea ce priveste evolutia bolii
10..Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate si integre
Dificultate in a-si mentine igiena din cauza starii manifestata prin nevoia de ajutor

40

5.1.4 PLAN DE INGRIJIRE


PRIMA ZI DE NGRIJIRI 20.04.2015
Nevoia

Problema de

Diagnostic

Obiective

Interventii autonome si delegate

Nevoia de a

dependenta
Circulatie

nursing
Circulatie

- mentinerea

respira si a

inadecvata

inadecvata din

unei circulatii - determin valoarea pulsului la nivelul arterei radiale,

aproape normal, are

avea o buna

cauza HTA,

adecvate prin

- determin valoarea T.A. prin masurare ei cu ajutorul

un aport suficient

circulatie

manifestata

oprirea

tensiometrului

de oxigen

prin valori

hemoragiei

- asigur conditii de microclimat

H.L.G.

crescute ale

- asigurarea

- pregatesc materiale sterile pentru recoltare si recoltez Hb = 10,4 gr %

TA si

aportului de

sange pentru examenele recomandate

L= 10200 m

tahicardie

oxigen

- pregatesc si montez perfuzia

Uree 0,26 mg.%

- administrez medicatia prescrisa de medic

Creatinina 0,70

- cloramfenicol 2g/zi

TGP = 15 U.I.

- Vitamina C VI fiole

TGO = 10 U.I.

P.E.V.

BT = 0,79

- solutie glucoza 10% - 500 ml

BD = 0,22

- oxacilina 1g/12 h

Cultura col

- Vitamina C fiole I

uterin

- linistesc bolnava,

- Calciu gluconic fiole I

41

Evaluare
- bolnava respira

Nevoia de a

Metroragie

elimina

Metroragie din

- oprirea

- pregatesc materiale necesare pentru recoltarea urinei

Examen urina

cauza

hemoragiei

- ii explic bolnavei ca este normal sa aiba dureri,

- fara sediment

avortului

- ameliorarea

datorita chiuretajului uterin, dar se vor ameliora cu

- frecvente epitelii

incomplet

durerii

timpul 2 3 zile

si leucocite

manifestat prin

- particip la efectuarea chiuretajului uterin

scurgeri

- bolnava se simte

vaginale si

mai bine durerea

dureri

cedeaza

Nevoia de a

Diminuarea

abdiminale
Diminuarea

se misca si a

mobilitatii

mobilitii din

cefaleei si a

- administrez medicatia prescrisa de medic

- vertijul dispare

avea o buna

cauza durerii

vertijului

- sfatuiesc bolnava sa evite emotiile puternice

- HLG:

postura

manifestata

- ii explic ca cefaleea si vertijul sunt simptome usoare

Hg = 11,2 gr%

prin cefalee,

care vor ceda

L = 9500 mm

vertij

- sfatuiesc pacienta sa faca niscari active la pat pentru


- bolnava respecta

- combaterea

- sfatuiesc bolnava sa evite emotiile si sa nu faca efort

- cefaleea cedeaza

Nevoia de a

Tulburarea

Tulburarea

- combaterea

a evita afectarea articulara


- ii explic bolnavei sa evite oboseala,

dormi si a se

somnului

somnului din

starii de

- aerisesc salonul

indicatiile si

cauza durerii,

neliniste si

- asigur conditii de microclimat in salon pentru ca

incearca sa se

agitatiei,

agitatiei

bolnava sa se poata odihni

odihneasca

oboselii

- combaterea

- ii recomand activitati recreative, plimbari in are liber

- bolnava respecta

odihnii

42

manifestata

oboselii

insotita la inceput

orele de odihna si

prin reducerea

- combaterea

- recomand celorlalte paciente sa faca liniste in

are un somn

numarului de

durerii

vederea odihnei

linistit

ore de somn

- combaterea

- administrez seara diazepam 1 tb

starii de
Hipertermie

agitatie
- aducerea

- observ si masor la intervale regulate temperatura si

T = 38 C D

si mentine

din cauza

temperaturii

pulsul bolnavei

T = 37,7 C S

temperatura

avortului

corpului in

- ii aduc la cunostinta metodele de prevenire a

corpului in

incomplet

limite

infectiilor

limite

manifestat prin normale

- notez temperatura in F.O.

normale

febra moderat

- urmaresc aspectul si mirosul scurgerii

Nevoia de a-

Hipertemie

- administrez antitermice si antibioticele prescrise de


medic
- aspirina 1tb. 3 ori/zi
Nevoia de a-

Dificultate in

Dificultatea de

- tegumente

- oxacilina 1g/zi la 12 ore


- ajut bolnava la efectuarea toaletei

si mentine

a-si mentine

a-si mentine

curate

- schimb lenjeria de pat si de corp a bolnavei

linistita

tegumentele

igiena

igiena din

- baie pe

- ii explic necesitatea toaletei zilnice

- este mai odihnita

si mucoasele

cauza starii

regiuni

- explic pacientei importanta schimbarii tamponului

si respecta

curate si

manifestata

absorbant

indicatiile

43

- bolnava este mai

integre

prin nevoia de

Nevoia de a

Risc de

ajutor
Risc de

evita

complicatii

complicatii din aparitiei

pericolele

cauza

- evitarea

- ii vorbesc calm bolnavei pentru a-i indeparta teama

- bolnava este mai

- ii explic motivul internarii si necesitatea interventiei

linistita

complicatiilor chirurgicale (chiuretajul uterin)

- este mai odihnita

prezentei

- aplic corect tratamentul prescris de medic

si repecta

scurgerilor

- urmaresc evolutia bolnavei

indicatiile

datorita

- efectuez manevrele medicale respectand conditiile de

avortului

asepsie si antisepsie

incomplet

manifestat prin
anxietate,
fatigabilitate
Nevoia de a

Dificultate de Dificultatea de

- incurajarea

- linistesc bolnava cu privire la starea sa

- bolnava se

comunica

a comunica

a se concentra

si linistirea

- comunic cu pacienta pentru a capata incredere in

linisteste

datorit starii

bolnavei

echipa de ingrijire

- comunica

generale

pentru a

- pun pacienta in legatura cu alte bolnave in

suficient

mediocre

obtine o

convalescenta

comunicare

- ofer pacientei informatii in legatura cu tehnicile

eficace

aplicate

44

- ofer pacientei informatii in legatura cu medicatia


administrata
Nevoia de a

Dificultate in

Dificultate de

- combaterea

- sfatuiesc bolnava sa citeasca, sa faca plimbari in aer

- prezinta o stare

se recreea

a se recreea

a participa la

starii de

liber, sa asculte radio

de spirit

activiti

oboseala si

- sa primeasca vizite

satisfacatoare

recreative din

epuizare si

cauza oboselii,

asigurarea

epuizrii

conditiilor

Nevoia de a

Deficit de

Deficit de

de recreere
- educatie

- constientizez pacienta in legatura cu importanta

- bolnava a inteles

invata cum

cunostinte

cunostinte in

pentru

respectarii recomandarilor medicale:

si tine cont de

sa-si pastreze

ceea ce

sanatate

- continuarea tratamentului

cunostintele

sanatatea

priveste

- repaus sexual

acumulate

evolutia bolii

- prezentarea la control
- repaus fizic

A 2- A ZI DE NGRIJIRE- 21.04.2015
Nevoia

Problema de

Diagnostic de

dependenta

ingrijire

Obiective

Interventii autonome si delegate

45

Evaluare

Nevoia de a

Metroragie

elimina

Metroragie din

- ameliorarea

- ii explic bolnavei ca este normal sa aiba dureri,

- bolnava se simte

cauza avortului durerii

datorita chiuretajului uterin, dar se vor ameliora cu

mai bine, durerea

incomplet

timpul 2 3 zile

cedeaza

manifestat prin

- particip la efectuarea chiuretajului uterin

scurgeri

- urmaresc eliminarile vaginale

vaginale si

- urmaresc daca pacienta respecta indicatiile in

dureri

legatura cu schimbarea tampoanelor absorbante

Nevoia de a

Diminuarea

abdominale
Diminuarea

se misca si a

mobilitatii

mobilitatii din

cefaleei si a

- recomand pacientei sa efectueze miscari active la pat

avea o buna

cauza durerii

vertijului

- recomand pacientei sa faca plimbari scurte

postura

manifestate

- combaterea

- sfatuiesc bolnava sa evite emotiile puternice

- cefaleea si
vertijul au cedat

prin cefalee,
Nevoia de a

Dificultate in

vertij
Tulburarea

- combaterea

- asigur conditii de microclimat in salon pentru ca

- bolnava respecta

dormi si a se

a dormi

somnului din

durerii

bolnava sa se poata odihni

indicatiile si

cauza durerii

- combaterea

- ii recomand activitati recreative

incearca sa se

manifestat prin

starii de

- plimbari in are liber insotita la inceput

odihneasca

reducerea

agitatie

- administrez seara romergan

- bolnava respecta

- diazepam =1 tb seara

orele de odihna si

odihnii

numarului de
ore de somn

are un somn linistit

46

Nevoia de a-

Hipertermie

Hipertermie

- aducerea

- observ si masor la intervale regulate temperatura si

T = 36,8 C D

si pastra

din cauza

temperaturii

pulsul bolnavei

T = 36,8 C S

temperatura

avortului

corpului in

- ii aduc la cunostinta metodele de prevenire a

corpului in

incomplet

limite

infectiilor

limite

manifestat prin

normale

- notez temperatura in F.O.

normale

subfebrilitate

- urmaresc aspectul si mirosul scurgerii


- administrez antitermice si antibioticele prescrise de
medic
- aspirina 1tb. 3 ori/zi

Nevoia de a-

Dificultate in

Dificultatea de

- tegumente

- oxacilina 1g/zi la 12 ore


- ajut bolnava la efectuarea toaletei

- bolnava este mai

si pastra

a-si mentine

a-si mentine

curate

- schimb lenjeria de pat si de corp a bolnavei

linistita

tegumentele

igiena

igiena din caza

- baie pe

- ii explic necesitatea toaletei zilnice

- este mai odihnita

si mucoasele

starii

regiuni

curate si

manifestata prin

integre
Nevoia de a

Risc de

nevoia de ajutor
Risc de
- evitarea

- ii explic motivul internarii si necesitatea interventiei

- bolnava este mai

evita

complicatii

complicatii din

chirurgicale (chiuretajul uterin)

linistita

pericolele

si respecta
indicatiile

aparitiei

cauza prezentei complicatiilor - aplic corect tratamentul prescris de medic

- este mai odihnita

scurgerilor de

si repecta

- urmaresc evolutia bolnavei

sange datorita

indicatiile

47

avortului
incomplet,
manifestat prin
anxietate,
fatigabilitate
Nevoia de a

Dificultate in

Dificultate de a - incurajarea

- linistesc bolnava cu privire la starea sa

- bolnava se

comunica

a se

se concentra

si linistirea

- pun pacienta in legatura cu alte bolnave in

linisteste

concentra

datorit starii

bolnavei

convalescenta

- comunica

pentru a

- explorez cunostintele pacientei in legatura cu starea

suficient

obtine o

sa

comunicare

- sfatuiesc pacienta sa comunice cu apartinatorii

eficace

A 3- A ZI DE NGRIJIRI -22.04.2015
Nevoia

Problema de

Diagnostic de

dependenta

ingrijire

Obiective

Interventii autonome si delegate

48

Evaluare

Nevoia de a

Metroragie

elimina

Metroragie din

- ameliorarea

- ii explic bolnavei ca este normal sa aiba dureri,

- bolnava se simte

cauza avortului durerii

datorita chiuretajului uterin, dar se vor ameliora cu

mai bine durerea a

incomplet

timpul 2 3 zile

cedat

manifestat prin

- administrez la indicatia medicului

scurgeri

Algocalmin 1 f. i.m.

vaginale si
dureri
Nevoia de a

Diminuarea

abdominale
Diminuarea

se misca si a

mobilitatii

mobilitatii din

cefaleei si a

- ii explic ca cefaleea si vertijul sunt simptome usoare

avea o buna

cauza durerii

vertijului

care vor ceda

postura

manifestate

- combaterea

- sfatuiesc bolnava sa evite emotiile puternice

cefaleea si vertijul
au cedat

prin cefalee,
Nevoia de a

Tulburarea

vertij
Tulburarea

-combaterea

- ii recomand activitati recreative

-bolnava respecta

dormi si a se

somnului

somnului din

starii de

- plimbari in aer liber insotita la inceput

orele de odihna si

cauza durerii

agitatie

- diazepam = 1 tb seara

are un somn linistit

odihnii

manifestat prin
reducerea
numarului de
ore de somn

49

Nevoia de a

hipertermie

Hipertermie

- aducerea

- observ si masor la intervale regulate temperature si

T = 36,8 C D

invata cum

din cauza

temperaturii

pulsul bolnavei

T = 36,8 C S

sa-si pastreze

avortului

corpului in

- ii aduc la cunostinta metodele de prevenire a

sanatatea

incomplete

limite

infectiilor

manifestat prin

normale

- notez temperatura in F.O.

subfebrilitate

- urmaresc aspectul si mirosul scurgerii


- administrez antitermice si antibioticele prescrise de
medic
- aspirina 1tb. 3 ori/zi

Nevoia de a-si Dificultate in

Dificultatea de

- pacienta sa

pastra

a-si mentine

prezinte stare

a-si mentine

tegumentele si igiena

igiena din cauza de igiena

mucoasele

starii

corporala

- oxacilina 1g/zi la 12 ore


- ii explic necesitatea toaletei zilnice

- este mai odihnita


si respecta
indicatiile

corespunza-

curate si

manifestata prin toare

integre
Nevoia de a

Risc de

nevoia de ajutor
Risc de
- evitarea

- aplic corect tratamentul prescris de medic

- bolnava este

evita

complicatii

complicatii din

- oxacilina 1g/zi la 12 ore

linistita

pericolele

aparitiei

cauza prezentei complicatiilor - aspirina 1 tb. 3 ori/zi


scurgerilor de
sange datorita

50

avortului
incomplet,
manifestat prin
anxietate,
Nevoia de a

Comunicare

fatigabilitate
Dificultate de a - incurajarea

- linistesc bolnava cu privire la starea sa si punerea ei

- bolnava se

comunica

ineficienta

se concentra

si linistirea

in legatura cu alte bolnave in convalescenta

linisteste

datorita starii

bolnavei

- comunica

generale

pentru a

suficient

mediocre

obtine o
comunicare

Nevoia de a

Deficit de

Deficit de

eficace
- educatie

invata cum

cunostinte

cunotine n

pentru

- repaus sexual

de cunostintele

sa-si pastreze

ceea ce

sanatate

- prezentarea la control

acumulate

sanatatea

privete

- continuarea tratamentului

- bolnava tine cont

- repaus fizic

evoluia bolii

51

5.2 CAZ II
5.2.1 CULEGEREA DE DATE
Nume: M
Prenume: A
Vrst: 26 ani
Doniciliul :Focsani
Ocupaie: casnica
Religie: ortodoxa
Factor Rh: Rh +
Grup sanguine: A2
Data internrii:20.03.2015
Ora internrii:13:15
DATE VARIABILE:
T.A.= 150/70 mmHg
P= 90 b/min
R=16 r/min
D=1400ml/zi
Scaun:1/2/1,2 zile
T= 36.4C
G=73
I=1,70 cm
Apetit: diminuat
Miscari:active
Avorturi:2
Nasteri: 3
Diagnostic la internare: ,,Avort provocat; Anemie feripriv
Antecedente heredo- colaterale - fr importan
Antecedente personale, fiziologice - menarha= 12 ani cu flux moderat sanghin, neregulat
Manifestri comportamentale
- nu fumeaz
- nu consum alcool
52

- consum cafea
Medicatia de fond administrata inaintea internarii
- nu a luat medicamente pe timpul sarcinii
Istoricul bolii: Pe data de 20.03.2015 , ora 13:15 la sectia de obstetrica- ginecologie se
prezint de urgenta pacienta M.A., in varsta de 26 ani care acuza dureri abdominale,
paliditate, HTA, ruptura de membrane in urma unui avort provocat. Gravida se afla n
luna a-5-a de sarcina. Imediat de la preluare a fost dusa in sala de nasteri, unde s-a
practicat chiuretajul uterin, cu eliminarea produsului de conceptie.

5.2.2.CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE NEVOI


1. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie
- T.A.=150/70 mmHg
- P=90 b/min
- R= 16r/min
- Tegumente palide
- Nu fumeaza
2. Nevoia de a bea si de a mnca
- Pacienta prezinta inapetenta, greturi
- Se hidrateaza normal 1,5 lichide/zi
- Inaltime: 1,70
- Greutate: 73
3. Nevoia de a elimina
- Pacienta prezinta scurgeri vaginale
- Acuza dureri abdominale joase
- Mictiuni fiziologice nedureroase cu aspect normal
- Diurez 1400ml/zi

53

- Scaun 1/2/1,2 zile


4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- Pacienta se misca, sta confortabil in orice pozitie
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
- Pacienta nu se poate odihni
- Acuza dureri, este anxioasa
6. Nevoia de a seimbraca si dezbraca
- Pacienta se imbraca si dezbraca singura
- Adopta o tinuta adecvata varstei, modei si anotimpului
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite mormale
- T=36,4C(afebrila)
- Este echilibrata termic
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele curate
-

nu prezinta catente de igiena

are un aspect ingrijit

prezinta deprinderi igienice

9. Nevoia de a evita pericolele


- Pacienta prezinta risc obstetrical pentru complicaii, este agitata, nelinistita, prezinta
teama
10. Nevoia de a comunica
- Pacienta comunica cu echipa de ingrijire
- Le explica ce s-a intamplat, se bucura de prezenta apartinatorilor
11. Nevoia de actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia
-

este de religie ortodoxa

54

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii


-

casnica

pacienta este constienta de rolul sau in societate

13. Nevoia de a se recrea


-

citeste ziarul

se uita la televizor

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea


-

nu prezinta cunostinte despre afectiunea de care sufera

5.2.3. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR


1. Nevoia de a evita pericolele
Risc de complicatii manifestate prin anxietate, fatigabilitate, prezinta cheguri de sange
in uter datorita avortului provocat
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Circulatie inadecvata manifestata prin HTA, tahicardie din cauza contractiilor uterine
3. Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin greturi, inapetenta datorita
disgravidiei
4. Nevoia de a e limina
Eliminare menstruala si vaginala inadecvata prin scurgere vaginala abundenta datorita
avortului
5. Nevoia de a dormi si a se odihnii
Insomnie manifestata prin somn insuficient calitativ si cantitativ datorita durerilor

55

5.2.4.PLAN DE NGRIJIRE
PRIMA ZI DE NGRIJIRI 20.03.2015
Nevoia

Peoblema de
dependenta

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Nevoia de a

Risc de

Risc de

Pacienta s fie

- preiau pacienta si o instalez pe masa

Pacienta se simte

evita pericolele

complicatii

complicatii

ferita de

ginecologica,

in siguranta,

manifestat prin

complicatii, sa

- ajut medicul la tehnica chiuretajului,

coopereaza cu

anxietate,

beneficieze de

fatigabilitate

unele medii de

- i deservesc instrumentele necesare,


- o conduc de la salon i ii asigur o pozitie

siguranta

adecvata in pat,
- efectuez punctia venoasa si o hidratez prin

echipele de
ingrijire.
Rezultate analize:
- glicemie=84mg,

perfuzie cu ser glucozat 5% 500 ml

- RBC=4,4,uL,

- si recoltez sange pentru analizele recomandate

- MCH=31,3 pg,
- EO%5,3%,
- VSH=5mm
- Timp de
protrombin=12
,9 sec.

56

- INR=1.06.
- Fibrinogen=285,
- Bilirubin=1,3m
g/DL
Nevoia de

Circulatie

Circulatie

Pacienta sa

- masor si notez functiile vitale,

Pacienta este

respira si a avea

inadecvata

inadecvata

prezinte o

- incurajez pacienta si o linistesc,

echilibrata

o buna

manifestata prin

circulatie

circulatie

HTA, tahicardie

normala

- administrez medicatia la indicatia medicului

circulator, torace
normal dezvoltat,

din cauza

R=16r/min,

contractiilor

P=68 b/min,

uterine

TA=120/80mmHg

Nevoia de a bea

Dificultate in a

Alimentatie

Pacienta sa fie

- fac bilantul ingesta-excreta,

Pacienta nu se

si a manca

se alimenta

inadecvata prin

echilibrata

- servesc pacienta cu ceaiuri cldute, indulcite

alimenteza bine ,

deficit

hidroelectrolitic

manifestata prin

si nutritional

pentru hidratare,
- asigur aportul caloric necesar bogat in

greturi, inapetenta

vitamine si proteine,

datorita

dar se hidrateaza
bine, coopereaz
cu echipa de
ingrijire

- ii urmaresc toleranta digestiva

disgravidiei
Nevoia de a

Scurgeri

Eliminare

Pacienta sa aibe

elimina

vaginale

menstruala si

o stare de bine

57

- asigur repaus la pat,

- Pacienta
coopereaza, este

vaginala

fizic, de confort

- linistesc pacienta in legatura cu problema sa,

multumita de

inadecvata

si securitate

- efectuez spalaturi vaginale cu solutii

echipa de ingrijire.

antiseptice dupa chiuretaj,

- Diureza=

- aplic pansament absorbant,

1200ml/zi,

- verific cantitatea de secretie eliminata si

- scaun=1/zi,

aspectul ei,

- nu varsa,

- calmez durerea cu antialgice

- secretia s-a redus

manifestata prin
scurgere vaginala
abundenta
datorita avortului

Algocalmin 1 f i.m.
Nevoia de a

Insomnie

Insomnie

Pacienta sa

- calmez pacientas i o ajut sa se relaxeze,

Pacienta nu se

dormi si a se

manifestata prin

prezinte un

- ii suprim sursele perturbatoare,

poate odihni, nu

odihnii

somn insuficient

somn normal

- o rog sa-mi spuna neplacerile

calitativ si
cantitativ datorita

are un somn
calitativ si
cantitativ bun

durerilor

A 2-A ZI DE NGRIJIRI 21.03.2015

58

Nevoia

Problema de

Diagnostic

dependenta

nursing

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Nevoia de a bea

Dificultate in a

Alimentatie

Pacienta sa isi

- ii explic pacientei ca este necesar si benefic sa

Pacienta inca mai

si a manca

se alimenta

inadecvata prin

reia alimentatia

se hidrateze si alimenteze,

prezinta greturi, se

- ii fac bilantul ingesta- excreta

hraneste putin cate

deficit
manifestata prin

putin

greturi, inapetenta
datorita
disgravidiei
Nevoia de a

Insomnie

Insomnie

Pacienta sa aibe

- stau cu pacienta de vorba, o incurajez, o

Pacienta

dormi si a se

manifestata prin

un somn

linistesc, ii asigur repausul la pat,

coopereaza in

odihnii

somn insuficient

calitativ si

- ii administrez medicatia

urma tratamentului

calitativ si

cantitativ bun

cantitativ datorita

Diazepam tb. 1

durerilor

se simte bine,
scurgerile s-au mai
redus

Nevoia de a

Scurgeri

Eliminare

Pacienta sa aibe

- asigur repaus la pat,

- Pacienta

elimina

vaginale

menstruala si

o stare de bine

- linistesc pacienta in legatura cu problema sa,

coopereaza, este

vaginala

fizic,

- efectuez spalaturi vaginale cu solutii

inadecvata

antiseptice dupa chiuretaj,

manifestata prin

- aplic pansament absorbant,

scurgere vaginala

59

multumita de
echipa de ingrijire.
- Diureza=

abundenta

- verific cantitatea de secretie eliminata si

1300ml/zi,

datorita avortului

aspectul ei,

- scaun=1/zi,

- calmez durerea cu antialgice

- nu varsa,

- algocalmin 1 fiola la nevoie

- secretia s-a nu
mai este asa
abundenta

Nevoia de

Circulatie

Circulatie

Pacienta sa

- masor si notez functiile vitale,

Pacienta este

respira si a avea

inadecvata

inadecvata

prezinte o

- incurajez pacienta si o linistesc,

echilibrata

o buna

manifestata prin

circulatie

circulatie

HTA, tahicardie

normala

- administrez medicatia la indicatia medicului

circulator, torace
normal dezvoltat,

din cauza

R=17r/min,

contractiilor

P=71 b/min,

uterine

TA=125/75mmHg

Nevoia de a

Risc de

Risc de

Pacienta s fie

- stau de vorba cu pacienta si o incurajez

Pacienta se simte

evita pericolele

complicatii

complicatii

ferita de

- ii spun ca totul a decurs bine si o sa fie bine

in siguranta

manifestat prin

complicatii, sa

Pacienta nu

anxietate,

beneficieze de

- efectuez toate manevrele in conditii de asepsie

prezinta

fatigabilitate

unele medii de

si antisepsie

risc de infectii

- aerisesc salonul

siguranta

60

complicatii si nici
infectii

nnosocomiale

- schimb lenjeria de pat si de corp

nososcomiale

A 3-A ZI DE NGRIJIRI 22.03.2015


Nevoia

Problema de

Diagnostic

dependenta

nursing

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Nevoia de a bea

Alimentatie

Alimentatie

Pacienta sa isi

- ii explic pacientei ca este necesar si benefic sa

Pacienta nu mai

si a manca

inadecvata

inadecvata prin

reia alimentatia

se hidrateze si alimenteze,

prezinta greturi, se

deficit

hraneste bine

61

manifestata prin

- ii fac bilantul ingesta- excreta

greturi, inapetenta
datorita
disgravidiei
Nevoia de a

Insomnie

Insomnie

Pacienta sa aibe

- asigur un microclimat de liniste in salon

-pacienta doarme 8

dormi si a se

manifestata prin

un somn

- stau cu pacienta de vorba, o incurajez, o

h/noapte, se simte

odihnii

somn insuficient

calitativ si

linistesc, ii asigur repausul la pat,

bine, odihnita

calitativ si

cantitativ bun

cantitativ datorita

- ii administrez medicaia recomandata de


medic

durerilor

- algocalmin 1 fiola la nevoie

-scurgerile s-au
redus, motiv
pentru care
pacienta va fi
externata.

62

5.3 CAZ III


5.3.1 CULEGEREA DE DATE
Numele: O. V.
Data nasterii: 11.05.1995,
Domiciliu: Focsani
Ocupatia: bucatareasa
Data internarii: 25.02.2015, ora 06.30
Data externarii: 27.02.2015, ora 13:20
Diagnostic la internare: Avort incomplet luna a V-a
Diagnostic la externare: Diagnostic principal: Avort incomplet luna a V-a
Motivele internarii:
- metroragie abundenta
- dureri lombare
- dureri hipogastrice
- ameteli, cefalee
- greata, varsaturi
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale (fiziologice, patologice):
A.P.F.: P.M. 14 ani ciclu regulat; lunar 28/4 zile
- nasteri normale 2
- nasteri spontane 1
- avorturi la cerere 2
A.P.P. neagra
Conditii de viata si de munca: relativ bune (efort fizic ertostatism)
Comportare fata de mediu: normala
Istoricul bolii:
Pacienta in varsta de 22 se interneaza pentru dureri lombare, dureri hipogastrice, cefalee,
ameteli, metroragie abundenta de doua zile. Examen vaginal cu valve: in vagin, sange si
cheaguri in cantitate abundenta, col cu orificiul extern intredeschis transversal. Examen

63

vaginal digital: vagin suplu , col intredeschis, corp uterin marit de volum cat o portocala,
mobil, nedureros. Anexe nepalpabile.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Tegumente si mucoase: palide
Tesut celular subcutanat: normal
Sistem astroarticular: integru morfofunctional
Sistem musculo-adipos: normoton
Sistem ganglionar: nepalpabil
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic
Aparat cardio-vascular: T.A. = 150/80 mm col. Hg, puls 80 batai/min, zgomote cardiace
ritmice.
Aparat digestiv: abdomen mobil, sensibil la hipogastru. Ficat = limita inferioara la
rebord, splina nepalpabila.
Aparatul renal: loje renale nedureroase, mictiuni fiziologice.
Sistem nervos: R.O.T. simetrice, orientare tempo-spatiala.
Cavitate bucala: normala
Tegumente: palide
Grupe ganglionare: nepalpabile
Organe genitale feminine: normale
INVESTIGATII DE LABORATOR
Hemoleucograma: Hb - 12,2 g%
L = 7000 mm
V.S.H. = 24 ml/1h
= 47 ml/2h
Examen urina: Albumina = urme fine
Glucoza = absent
INTERVENTII CHIRURGICALE
Se pun valvele in vagin, se prinde colul cu pensa si prin canalul cervical dilatat se
patrunde in cavitatea uterina cu chiureta nr. 7 de unde se extrag resturi placentare.

64

5.3.2. CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE


1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
- T.A.: 150/80 mmHg
- R.:18 r/min.
- P.:80 b/min.
- torace noramal conformat,
- tegumente si mucoase: palide, cianoza perinazala.
- nu fumeaza.
2. Nevoia de a bea si a manca.
- pacienta prezinta inapetenta , greturi, varsaturi
- nu se poate hidrata
- indigestie de alimente
3. Nevoia de a elimina
- pacienta prezinta scurgeri vaginale
- acuza dureri abdominale
- transpiratie normala
- diureza normala
- prezinta varsaturi
- 5 mictiuni/zi
- 1 scaun
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- pacienta se misc, sta confortabil in orice pozitie
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
- pacienta prezinta un somn agitat, nelinistit
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
- pacienta se imbraca si dezbraca singura
- tinuta adecvata mediului si varstei
7. Nevoia de a se mentine temperatura corpului in limite normale
- temperatura 36,8C

65

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele


-

nu prezinta carente de igiena

are un aspect ingrijit

9. Nevoia de a evita pericolele


-

pacienta prezinta agitatie, frica

10. Nevoia de a comunica


-

pacienta comunica cu echipa de ingrijire

aude bine

nu poarta ochelari

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia


-

este de religie ortodoxa

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii


-

bucatareasa

pacienta este constienta de rolul sau in societate

13. Nevoia de a se recrea


-

pacientei ii place sa calatoreasca

citeste presa

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea


-

nu are cunostinte in legatura cu evolutia bolii

5.3.3. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR


1. Nevoia de a evita pericolele
Risc de complicatii manifestate prin anxietate, fatigabilitate, cheaguri de sange in uter
datorita avortului provocat.
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Circulatie inadecvata manifestata prin HTA, tahicardie din cauza contractiilor uterine.
3. Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin greturi, varsaturi, inapetenta
datorita disgravidiei.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Diminuarea mobilitatii din cauza durerii manifestata prin ameteli.

66

5. Nevoia de a elimina
Metroragie din cauza avortului incomplete manifestat prin scurgeri vaginale si dureri
abdominale.
6. Nevoia de a dormi si a se odihni
Tulburarea somnului din cauza durerii manifestata prin reducerea numarului de ore de
somn.

67

5.3.4. PLANIFICAREA NGRIJIRILOR


PRIMA ZI DE INGRIJIRE 25.02.2015
Nevoia

Problema de

Diagnostice

Obiective

Interventii autnome si delegate

Evaluare

Nevoia de a

dependenta
Circulatie

nursing
Circulatie

- mentinerea unei

- determin valoarea pulsului, tensiunea

T.A. = 150/80 mm

respira si a avea

inadecvata

inadecvata

circulatii normale

arteriala prin masurarea ei

Hg

o buna

manifestata prin

- linistesc bolnava

P = 80 p/min

circulatie

HTA, tahicardie

- aerisesc salonul

HLG: Hb - 12,2 g%

din cauza

- pregatesc materiale necesare

L = 7000n m

contractiilor

pentru recoltarea probelor de laborator:

VSH - 24 ml/ 1h

uterine

HLG, VSH, examen urina

- 47 ml/2h
Examen urina:
Albumina: - urme
fine, glucoza -

Nevoia de a bea

Alimentatie

Alimentatie

- combaterea

- informez bolnava asupra alimentelor

absent
- mananca si bea in

si a manca

inadecvata

inadecvata prin

inapetentei

permise

cantitati normale

deficit

- ii administrez lichide in raport cu

manifestata prin

cantitatea indicata de medic

inapetenta

datorita

68

disgravidiei
Nevoia de a

metroragie

elimina

Metroragie din

- combaterea

- pregatesc materialele, sterile necesare

- eliminarea se face

cauza avortului

metroragiei

executarii chiuretajului uterin

normal

incomplet

- ajut la evacuarea cavitatii uterine

- functii vitale si

manifestat prin

- administrez tratamentul prescris de medic

vegetative in limite

scurgeri

normale

vaginale si
dureri
Nevoia de a se

Mobilitate

abdominale
Diminuarea

- mentinerea unei

- sfatuiesc bolnava sa stea linistita in pat

- ametelile au cedat

misca si a avea

dimunata

mobilitatii din

posturi adecvate

- sa evite eforturile fizice

- durerea s-a

cauza durerii

- o ajut sa-si pastreze o pozitie adecvata

ameliorat

manifestata prin

- mobilizarea bolnavei

o buna postura

Nevoia de a

Tulburarea

ameteli
Tulburarea

dormi si a se

somnului

somnului din

oboselii si a

odihnei

cauza durerii

insomniei

- linistesc bolnava

odihni

- combaterea

- explic bolnavei necesitatea somnului si a

- bolnava respecta
programul de somn

manifestata prin

- aerisesc salonul

reducerea
numarului de
ore de somn

69

Nevoia de a

Risc de

Risc de

- linistirea

- incerc sa-i inlatur teama referitoare la

- bolnava se mai

evita pericolele

complicatii

complicaii

bolnavei

spitalizare si tratament

linisteste

manifestate prin

- evitarea

- administrez medicatia prescrisa de medic,

- functiile vitale si

anxietate,

complicatiilor, prin - ii urmaresc functiile vitale si vegetative

vegetative sunt

fatigabilitate,

respectarea

normale

cheaguri de

regulilor de aspsie

matinal si vesperal

sange in uter
datorita
avortului
provocat

A 2- A ZI DE NGRIJIRE -26.02.2015

70

Nevoia

Problema de

Diagnostice

Obiective

Intervenii autnome si delegate

Nevoia de a

dependenta
Circulatie

nursing
Circulatie

- mentinerea unei

- determin valoarea pulsului, tensiunea

T.A. = 120/60 mm

respira si a avea

inadecvata

inadecvata

circulatii normale

arteriala prin masurarea ei

Hg
P = 70 p/min

o buna

manifestata prin

- notez valorile in foaia de temperatura

circulatie

HTA, tahicardie

- aerisesc incaperea

Evaluare

din cauza
contractiilor
Nevoia de a bea

Dificultati in

uterine
Alimentatie

-combaterea

- recomand pacientei sa manance si sa bea

- mananca si bea in

si a manca

administrarea

inadecvata prin

inapetentei

in cantitati suficiente

cantitati normale

alimentatiei

deficit

- recomand pacientei sa consume alimente

manifestata

preferate

prin,inapetenta

- ii administrez lichide in raport cu

datorita

cantitatea indicata de medic

Nevoia de a
elimina

Metroragie

disgravidiei
Metroragie din

- combaterea

- administrez tratamentul prescris de medic

- eliminarea se face

cauza avortului

metroragiei

- urmaresc eliminarile vaginale si informez

normal

incomplet

medicul in legatura cu aspectul si

- functii vitale si

manifestat prin

cantitatea lor

vegetative in limite

scurgeri

- recomand pacientei sa schimbe frecvent

normale

vaginale i

pansamentul absorbant

71

dureri
Nevoia de a se

Mobilitate

abdominale
Diminuarea

misca si a avea

redusa

mobilitatii din

o buna postura

- mentinerea unei

- sfatuiesc bolnava sa stea linistita in pat

- ametelile au cedat

posturi adecvate

- sa evite eforturile fizice

- durerea s-a

cauza durerii

- o ajut sa-si pastreze o pozitie adecvata

ameliorat

manifestata prin

- ii recomand sa efectueze plimbari scurte

- hemograma

Nevoia de a

Dificultate in a

ameteli
Tulburarea

dormi si a se

dprmi si a se

somnului din

oboselii si a

odihnei

odihnii

odihni

cauza durerii

insomniei

- linistesc bolnava

- combaterea

- explic bolnavei necesitatea somnului si a

- bolnava respecta
programul de somn

manifestata prin

- aerisesc salonul

reducerea

- creez mediu propice pentru odihna

numarului de
ore de somn
Nevoia de a

Vulnerabilitate

Risc de

- linistirea

- incerc sa-i inlatur teama referitoare la

- bolnava s-a mai

evita pericolele

fata de pericole

complicatii

bolnavei

spitalizare si tratament

linisteste

manifestate prin

- evitarea

- administrez medicatia prescrisa de medic,

- functiile vitale si

anxietate,

complicatiilor, prin ii urmaresc functiile vitale si vegetative

vegetative sunt

fatigabilitate,

respectarea

normale

cheaguri de

regulilor de aspsie

matinal si vesperal

sange in uter

72

datorita
avortului
provocat
A 3-A ZI DE NGRIJIRI 27.02.2015
Nevoia

Problema de

Diagnostice

Nevoia de a

dependenta
Metroragie

nursing
Metroragie din

- combaterea

- administrez tratamentul prescris de medic

- eliminarea se face

cauza avortului

metroragiei

- urmaresc daca pacienta a inteles

normal

incomplet

importanta schimbarii pansamentului

- functii vitale si

manifestat prin

absorbant

vegetative in limite

scurgeri

- urmaresc eliminarile vaginale si raportez

normale

vaginale si

medicului modificarile

dureri

- urmaresc eliminarile urinare si scaunul

elimina

Nevoia de a se

Mobilitate

abdominale
Diminuarea

misca si a avea

redusa

mobilitatii din

o buna postura

Obiective

Intervenii autonome si delegate

Evaluare

- mentinerea unei

- sfatuiesc bolnava sa stea linistita in pat i

- ametelile au cedat

posturi adecvate

s evite eforturile fizice

- durerea s-a

cauza durerii

- insotesc pacienta in cazul deplasarilor pe

ameliorat

manifestata prin

distante mai mari

Nevoia de a

Dificultate in a

ameteli
Tulburarea

- combaterea

- explic bolnavei necesitatea somnului si a

- bolnava respecta

dormi si a se

dormi si a se

somnului din

oboselii si a

odihnei

programul de somn

73

odihnii

odihnii

cauza durerii

insomniei

- linistesc bolnava

manifestata prin

- aerisesc salonul

reducerea

- creez semiobscuritate in salon

numarului de

- sfatuiesc celelalte paciente sa faca liniste

Nevoia de a

Vulnerabilitate

ore de somn
Risc de

- linistirea

- administrez medicatia prescrisa de medic

- bolnava s-a

evita pericolele

fata de pericole

complicatii

bolnavei

- respect cu strictete masurile de asepsie si

linistestit

manifestate prin

antisepsie in vederea prevenirii infectiilor

- functiile vitale si

anxietate,

nozocomiale

vegetative sunt

fatigabilitate,

- comunic cu pacienta in vederea calmarii

normale

cheaguri de

anxietatii

sange in uter
datorit
avortului
provocat

74

CAP. VI. FISE TEHNICE


6.1 EXAMENUL ORGANELOR GENITALE INTERNE
Se realizeaza prin tactul vaginal si prin examenul cu specului si valvele.
6.1.1 TEHNICA TACTULUI VAGINAL
Medicul se va aseza alaturi de bolnava sau intre gambele acesteia, bolnava fiind in
pozitie ginecologica. Tactul vaginal se face intotdeauna cu masuri de asepsie atat pentru
medic cat si pentru asistenta (manusi sdterile, camp steril). De asemenea femeia trebuie
sa-si fi facut toaleta organelor genitale externe.
Cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si se patrunde in vagin
cu indexul si mediusul mainii drepte. Degetele examinatoare vor fi lubrifiate in sapun
lichid sau ulei de vaselina steril. Se patrunde mai intai cu indexul si apoi cu mediusul.
Medicul nu va intreba daca tactul vaginal este dureros deoarece cele mai multe paciente
vor raspunde afirmativ numai pentru ca examenul genital in sine este neplacut. Pacienta
va indica durerea fara a fi intrebata in cazul inflamatiilor utero-anexiale sau in sarcina
ectopica. Tactul vaginal trebuie sa fie bland, progresiv si sa nu se prelungeasca inutil
examinandu-se metodic vaginul, colul si fundurile de sac vaginale.
Tactul vaginal combinat numit si examenul bimanual permite o buna explorare
clinica a uterului si anexelor imbinand tactul vaginal cu palparea abdominala. Astfel,
cealalta mana, libera, cu degetele intinse, se aseaza orizontal pe tegumentele hipogastrice
si prin apasare blanda se apropie organele genitale interne de degetele vaginale.
6.1.2 TUSEUL RECTAL
Se practica cu indexul drept imbracat in manusa de cauciuc si uns cu vaselina,
puttand fi combinat cu palparea abdominala. Este indicat in special la virgine pentru
precizarea situatiei organelor genitale interne sau in atrofiile vaginalesau cand exista alte
malformatii, tumori sau abcese ale fundului de sau Douglas.
6.1.3 EXAMENUL CU SPECULUI SI VALVELE
Completeaza intotdeauna tactul vaginal. Specului bivalv este un instrument
ginecologic care permite examinarea vizuala a vaginului si a portiunii vaginale a colului
75

uterin. Valvele sunt instrumente ginecologice din metal de forme si dimensiuni diferite.
Prima valva care se introduce este valva posterioara care se aplica pe peretele posterior al
vaginului, apoi se introduce valva anterioara pentru indepartarea peretelui anterior de col.

Prin examenul cu valvele se investigheaza starea vaginului si a colului uterin. In


stare normala vaginul are o coloratie roz uniforma. La femeia adulta normala vaginul este
extensibil datorita elasticitatii si numeroaselor pliuri ale epiteliului. La menopauza aceste

76

pliuri au tendinta sa dispara si apiteliul devine subtire si catifelat. In vaginite, peretii sunt
foarte hiperemiati si acoperiti de secretii abunbdente prezentand uneori si ulceratii,
eroziuni sau granulatii.
6.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINAL
6.2.1 OBIECTIVELE PROCEDURII
- Aplicarea pe mucoasa vaginal a unor medicamente cu efect local.
6.2.2 PREGTIREA MATERIALELOR
- Medicamentele prescrise: globule, ovule, tablete;
- Materiale pentru spltura vaginal (dac este recomandat);
- Mnui de cauciuc;
- Paravan;
- Comprese de tifon.
6.2.3 PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicai necesitatea i eficacitatea procedurii;
- Explicai efectul terapeutic;
- Asigurai pacienta de inofensivitatea procedurii i de respectarea intimitii;
- Obinei consimmantul;
b) FIZIC:
- Asigurai poziia ginecologic (decubit dorsal cu coapsele flectate sau eventual decubit
lateral);
- Efectuai spltura vaginal dac aceasta este recomandat de medic inainte de
inceperea tratamentului;
6.2.4 EFECTUAREA PROCEDURII:
- Pregtii materialele pe o tav sau un crucior pentru medicamente;
- Verificai prescripia medical;
- Identificai pacienta;
- Ducei medicamentele in salon;
- Explicai manevra;
- Asigurai intimitatea;

77

- Splai mainile i imbrcai mnui de cauciuc;


- Aezai pacienta in poziie ginecologic;
- Scoatei medicamentul din ambalaj;
- Cu o man indeprtai labiile folosind dou comprese i evideniai orificiul vaginal
- Introducei medicamentul in canalul vaginal impingandu-l uor cu degetul imbrcat in
mnu pan in fundul de sac;
- Instruii pacienta s stea in decubit 15' pentru a favoriza topirea i absorbia.
6.2.5 INGRIJIREA PACIENTULUI
- Revenii dup 15' pentru a vedea starea pacientei;
- Aezai pacienta in poziie comod;
- Asigurai un tampon de vat pentru a preveni disconfortul;
- Instruii pacienta cum s procedeze dac se va continua tratamentul la domiciliu.
6.2.6 REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Plasai medicamentele rmase in locul de pstrare adecvat;
- Indeprtai ambalajele;
- Splai mainile.
6.2.7 NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, medicamentul, doza, numele nursei;
- Existena iritaiei, a scurgerilor vaginale, leziuni, vegetaii, eventual ruptur de perineu.
6.2.8 EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite:
- Medicamentul este introdus fr incidente;
- Pacienta respect recomandrile;
- Pacienta exprim starea de confort;
- Pacienta este cooperant, inelege informaiile primite;
Rezultate nedorite / Ce facei ?
- Pacienta acuz durere in timpul introducerii medicamentului;
- Lucrai cu blandee;
- Pacienta este incapabil s rein medicamentul;
- Se recomand prelungirea repausului;

78

- Se anun medicul pentru a schimba eventual calea de administrare;


- Pacienta acuz senzaii locale neplcute;
- Se anun medicul.
6.3 EFECTUAREA SPALATURII VAGINALE
Reprezinta introducerea in vagin a unui curent de lichid - apa sau solutii
medicamentoase care, dupa ce spala peretii vaginali, se evacueaza pe langa canula.
SCOP
Terapeutic: - indepartarea continutului vaginal (produse normale sau patologice)
eventual dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa, dezinfectia locala inaintea
interventiilor chirurgicale, ginecologice si obstetricale, reducerea proceselor inflamatoare,
calmarea durerilor.
MATERIALE NECESARE
- paravan pentru izolarea bolnavei de restul salonului (daca spalatura se
efectueaza in salon)
- tavita renala
- vata hidrofila
- o canula vaginala din sticla sau ebonite (lunga de 15 - 20 cm,usor incurbata in
unghi obtuz,cu varful bombat si prevazuta cu o serie de orificii pe varf si
imprejur, sub forma de rozeta
- sapun, traversa, musama
- doua invelitori de flanela
- plosca, un irigator sterilizat cu stativ
- solutie medicamentoasa circa 2 l (apa oxigenata, solutie cloramina, solutie
slaba de permanganate de potasiu)
- vaselina
ETAPE DE EXECUTIE
1. Pregatirea instrumentarului si materialelor necesare:
- se pregatesc materialele necesare
- se transporta langa bolnav
2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavei

79

- se anunta bolnava si i se explica necesitatea si modul de efectuare a tehnicii


- se izoleaza patul bolnavei cu paravan de restul salonului, de obicei se efectueaza in sala
de tratamente, pe masa ginecologica
- se impaturesc paturile si se aseaza la picioarele bolnavei
- se aseaza sub bolnava musamaua si traversa (aleza)
- se ajuta bolnava sa se dezbrace pana la brau; se va aseza in decubit dorsal cu genunchii
flectati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica)
- se aseaza plosca in regiunea genitala sub bazinul bolnavei
- se acopera bolnava cu cele doua invelitori de flanela si se lasa accesibila numai regiunea
vulvara
- se spala cu apa si sapun organele genitale (in cazul spalaturilor calde, regiunea vulvei se
acopera cu un strat subtire de vaselina).
3. Ingrijirea bolnavei dupa tehnica
- se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate
- se indeparteaza plosca,musamaua,traversa
- se ajuta bolnava sa se imbrace si se pregateste patul bolnavei
- se ajuta bolnava sa se instaleze comod in patul sau si se acopera; se indeparteaza
paravanul
- se aeriseste salonul (daca s-a efectuat in salon)
4. Examinarea lichidului de spalatura
- se examineaza atent lichidul de spalatura
-se prezinta medicului pentru examinare, daca lichidul de spalatura prezinta un continut
patologic, flacoane mari de mucus, puroi, cheaguri de sange
- se pregateste pentru laborator,daca medicul solicita, completand formularele de
recoltare.

80

BIBLIOGRAFIE
1. Marinescu, Bogdan Esentialul in obstetrica, Ed. Medicala Amaltea, Bucuresti,
2008
2. Munteanu Ioan Tratat de obstetrica, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 2000
3. Niescu V.- Obstetric i Ginecologie-, Ed. Viaa Medical Romneasc,
Bucureti, 2002
4. Stamatian F. Obstetrica si ginecologie; Ed. Echinox
5. Titirc L.- Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale-, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2006
6. Titirc L.- ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed.
Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2008
7. Titirca Lucretia - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali;
Editura Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
8. Titirca Lucretia Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti;
2009
9. Udma Florica Proceduri de nursing Ed. Ex ponto; Constanta; 2007
10. Vrtej P.- Ginecologie-, Ed. All, Bucureti, 2005
11. Vladareanu R. Obstetrica si ginecologie clinica Ed. Universitara ,,Carol
Davila; Bucuresti 2006

81