itlft r trillfiN

ul
rfr
rfr CLNL

:r

)F'

oMUL rANA XNIAT )HI

Oilodoxie Fi etrolutie
l\rrtru

ortorJox
vedere
de
punctul
prr.zenta
n

'crsuftf h tt:rt{ tt:i

,r:r:li":its,:J:r#:*:l':J,H'e:'Hil,1l*'#i;1),"i,"1,",'"',
afirrriatre
la
apr:l
facem
s[
trebuie
Apocalipsa,
:.::::. _,:';:fcr[
11arturi',itr1v '1l
Maxim
a
Sfintului
fundamentale
il:I:,;i,,*icr\
lisus Hristos ca inceput, m illrx- st $art;t zi
rlespre
stc
::l;i,'-.;;ri,t
de a vgrfr:oiri yr:rq,r,'
posibilitatea
astfel
avea
vom
,.1*.urir,rr.
ttfi"ttf ;t)i ,:
lucrarr-'a
manifesta
se
in
care
felul
i^:l *-rr*tologic[
qi Dutrul Sii r)t, '>")'(t
prin
Hristos
in
ercatie,
i,,i'ir,,,ln.r*ir-Tutal
(jrt'arr:h
vederc
in
au
Care
SuS,
mai
amintite
ot* t.,'i rrspeCte
i)
pw:r:urr.
Biserir:a,
si
Hristos
in
virtuall
ei
staurarea
rt
Itrrrrii.
trrnsfigrrara ei plenard de la Parusie.

Eristos ca Lo$os Creator

DupI mlrturia SrAnfului Ioan Evanghelistul, toate lucr,-rnle
r'[zute si nevlzute, de pe pemint Ei din cer, au fost create in

Hristos. dupl voin{a Tatfllui, prin puterea Duhului Sfint. In

plunul veqnic al Tatflui, Hristos constituie, in Duhul Sfint.
ctntrul de gravita$e al intregii crea[ii. Aceastd centralitate a lui
Hristos. in relate cu cosmosul, a fost pusl in evidentf,. pentru
prima daki, de Sf[ntul Atanasie cel Mare, in reconstructia cosmologiei anticr, care amesteea binele cu rdul in fiinta universuiui
qi ridica obstacole
de netrecut in calea intruplrii Logosului. Fiul
iubit al Tatilui.
,Deci, zice Sfantul Atanasie, acelaqi Cuvant atotP-uternic, atotdeslvdr-sit
Si sfint al Tatilui, sil[sluindu-se si

puterile Lui in tbate gi pretutindeni gi luminAnd toate

Illl,:nd
qi nevlarte, le tine'qil. stringe, nel[sdnd nimic go1
X--lpte
illltur:a Lui, ci danduld "i.ie tuturoigi pazindule pe toate
qi pu fiecare in parte... El uneEte partlt. cu iniregul li
:X:T:]fi
'orrhuindul. pe toate o, por,rrr*
o singuri
Ei voia ba A.atoies-te
61

',t

ltlt ltl Ml'l'ltl

yl/.( )1"

It'tt

t.'

ii:ti, ;tl,;;!"1
():'r:

t ;t t tr

t) I i )l

t. ',) { I

I l!./

,l
rl
l,t

1,

r|. :|{ 'i

l,l

i'ltl

t'Ilt) 't;i

,/

tt! r)t;11: l

l! ';t

','t tl I

Itt

.r

t( t'

;II

rl

,(

tl

llr

!,' lrrl

,,'

, LI,'

| ),

lli

,!l

ic

rl

1.,1

I)tt

il I

(1

'ir' .i

Jl. )'

/r,,.!'..'t

,trt"/,r')',,('

,)

",

1r 1,t

, /.)r
,ltt I

l;

\ ,t

','','.'ll

t,

I't

'.t
r|
)')1.

:7.,',i':

til II

It IIt

ti

ii)t

i,t!'t1:1

rlt: Ir 7. ir

rl

l)

'it

tI ;t,
r. il

,llr

),

,l
I

\r
,l rl

rl ,tlr

I I I I ',

'l

('l

rl
,l

ll

l)lt,l rl Ir'
r itl I A

i ;t I

rl

ilt t

,,Irr

lu

;l' l (^;t,

rltr

u n) iil

SIIt]

: .; \',

r t rt tn;i

ztl

lti

('

t'
\ l(

ri ' il

i ir rtr,,(rr I t't
rlrvttll IIi {,J'

( I I ()

;t

i( rl

litl

ll'{' I )( rl rlr rlt' Il

,i l iI) ',111t' '; r)t; l;r lr :g: ir I l r I r Ii( ( ;l nI (' ii ('{ xt r loarr
c1.;r ;'.t r;y.t :),' ),. f 'I
,tr ,( t tlt(:nt (' tt I ll II) (' III tl I (" X{:til ;I I r) Slllt', 'I I 0t ui
i)'/..t.:: r. ),:i,l tl
',t: ;;i.;:, ';1, it.
(
: l t:r lItl r Y;it 'l I ('( )('7,1 IT ) ( irr,II ( 'l'l I;i ;ISiI ('tIn) a ra tir
',':l ,,,i (.rrl,lf
)(:"1 1'tt, :'.,1 (, (t rI t; I l'( ( lr l'r, rt'l )[ ;r In tt'r' SI a nt UI
;';,+ :i i . ;: , , : ,
rI f ,rf ( .;t 1tr ;t, I I ttrlt 'it (' :it ;l ( I III u t'lu ir (, s t(' p aI tt
r) I )(:l ,l ;t)t: titl tlt 't'
7.);
,t(r, ('i ('nll , l'( ';l srt stir' rlt'ct'tlattt:
I
I
l{,t:l tl I .,1 i) ( ( tIt 'rl;\ I II f;r ) I I rlr' I' I l'(' lrt'l'rtt, in Ittnrinrt
tr .,t l
r f r.t l,- {.
) t t' .l , t .)
i1 !v,t ('ll rl I ;t
ttltr (l ('x l.;l ( ,l lI il ( )t'(linri itttet'itlitre
:'
'
"(..'
l;tt.t t111', lrl ri i 1. lrrrr I ;l III(lll trrl ('l slririt uitl.
t l( :i

r'1.,

!."

tI

l't,

5 lltri
I

ri

r)

,,ritt

,l r

rl

;t

'.'t',i,ltt t!
'.

lr

,ltt I l(
l,t l'('
l, ,r rlr.l 't' II lt r l)f
t I
I 't
(:'r('
);1 f'rr t rl
II
!
II
, )t I t)l
"r(
)t:r,, ,) ( I tl t(:/. ll / Il tl () I ii rrlr rl

;!. i,t..

1)

,r

l(

.t

l(' ( ;l

,,

U,l

l!'

ll

r1'

)(.'/,i\ 1l r.;l

t' ,1,rl,

t,

, . ",.

))
,t

,l

.t

t'

/.t

,r.rjr'

t)

t'

tl
I
I

r'

.t

t,t

,(

!,ti

.i .'/.'i"t ''
I ,l'

)(

log(
sau

exp

toat

Log

si i

rnal

lnte

(tl,',ltltr:l,ititl ,t it
r)tr; I;r;llrrl ( ;l

ii,it't!*t;1,1
.tf

I "tt
/ t','

)"

t.

'

t'('t,'.t
)

. t

.,. t) ,ii,i.t../.(.

,t

/ |

t,

trt

i'.1

:1 1

;;

,1r

tl,

)'t

r'l

t1rsl11

()r

(lirri itttt't'i oitl'tl it ctts

tttilr'sii t'ol'll inr atat dc

I t(' II

1';rl

,l (',l,(,

["

'

,( t)t I t,t I

)' I :i I t.;t I tl'( I( rl

;i

,: ,,1

'/:,'t,,tr .fi,!;i'l

t(,

lr
'lI

( ;t
l,'

r:;rlir,, rlirt'si rl ('l)l'czcntll

t'tt
(. It r .S;r
ilr
I)trpit
rll
,
lr
n('('t'('lltii
I,I
I
I,I t',, ,' ,ll I ; ir I I irtrl itrtrrlril tlt I lt,tt natttt'lt

,l i(../,(.1

'i, I lr.;tllt.

il ('(('

)I
(

'rltr u ;l I)llllu in nriscatc

r l)rrlrrrlrti Sl'i nl' Sfirlttlt

tll

tl.t !''

'lt rt i

t rtt

ltrtl:

t i r .,

r'lt

1j,,,

rtt[,i,. J'ql],
,::,

,li

l;,

l'i'i'1,

Ellll\10'

j51
J)

Tati

UTi,

St[I

zati

ider

divi
rile

l$tt
[{,

D,

r$

oMuL FARA nAoAcrNr

/'

' itorul spune, inmod paradoxal, c[,,Dumnezeu

it,r*i" Y':#liand nemietui;3s-o;,-;;;ai pentru faptul cr

"i*

tine lumea
care tl;'.",Tfl
il'Hi:'
:] XS:,["lt
departe de
deismul,
at0ti t[ffi:
r#Ti}
D$nnezu"^"Jri ff
gia

P0ali,,".I*ircat, dar si panteismul, care confundd imper-

l:Hld:;;;.r'*"?iii-iil,;:l1lT,T:::"ii*l,'"iilI]
sa plinr de
lucrarea
din
ci
Dumnezeu,
lui
iiirta
lfiljil;T*I,tllllea nU eSte O COpie degeneratfl a ltti Dutntre
^--.it..'rittn0.
in[eluP'-" ^'-.. ^Ut aCtulUi CreatOr Ei
z.eu, ci rezultatl
ivoret din iubtre'

tl

.l

ll
Iul
:e,

,u]
1ld

tr,]

ttl'

voluntar al Creatorului'

spifundamenttrl
c[
sribliniat
trebuie
in al doilea rdnd,
aspecte
doud
are
Creator"
Logos
ca
,*.i.irrea1iei in Hristos,
lV{axim'
Sf0ntului
euvAntul
dup[
cdci,
ele,
,iri* ,"ite intre
divin
Aspectul
divin['S0
qi
natuial[
lege
irg*;i;;turii este o
ca
necreate'
energiile
in
dat
egte
le[ii
d
,.i, ,rpranatural
au fost create
care
dup[
divine
ideilor
sau
ratiunilor
a
,iprutiu
p-ersoana
in
gravitalie
de
lor
centrul
au
iqi
care
toate lucruriie,
Logosului. Aspectul ei natural se manifest[ in energiile create
si in rationaiitatea interioard a materiei, care transforml
materia intro realitate flexibil[ ce poate fi modelatd, din
interiorul ei, de Logosul divin, prin puterea Duhului si vointa
Tatllui, ca s[ ereeze progfesiv lucrurile gi fiintele existente in
univers. Un mare teolog al veacului trecut, P[rintele Dumitru
spune c[ toitd creatia este o rationalitate plastici!B,l:f,
zat[.5l Diferit de orice
conceptie creationistl, care respinge
aeast[
gv9r4ie,
modilare a materiei de cltre Logosul
lif: S
rgalizat
r&.sL pro$esiv,
-.yrtl6rEDrv, in
'L']E
ur timp,
tUllpr pornind
pUl IIIIIU Ue
la rucruIUUI'Ude Ia
file rr.^: ^r_t- 1a
Hil:li1Yli
cltre cele mai complex., puntru a sfdrsi o dat[
,t

1Ie

,ru
.

^t$

'" t,)
.4

',"",t,''

,!

'.ftv
,i

j'

otl0
'i9'

ryple
tor,i.Tirl

:$r.*nffii

Murim M[rhrrisitorul,
Ambigua, psB, g0, EIBMO, Bucuresti,

::::
63

PR. PROt'. DIt. l)Lf M I'l'll U l,OlrllSCU

--.
ctl_ ilpal'itiu
otitttlttl.Sl r-l\-_r._-_-:--.
1)c rr\\_Lrr,rtrt(tt
it('oeit, r'hiur )t
si IrO[:iflSUlitttft
L,gilsui i
Hilstos. a It'ttnsl'ig"ut'itl lrul)ulSiu in rnorl pi.rgr.rir'jli* lhu
:
j:;
,; ;;;,!,'i ;, ; ;, ;
il
:
i,l'
JrJ 1,l;'il )';
r;
ilii
lii,t
"";,,:
la t'cr'. f,{atcli.r a li,sI r'r'tiatri rrr [)urn,r;r*;,';i'i.,,ii"i',nilt*u
nu ru.
lu'
cteazlt ImI)ott'ivit ttratet'ici, r'i o rnorlclt.azh si i, dezl,oil::'ttu
lt't:Yt
it tn tinrp,
qrrir.ilrrlrri in
,,Cr-rtttinpcntit luruii
,.cr-,.rtingcntil
lrttttii si ins(.r'ureil
ins(rrirr.r';r spir.itului
r-\ .r- -.
in .\,,
ga
scns tlatti ntl s tII' tt t'ntitt'i
1lt'itt ,,.,ia.^tn o t urnsl'iguro.* o trupului
si a Iunrii".55

r;;;;#ililt

Este ader,'iit'ut cii evtllutta lucrurilor in creatie rt'prezintlo

realitatc ln('ontcstatlil[, a])a cum- sustine terlria evoiuliei,
dar,
din punci' rle vcclere biblic, evolutia nu este rezultatul
unui
proces rtutonom de organizare naturall, ci. asa
cum s-a vdzut,

organizarea cosrnosului este rezultatul mocleie.ii progresil,e

a
creatiei de cdtre Dumnezeu i,strsi.r4 Aceasta wea s[ arate
cI
Dumnezeu n a creat lumea ca s[ existe si s[ functioneze
in mod
autonom, ci pentru a se afla in relatie de .o.nurirne cu El
lnsugi, c-a sd se poata impe.tali'iiit^uiuta vesnicr a Sfintei
Treimi. Dac[ lumea ar fi fost rezurtar.ui unui
riro.., evolutiv
32 lbidern,p. 334:
..Lumea s-a

dezvoltat prin dirijarea exercitatl de Dum.

nezeu asupra energiilor ei componente penii
e6nd, printr-o luerare specialtr
a lui Durnnezeu (mina lui Durnnezeu),
a fost format organismul bio6$C in
care a aplrut prin,,suflare&" lui Dumnezeu
surteiut rational tlup[.iii1iuii,r1
Dumnezeu, capabil de dialog cu Dumnezeu
aspiratia spre o tot mri
addnci comuniune cu El, fii;d investit
*oo
de ra incepuic, t r^,r
lui Dumnezeu. sau pus tn relatie cu Dumnur.rl,.'
33 lbidem,lL
sJ2: ..un act ,i tui nrrnn.r.ru pune
crvr
in
cele
anterioarc
care se dezvoltl in ordini noi de existentl.
D;;i"'t;-un
anumit sens i*tr
posterioare au fost prevdzute in ceea
"tt
ce s-a creat la inceput gi apo'iti mod

$i;
il;;di

sau c.eea oe a fost crcat la inceput, ilcnr*

:r".Sli*::*.iT:gf.11ltu.loare,
de Dumnezcu capabil s6 primease[;ffiil;il=ril;ff*t
ora"ini nu.

,[i"
mi
se foloseet eii..q.
*[.j,::::,
*::j:l^,:h^iui
anterioare' Sau
toate au tbst..out. J" Er,;;;
ffi*
ffiffiiffii;*rirrn.41
pruiu
numnezeu, dar

spune cr pe de o parte toate

u rrJ.*r6.

.iuutir;;;i;:ffiii:#;"ffiiri. ctc
ce r)u n*,"ii ;;:i ;;ilp; ilrd l,
:itri Ii?:i::,"j: i 1:, ira
Hl IT
ln
*
t, p.n t.,, r' ;j ;; #d;:,?trfi
*,r-'c.*i ;i&E
ue ruals :A;
IIar:*cele n::
anterioar"_r, $i gir.;;;;il
..u(rr r''r:L{rl
'if?:::i:lll-^.].;,Po^l::n1,'.
''ta inceput", pe de art*, .e

s4

64

numa

lbicrem, p.

r70.

is

m
.

.t-.ilffi;::
rrr t'IIl

F
OMUL FARANAOACWI
sustine mereu, atunci este greu s[ interrrtonorn,
care evolufia inceteaz[ o dat[ .u upuriG
motirml.pentru
irgr*
departe cu aparitia unoi tiiriiu
continue
s[
f[r[
o",i*tri,
astfel
Tot
nu se poate explica nici moti\mi
omului.
.,irrrioure
specii de animale, foarte apropiate unele
diferitele
care
,.irtru
pot
incruciEa
intre
ele, ca s[ dei nastere unor
se
nu
altele,
[e
pretinde
se
c[ ele provin evolutiv lrnele din
dac[
noi,
Jr..ii
oit.6, flr[ intervenlia lui Dumnezeu. Omul are ast[zi dovada
cI, flrd interven[ia Creatorului, prin tehnica clon[rii, nu poate
produce decdt copii palide ale originalului.
a$a _cum se

*li

crl(trcr CA
rrs aratI
ui1 procesul
prucesur de
ue evolutie
evuluue al
Realitatea ne
ftealrtarea
aI lumii
lumll s-a
realizat odatfl pentru totdeauna gi saltul calitativ de la o specie
inferioar[ la alta superioard s-a realizat datorita interventiei
directe si personale a lui Dumnezeu. Este adevf,rat c[ Dumnezeu a utilizat lucrurile qi fiintele anterioare ca o conditie preaiabil[ pentru crearea celor ulterioare, dar trecerea de la specie
la alta nu s-a realizat in mod automat, ci prin interventia creaioare a lui Dumnezeu, care a gdndit qi a imaginat lucrurile
dup[ sfatul in{elepciunii Sale divine. Ni se pare un nonsens sl
se facl apel la factori irationali (intamplarea, hazardul, rriolenla)
pentru a justifica o teorie care se wea stiintifica
s
si
rationald.
t!t

nafural[ ar putea explica lupta pentru supra,,.ietuirea

celui mai puternic, dar nu poate explica saltul calitativ de la o
specie la alta, gi mai ales la om, flra o Persoan[ capabile s[ gindeasc[ gi sd realaeze aceasta printr-un act cu adevdrat creator.
fuemlnlrile biologrce dintre om gi fiintele inferioare lui provin din faptul c[ bumnezeu s-a folosit progresiv de sp-ecii
tnlerioare pentu a crea trupul omului, clar constiinta omului
nu vine din trupul
omului, ci direct de la Dumnezeu, care a
Siu in complexitatea trupului omenesc, pentru
llY.t:hipul
ca ornul
s[ devin[ fiinte constienti.
Selectia

hebuie inteleas[ ins[ aceastd interventie a lui Dum.^-^3F

','"t^'-uY-in procesul
ivolutiv al lumii? Pentru a rlspunde la

inhebare, trebuie subliniat mai intAi faptul c[ lucrurile

;ilflT
;r rur[sls create
au prcpria lor consistenta qi identitate, dupd
65

PR PR( )L'

I)R I)i \l

I'l'li

l,r )l'1"

\-,

itllP

j.'

1l11ll

,,it('
..i,'

)l, rlll

r'l'l!l

ilit!)
;lti

tl

.r't'[]

,rt'I!

r:Ii

t'-

lat'tt

,]:

ratll

|,l

iJr0\

,i
tl

)(

:ulu

, 'r.

trrfe

'r'l tlt'

)un

t0ni

I tr'lic'i.llr,
rr I

.1. ...

',.,1'ir..r,

'..

.tr.

I1..'.

,i.i.

r fl

,.t

'

srnt

rnsi

e$Le

tr

jl'_1.::::'._.(l: r_l"r_.all; p,-,ii..r, r,i1rtr.. ,::..

-r l 'l '. ''ir,1: ir' Dur-.rrzeu ii:i. pirlrant. .lit-i rirrr-, I)r, ,\'rI lrr;rrr
t
.r' rIr'-'-'r:' .r:r-','-:i.:a sd cr.rnt:itule prlr. trrr]lui siu lln r;rr':"
Ft,/..
I Ir-'l'.iIj1e;i
. .r
ri
p.rnrt{_,in SIlt ilttfua(l ('It'iti:t
1.
irr-t:.,.t. !-',
i r-.r.s.i
I.'i .1.:r.,-lIIlI^.'
. ce irrlprti r-,.rr.;tir ir:irintr,a :uiii'tulur, i;i''
..r- rrl:.{l
,j i:-.,,'li'it
_r.r \r_. frrt^I'i1r_.71. tfUJiUi qn)tl-tr,S(., ll liVUt in r'
rtlr r.'"
rr
It'-ii't.ri l,-'i)ttrnrcZr:l.t. ria se (.()ntnt)ulo ia rrilltzalra
rl'-',r:
t...r,, ,l'-t
'. r.'.r..;
iririlr;(1r unlan ile rnurlffif, r.r)ntplt-{ltatc ji Pr'ji
;t. I ii
:'::::', '..l:'-lt'lr,.l.

!.,.1I

lr_.

-l

, I-tllnn{i/.i.u l.a ,:rrat

(rm

(lup11 chillul Stru, ''3

pr-'r\( iiii,i,. t rjrr\lrr-:itir
irirr:rit \r r(:\1;,'itisrrlrrla. ca sii fie partenfrd:
,l . . i
'rr..fi,,,B \1 i fi.i,,l^r-'r:riir
lr1( ritrrl ,-'r-1 i,,,,,,lirr,/.tu.
ir se rldtca
1ri-,

I)r,nlru

,r I /, I II.

l!f

,J

lilli:

i,r.,,.:,

,ttt .11

,".,i

ir

),

{;r;

ttn

si 0l

ihI

[rn

rulr

[rt]

crqr

l(

tut

nAUACINI
TANA
OMUL

cu
Pedeoparte,sepretindec[omularfirezultatulunui
divini
ratiunea
.u,e inlocuieste
evolutiv si autonorn,

cum
asa
Dar
intamplarea)'
viotenta,
iactori ira[ionaliii;;;;a;i,
ratiuneas[n[toasinupoateacceptaCaomasinAnouisS
a constructopersonal[
interven{ia
fdre
nrovin[ din alta v..n.,
fiinte
din
provin[
s[
om,rl
..
poate accepta

Droces

ilffi;u'rrr.i'nu
inferioare

lui,

f[ri

lui
a
creatoare
puttonal[
9i
interveniiu

altl parte, se pornegte de la confuzia impernumai

nu
c[
pretinde
se
univers
Divinitaie
Ei
dintre
sonald
9i
comite
omul, dar gi universul ar fi constient. Pe aceastd cale se
ins[ o adevlratl crim6 impotriva omului ca persoanl, fiindcf,
este cobor6t in rAndul insectelor, care ar fi conqtiente fdr[ s[ f ie
Dumnezeu. Pe de

atunci de ce numai omul este capabil de creatie

qi originalitate? Omul nu este destinat s[ disparl in realitatea
impersonal[ a subcongtientului colectiv, ci s[ tind[ spre asemdnarea cu Dumnezeu, fiindc[ conqtiinla lui este un act aI Creatorului, care eonfer[ omului toat[ grandoarea misiunii sale p[Tanlrlti,eea de a fi preot suprem al intregului cosmos. Zborul
ornului in eosmos
este cea mai bun[ doviae in acest sens.

persoand. Dar

trebuie subliniat faptul c[ fundamentul spiritur,ll*:l3ai

am vorbit, expticl gi aparitia mate
;i#:::::1,,u1'd.tpre.care
rrei
prirnordiale,
utilizat6 de Logos pentru a crea lucrurile
re

srentul sirneon
Noul

Teorog caterreze, cuadntu.,a 45,p. 21g.

67

oMUL FARA nAoAcrNr

un sfarsit.

ilru,''-T,'H,'"0#,';,';i[';r:#l?if]ff"1tX']i
rii::,;;rt
t spiritual al crealiei in I,ogosul creator si rarionaf il:'ii:"iJrir.r[ au o important[ imensd din acest punct de
'^;t-Jce

constituie mijlocul prin care Dumnezeu poate

*to::;;
din interiorul ei. Oscilalia evolutic-rnist[ intre
".eatia
prin
faptul cf, nu s a descrrprertt
explicl
se
'lY:.^:ioanteism
otl"r':i "ir,'.ur. Dumnezeu poate interveni personal i1 creatie.
ei, catre transii
interiorul
din
conduce,
si
moaela
a-o
:1,rff.,
ei ultim[ in Hristos'

litarca

[;;;.*

Hristos ca mijloc qi sfArqit al veacurilor

>}.r!-iIir'
Nlarturisitot'ul
N{axim
Sf0ntul
ar6tat,
am
cum
fua
' Hristos c[.X ronrpz.intfi
ycacut iir.'r. tjirt
n
lutul
lncel
nunlal
nu
reprezint[
clespre
a
I{t'lsto-"
veit('ttrilur.
al
mijloc
Ca
lor.
sfirqitul
si
lor
si mijlocul
()amtr)ti,,r ir,
t'irlet'r:u
dupit
Sine,
in
creatia
virtual
resta|rat
i-'].i,rl'('iI(-tll'a
sti
reusit
n-a
Omttl
CUnOSCut,
eSte
CUm
p[cat. Dup[
i,ocatiei,i1., primite din partea creatorului, rle a transf'r.rrrrra
.*.uisi pamantul in paradis, si s[ se ridice el insusi cu intr ta{.a
zidire'citre imortalitatea Ziditorului, ci a cdzut in :,trir::f,clrinr-'..
rlt
aprr-rpiat
l-a
care
involtttie,
de
proces
lumii, cunoscfind un
'r'(rr
paleontologtl
daci
mirare
de
este
fiintele inferioare lui. Nu
besc despre omUl de ,,Neanderthal" Ca de un stran,os pt'in-^lt
al slu. Lumea n-a fost creatf, perfect[ si nestriclcioasl. ci ir' a )c.
,i !'
a'[ttt'1
fiindci
lel incdt s[ tind[ spre nemuiirea Creatorului.
ii greu de explicat prlbusirea omului in striclcittne si rnorir r.,
DesigUr, clderea str[mosilor nu a distrus chiptrl lui Dr-rn)I]t';' t_".1
din om, fiindc[ Adam a eontinuat s[ vorbeascit cu l]ttnrnti: CU
Il I
si dup[ clderea
Dumnezctrlrn
lui
lui in plcat. Dar chipul
{)(.1
nr
ir'
s a alierat
con!'ttntlc
progresiv, pan[ ce omul uiiu.rt s[
1-

t )

(;1 I

I,()I,}.]S(]LI
DUIvII.|IILI
DR.
PROF.
PR.
/

panteist Creatortrl ctt el't'tttiit si si st int'hirrt t.r't,irf tr ri

Creatorului. ctllll s pune Sfiintul Apt stol [)nvt.l (llornrr l,l'llfil
Consecintele cttdt'rii ittt [tlst t'lttitsIt'tlfnlt'. I'r'irrtii
es co p

e'il

lf

Ir

()r1.r]rrni..

lf:i:

;;; a; i,\
I,\
: i ::l? l $:'rli
:ll'
.1:l:: :lll hitittt'le
:l
l T:
11:: 1 i. 1
de
atr_pierdttt
Ei
lurnirri\ si
1or.
cu sudoarea fetei
lr,,t.rJ,i

cr

Ir
p

spiritual[ primitI de Iit Dttrttllez('tl tlt' il tritnstigrrrl i*turo

prin suflarea Sa de viatit vt'slticit. ('oltft't'itit de Zidit,,,. chiar'in
actul creatiei lui. Ctrn'r spullL' Thcillartl dc Chnrdin, ,.fort1 teri.
bile a r[ului a pltruns in ttnivers". (]tt ttlatt'accstt'a. I)urnnez.eu
nu I-a plrlsit pe om. ci. asa cum ne s[)unt'Sfuntul Muxirn
Mdrturisitorul, a impfu'tit veacurilt' in dou[. rnnduind unele

iI

tl

it

cr

pentru coborArea Sa chtre oanteni, .si nltele pentru in[llarea

oamenilor spre Dumne'zeu. La mijlocrtl veacurilor afl[m astfel
prlra
care s-a intrupat ca sl
pe Hristos, ca Logos
Rdscumpitrltor.
Lol
restaureze virtual creatia in El si Biseric[, pnn op()ra Sa de

ar

sl
I

mAntuire, pentru ca lumea s[ tind[ spre restaurarea ei plenarl

de la sffirsitul veacurilor. tot in 81.59

fj

Biserica este cAmpul actiunii divine, unde Hristos lucreaz[ cu fiecare credincios in parte si cu toti credinciosii
impreunl, pentru ca aceqtia s[-si insuseasc[, in mod subiectiv,
prin har, credint6 si fapte bune, mdntuirea realizatl obiectiv
de El, prin sAngele crucii Sale. Pe de o parte, Hristos moare qi
invie tainic cu fiecare eredincios, prin Sfintele Taine, pentru
ca acestia s[ transforme egoismul in iubire. Pe de altl parte,
Hristos aiutd pe fiecare credincios s[ calce pe urmele paqilor
Lu-i qi s[ lupte pentru triumful drept[1ii, libertl[ii qi adevl'
tllui' in viata social6. SfAntul Murim tUhrturisitorul ipune c[
sfdrgitul veacurilor a ajuns la noi, fiindcl in Hristos gi Duhul
sfdnt, Biserica constituie, de la cincizecime, spa[iui in can
este dat[ virtual lumea cea nou[
a lmplrltiei tii pumnezeu.
Atata weme cdt Biserica rlmane
nua.r"irtiil
ar persoanl
divino-uman[ a lui Hristos, BB constit-rlil'il;il" lurnii li
39

sff,ntul Maxim M[rturisitorur,

Rdsprrnsuri crrtru rararia,
Sibiu, lg48, p. SZS.

70

ribom

(
\

I
I

OMUL FARA nAnAc]INI

spre
cerul
lumea
cu
profetic
irrain leazL
lnrPtrrltiei lui Dumnezeu.

pfundntul nou al

inaintarea crea[iei c[tre scopul ei final va pune insir la grea

viata si existen(a lor va fi
fiindcl
creqtinilor,
credinla
incercare
,rreslratl cu numeroase obstacole provenite din partea tortelor
i-.tupericului qi morfii, in frunte cu Antihrist, crlre va sctnlna
qi popoare gi va dttce pe tttulti la pieire.
r.rra $ivrajba intre omeni
nntihrist va fi zdrobit ins[ definitiv de Hristos, la parusia Sa,
iar nrortii vor invia Ei va avea lor judecata universalti. Atunci
ccrul si plmdntul actual se vor prefacei in lumca ('ea nouti a
impdr'[tiei lui Dumnezeu, unde dreptii vor slrlluci ca soarclc',
lsil cum a strllucit Hristos pe muntele Taborului. Ide'ntitatea
oame.nilor va rlmAne intact[, fiindc[ b[rbatii vor r[nlf,nt'
llrirbati, iar femeile vor rlmdne femei, asa CuIn au rlmas Hristos
si Maica Domnului. Dar toti vor trli in castitate si sfintenie,

iiina.e in Imp[rltia lui Dumnezeu nimeni nu va mflnca. nimeni nu va bea gi nimeni nu se va cls[tori, ci toti vor fi asernenea ingerilor din cer, imbrdcati in hainele luminii neapuse
a slavei dumnezeiegti. Cerul gi pamdntul transfigurate vor'
deveni Cincizecime universal[ gi Tabor generalizat.aO
in cadrul acestei viziuni biblice si patristice, Hristos apare
atAt la inceputul crea{iei, c6t si la sfArsitul ei, fiindcl Iumea
dintru inceput va fi ridicat[ la o treapt[ superioarl de des[varsire in Hristos. Tendinta de a vorbi numai de Hristos cle la
s.f6rgitul veacurilor, f[r[ s[ se
tin[ seama de rolul Slu decisiv
inceputul
veacurilor, ca Logos creator, se soldeazl inevi9: ll
tabil cu relativizarea Divinitltii ]ui Hristos si cu relativizarea
istoriei, care rlm0ne inchis[ in propria
ei imanent[, fEr[ sr se
mai ridice Ia nivelul
cerului gi famantului nou transfigurate
Plenar in Hristos, Alfa gi Omega.
parusia
Revela$ei
divine,
lglyit
veaeurilor,

nu

{0

lui Hristos,

de la sfarsitur

ilr&;;; numal venlrea Logosului pentru a

Durnitru Slnllore,

q. cit.,ed. 1g7g, vol. III, p. Ig0.

7r

-"-t;a_?

PR. PROF'. DR.

DUMI'IRU POPESL''U

El, ci si inirltarea t't'eatit:i la rrn

de
creat
univcl'sul
in
locui
"\
clevinl
Paraclis
sd
ca
t,.r;,;;ii],:tiU't,
,r1*ri,r,. de cleslvarsire.
dah
..'. r--: Lr..i.r^c
Idpr.a
dp
sllSslrrirtl
Cosmir';-r
,,
1,.:
r,"l''
."tT]::
slldsluire
de
l.ui IIri;il|l
riti lui FIristos. Ideea
,.r
completatf,
cu
cea
trebuie
a trnr,rf,,,l
hotarele lumii Create,
si
nenturiroare
eternA
creatie
in
temporale
{pil}rili
creatiei
ciparea eila vesnicia Ziditorului). Aparitia ltri Ilristos si trans
formarea lumii inseamnl si o desdvar9ire 1 .:.]:l:ia, Irenrru a
deveni lumea cea nouir transfiguratir de Duhtrl S[0nt, care estr
in Hristos, sau o lSrgire a Duhului din Ilristos asupra lurnii
Duhul nu va mai lucra atunci in chip tlscun.s in lume, asacurn
se intAmpl[ acum, ci vtt ar[ta efectul lucririi Sale la vedere,
Splendoarea Taborului se va extinde asupra intregii creatii si
lumea va strlluci ca un Tabor generalizat, fiindcti viata divin6
din trupul lui Hristos va umple intreaga zidire.al

t)

i;

n
s

n
e

sl

c,

Nu trebuie s[ confunddm ins[ viata divina a Sfintei

Treimi cu viata divin[ care se implrtdqeste creaturii, fiindcl
in primul caz este vorba despre viata dup[ natura divin[, in
timp ce, in cel de-al doilea caz, este vorba de viata divinl care
se imp[rt[seqte creaturii prin energiile necreate. Datoritl
acestor energii necreate, intreaga zidire va deve''ni o realitate

pneumatologic[, incoruptibil[, deificatI si transparentl.

Pentru a deveni capabil[ de o astfel de innoire, forma actuall
a lumii va trebui s[ treac[, asa cum trece si forma stric[cioasl
a trupului nostru actual, ca s[ poat[ renaste intr-o form[ c0respunz[toare Duhului dumnezui.r.. in acest stadiu de transfi
gurare, materia rlmdne mereu materie, dar o materie transfi
guratd in mod particular, ca s[ poat[ purta in ea imortalitatea'
iumina trupului inviat al lui Hristos va umple intreaga crealie
si fata Lui luminoasf, va strlluci peste toaie qi peste toti' Lucrurile nu vor mai ap[rea ca independente de persoane, ci c0
o form[ de manifestare a iubirii lui Hristos gi. p.tsoanelor
ingeresti si omenesti, intr-un pan-pe*o"urii al perfeclei ct
ar fibidlrrn.

72

fru

ll
a

ll

ci

n
a

0
e

oMUL TARA HAnAclt*u

care nu are nlmlc comun cu pan r:olectivisrnul
ntuniuni42-'
al sistemelrlr Panteiste.

imPersonal

vII
Ordinea interioartr a universului, ea lemei
al dialo$ului dintre teologie si stiint{
Aceast[ splendidd viziune eshatt,rlogici dcvine posibilI
numai in mlsura in care creatia disllune rle fundamentul ei

spiritual, la care ne-am roferit mai sus. Acesta rclrrezint[

mijlocul prin care creatia poate fi transfigurati, din interiorul
ei, de Hristos, ca Alfa gi Omega. Dar existt:nta acestui fundament
spiritual este tot atAt de importantd si pentru dialogul dintre
credint[ si stiint[. fua cum am arltat rnai sus, acest fundamerrt
implicd at6t un aspect supranatural, cAt si unul natural, ele
afldndu-se in relatie reciproc[, f[r[ confuzie si fara separatie
intre ele. Aspectul supranatural estc dat in energiile necreate.
ca purtdtoare ale ideilor sau ratiunilr-rr divine, cu focarul lor in
Logosul Creator, care constituie obiectul credintei. Aspcctul
natural este dat in energiile create si in rationalitatea inttirioarf,
a materiei, cu legile naturale, care alcertuiesc ot,riectul 6e
cercelgg al stiin{ei. Pornind de la aceast[ prenris[, Stantul Vasile
cel Mare a fost primul teolog caro s-a firlosit rle
datele stiintci
din wemea sa pentru a u*p1ica referatul rritrlic
cu privire la
crearea lumii in sase zilc (Hexaemeron).
,tl

Pe acest

temei.estg posibil s[ qe angajcze si astizi un

clialog

giiinta, tinAnd J.*o rlc faprul cr sriinra

It1*lt:J.,rfgiela poarta
transcendenrei, iai fizicienii si
;.i::'*1 lat[
;;i*1ff,1t"^o1!1nea interioar[ a eosmosurui.+s ra.e terrogie,
ir;;; #::,ryrtu fdi.ca la existenta unui Dumnezeu personal,
qi

:"ioitrrimeaffi ffi ild#I:"#iL:TJii,1J,:,'.iii'"T:

; i:#eitton,

hnnna*u

fi

ftiinro,lrarisma, Bucuresti, r 992, p. 57.

73

I;rtr

t*-

,I
t

PR. PROF. DR.

DU\I['I'R[-' I)()I,F].Ir t.
-r-i+

ftini stiinta a pus in circulir[rt. rrllr :r tr,rrr Jr r rri Irl,.

i I l,,.llt:ltt
'r
ltl
eOSmoS, ilsrt cLInl s it intlUrtltlrrt irrlr,,51,;1
lrl lr 1y tll ,\1,,t ,,,
t,)[t
aspectul Iui nrrtural. clit ri rtrir r r.,l rul)rirrr,trrr.;r j
ll
i,Il;rl;rltt,:I,lrtj
siliritrrlil ai iutivtt'suIul \(.()ittr, lrr 1,,..1r1,rilr
r;.t !t)Ittr,t,
tl
I;l
constitrrie oiriei'ttri rti.lr.rrirrlrrr rlirr Ir.r, ()rri,t
I )r irt!i r i .t' /.(.,t
lrr:lttIrl
ca.()ntLtl sa prrtgr.r.ScZc atrit clirr
rlt, ,.,,r jr,7l('' t, j !;ir r,tt r,
ltrrnr:I
)l
spi.it*rl si pe.t.. cil tehnica sir fi,,
;; i ',.,,, i,t l;t t,'lr:ti,
lirrr;
1,Lr\;r
Astfr'l' n* mai este necesa. sii prasiir,
,,rr,,ltt l.i:, ,ilt,,:fii
rl;,r)(
if,
interi.rul inranentei. in scns p.,teist,
ri rr li' 'tt,it-l)l)a7.i)
1;r-,rrrr
reconcilierii dintre stiintI si
crecrint*'Acr,ir:tii it ,/.,.:, .:l ,lii Ca
iita.e si a iost insc.isii cre
Durnn.;;; lr,^,.,Ii:r;rI' r,l. : ;:.tr'fni a
creatier in Hristos. ca Logos
creator si Riscrlr):f.r,rirr ii:r,i jri pu
terea Duhutui care se prihb;
i,r
p;;i;;;;.'o,,,Lrt
:,: ' i '
sa cunoascl
':i,tlttatr-ir
si
:i
.
rr I/r,(Alga
rL' r.e r url ; ; ;;,';
. *..l iJ,'_i' : u1'
Ii,.,, :,.? X,;: I I ;,, ,'. :,i:'ltilnta
clispune ae pienrisere
^
n...ru.c pent.u iriurr rr r, '( r ritr
cre d inta, in ved e...
tiiere cu
-.;
u b in.-. ti,j".u
r

n.,,.,,_,.