Aceasta proteina fascinanta dispune de o paleta larga de activitati biologice.

Lactoferina
este un potential agent terapeutic, dar necesita stabilirea exacta a mecanismului de actiune
pentru o anumita activitate, si a dozelor necesare.
Dupa cum am descris in acest document si dupa cum e mentionat la sfarsitul acestui text,
lactoferina comerciala care ar trebui aprobata ca Novel Food trebuie sa corespunda la aceleasi
specificatie ca si lactoferina produsa in laborator, si care a fost folosita in studierea stiintifica,

in vitro si in vivo, ale diferitelor activitati ale moleculei. Activitatea

antimicrobiana a
lactoferinei sebazeaza pe particulantatea acesteia de a lega endotoxinele bacteriene prevenind
astfel procesul inflamator. Din pacate lactoferina comerciala prezintaacest inconvenient de a fi
impurificata de endotoxine, lipopolizaharide eliberate bacteriile din laptele utllizat ca materie
prima la obtinere.

De fapt, concentrarea asupra structurii tridimensionale a legaturii dintre structura

lactoferinei si metal, dinamica structurii joaca un rol critic, in legarea sau eliberarea ionului.
Aceste principii par sa se aplice nu numai legaturilor cu Fe3* dar si cu alti ioni de metal, dand
lactoferinei un rol mai larg in homeostaza tonllor de metal. Suprafata proteinei e clar critica in
multe alte activitati biologice ale sale.
Efectul de protectie al lactoferinei impotriva infectiilor microbiene si virale, a fost amplu
demonstrat intr-un numar mare de studii in vitro si in vivo. Lactoferina poate fi considerata nu
numai ca factorul primar de aparare a infectiilor mucoase, ci si ca un reglator polivalent, care
interactioneaza crl anumite componente microbiene si virale implicate in procesul infectiei. Pe
langa functiile bacteriostatic sau bactericid care au fost initial atribuite lactoferinei, datorita
capacitatii sale de a lega fierul, au mai fost atribuite multe alte functii relevante impotriva
infectiilor microbiene si virale. In secretiile mucoaselor, lactoferina, legand fierul moduleaza
motilitatea, agregarea si biofilmul bacteriilor patogene. Efectul contrastant al fierului prin
limitarea conditiilor de agregare si formarea biofilmului a diferitelor bacterii, reflecta diferente
importante in natura, habitat si exprimarea virulentei diferitelor bacterii. Lactoferina inhiba
adeziunea bacteriilor pe suprafete abiotice prin legarea ionica a biomaterialelor si modului
specific de a se lega de structuri bacteriene. Dupa cum adeziunea bacteriilor pe suprafete
abiotice poate duce la boli grave sau chiar moarte, asa si abilitatea microorganismelor de a
adera, a se lipi de celulele gazda e cruciala in dezvoltarea bolii. Bacteriile lipite pe suprafata

celulei se multiplica, formeaza biofilm si devin rezistente la imunitatea naturala a

organismului, in urma actiunii antibioticelor si a fagocitozei pot elibera toxine care distrug

epiteliul celular, astfel incurajand invaziile microbiene. Lactoferina interfereaza cu structuri

bacteriene ducand la inhibarea lipirii bacteriei pe celula gazda, astfel combatand virulentele
microbiene si persistenta lor in gazda. Lactoferina in forma saturata cu fier sau cu (apo-)
exercita o activitate inhibitoare impotriva invaziei microbiene in celula gazda.In contrast cu
efectele sale asupra adeziunii bacteriene, lactoferina care se lipeste de gazdacelula GAG pare
sa joace un rol crucial in inhibarea invaziei bacteriene. Observatia ca lactoferinu pouL fi
intemalizata si localizata in nucleu sugereaza ca lactoferina are anumite functii in ielulele
epiteliale, hotaratoare pentru intemalizarea bacteriilor, prin reglementarea genelor.

Capacitatea lactoferinei de a exercita activitate antivirala,

prin fuzionea cu celula gazda

zidului

sau a celulelor virale, intareste idea ca aceasta glycoproteina e o caramida importanta a

mucos, eficienta atat impotriva atacurilor virale cat si microbiene.

Pe alta parte, s-a demonstrat ca lactoferina are capabilitati prebiotice fata de flora intestinala si
faclhteaza instalarea unui ecosistem al florei, ceea ce nu se intampla in forma libera a fierului,
care e critic pentru multe alte forme de viata cum ar fi patogenii intestinali care genereaza ATP
prin sistem de transport dependent de citocromi. Totusi probioticele intestinali ca acidul lactic
si bacteriile sunt independente fata de (cytochrome pathways) pentru sinteza celulara de
energie, deci sunt selectiv evazive la actiunea antimicrobiana a lactoferinei prin scaderea
concentratiei de fier. Acest efect prebiotic al lactoferinei in mediul intestinal (surplus sau
exces de electroni intr-o solutie) e un fenomen de secletie naturala prin care se imbogateste
flora probiotica si scade competitia factorilor patogeni realizand o selectie naturala,
bacteriostaza. Se stie ca intestinul gros al nou nascutilor alaptati e colonizat predominant de
specii de Bifidobacteria si Lactobacillus.Lactoferina de provenienta umana si bovina, derivata
din surse de lapte matur ar putea stimula cresterea de Bifidobacterium infantis, Bifidus breve si
bifidus bifidum. In studii de administrare de lactoferina ca supliment (in doza de 15 mg per kg
corp zilnic) prin intermediul hranei pentru sugari s-a obesrvat ca si raspuns dezvoltarea florei
de tip Bifidus la 50Yo din subiecti, in varsta de trei luni. Dr. Mevissen-Verhage a evidentiat ca
in cazul sugarilor alimentati cu formule cu continut de fier anorganic, apar cazui de inflamatii
intestinale sau chiar are loc dezvoltarea bacteriilor patogene in intestin. Aceste rezultate at
determinat-o pe Dr. Mevissen la Comunitatea Europeana Directiva No 420186 in care se cere
interzicerca adugarii de fier anorganic in formulele destinate noilor nascuti in scopul evitarii
dezvoltarii bacteriilor patogene in intestin. Administratd sugarilor, lactoferina produce o
creptere a microflorei bune, de tip Bifidus qi o scddere a bacteriilor patogene cum sunt E. Coli,
Streptococcus, Clostridium, etc. Flora intestinald demoltatd este esentiald pentru sdndtate,
imunitate qi rezistenld la boli. S-a stabilit cd "Posibilitatea ca lactoferina sd limiteze rdspunsul
inflamator autodestructiv prezintd, o noud alternativd pentru abordarea viitoare a inflamaliilor
sistemice". Tractul gastrointestinal trebuie vdnfi ca un sistem ecologic in care existd un
echilibru intre flora bacteriand bund qi cea rea. O dezvoltare peste mdsurd a florei bacteriene
rele, in intestin este cauza unei serii de probleme severe care cauzeazd, eliberurea mai multor
mediatori pro-inflamatori cauzatori de erupfii. Prin prevenirea cregterii bacteriilor ddundtoare qi

facilitarea dezvoltdrii bifidobacteriilor

qi a bacteriilor lactice,

lactoferina participd in

dezvoltarea unei flore intestinale optime.

S-a demonstrat cd lactoferina se poate lega de o varietate de celule, fie prin receptorii specifici
fie prin abilitatea sa de a se lega de glicozaminoglicani, de asemenea avdnd abilitatea de a se
lega de lipopolizaharide. Asta inseamnd cd poate acfiona printr-o serie de mecanisme. Reglarea
sintezei, secreliei qi prezenfa sa in anumite zone, in anumite condilii s fost de asemenea
demonstratd. Este meritul Dr. Suyuki sd fac[ primii pagi in caracterizarea unui receptor
specicic de lactoferind, din intestinul sublire. Din acest punct de vedere, Dr. Mikog uni a
demonstrat cd atunci cant celelele epiteliale intestinale au un conlinut redus de fier, este
posibild evidenfierea unui receptor specific pentru lactoferinS, pe suprafala externd a
membranei celulare. Prczen\a acestui receptor nu a putut fi evidenfiatd, in cazul celulelor cu
conlinut normal de fier. Acest receptor este prezent in special in lesutul mamar. Rolurile
posibile ale acestui receptor in absorblia fierului gi in reglarea cdilor de semnalizare celularf,
sunt bine cunoscute, cu posibilitatea elucidirii unor mecanisme la nivel molecular. Aceste date